Contesa Henrieta Hermna Rudolfna Ferdinanda Marie Antonie Anna Chotkov of Chotkov a nd Vojnn (cunoscuta sub numele de Marie

Henrieta Chotek - slovaca Mria Henrieta Ch otekov) (n. 24 noiembrie 1863 d. 13 februarie 1946), cunoscuta ?i sub denumirea d e contesa trandafirilor , a fost o cultivatoare de trandafiri, creatoarea rozariulu i de la Doln Krup (Slovacia). Localitatea Doln Krup (n germana Unter Krombach sau Unter Krompach, n maghiara Alskor ompa) este situata la poalele Carpa?ilor mici pe valea rului Krup. Dezvoltarea dom eniului Doln Krup a nceput din momentul n care acesta a intrat n posesia lui Michael II Brunswick (1671 1719) cu prilejul casatoriei sale cu Mria Terzia Vitalisov, tnara pereche hotarndu-se sa-?i aleaga noua lor proprietate drept re?edin?a. Fiul lor Anton Brunswick a construit n anii 1749 1756 primul castel baroc, proiectat de ar hitectul vienez de origine italiana Johann Baptist Martinelli. La 7 octombrie 17 75, mparateasa Maria Terezia a Austriei i-a acordat lui Anton Brunswick titlul de conte cu denumirea Brunswick de Krompach. La moartea lui Anton, n 1780, domeniul a revenit fiului acestui Jozef Brunswick ( 1750 1827). Acesta l-a nsarcinat pe arhitectul Jan Josef Talherr, n 1782 cu reamen ajarea castelului, lucrari care au durat pna n 1796. Renovarea a men?inut caracter ul baroc al castelului care nsa fusese mult marit, ?i fusese dotat cu o oranjerie , cladiri anexe ?i un parc. n 1813 Jozef Brunswick a nsarcinat pe arhitectul Anton Pius Riegel sa-i procure diferite statui vechi de la Roma pentru nfrumuse?area c astelului ?i a parcului, pentru a-i da o imagine clasica. Simulatan, n intervalul 1813 1819 s-a executat un parc englez pe o suprafa?a de 100 hectare dupa proiec tul arhitectului german Christian Heinrich Nebbien. Acesta a executat ?i diferit e alte luc ?i parcul de la castelul Betliari la Krasna Horka al con?ilor Andrass y. Alte lucrari de extindere ?i renovare au fost efectuate n 1822-1828. n aceasta perioada castelul ajunsese sa fie una din cele mai atractive re?edin?e ale nobil imii din Slovacia, fiind unul din monumentele arhitectonice ale nceputului secolu lui XIX.[1] Casa lui Beethoven din parcul castelului Doln Krup (Slovacia) Jozef Brunswick avea o rela?ie de prietenie cu Ludwig van Beethoven care i-a fos t oaspete n palatul Dolna Krupa n intervalul 1797 - 1806. Aici a compus Sonata 14 (Sonata Lunii). Lnga clarirea principala se afla o cladire denumita Casa lui Beetho ven care n prezent adaposte?te un Muzeu Beethoven. n 1813, Henrietta Brunswick, fiica lui Jozef Brunswick, s-a maritat cu contele He rman Chotek, primind ca zestre domeniul Doln Krup, n continuare domeniul a ramas n p osesia con?ilor Chotek, nti a lui Rudolf Chotek (fiului lui Herman), ultima propri etara fiind Maria Henrietta Chotek (1863-1945). Familia Chotek era o veche famil ie aristocratica ceha. Contele Johann Rudolf Chotek (1748-1824) avusese diferite func?ii importante printre care ?i cea de cancelar al Bohemiei ?i Austriei. Con tele Karl Chotek (1783-1868) a fost guvernator general al Regatului Neapolelui, dupa nvingerea lui Murat, iar apoi guvernator al provinciilor Tirol ?i Vorarlberg .[2] Sophie Chotek, so?ia arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei, era vara cu M aria Henrietta. Maria Henrietta Chotek ?i nceputul rozariului de la Doln Krup[modificare] Contesa Maria Henrietta Chotek (n slovaca Mria Henrieta Chotekov) se nascuse la 24 noiembrie 1863. Maria Henrietta era o persoana singuratica. Ea nu s-a maritat ni ciodata ?i cu toate ca era nstarita ?i facea parte din nalta aritstocra?ie, ea nu a dorit niciodata sa se duca la curtea imperiala, de?i vara ei era so?ia princip elui mo?tenitor al Austro-Ungariei. Maria Henrietta se sim?ea bine n special la r e?edin?a ei din Doln Krup unde putea sa se daruiasca pasiunii sale: cre?terea tran dafirilor. Localnicii ?i mai aduceau aminte de ea, multa vreme dupa moartea ei, considernd-o ca o persoana prietenoasa n rela?iile ei cu satenii, vorbind limba slovaca ?i par ticipnd la serbarile din sat, unde se mbraca n costumele populare locale. Contesa M aria Henrietta dadea alimente celor nevoia?i ?i acorda un sprijin foarte generos pentru orfani ?i copii abandona?i.[3] n anii 1890 cnd a mo?tenit proprietatea de la Dolna Krupa ea a decis sa creeze n pa

rcul castelului un rozariu la castelul ei, care sa poata concura cu cele mai ves tite rozarii din vremea aceea, cel de la L'Ha-les-Roses din Fran?a sau de la Sang erhausen n Germania. Ea se ocupa personal de cre?terea trandafirilor ?i participa personal la diverse experimente de ameliorare a speciilor. Crescatori renumi?i de trandafiri ca Peter Lambert, Wilhelm Kordes, Hermann Kies e, Johannes Bttner und Rudolf Geschwind erau mndri de prietenia ei ?i apreciau nu numai competen?a ei n acest domeniu dar ?i ajutorul dezinteresat de care dadea do vada. n 1909 papa Pius X i-a acordat o diploma prin care aprecia activitatea ei. Contesa Chotek era un membru important al Uniunii Prietenilor Trandafirilor din Germania (Verein Deutscher Rosenfreunde VDR) care fusese creata n 1903, Ea partic ipa activ la diferitele congrese ale crescatorilor de trandafiri, unde rozariul ei era considerat unul din primele trei din Europa. La congresul de la Liegnitz (azi Legnica) n Silezia din 1910 contele Karl von Pckler-Burghaus, referindu-se la aceste rozarii, declara n discursul sau ca Lan?uri de trandafiri unesc azi German ia cu Fran?a ?i cu Austro-Ungaria. ("Rosenketten verbinden Deutschland mit Frankr eich und Oesterreich-Ungarn".) Contesa Chotek ajunsese sa fie cunoscuta sub denumirea de contesa trandafirilor . E ste numele sub care mai este amintita ?i azi n lucrarile care pomenesc de ea. Castelul contesei Chotek din Dolna Krupa Remarcabil la Maria Henrietta Chotek era ?i entuziasmul de care dadea dovada cnd era vorba de trandafiri. Peter Lambert relateaza ca la expozi?ia de la Liegnitz a fost att de impresionata de trandafirul ca?arator Fragezeichen ( Semn de ntrebare ) [4 ] prezentat de Johannes Bttner nct imediat dupa terminarea congresului, ea a plecat la Frankfurt, pentru a putea admira la fa?a locului trandafirii din noua specie n toata splendoarea lor. La moartea lui Rudolf Geschwind, n 1910, contesa Chotek a cumparat ntreaga colec?i e de trandafiri a acestuia, asigurnd astfel pastrarea pre?iosului patrimoniu gene tic pe care Geschwind l crease. Contesa a trimis doi dintre angaja?ii ei ca sa su prevegheze mpachetarea ?i transportul trandarifirilor care au fost apoi transplan ta?i ntr-o sec?iune aparte a rozariului de la Doln Krup. Ea a achizi?ionat astfel p este 2.000 de plante, dintre care unele erau specii complet noi ?i nu fusesera nc a comercializate. Datorita acestor eforturi au fost pastrate o parte dintre crea ?iile lui Geschwindt, care n prezent mai exista n rozariul de la Sangerhausen sau n alte rozarii. Rozariul de la Dolna Krupa ajunsese sa fie mndria Uniunii Prietenilor Trandafiril or din Germania, iar la congresul trandafirilor de la Zweibrcken, n 1914 Hermann K iese a prezentat o descriere entuziasta a rozariului pe care avusese ocazia sa l viziteze cu pu?in timp nainte. Congresul de la Zweibrcken a fost ultima manifestar e de mare amploare a Uniunii ?i o recunoa?tere a apogeului la care ajunsese roza riul creat de contesa Maria Henrietta Chotek. La doar cteva zile dupa terminarea congresului, la 28 iunie 1914 a avut loc atentatul de la Saraievo n care a fost o mort Arhiducele Franz Ferdinand, principele mo?tenitor al Austro-Ungariei ?i so?i a sa, Sophie. Acest eveniment a constituit momentul de ncepere al Primului Razboi Modial ?i din acest moment nainte soarta contesei Maria Henrietta Chotek ?i cea a rozariului de la Dolna Krupa ?i va ncepe declinul inexorabil. n timpul Primului Razboi Mondial, contesa Chotek ?i-a ntrerupt activita?ile hortic ole ?i a lucrat ca sora medicala, ngrijind solda?ii rani?i. Ea s-a instalat n ora? ul Tyrnau (azi Trnava). Cnd contesa s-a ntors la domeniile ei, dupa sfr?itul razboi ului, stralucitul rozariu devenise o jungla. Monarhia austro-ungara ncetase sa ma i existe, Unter Krompach nu se mai numea Alskorompa ci devenise Dolna Krupa , iar micu l sat facea parte din Cehoslovacia. Decaderea rozariului Dolna Krupa[modificare] Dupa terminarea razboiului, contesa Marie Henriette Chotek a nceput munca de a-?i reface rozariul. Dar n condi?iile postbelice, numarul celor care erau nteresa?i n trandafiri sau puteau sa-?i permita o asemenea ndeletnicire scazuse dramatic. Pen tru a renvia interesul pentru trandafiri, pe lnga refacerea rozariului, ea a nfiin? at la Doln Krup ?i o ?coala de cre?tere a trandafirilor.

Monograma contesei Maria Henrietta Chotek Dr. Gustav Brada, un horticultor ceh, specialist ?i el n cre?terea trandafirilor, care a vizitat-o pe contesa Chotek n 1921 relateaza ca rozariul suferise din cau za razboiului, unele pierderi legate de specii rare de trandafiri fiind aproape imposibil de nlocuit, cu att mai mult cu ct singurul rozariu care nu suferise din c auza razboiului era cel de la L'Ha-les-Roses din Fran?a, iar urma?ii lui Jules Gr avereaux, care se ocupau de el, nu erau dispu?i sa sprijine refacerea unor concu ren?i din ?arile nvinse. Pe de alta parte, lucrarile de refacere cereau sume impo rtante de bani, de care contesa nu mai dispunea n condi?iile economice de dupa ra zboi. Cre?terea trandafirilor era costisitoare deoarece dupa tehnica utilizata trandaf irii trebuiau replanta?i odata la 4-5 ani pentru a evita scaderea calita?ilor nu tritive ale solului. Dupa ndepartarea trandafirilor, solul era acoperit cu ngra?am inte animale, apoi era cultivat cu cartofi. Dupa un an, se cultiva fasole sau ma zare iar n toamna urmatoare trebuia arat adnc nainte de a se replanta trandafiri. T oate aceste opera?ii necesitau eforturi ?i cheltuieli importante. Cu toate acestea, n 1927 cnd Dr. Brada a vizitat din nou Dolna Krupa, el a putut c onstata ca contesa Chotek reu?ise sa creeze un nou rozariu model, pe care el l co nsidera una din frumuse?ile Slovaciei. Catalogul ?i lista de pre?uri a rozariulu i arata ca erau disponibile 885 de sorturi de trandafiri, dintre care 228 sortur i de trandafiri ca?aratori, 33 trandafiri Bourboun, 210 trandafiri de gradina de diferite clase, restul fiind speciile de a?a-numi?i trandafiri nobili. n plus, r ozariul crea ?i specii noi, cea mai remarcabila realizare fiind o ameliorare a c rea?iei lui Geschwind, numita Nordlandrose II , creata n 1929 [5]. Ultimele realizar i care mai sunt amintite n cataloage sunt trandafirii Phaenomen din 1933 ?i Ignis , cr eat n 1934. Dar acest succes era doar aparent. Rozariul nu ajunsese la propor?iile ?i la bog a?ia pe care o avusese n 1914. Contesa Maria Henrietta Chotek a fost o idealista care avea extraordinare cuno?tin?e de specialitate, care iubea trandafirii mai m ult dect orice pe lume, dar nu a fost niciodata o femeie abila n afaceri. i lipsea orice fel de sim? mercantil ?i astfel, contesa care atinsese vrsta de 70 de ani a ajuns n mari dificulta?i financiare cu ?coala ei de cre?tere a trandafirilor. Pe ntreg parcursul vie?ii ei, contesa ajutase mul?i oameni, dar cnd ajunsese ?i ea s a aiba nevoie de ajutor, cnd for?ele ei fizice ?i intelectuale ncepusera sa scada, nu a fost nimeni care sa o ajute. Ea nu mai putea sa-?i ntre?ina rozariul ?i ace sta, ca ?i proprietara sa, decadeau rapid. n 1934 cu ocazia inaugurarii gradinii de trandafiri de pe dealul Petrn din Praga, Prof. Karl Domin era nevoit sa constate: Rozariul de la Doln Krup este departe de c eea ce era odinioara. Parcul este pe cale de a fi distrus. Suprafe?e mari sunt c ultivate cu cartofi sau porumb, pentru a putea furniza mijloace de existen?a. Ba trna contesa traie?te singuratic n marele ei castel. Totu?i vizitatorii, pu?ini la numar, pot sim?i ?i acum ct de mare este dragostea ei de trandafiri. [6] Dar nu doar la Dolna Krupa aveau loc schimbari. n 1934 Uniunea Prietenilor Tranda firilor din Germania a fost transformata n sec?ia a treia a Societa?ii Germane pe ntru Horticultura, iar sediul ei a fost transferat la Berlin. Era una din masuri le organizatorice luate de noul regim de la Berlin, pentru a putea avea sub cont rol diferitele organiza?ii de pe teritoriul celui de al Treilea Reich. Revistele de specialitate ale Uniunii au ncetat sa apara, fiind nlocuite cu anuare. Anuarul de 1938 este ultima publica?ie care mai aminte?te de rozariul de la Dolna Krupa . Dupa nceperea celui de al Doilea Razboi Mondial ?i dezmembrarea Cehoslovaciei, nimeni nu se mai nteresa de trandafiri. n condi?iile de razboi, nu se mai gasea mna de lucru pentru cre?terea trandafirilor, ?i n fiecare an rozariul decadea mai mu lt. Spre sfr?itul razboiului, palatul a fost jefuit de Armata Ro?ie ?i parcul a f ost distrus. Casa n care traise contesa n ultima perioada, numita Casa elve?iana a f ost complet distrusa ?i se poveste?te ca materialele ei au fost furate de sateni pentru a-?i reface locuin?ele proprii. Contesa Maria Henrietta Chotek, bolnava ?i complet lipsita de mijloace, a mai trait din mila locuitorilor din sat. Astfe l, la 13 februarie 1946, s-a stins din via?a contesa trandafirilor n vrsta de 83 a

ni, fiind ngrijita pe patul de moarte de calugari?ele din vecinatate.[7] Maria Henrietta a fost ngropata n mausoleul construit n 1895 de tatal ei, Rudolf Ch otek, un monument de arhitectura neo-renascentista situat n cimitirul de lnga bise rica din satul Doln Krup, mausoleu cru?at de razboi.