Clasicismul muzical Clasicismul vienez (n limba german: Wiener Klassik) reprezint un stil muzical dezvoltat la Viena n perioada cuprins

aproximativ ntre anii 1781 (anul compoziiei de ctre Haydn a 6 cvartete op. 33 si al stabilirii lui Mozart la Viena) si 1827 (anul mortii lui Beethoven). Compozitorii cei mai reprezentativi ai acestei perioade au fost Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart si Ludwig van Beethoven, strns legati ntre ei (Haydn era prieten cu Mozart, Beethoven i-a fost elev). Niciunul nu era originar din Viena, dar cea mai mare parte a activittii lor creatoare s-a desfsurat n acest oras, care datorit operelor lor a cptat o hegemonie n lumea muzicii. Dup epoca preclasic, reprezentat prin fiii lu i Johan Sebastian Bach, n special Carl Philipp Emanuel Bach (1714-1788) si Johann Christian Bach (1735-1782), si prin scoala din Mannheim (Johann Stamitz, 1717-1757; Christian Cannabich, 1731-1798), cei trei mari compozitori ai clasicismului vienez - Haydn, Mozart i Beethoven - stpnesc si perfectioneaz diferite genuri muzicale si procedee componistice, de la linia melodic popular, la polifonia baroc. Ei reunesc stilul galant si sentimental al muzicii preclasice cu diverse trsturi ale muzicii germane, franceze sau italiene, ntr-o mare varietate de creaii, caracterizate printr-o nalt virtuozitate a formei combinat cu dramatismul muzicii. Acest aspect se recunoate n toate genurile, de la muzica de camer, n special cvartetul de coarde dezvolta t de Joseph Haydn si sonata instrumental, la simfonie, concert pentru instrumente soliste si orchestr, oper (de ex. Mozart) sau n muzica religioas (Requiem -ul de Mozart sau Missa solemnis de Beethoven), care au devenit modele pentru generaiile urmtoare. Caracteristic pentru cea mai mare parte a compozitiilor este folosirea n prima miscare a formei de sonat, nu n manier schematic, ci ntr-o mare diversitate a fanteziei creatoare, proprie fiecrui compozitor n parte. Pentru aceast evolutie, Viena oferea n acel timp conditii optimale prin multiplicitatea culturii muzicale, devenind capitala european a muzicii. Acest fapt a fost posibil si datorit sprijinului moral si financiar al aristocratiei nstrite, protectoare a artelor (de ex. prin tul Estherhzy sau printul Lobkowitz). Un rol important l-au jucat asa zisele "Academii", care organizau concerte publice. Unele opinii controversate privind clasicismul vienez n muzicologia german exist opinii diferite privind perioada istoric si reprezentantii clasicismului vienez. Asfel, Ludwig Finscher limiteaz Wiener Klassik la operele lui Joseph Haydn si Wolfgang Amadeus Mozart din perioada 1781 pn la 1803. Hans Heinrich Eggebrecht documenteaz prin detalii muzicale amnunite apartenenta lui Ludwig van Beethoven la "Wiener Klassik". Pentru Carl Dahlhaus, clasicismul si romantismul n muzic constituie o singur epoc, epoca clasico-romantic, unitatea ntre cele dou stiluri fiind realizat de Franz Schubert.