Multiculturalism: E Pluribus Plures

New York University

Particularism Alas, these painstaking efforts to expand the understanding of American culture into a richer and more varied tapestry have taken a new turn, and not for the better. Almost any idea, carried to its extreme, can be made pernicious, and this is what is happening now to multiculturalism. Today, pluralistic multiculturalism must contend with a new, particularistic multiculturalism. The pluralists seek a richer common culture the particularists insist that no common culture is possible or desirable. The new particularism is entering the curriculum in a number of school systems across the country. Advocates of particularism propose an ethnocentric curriculum to raise the self!esteem and academic achievement of children from racial and ethnic minority backgrounds. "ithout any evidence, they claim that children from minority backgrounds will do well in school only if they are immersed in a positive, prideful version of their ancestral culture. #f children are of, for example, $redonian ancestry, they must hear that $redonians were important in mathematics, science, history, and literature. #f they learn about great $redonians and if their studies use $redonian examples and $redonian concepts, they will do well in school. #f they do not, they will have low self!esteem and will do badly. The particularistic version of multiculturalism is unabashedly filiopietistic and deterministic. #t teaches children that their identity is determined by their %cultural genes% & that something in their blood or their racial memory or their cultural 'NA defines who they are and what they may achieve that the culture in which they live is not their own culture, even though they were born here that American culture is %(urocentric,% and therefore hostile to anyone whose ancestors are not (uropean. )erhaps the most invidious implication of particularism is that racial and ethnic minorities are not and should not try to be part of American culture it implies that American culture belongs only to those who are white and (uropean it implies that those who are neither white nor (uropean are alienated from American culture by virtue of their race or ethnicity it implies that the only culture they do belong to or can ever belong to is the culture of their ancestors, even if their families have lived in this country for generations. The pluralist approach to multiculturalism promotes a broader interpretation of the common American culture and seeks due recognition for the ways that the nation*s many racial, ethnic, and cultural groups have transformed the national culture. The pluralists say, in effect, %American culture belongs to us, all of us the United +tates is us, and we remake it in every generation.% ,ut particularists have no interest in extending or revising American culture indeed, they deny that a common culture exists. )articularists re-ect any accommodation among groups, any interactions that blur the distinct lines between them. The brand of history that they espouse is one in which everyone is a descendant of victims or oppressors. ,y taking this approach, they fan and re!create ancient hatreds in each new generation. )articularism has its intellectual roots in the ideology of ethnic separatism and in the black nationalist movement. #n the particularist analysis, the nation has five cultures. African American, Asian American, (uropean American, /atino01ispanic, and American #ndian. The huge cultural, historical, religious, and linguistic differences within these categories are ignored, as is the considerable intermarriage among these groups, as are the linkages 2like gender, class, sexual orientation, and religion3 that cut across these five groups. No serious scholar would claim that all (uropeans and white Americans are part of the same culture, or that all Asians are part of the same culture, or that all people of /atin American descent are of the same culture, or that all people of African descent are of the same culture. Any categori4ation this broad is essentially meaningless and useless. )articularism is a bad idea whose time has come. #t is also a fashion spreading like wildfire through the education system, actively promoted by organi4ations and individuals with a political and professional interest in strengthening ethnic power bases in the university, in the education profession, and in society itself. 5ne can scarcely pick up an educational -ournal without learning about a school district that is converting to an ethnocentric curriculum in an attempt to give %self!esteem% to children from racial minorities. A state!funded pro-ect in a +acramento high school is teaching young black males to think like Africans and to develop the %African 6ind 6odel Techni7ue,% in order to free themselves of the racism of American culture. A popular black rap singer, 89+!5ne, complained in an op!ed article in the New York Times that the schools should be teaching blacks about their cultural heritage, instead of trying to make everyone Americans. %#t*s like trying to teach a dog to be a cat,% he wrote. 89+!5ne railed about having to learn about Thomas :efferson and the ;ivil "ar, which had nothing to do 2he said3 with black history.

Multiculturalism
Multiculturalismul este discursul modernitatii tirzii, care prezinta, interpreteaza si reevalueaza experienta sociala a diversitatii si a diferentelor. In constructia identitatii sociale, multiculturalismul se opune strategiilor omogenizante ale modernitatii, considerindu-le pe acestea ca suficiente si opresive, punand accentul pe diferente si diversitate. Ideologia multiculturalismului isi propune ajutarea comunitatilor in sustinerea culturilor lor diferite. Acest lucru insa nu inseamna ca multiculturalismul se opune schimbarii. Multiculturalismul liberal recunoaste ca schimbarea in lumea contemporana este inevitabila, deci scopul acestei politici nu este conservarea culturilor in starea lor primara. Multiculturalismul liberal izvoraste din dorinta de reusita a membrilor societatii. Iar aceasta reusita depinde de respectul si inflorirea grupurilor culturale ale indivizilor. Multiculturalismul pretinde respect si apreciere din partea grupurilor pentru alte culturi din societate, pretinde toleranta unei comunitati fata de cealalta comunitate, si in acelasi timp pretinde dreptul individului de a parasi propriul grup cultural sau refuzul acestuia.In functie de interpretarile de baza a multiculturalismului, se poate vorbi despre multiculturalism descriptiv, normativ si critic. (M. Feischmidt . Multiculturalism descriptiv! priveste multiculturalismul ca fapt, atitudine - acest tip de multiculturalism este considerat de "adt#e drept cinic-culinar sau consumator ($choning - %alender . In acest sens multicultura se refera la diversitatea culturala a bunurilor din societatea de consum, in primul rand in industria culturii (arta, muzica, film , in domeniul comunicatiei si al serviciilor. Aceasta forma spectaculoasa, dar superficiala a diversitatii culturale este un rezultat al globalizarii, al productiei si consumului transnational. In acest caz toleranta culturala este doar o iluzie. &el mai des, multiculturalismul este abordat intr-un sens normativ: critica regulile anterioare privind diferentele sociale si culturale si pretinde noi norme in aceasta privinta. &onceptul de baza a multiculturalismului normativ este diferenta, care foarte des - spun criticii multiculturalismului - presupune grupuri inchise, sever delimitate. "adt#e si 'abermas accentueaza asupra faptului ca multiculturalismul ridicat la nivel politic intareste chiar acel lucru pe care vrea sa-l

depaseasca, si anume categorii de identitate rigide, segregatia minoritatilor. (ponentii multiculturalismului sustin ca acesta duce la ghetoizarea minoritatilor si impiedica integrarea acestora in societatea majoritara. &onform lui ). "az, politica multiculturalismului accepta drepturile privind nondiferentierea, dar in actiunea politica considera ca importante doua judecati de valoare! a libertatea personala si reusita depinde de apartenenta completa si neingradita la un grup cultural respectat* b crede in pluralitatea valorilor, in special in valabilitatea acelor valori diferite care se materializeaza in practica diferitelor societati. Multiculturalismul pretinde recunoasterea egalitatii de catre comunitatea politica a tuturor comunitatilor culturale valabile. $tatul - daca este multicultural - este format din diferite comunitati, si nu este proprietatea niciuneia. Multiculturalismul critic, pornind de la faptul diversitatii culturale, reevalueaza conceptele si discursurile folosite de culturile majoritare si minoritare, cu scopul crearii unei culturi comune mai democratice si mai deschise (+. +urner . Multiculturalismul critic contesta regulile existente si accentueaza, in primul rand, importanta reprezentarilor si a institutiilor producatoare de intelesuri. &ategoria centrala a multiculturalismului critic este transformarea discursurilor normative anterioare* ei vorbesc despre identitati granita (border identit, , unde exista un dialog intre intelesuri si influente culturale diferite.

Sandu Frunza Associated Professor, Ph.D., Head of Systematic Philosophy Department Faculty of History and Philosophy Ba es!Bolyai "niversity, #lu$, %omania Author of the oo&s: Fundamentalismul reli'ios si noul conflict al ideolo'iilor ()**+, -.perien/a reli'ioasa 0n '0ndirea lui Dumitru Staniloae ()**1, 2u irea si transcendenta (1333, 4 antropolo'ie mistica (1335,

Key Words: diversity, autonomy, interculturalism, cultural canon, educational policies, pluralism, identity, minority, cultural communities

-!mail: sfrun6a7yahoo.com

Pluralism si multiculturalism Pluralism and multiculturalism previous home ne.t A stract: The author focuses on several dimensions of multiculturalism as an ideology of pluralism and diversity. To this end, he uses a series of correlative terms, such as. diversity, autonomy, cultural canon, interculturalism. The affirmation of the cultural identity is shown to be a resource for participating to the public life, to the negotiation of the interests and for participating to the political process of decision!making. The author believes that the access to the public sphere presupposes the previous elaboration of special policies meant to guarantee the preservation of the alternative identities. ;onse7uently, the educational policies are proved to be very important. An illustrative example is the multicultural model of ,abes!,olyai University from ;lu-, 9omania. Multiculturalism si diversitate #a ideolo'ie a diversitatii, multiculturalismul are menirea de a oferi un cadru de afirmare pentru identitatile de 'rup. 8n felul acesta, ori6ontul ideolo'ic al cultivarii diversitatii vine sa promove6e pluralitatea ca schim are de paradi'ma a raportului minoritate9ma$oritate, constructii identitare. ca limita #. ima'inata W. Watson a repetatelor circumscrie

multiculturalismul implicatiilor politice si filosofice presupuse de coe.istenta modalitatilor variate de situare a omului 0n lume si de modul 0n care diferite entitati culturale lupta pentru recunoastere, at0t 0n cadrul statului national c0t si 0n sistemul 'lo al. :1; <ulticulturalismul pare sa raspunda necesitatilor unei lumi 0n schim are 0n care e.primarea diverselor identitati capata forma =S%2 > ?o.3 Winter )**@ p.1+5 unor raspunsuri 0n fata provocarilor aduse at0t de catre statului national, c0t si de sfera transnationala si 'lo ala. :); Astfel, procesul 'lo ali6arii ne pune 0n fata unei continue resituari a raporturilor ma$oritate9minoritate, 0n spatii culturale concrete si la nivel 'lo al, si ne 0ndeamna la o continua 0ntele'ere, acceptare si afirmare a diversitatii. Discut0nd multiculturalismul ca ideolo'ie a diversitatii, Bhi&hu Pare&h vor este de trei forme ale diversitatii culturale :+; : 1, Diversitatea subculturala ce are 0n vedere faptul ca mem rii societatii participa la o cultura comuna, dar 0n acelasi timp 0mpartasesc o serie de credinte si practici particulare. 8n acest ca6, identitatile culturale nu intra 0n conflict cu cultura dominanta. =ocul tolerantei 'arantat de statul de drept este cel care asi'ura suficienta li ertate 'rupurilor su culturale 0n conservarea identitatii proprii 0n forma unei constiinte secundare complementare comunitara identitatii dominante. ), Diversitatea ce presupune e.istenta unor comunitati relativ

or'ani6ate si constiente de sine ce promovea6a o serie de credinte si practici diferite. Diferentele marchea6a mai de'ra a

o apartenenta dec0t o revendicare de participare la 0mpartirea puterii. +, Diversitatea perspectivala care presupune ca o parte din mem rii unei societatii critica valorile si principiile culturii dominante si 0ncearca sa o reconstruiasca potrivit altor valori. Aceste valori tre uie sa tina cont de pre6enta 0n viata pu lica a minoritatilor si de necesitatea lor de a se afirma ca entitati distincte 0n sfera puterii politice. 8n acelasi timp, se are 0n vedere crearea unui cadru 0n care culturile minoritare participa la o reconstructie continua a principiilor modelatoare ale sferei valorilor. <ulticulturalismul apare ca Aun discurs tipic pentru o

modernitate t0r6ie care 0si asuma e.perienta sociala a diversitatii si diferenteiB. :@; C0ndirea postmoderna a pus 0n evidenta relatiile de putere care se afla 0n spatele revendicarilor privind identitatea culturala. 8n numele dreptului de e.ercitare a puterii se a$un'e, 0n aparenta, la o 0mpin'ere 0n plan secund a drepturilor individului, 0n favoarea impunerii 0n sfera pu lica a drepturilor de 'rup. -ste vor a 0nsa de o noua percepere a individului. ?u individul este elementul cheie care da identitatea de 'rup, ci apartenenta la 'rup creea6a cadrul 'eneral de re'asire a identitatii personale. 8n acest fel se a$un'e inevita il la o politi6are a identitatii si a culturii. Procesul este 0nsotit de o recunoastere a pluralismului valorilor, a diferentelor si acceptarea punctuala si temporara a unor discriminari po6itive menite sa corecte6e ine'alitatile si sa asi'ure promovarea unor politici speciale pentru identitatile alternative. :D; Multiculturalism si autonomie

4 tinerea autonomiei este un principiu invocat de minoritati drept element constitutiv al conservarii identitatii de 'rup. Autonomia culturala presupune un efort de conservare a traditiilor unei comunitati. Pe a6a acestora se 0ncearca sa se cree6e un ritm al vietii comunitare care sa functione6e dupa re'ulile traditiei, potrivit sistemului de valori re6ultat din =S%2 > ?o.3 Winter )**@ p.1+E de6voltarea istorica a comunitatii si din e.perienta 0nt0lnirii traditiei cu celelalte traditii si cu efortul 'eneral de moderni6are a societatii. Autonomia culturala este acceptata si 0ncura$ata de multiculturalism doar ca un factor de conservare a identitatii, ca o modalitate de crestere a puterii unei comunitati care se afla 0ntr!un raport de discriminare si de de6avanta$ accentuat de imposi ilitatea de a accede la putere. -ste vor a 0ndeose i de puterea politica 0n masura sa promove6e politici culturale 0n care unurile comunitare sa se re'aseasca drept unuri culturale ale minoritatii 0ntr!un spatiu cultural comun al unei societati 0n care principiul recunoasterii demnitatii celuilalt functionea6a ca o re'ula a simtului comun. Autonomia culturala nu tre uie confundata cu autonomia administrativa pe criterii etnice. -a presupune mai de'ra a consolidarea unor minoritati su identitate comuna, construita pe traditii comune si pe forma o unor Acomunitati ima'inateB :5; care se re'asesc su

a6a unor elemente ale unei

a6a politicilor culturale pe care le

promovea6a 'uvernarea moderna. Principiul auto'uvernarii pe care 0l revendica promotorii autonomiei culturale are 0n vedere, de fapt, afirmarea principiului su sidiaritatii. #omunitatea poate

sa decida 0n pro lemele proprii p0na la limita la care re'ulile statului de drept si interesul 'eneral nu s0nt 0ncalcate. Daca 0n ce priveste re'ulile statului de drept putem sa recur'em la un cadru le'islativ care re'lementea6a raporturile 0ntre autonomia comunitara si responsa ilitatea 0n fata 0ntre'ii societati, 0n privinta raporturilor 0ntre interesul 'eneral si interesul de 'rup intervine un cadru mai lar' de am i'uitati. Acesta poate fi clarificat doar prin invocarea drepturilor omului, care 0nsa nu mai au 0n vedere 'rupurile sau Acomunitatile ima'inateB, ci indivi6ii ca fiinte umane concret identifica ile. S!a constatat ca 'rupurile care cer o crestere a li ertatii deci6ionale si de control social, 0n numele autonomiei structurata pe motivatii identitare, a$un' adesea sa 0n'radeasca li ertatile mem rilor propriului 'rup, sa le ceara sa ai a optiuni uniforme, modalitati de actiune conforme cu cele ale 'rupului, sa!si modele6e propria lor li ertate de credinta si de constiinta potrivit e.i'entelor 'rupului. 8n unele ca6uri se a$un'e la o 0ncalcare a li ertatilor si a dreptului la diferenta a mem rilor 'rupului, desi acesta lupta tocmai pentru afirmarea diferentei si pentru lar'irea li ertatilor. De aceea tre uie 'asite mecanismele care sa faca posi ila afirmarea autonomiei comunitare 0n str0nsa corelatie cu dreptul recunoscut al autonomiei individului. Multiculturalism si canon cultural "na din criticile ma$ore la adresa multiculturalismului vi6ea6a domeniul educatiei. Principala acu6a este le'ata de faptul ca multiculturalismul optea6a pentru introducerea 0n canonul

academic occidental a unor teme, domenii si cursuri care s0nt considerate ca fiind mar'inale si nerepre6entative din punct de vedere al canonului educatiei occidentale. =S%2 > ?o.3 Winter )**@ p.1+F %ichard %orty arata ca multiculturalismul 0ncepe ca o 0ncercare de a convin'e ar atul al occidental asupra faptului ca tre uie sa manifeste toleranta si sa accepte clasele mar'inale sau pe cei pe care, datorita stereotipiilor sale, 0i considera a fi cetateni de ran'ul al doilea. Astfel, multiculturalismul 0ncearca, pe de o parte, sa aduca o schim are de mentalitate 0n r0ndul populatiei dominante, iar pe de alta parte sa aduca 0n planul echili rului si e'alitatii pu lice unele clase discriminate precum persoanele de culoare, oamenii saraci, imi'rantii recenti, femeile etc. Acestia din urma tre uiau adusi la nivelul unei constiinte a identitatii de 'rup care sa le permita depasirea ima'inii ne'ative pe care o proiecta asupra lor 'rupul cultural dominant. "n pas important l!a constituit introducerea 0n cole'iile si universitatile americane a unor cursuri menite sa promove6e studiile afro!americane, studiile hispanice, studiile de 'en etc. %orty considera ca, pe de o parte, introducerea acestor cursuri a creat un climat de 0ncredere si s!a a$uns chiar la eliminarea starilor conflictuale 0n raport cu 'rupurile vi6ate de aceste studii. Pe de alta parte, 0nsa, s!a ca6ut 0n e.trema de a impune aceste cursuri ca o li'atorii pentru studentii de nivel licenta cu scopul de a!i sensi ili6a fata de diferentele culturale. 4 li'ativitatea de a urma aceste cursuri a condus la o reactie ne'ativa si la o continua 0ncercare a studentilor de a discredita aceste cursuri.

8n loc sa duca la o constienti6are a raporturilor de putere pe care le instituie sistemul ine'alitatilor sociale, noua perspectiva curriculara a atras critici virulente 0ndeose i dinspre 'ruparile de dreapta ale scenei politice si reli'ioase americane. 2ntelectualii si politicieni de dreapta e.ercita o presiune cresc0nda asupra claselor de mi$loc, dar si asupra rasistilor, homofo ilor, se.istilor etc. pentru a!i convin'e ca mediile academice se afla su teroarea politiei corectitudinii e preocupat politice. mai Desi 0ntele'e de ca multiculturalismul de'ra a pro lema

identitatii dec0t de pro lemele cu care indivi6ii se confrunta, %orty considera ca discursul multicultural tre uie mutat dinspre cultivarea diferentelor culturale 0nspre discutiile privind ine'alitatile 0n 0mpartirea sferelor de putere. <ulticulturalismul ar tre ui, dupa %orty, sa vi6e6e mai de'ra a domeniul resurselor si al do 0ndirii unastarii dec0t sa 0i educe pe tineri 0n ideea ca fac parte din identitati culturale separate. Starea de discriminare 0n care s0nt tinute clasele mar'inale este 0n vi6iunea filosofului american cau6ata de factori economici. Disparitia discrepantelor economice poate sa duca la disparitia discriminarilor. %orty crede ca insistenta pe aspectele culturale poate sa duca la de6voltarea unor resentimente fata de cultura dominanta si la perceperea acesteia ca un factor opresiv violent :E; . Dincolo de factorii economici, care s0nt fundamentali 0n

e.plicarea relatiilor sociale pentru un '0nditor de st0n'a cum este %orty, nu putem face a stractie de faptul ca marcarea diferentelor culturale nu este o simpla optiune idealista a 'rupurilor minoritare. Giderii 'rupurilor minoritare care reclama

dreptul la diferenta au constiinta ca de6voltarea unor identitati ine conturate este o sursa de putere, de afirmare 0n sfera pu lica si de promovare a intereselor de 'rup si a celor individuale. Dincolo de retorica necesitatii recunoasterii reciproce, a valorilor 0n $urul carora se =S%2 > ?o.3 Winter )**@ p.1+3 structurea6a identitatea comunitatii, cresterea autonomiei

'rupurilor minoritare atra'e dupa sine o mai mare li ertate 0n $ocul politic, o mai una ne'ociere a atra'erii de resurse si un 'rad mai mare de satisfacere a intereselor. Prin prisma acestei accederi la putere si la resurse tre uie privita multiculturalitatea ca o realitate si ca o valoare incontesta ila at0t 0n spatii culturale formate 0n tari cu un mare aport de imi'ranti, cum 0nt0lnim 0n c0teva ca6uri 0n spatiul occidental, c0t si 0n spatii culturale cu o 0ndelun'a traditie istorica si cu o structura ce presupune convietuirea 0ntre o cultura ma$oritara si mai multe minoritati istorice, cum este ca6ul romHnesc si 0ndeose i cel transilvan. 8ntr!un asemenea spatiu, canonul cultural a cunoscut rasturnari de ierarhii conditionate istoric. 4 data cu crearea statului national unitar romHn se fac pro'resiv pasi spre un echili ru (nu lipsit de alunecari si de devieri ideolo'ice, 0ntre afirmarea identitatii ma$oritatii si necesitatea de6voltarii entitatilor etnoculturale cu o 0ndelun'ata istorie si cu o contri utie inestima ila la creatia si afirmarea diversitatii culturale 0n acest spatiu 'eo'rafic. Spatiul romHnesc 0n 'eneral si cel transilvan 0n mod special stau su semnul multiculturalitatii. Dincolo de ideolo'ia

multiculturalismului, multiculturalitatea ca fapt de e.istenta presupune o modalitate de constituire a canonului cultural dincolo de vocea ma$oritatii. -a aduce 0n mod firesc elementul diversitatii si necesitatea recunoasterii diferentei ca un pas esential al convietuirii. ?u cred ca 'resim 0n vreun fel are afirm0nd drept ca specificul

multiculturalitatii <ar'a, arti6anul

transilvane reconstructiei

materiali6are a acestei

"niversitatea Ba es!Bolyai din #lu$. Asa cum afirma Andrei multiculturale universitati, ea este I"niversitatea cu cea mai de6voltata

or'ani6are multiculturala, asi'ur0nd studii complete 0n romHna, ma'hiara, 'ermana, precum si speciali6ari 0n e raica, alaturi de o 'ama lar'a de pro'rame 0n lim i moderne (en'le6a, france6a, italiana, spaniola, etc.,B :F; . 4r'ani6ata 0n Departamente comune, "niversitatea de6volta o lar'a autonomie a liniilor de studiu 0n lim ile minoritatilor. <inoritatile se ucura de o repre6entare privile'iata 0n toate structurile de conducere si cele deci6ionale ale universitatii, la toate nivelurile. <ai mult dec0t at0t, este practicata o discriminare po6itiva menita sa asi'ure o c0t mai performanta si competitiva de6voltare a 0nvatam0ntului 0n lim ile minoritatilor. Aceasta actiune afirmativa are inclusiv o importanta dimensiune financiara. Astfel, pentru scolari6area unui student la linia de studii ma'hiara se aloca o finantare de 1,D9student, iar pentru linia 'ermana 1,F9student. #u alte cuvinte, daca pentru educatia unui student la linia de studiu 0n lim a romHna se aloca 1. ***. ***, pentru educatia unui student la linia de studiu 0n lim a ma'hiara se aloca 1. D**. ***, iar pentru educatia uni student la linia de studii 0n lim a

'ermana se aloca 1. F**. *** (cifrele de fata au doar valoare de e.emplu e.plicativ,. Aceste linii de studiu nu au 0n vedere doar aspectul de predare 0ntr!o anumita lim a ci si introducerea 0n planul de pre'atire a studentilor a unor cursuri referitoare la cultura si traditia minoritatilor nationale respective. Dincolo de po6itiile criticilor multiculturalismului, care nu s0nt putini 0n cultura romHna, raspunsurile =S%2 > ?o.3 Winter )**@ p.1@* pe care le da mediul academic cerintelor concrete ale sferei pu lice romHnesti, arata ca multiculturalismul nu este nici o cate'orie datata si fi.ata 0ntr!o preistorie a mediului academic american, nici un fenomen con$unctural care a a$uns la un declin ireversi il. :3; Desi este o universitate laica moderna, "niversitatea Ba es! Bloyai acorda o importanta deose ita valori6arii unei e.traordinare a spatiului cultural transilvan: o'atii diversitatea

confesionala si reli'ioasa. Astfel, ea este Iuniversitatea cu cele mai e.tinse pro'rame de studii teolo'ice (av0nd patru facultati de teolo'ie: Jeolo'ie 4rtodo.a, Creco!#atolica, %omano! #atolica, %eformata, repre6ent0nd sapte iserici istorice ale a6elor civili6atiei

Jransilvaniei, precum si un renumit 2nstitut de Studii 2udaice, care asi'ura posi ilitati unice de investi'are a iudeo!crestine.B :1*; 8n felul acesta, 0ntr!un spatiu cultural 0n care convietuirea dintre ma$oritatea reli'ioasa si minoritatile reli'ioase si confesionale, dintre cultura dominanta si minoritatile culturale poate sa capete amprenta intolerantei, se promovea6a un model educational care, pe de o parte, a$uta

minoritatile sa a$un'a la o mai

una autocunoastere si o mai

activa pre6enta 0n sfera pu lica, iar pe de alta parte, a$uta ma$oritatea sa perceapa 0ntr!un mod mai adecvat alteritatea si sa se defineasca pe sine ca limita si deschidere a identitatii celorlalti. 8n acelasi timp deschide spre o situare 0n sfera puterii at0t pe principiile proportionalitatii si su sidiaritatii, c0t si pe cele concreti6ate 0n politici speciale pentru minoritati. Multiculturalism si/sau interculturalism Disputa pentru impunerea 0n cadrul cultural romHnesc a unuia sau altuia dintre cei doi termeni pentru a desemna pledoaria pentru afirmarea diversitatii nu pare o simpla Acearta de cuvinteB. Pasiunile puse 0n $oc 0n 0m ratisarea unuia sau altuia dintre acesti termeni se atenuea6a, 0nsa, de 0ndata ce sesi6am ca promotorii lor a$un' la o finalitate comuna: cea a su linierii necesitatii cultivarii diversitatii culturale si a convietuirii armonioase cu alteritatea. 8n fapt, cei doi termeni se presupun reciproc 0n asa mare masura 0nc0t fac referinta de la la o realitate starea de comuna. fapt a <ulticulturalismul porneste

multiculturalitatii :11; si 0ncearca o reconstructie a spatiului cultural comun 0n care identitatile minoritare s0nt privite ca parteneri e'ali 0n procesul afirmarii importantei contri utiei comune la o constructie a.iolo'ica ce sta su semnul pluralismului. Afirmarea pu lica a minoritatilor, an'a$area lor 0n $ocul politic presupune 0nsa o ad0ncire a autonomiei identitare 0n raport cu celelalte entitati minoritare si 0n special 0n raport cu cea a 'rupului ma$oritar. De aceea multiculuralismul presupune

afirmarea unor identitati clar conturate. Pentru a evita caderea 0n separatism, autonomi6area unui 'rup cultural poate mer'e p0na acolo unde se mentine constiinta apartenentei la un spatiu multicultural comun. Dincolo de aceasta se poate a$un'e, asa cum a semnalat %orty, la fenomenul perceperii culturii ma$oritare ca una dominatoare si incompati ila cu participarea la constructia unui =S%2 > ?o.3 Winter )**@ p.1@1 spatiu multicultural ca comun. fapt de Atunci e.istenta c0nd avem discutam 0n vedere

multiculturalitatea

0ndeose i necesitatea afirmarii unor identitati clare, cu un profil propriu accentuat si capa ile sa intre 0n dialo' cu alte identitati. 8n felul acesta autonomi6area identitara nu are alt scop dec0t cel de a crea un spatiu al interdependentelor, al actiunii interculturale. 2nterculturalismul porneste de la necesitatea interculturalitatii. Procesul convietuirii dovedeste ca interculturalitatea presupune afirmarea diversitatii si straduinta pentru a crea un spatiu al dialo'ului si al respectului pentru diversitate. De pe aceasta po6itie, multiculturalismul este criticat ca fiind o ideolo'ie ce duce la separatism, la autonomi6are, la 0nchiderea 0n sine si la e.clusivism. Semnalarea acestui pericol este 8nsa c0mpul interdependentelor presupune inevenita :1); . entitati ine

conturate care sa nu se topeasca 0ntr!o tesatura a stracta, am i'ua, a interrelationarii. Accentuarea interdependentelor poate sa duca la omo'eni6are si la nasterea de conflicte 0n numele diversitatii. #omunitatile tre uie sa!si cree6e Apropriile

lor

matrici

de

reproducere

culturalaB

:1+;

De

aceea,

interculturalitatea si multiculturalitatea tre uie concepute ca realitati interdependente, ca fetele aceleiasi mone6i care asi'ura $ocul schim ului 0n cadrul pluralismului cultural. Note: :1; #. W. Watson, Multiculturalism, 4pen "niversity Press, Buc&in'ham, Philadelphia, )***, p. 1*E. :); #. W. Watson, Multiculturalism, 4pen "niversity Press, Buc&in'ham, Philadelphia, )***, p. 11*. :+; Bhi&hu Pare&h, Religion and Public Life, 0n JariK <odood (ed.,, Church, State and Religious Minorities , Policy Studies 2nstitute, 133E, p. )E. :@; <ar'it Feischmidt, Multiculturalismul. O noua perspectiva stiintifica si politica despre cultura si identitate, 0n Altera, nr. 1)91333, p. D. :D; <ar'it Feischmidt, Multiculturalismul. O noua perspectiva stiintifica si politica despre cultura si identitate, 0n Altera, nr. 1)91333, p. )+. :5; Folosim aceasta sinta'ma cu sensul oferit de Benedict Anderson, Comunitati imaginate. Reflectii asupra originii si raspndirii nationalismului, -d. 2nte'ral, Bucuresti, )***. :E; %ichard %orty, Demoni ing the !cadem", 0n %o ert -mmet Gon' (ed.,, Multiculturalism, Jhe H. W. Wilson #ompany, ?eL Mor&, 133E, pp. +!5.

:F; Andrei <ar'a, Manifest pentru o universitate performanta si competitiva, adoptat de Senatul "niversitatii Ba es!Bolyai 0n reuniunea solemna din )3 noiem rie )**@ consacrata aniversarii a FD de ani de la 0ntemeierea "niversitatii %omHnesti din #lu$. 8n Manifest se arata ca "niversitatea Ba es!Bolyai este Iuniversitatea cu cea mai veche traditie academica din %omHnia. Aceasta traditie a 0nceput cu #ole'iul 2e6uit din 1DF1 si a continuat cu #ole'iul #alvinist fondat de Ca riel Bethlen 0n 153), apoi cu universitatea 'ermana 0nfiintata de <aria Jere6a si cu Giceul Piarist fondat de 2osif al 22!lea. 8n 1FE) a fost 0nfiintata "niversitatea ma'hiara din #lu$. 8n 1313 a fost fondata "niversitatea %omHneasca din #lu$. Dupa cel de!al doilea ra6 oi mondial, au =S%2 > ?o.3 Winter )**@ p.1@) functionat la #lu$ doua universitati: INictor Ba esB si =anos BolyaiB. #ele doua universitati au fost reunite 0n 13D3 su numele de "niversitatea Ba es!Bolyai. 2storia de dupa 13F3 a universitatii marchea6a de6voltarea si democrati6area sa fara precedent, ce se poate ilustra cu date statistice relevante, si preocupari intense pentru 0nscrierea cu succes 0n era 'lo ali6arii, a electronicii si a societatii a6ate pe cunoastereB. :3; 4 critica 0n acesti termeni a multiculturalismului 'asim la <onica Spiridon, Splendoarea si mi eriile unui concept# multiculturalismul, 0n Altera, nr. 1)91333, pp. )5!+@. :1*; Andrei <ar'a, Manifest pentru o universitate performanta si competitiva, adoptat de Senatul "niversitatii Ba es!Bolyai 0n

reuniunea din #lu$.

solemna

din

)3

noiem rie

)**@

consacrata

aniversarii a FD de ani de la 0ntemeierea "niversitatii %omHnesti

:11; Adrian <arino, Multiculturalitatea, lumini si umbre, Altera, nr. 1+9)**, pp. 155!1E). :1); Adrian <arino, Multiculturalitatea, lumini si umbre, Altera, nr. 1+9)**, pp. 155!1E). :1+; Ceor'e Schopflin, Pe cai diferite spre multiculturalitate , 0n Gucian ?astasa si Gevente Salat (ed.,, Relatiile interetnice n Rom$nia post%comunista, #entrul de %esurse pentru Diversitate -tnoculturala, #lu$!?apoca, )***, p. 1+*. =S%2 > ?o.3 Winter )**@ p.1@+ JSRI No. 9/Winter 2004

Universitatea BabeBolyai, Cluj-Napoca Facultatea de tiin e !olitice i "dministrative "nul universitar #$$%-#$$&, 'emestrul ((

Multiculturalitate i comunicare intercultural

&urs obligatoriu pentru anul II &onf. dr. -evente $alat .um/r de credite! 0
(biectivul cursului este familiarizarea studen1ilor cu no1iunile de baz/ 2i c3teva modelele explicative utilizate 4n studiul fenomenului diversit/1ii etnoculturale precum 2i ale consecin1elor acestuia 4n lumea contemporan/, pe de o parte, 2i 4n fundamentarea de tehnici de comunicare intercultural/, pe de alt/ parte. &ursul este alc/tuit din trei p/r1i

distincte, dar interconectate. 5rimele 2ase cursuri se opresc asupra implica1iile etnopolitice ale diversit/1ii, explor3nd, pe de o parte modele explicative cauzale ale conflictelor etnopolitice, 4mpreun/ cu cele mai des utilizate metode de gestionare sau control al conflictelor, 2i prin analiza pe de alt/ parte a 2anselor democra1iei 4n societ/1ile ad3nc divizate. &ea de-a doua parte a cursului trece 4n revist/ c3teva exemple de politici de stat prin care se 4ncearc/ acomodarea institu1ional/ a diversit/1ii, 4n 4ncercarea de a g/si r/spunsuri la 4ntrebarea! 6cum sunt na1iunile multiculturale posibile7. 8n ultimele trei 4nt3lniri ale cursului studen1ii vor avea ocazia s/-2i 4nsu2easc/ competen1e de comunicare 2i 4n1elegere intercultural/. Aceast/ parte a cursului urm/re2te de asemenea sensibilizarea lor 4n leg/tur/ cu unele aspectele etice 2i politice privind comunicarea 4ntr-o lume 4n care con2tientizarea diversit/1ii apare ca o veritabil/ provocare, at3t 4n contextul globaliz/rii 2i mondializ/rii, c3t 2i 4n cel al procesului de integrare european/.

1. Diversitatea etnocultural ca o provocare pentru stabilitatea lumii contemporane 9imensiunile problemei. (riginile 2i formele de manifestare ale diversit/1ii. 9ificult/1ile defini1iei conceptului de cultur/. &onsidera1ii preliminare asupra influen1a culturii asupra percep1iei 2i a cunoa2terii. +ipologii culturale ('ofstede, Andersen, -e:is . $ursele diversit/1ii 4n lumea contemporan/! diviziunea etnopolitic/ a lumii 2i fenomenul migra1iei. 5uncte de vedere divergente privind semnifica1ia termenului de multiculturalitate. 9iscursuri dominante 4n filosofia politic/ privind consecin1ele diversit/1ii. ;. -e:is, "ichard 9.! The Cultural Imperative. Global Trends in the 21st Century, <amouth! Intercultural 5ress. Inc. =>>? =. @rislin, "ichard! Understanding Culture's Influence on Behavior, Fort AorthB 5hiladelphia! 'acrcourt @race &ollege 5ublishers, ;CC? ?. ur Creative !iversity. "eport of the #orld Comission on Culture and !evelopment, D.E$&(, 5aris, ;CCF* G. )andt, Fred E.! Intercultural communication, +housand (a#sB-ondonB.e: 9elhi, $AHE 5ublications, ;CCI* I. 'ofstede, Heert! $anagementul structurilor multiculturale, @ucure2ti, Editura Economic/, ;CCF* F. Mircea Mali1a! %ece mii de culturi& o singur' civili(a)ie , @ucure2ti, .emira, ;CCJ* 0. %,mlic#a, Aill! "ela1iile etnice 2i teoria politic/ occidental/, in! *ltera, Anul K., .r. ;>, ;CCC, CI-;GJ. 'eminar: &are sunt acele consecin1e (discursuri asupra ale diversit/1ii care prezint/ interes pentru 2tiin1ele politiceL 2. Conflicte etnopolitice n lume ncercri de explicaii cauzale Evolu1ia conflictelor etnopolitice 4n perioada ;CGI-=>>>. +ipologia interpret/rilor 2i analiza teoretic/ a conflictelor etnopolitice! punctul de vedere al lui 9onald 'oro:itz* modelul Hurr-'arff* modelul -a#e-"othchild* cadrul teoretic oferit de Aolfgang Meller.

;. Hurr, +ed "obert! $inorities at "is+, * Global -ie. of /thnopolitical Conflict, Aashington 9.&., Dnited $tates Institute of 5eace 5ress, ;CC?* =. Hurr, +ed "obert! Minorities, .ationalism, and Ethnopolitical &onflict, in! &roc#er, &h. A.B'ampson, F. (.BAall, 5. (ed. ! $anaging Global Chaos. 0ources and "esponses to International Conflict, Aashington 9.&., Dnited $tates Institute of 5eace 5ress, ;CC0, I?-0C* ?. Hurr, +ed "obertB'arff, @arbara! /thnic Conflict in #orld 1olitics, @oulder$an Francisco-(xford, Aestvie: 5ress, ;CCG* G. $alat, -evente! $ulticulturalismul liberal, 5olirom, Ia2i, =>>; (cap. ; 2i =. 'eminar: &are dintre modelele prezentate vi s-a p/rut mai conving/tor 2i de ceL . Conflicte etnopolitice n lume modaliti de control! "estionare i#sau soluionare Modalit/1i de gestionare a conflictelor etnopolitice! modalit/1i care urm/resc gestionarea conflictelor prin eliminarea diversit/1ii* modalit/1i care urm/resc gestionarea conflictelor prin institu1ionalizarea diversit/1ii. Alte perspective asupra modalit/1ilor de gestionare a conflictelor! semnifica1ia conceptelor de conflict resolution 2i conflict management. Metode utilizate 4n managementul conflictelor! diploma1ia preventiv/, medierea, negocieri interculturale.
;. $alat, -evente! $ulticulturalismul liberal, 5olirom, Ia2i, =>>; (cap. ? 2i G. *

=. $andole, 9ennis ). 9.Bvan der Mer:e, 'ugo (ed. ! Conflict "esolution Theory and 1ractice. Integration and *pplication, ManchesterB.e: <or#, Manchester Dniversit, 5ress, ;CC?* ?. &roc#er, &h. A.B'ampson, F. (.BAall, 5. (ed. ! $anaging Global Chaos. 0ources and "esponses to International Conflict, Aashington 9.&., Dnited $tates Institute of 5eace 5ress, ;CC0* G. $chnec#ener, Dlrich! *us.ege aus dem B2rger+rieg. $odelle (ur "egulierung ethno3nationalistischer 4onfli+te in /uropa, Fran#furt am Main! $uhr#amp, =>>=. 'eminar: &are sunt acele metode de gestionare a conflictului etnopolitic pe care le considera1i compatibile cu statul de drept 2i cu democra1iaL $. %ansele democraiei n societile ad&nc divizate din punct de vedere etnocultural 9ilemele teoriei despre democra1ie 4n contextul celui de al Ntreilea val de democratizareN. &ritici ai democra1iei. 5rovoc/rile procesului de democratizare 4n societ/1ile ad3nc divizate din punct de vedere etnocultural. Factorul etnic 4n procesul de democratizare a societ/1ilor post-comuniste. Alternative la democra1ia liberal/ de tip occidental! democra1ia etnic/ sau democra1ia multina1ional/. ;. &unningham, F.! Theories of !emocracy. * Critical Introduction , -ondonB .e: <or#! "outledge, =>>=* =. $n,der, )ac#! 5rom -oting to -iolence. !emocrati(ation and 6ational Conflict, .e:<or#B-ondon! A. A. .orton O &ompan,, =>>>*

?. -ijphart, Arend! !emocracy in 1lural 0ocieties. * Comparative /7ploration , .e: 'avenB-ondon! <ale Dniversit, 5ress, ;C00* G. @ugajs#i, )anusz! 1olitical 1arties of /astern /urope. * Guide to 1olitics in the 1ost3Communist /ra. Armon#, .<B-ondon, England! M.E. $harpe (+he &enter for $trategic and International $tudies , =>>=* I. $tein, ). 5. (ed. ! The 1olitics of 6ational $inority 1articipation in 1ost3 Communist /urope. 0tate3Building& democracy& and /thnic $obili(ation , Armon#, .<B-ondon, England! M.E. $harpe (EastAest Institute , =>>=* F. %,mlic#a, A.B (pals#i, M. (esd. ! Can 8iberal 1luralism Be /7ported9 #estern 1olitical Theory and /thnic "elations in /astern /urope , (xford! (xford Dniversit, 5ress, =>>>. 'eminar: &are sunt argumentele 4n favoarea 2i care sunt cele 4mpotriva 2anselor pe care democra1ia reprezentativ/ le are 4n contextul societ/1ilor ad3nc divizate din punct de vedere etnopoliticL '. (acea etnic din perspectiva filosofiei politice normative) teoria lui *ill +,mlic-a .. 5osibilitatea fundament/rii unei teorii a echit/1ii etnoculturale, ca o solu1ie a prevenirii mobiliz/rii etnopolitice. +eoria cet/1eniei multiculturale a lui Aill %,mlic#a ;. %,mlic#a Aill! $ulticultural Citi(enship, (xford, (xford Dniversit, 5ress, ;CCF* =. $alat, -evente! $ulticulturalismul liberal, 5olirom, Ia2i, =>>; (cap. I, F 2i 0. 'eminar: &are sunt principalele merite 2i deficien1e ale teoriei lui %,mlic#aL /. (acea etnic din perspectiva filosofiei politice normative) teoria lui *ill +,mlic-a ... &onsecin1ele teoriei cet/1eniei multiculturale. &onsecin1ele privind unele concepte de baz/ ale filosofiei politice! comunitate politic/* no1iunea de cet/1enie* integrare social/. &onsecin1ele privind 2ansele democra1iei autentice 4n societ/1ile multiculturale. ;. $alat, -evente! $ulticulturalismul liberal, 5olirom, Ia2i, =>>; (cap. ;;. 'eminar: &are sunt acele evolu1ii 4n politica interna1ional/ care favorizeaz/ promovarea, la nivelul politicilor de stat, a teoriei lui %,mlic#a, 2i care sunt factorii care fac pu1in probabil/ o astfel de perspectiv/L 0. Cum sunt posibile naiunile multiculturale1 2..3 +ipologii de politici de stat menite s/ acomodeze diversitatea. &azuri de pluralism dominant (India 2i "usia . &azuri de pluralism bipolar (@elgia 2i &ehoslovacia . &azuri de pluralism complex (-iban, Elve1ia, <ugoslavia . E2ecuri 2i succese.

;. MacIver, 9on (ed. ! The 1olitics of $ultinational 0tates , -ondon! MacMillan

5ress -td., ;CCC* =. Hhai, <ash (ed. ! *utonomy and /thnicity. 6egotiating Competing Claims in $ulti3ethnic 0tates, &ambridge! &ambridge Dniversit, 5ress, =>>>* ?. Hagnon, Alain-H.B+ull,, )ames (eds. ! $ultinational !emocracies, &ambridge! &ambridge Dniversit, 5ress, =>>;. 'eminar: &um a1i explica succesele 2i respectiv e2ecurile 4n cazurile studiateL 4. Cum sunt posibile naiunile multiculturale1 2...3 $olu1ii teritoriale! forme de autonomie 2i federalism. Exemple de autonomii opera1ionale (&anada, $pania, &hina, Africa de $ud . Autonomii e2uate (<ugoslavia . Autonomii urm/rite sau 4n devenire ($ri -an#a, &ipru, Australia . E2ecuri 2i succese. ;. &orn:ell, Hrant '.B$toddard, Eve Aalsh (eds. ! Global $ulticulturalism. Comparative 1erspectives on /thnicity& "ace and 6ation , -anhamB.e: Mor#B @oulderB(xford! "o:man O -ittlefield 5ublishers, Inc. =>>;* =. Hhai, <ash (ed. ! *utonomy and /thnicity. 6egotiating Competing Claims in $ulti3ethnic 0tates, &ambridge! &ambridge Dniversit, 5ress, =>>>* ?. Hagnon, Alain-H.B+ull,, )ames (eds. ! $ultinational !emocracies, &ambridge! &ambridge Dniversit, 5ress, =>>;. 'eminar: &um a1i explica succesele 2i respectiv e2ecurile 4n cazurile studiateL 5. Cum sunt posibile naiunile multiculturale1 2....3 5olitici de stat menite s/ acomodeze identit/1i contestatare! @razil, %en,a, @osnia, Mexic. $uccese, e2ecuri, crize statale. ;. &orn:ell, Hrant '.B$toddard, Eve Aalsh (eds. ! Global $ulticulturalism. Comparative 1erspectives on /thnicity& "ace and 6ation , -anhamB.e: Mor#B @oulderB(xford! "o:man O -ittlefield 5ublishers, Inc. =>>;* =. Hhai, <ash (ed. ! *utonomy and /thnicity. 6egotiating Competing Claims in $ulti3ethnic 0tates, &ambridge! &ambridge Dniversit, 5ress, =>>>* 'eminar: &um a1i explica succesele 2i respectiv e2ecurile 4n cazurile studiateL 16. Comunicarea intercultural Importan1a studiilor dedicate problemelor interculturalit/1ii. Istoria comunic/rii interculturale ca disciplin/. Dn model analitic al comunic/rii interculturale. @arierele comunic/rii interculturale! stereotipuri 2i prejudec/1ile. -imba ca o barier/ 4n comunicare. Kalorile 2i comunicarea. .atura comunic/rii non-verbale. Func1iile, caracteristicile 2i structura comunic/rii non-verbale. Aptitudini interculturale 4n comunicarea nonverbal/.

;. &hen, Huo-MongB$tarosta, Ailliam ).! 5oundations of Intercultural Communication, @ostonB-ondon, All,n and @acon, ;CCJ* =. -e:is, "ichard 9.! The Cultural Imperative. Global Trends in the 21st Century, <amouth! Intercultural 5ress. Inc. =>>? ?. Aeaver, Har, ".! Culture& Communication and Conflict, "eadings in Intercultural "ealations, .eedham 'eights, HI.. 5ress, ;CCG* G. )andt, Fred E.! Intercultural communication, +housand (a#sB-ondonB.e: 9elhi, $AHE 5ublications, ;CCI. 'eminar: &are este rela1ia 4ntre termenii de multiculturalitate 2i interculturalitateL 11. Mana"ementul conflictelor interculturale i adaptarea intercultural Influen1a culturii asupra managementului de conflicte. Eficien1a managementului conflictelor interculturale. Pocul cultural 2i adaptarea intercultural/. Etapele adapt/rii interculturale. Modelele explicative ale adapt/rii interculturale. Educa1ia intercultural/. (biectivele educa1iei interculturale. &ompeten1e 4n comunicarea intercultural/. +rainingul intercultural! modele ale trainingului intercultural* tehnici ale trainingului intercultural. ;. &hen, Huo-MongB$tarosta, Ailliam ).! 5oundations of Intercultural Communication, @ostonB-ondon, All,n and @acon, ;CCJ* =. 'ofstede, Heert! $anagementul structurilor multiculturale, @ucure2ti, Editura Economic/, ;CCF. 'eminar: 9iscu1ii despre meritele 2i deficien1ele tehnicilor de training intercultural. 12. 7tica i viitorul comunicrii interculturale 9efinirea conceptului de etic/ a comunic/rii interculturale. 5rincipii ale eticii privind comunicarea intercultural/. "eguli ale eticii privind comunicarea intercultural/. Kiitorul comunic/rii interculturale! factori care contribuie la sporirea respectiv diminuarea importan1ei comunic/rii interculturale. Kiitorul multiculturalismului 4n lume. ;. )andt, Fred E.! Intercultural communication, +housand (a#sB-ondonB.e: 9elhi, $AHE 5ublications, ;CCI* =. &hen, Huo-MongB$tarosta, Ailliam ).! 5oundations of Intercultural Communication, @ostonB-ondon, All,n and @acon, ;CCJ* ?. )opp#e &hristianB-u#es, $teven (ed. ! $ulticultural :uestions, (xford, (xford Dniversit, 5ress, ;CCC* G. Mio, )effer, $cottBA:a#uni, Hene I.! "esistance to $ulticulturalism, 5hiladelphia, @"D..E"QMAME-, ;CCC. 'eminar: 9iscu1ii de recapitulare 2i de evaluare a cursului.

)valuare:

Examinare final/ (max. G puncte +otal ;> puncte 5rezen1a la 0IR dintre 4nt3lnirile de seminar este obligatorie. Tema lucr'rii! poate fi aleas/ din urm/toarele dou/ op1iuni! ;. Dn studiu de caz privind administratrea consecin1elor diversit/1ii de c/tre un stat multina1ional sau multietnic, selectat dintre sau din afara cazurilor prezentate la curs. Accentul trebuie s/ cad/ asupra analiz/rii critice a politicilor de stat relevante 4n cazul ales* =. $ubiect la alegere, cu condi1ia s/ fie 4n leg/tur/ cu tematica cursului. 8n leg/tur/ cu tema aleas/ pentru lucrare trebuie s/ v/ consulta1i cu cadrele didactice cel mai t3rziu p3n/ la sf3r2itul celui de-al nou/-lea curs sau seminar. Termen de predare al lucr'rii! ultimul curs din semestru. -ucrarea trebuie s/ fie tehnoredactat/, de F-;> pagini standard (=>>> de semne pe pagin/ . MU*+(CU*+U,"*('M $argit 5eischmidt, Multiculturalismul! o nou/ perspectiv/ 2tiin1ific/ 2i politic/ despre cultur/ 2i identitate $onica 0piridon, $plendoarea 2i mizeriile unui concept! multiculturalismul Isabela Corduneanu, Identitate, memorie 2i multiculturalism! reconsider/ri metodologice #ill 4ymlic+a, +eoria 2i practica multiculturalismului canadian -mul mondiali.at

-ucrare (max. ? puncte 5articipare activ/ la cursuri 2i seminarii (max. ? puncte

MU*+(CU*+U,"*('M '( UN(F-,M(/",) -vidiu 0U,1U/)U

Multiculturalismul constS 4ntr-un mSnunchi de ideologii si practici culturale dezvoltate 4n (ccidentul ultimilor treizeci de ani. MiscSrile pacifiste ale tinerilor americani din timpul rSzboiului din Kietnam, protestele studentilor francezi din mai TFJ, luptele pentru drepturi civile ale minoritStilor de culoare din $DA au produs circumstantele istorice 4n care au apSrut germenii doctrinelor multiculturale. 9esi invocat adeseori 4n departamentele de $tudii &ulturale din universitStile americane, spiritul protestatar al acelor vremuri nu are nimic 4n comun cu corectitudinea politicS si conformismul generalizat al multiculturalismului doctrinar de astSzi. Este uimitor c4t de rapid au pStruns aceste ideologii 4n spatiul cultural rom3nesc. DniversitStile noastre au deja programe de $tudii &ulturale, reviste literare, de genul U(bservatorului &ultural7, promoveazS 4n mod constant activismul multicultural, sanction4nd prompt devierile de la normS sub acuza de Uantioccidentalism7, oameni politici, de toate culorile, invocS mereu o U"om3nie, model de convietuire multiculturalS7, intelectualii de valoare, 4n general, s-au dumerit, dar pSstreazS tScerea de frica marginalizSrii. (4n "om3nia, dacS esti 4mpotriva multiculturalismului, esti prin definitie nationalist, anti-semit si simpatizant legionar . 4n scandalul iscat de aparitia (mului recent, elitele noastre intelectuale s-au plasat, 4n mod corect, de partea lui 5atapievici. 5rotestul lor a fost 4nsS 4ndreptat 4n mare parte 4mpotriva manierei rudimentar-totalitare 4n care a fost Udemascat7 autorul (mului recent. 5rea putini au fost cei care au analizat ideologia 4n numele cSreia au actionat inchizitorii. Faptul cS multiculturalismul si corectitudinea politicS provin de la cei care, vezi 9oamne, ar trebui sS-i UimitSm7, creeazS o dilemS pe care intelectualitatea noastrS nu stie 4ncS s-o rezolve. 54nS una alta, o ignorS cu seninState! Ualtele s4nt problemele noastre, tovarSsiV7.

Eu unul rSm4n la credinta cS lipsa unor dezbateri serioase 4n jurul multiculturalismului este profund pSguboasS. IatS de ce, 4n acest eseu 4mi propun sS prezint adevSrata fatS a ideologiilor multiculturale, 4ncerc4nd sS sap la rSdScina lor doctrinarS. $incer vorbind, nu este usor sS Udemasti7 multiculturalismul. &um sS crezi cS Umulticulturalism7 nu 4nseamnS Udiversitate culturalS7, asa cum ne-ar sugera firma de la poartS, ci, pur si simplu, monoculturSL &um sS-ti treacS prin minte cS Umulti7 este de fapt Uunul7, Uculturalism7 este profund anticultural, iar 4mpreunS, cei doi termeni desemneazS ideologia tehnoglobalismului actualL 4not4nd 4mpotriva curentului g4ndirii conformiste, as 4ndrSzni sS afirm! multiculturalismul apartine acelei traditii culturale occidentale care a subordonat sau chiar reprimat particularul. 4ncep4nd cu $f4ntul Augustin, (ccidentul s-a re4ntors la ontologia greacS. H4ndirea greacS, de la 5armenide la Aristotel, a acordat prioritate Fiintei, ea singurS fiind absolutS, eternS, UsubstantialS7. Elementele particulare erau privite doar din prisma apartenentei lor la o totalitate. (-a 'eidegger, particularul este 4ncS un derivat, nu are valoare cauzativS, existS 4n orizontul unificator al mortii, care 4l precede . H4ndirea occidentalS a plecat de la premisa cS existS 4ntotdeauna o UesentS universalS deasupra7, ca 4n platonism, sau o UesentS interioarS7, ca 4n aristotelism. Esenta este consolatoare 4ntruc4t oferS certitudine si adevSr, de aici, poate, fascinatia pe care a exercitat-o permanent asupra g4ndirii occidentale. Alunecarea 4n monismul esentialist a condus, 4n final, la abandonarea 9umnezeului trinitar si 4nlocuirea sa cu o divinitate unicS si abstractS. +endinta occidentalS de a defini divinitatea 4n termenii unei substantia abstracte si nedeterminate prezintS douS consecinte importante! 5e de o parte, se dezvoltS conceptia metafizicS a unui Usubstrat etern7, UesentS7 a realitStii. 9rept consecintS, realitatea a fost despSrtitS 4n esentS si aparentS, particularul fiind trecut la capitolul UaparentS7, 4ntruc4t nu este etern, tine de un timp si loc anume. 5e de altS parte, divinitatea monistS si nedeterminatS a fost 4nzestratS cu o vointS arbitrarS. $ecularizat, 9umnezeu devine Uindividul liber7, m4nat si mScinat de o vointS nestSp4nitS. "evolta modernitStii si postmodernitStii 4mpotriva unui 9umnezeu monist si abstract nu a fScut dec4t sS exacerbeze schemele voluntariste ale scolasticii medievale. 4n Modernitate, particularul este imaginea 4n oglindS a 9umnezeului monadic. "epliat asupra lui 4nsusi, devine autonom, dar lipsa unui fundament 4l face

abstract, priv4ndu-l de concretete. Ideea unei temelii eterne a realitStii este at4t de 4nrSdScinatS 4n constiinta occidentalS 4nc4t 4ncercSrile de a elimina substantia au promovat-o si mai mult. 5ostmodernismul nu rezolvS nici el problema. 5retinde doar cS reabiliteazS particularul concret prin suprimarea esentei metafizice. 5rin faptul cS este obsedat de Uesentialism7 si nu viseazS dec4t la suprimarea fundamentelor metafizice, postmodernismul confirmS vechea tezS a g4ndirii occidentale! particularul si esenta s4nt indisolubil legate. Mai mult. FSrS un fundament, entitStile particulare ale postmodernitStii Unu mai au nici o noimS7, 4si pierd unicitatea si concretetea, se transformS 4n entitSti-simulacru. 9e aici, relativismul cultural si ideologiile uniformizatoare. Multiculturalismul, 4n calitatea sa de fenomen postmodern, nu 4nlSturS Uesentialismul7 si Umonismul7, ci le exacerbeazS. &onceptul de Udiversitate culturalS7 manifestS o predilectie vSditS pentru particularul abstract si o suspiciune UplatonicS7 fatS de pluralitate, concretete si devenire. 4n fond, multiculturalismul nu este dec4t o adaptare a esentialismului metafizic la relativismul cultural al postmodernitStiiV Mai mult, multiculturalismul neagS at4t pluralismul, c4t si individualitatea, prin postularea identitStii de grup B o abstractiune platonizantS, ce produce 4n mod programatic indivizi stersi si inautentici. 4n spatiul multiculturalist, individul 4si poate 4mplini personalitatea doar dacS adoptS identitatea de grup. .u-i greu de recunoscut doctrina platonicS a perfectionSrii de sine sub autoritatea statului si a strSjerilor lui. 4n campusurile universitare americane, armatele de administratori, terapeuti, cadre didactice 4ndoctrineazS studentii 4n Aeltanschauung-ul Ugrupului7 B nu-s ei oare Hardienii din "epublica lui 5latonL 5entru multiculturalism, a-ti Uconstrui7 identitatea 4nseamnS, nici mai mult nici mai putin dec4t sS aderi la o esentS arbitrarS B feminitate, masculinitate, homosexualitate, afro-americanitate. 5recum divinitatea monistS, identitatea de grup este garantul identitStii personale. .u te poti U4mplini7 4n urma unei relatii libere, dialogale cu persoane din afara grupului. Ideologiile multiculturaliste considerS individul o victimS B un Ueu7 minimal, instabil si lipsit de concretete, legat de celelalte victime printr-o calitate abstractS si generalS (de pildS calitatea de a fi femeie . ( femeie este doar 4n mSsura 4n care se recunoaste 4n Uesenta7 sa de femeie, esentS definitS 4n termenii stabiliti de gardienii feminismului. 5las4nd femeia 4n carne si oase 4ntr-un Ugrup7 de victime, ideologic definit, multiculturalismul ignorS realitatea ei concretS, 4i sacrificS unicitatea personalS. Kictima multiculturalistS este rezultatul unui proces ilicit de abstractizare. &oncretetea si unicitatea fiintelor umane s4nt reduse la diferente Uuniversal

acceptate7. .u numai cS aceste Udiferente7 se dovedesc arbitrare si reductioniste, mai s4nt si statice, 4nchise 4n ele 4nsele ca niste fortSrete. 5ersoana se transformS astfel 4ntr-o abstractiune ideologicS, ferecatS definitiv 4n categoriile Usex7, UrasS7, Usexualitate7. Multiculturalismul nu este preocupat de persoane, ci de Uesente7 platonizante. $e neagS astfel eterna nSzuintS umanS a eliberSrii din constr4ngerile de naturS biologicS, socialS, sexualS. Fiecare din noi 4ntretine cu celSlalt o legSturS unicS, particularizantS. .e slefuim personalitatea 4n cadrul unor relatii interpersonale libere, nicidecum 4n urma unei participSri obligatorii la viata unor grupuri oficial desemnate. Multiculturalismul si-a construit edificiul pe urmStorul paradox postmodern! orientSri si practici individualiste tind sS impunS norme abstracte si colectiviste. 5e de o parte, grupurile multiculturaliste se definesc 4n termeni Uindividualisti7! s4nt entitSti abstracte, monadice, aflate 4ntr-o falsS opozitie unele fatS de altele. &a si 9umnezeul voluntarist si monist, grupul se declarS autosuficient, se defineste 4n termenii propriei sale Usete de putere7 (:oman po:er, girl po:er, ga, po:er , nu se simte rSspunzStor fatS de contextul larg al realitStii sociale, pretinde drepturi speciale. &u alte cuvinte, multiculturalismul continuS proiectul epocii -uminilor, proiect care a 4nlocuit 9umnezeul abstract al scolasticii cu o multitudine de vointe individuale (Ugrupuri7 4n multiculturalism , fiecare aspir4nd la conditia Uautonomiei divine7 (4n viziunea epocii -uminilor, individul imitS capacitatea divinitStii voluntariste de a alege 4n mod liber si arbitrar . 5e de altS parte, grupurile auto-definite dau dovadS de reflexe si atitudini colectiviste. &a obiectiv major, multiculturalismul 4si propune sS controleze comportamentul uman. &a orice institutie totalitarS, multiculturalismul promoveazS forme de control colectivist (controlul hSrtuirii sexuale, coduri de vorbire, clasificarea oficialS a persoanelor dupS rasS, sex, v4rstS menite sS limiteze sau sS elimine din viata omului 9I$(.A.+D- si tot ceea ce se opune 4nregimentSrii (Uintegrare7 4n limbajul etic al postmodernitStii . 5rocesul de disciplinare se 4nfSptuieste prin intermediul Umarginalilor7. 9esteaptS miscareV Marginalilor B grupuri minoritare potential recalcitrante B li se oferS posibilitatea de a deveni Uvizibile7 pe scena politicS si 4n viata socialS (UminoritStile7 oficial desemnate au 4nsS un acces neglijabil la mecanismele decizionale ale puterii . Angrenate 4n sistem, Uvictimele7 institutionalizate B lesbienele, homosexualii, afro-americanii, handicapatii si c4te or mai fi B s4nt folosite ca instrumente de control al relatiilor interumane. Foucault este autorul en vogue 4n universitStile multiculturale. Ideologii

multiculturalismului denatureazS 4nsS teoriile puterii elaborate de celebrul g4nditor francez. Foucault pretinde cS marginalul si surghiunitul se plaseazS 4ntodeauna de partea elementelor eterogene, cele care se opun asimilSrii. Multiculturalismul actioneazS 4nsS pentru eradicarea oricSror obstacole din calea integrSrii omului 4n structurile societStii tehnologice. Intr-o lume multiculturalS, orice element intractabil, orice se dovedeste viatS concretS spontanS, imaginativS, creatoare, anarhicS, metafizicS, 4n sensul larg al cuv4ntului B trebuie eliminat. ExistS o mai mare congruentS dec4t s-ar crede 4ntre protagonistul individualismului Uburghez7, al ordinii Upatriarhale7 (atacat cu furie de multiculturalisti si eul colectivist al totalitarismului. 4n cultura occidentalS, at4t individualismul c4t si colectivismul 4mpSrtSsesc deseori aceeasi tendintS omogenizatoare, desigur 4n proportii diferite. At4t individul monadic al individualismului c4t si grupul multiculturalist revendicS un statut privilegiat 4n termenii unei UunicitSti7 abstracte, aproape transcendente. UDnicitatea7 este o calitate definitS 4n termeni juridici. Esti Uliber7, Usuveran7 si Udiferit7 fiindcS asa spune litera legii B forma contractualS prin care te legi de ceilalti indivizi, abstracti ca si tine. -umea multiculturalistS este 4mp4nzitS de o multime de grupuri aflate 4n rivalitate unele cu altele pentru dob4ndirea unei pozitii c4t mai Uvizibile7 4n societatea tehnologicS globalS. +ehnoglobalismul este liantul 4ntre grupurile monadice. 4n lumea tehnoglobalistS, procesele de Useparare7 si Uomogenizare7 nu mai s4nt antagoniste, ci corelative. $e trece sub tScere sau, pur si simplu, nu se 4ntelege cS multiculturalismul este ideologia oficialS a noii societSti tehnologice globale. 4n ciuda numelui, multiculturalismul apartine spatiului tehnologiei, nicidecum sferei culturii. IatS de ce este inutil sS analizSm doctrinele multiculturaliste 4n termeni strict culturali, fSrS sS interogSm paradigma economic-tehnologicS pe care multiculturalismul cu onor o serveste. .e-am obisnuit deja cu tristul adevSr! societatea tehnologicS globalS B pe care eu am numit-o Angrenajul B are un efect omogenizator asupra vietii umane. +ehnologia unificS si integreazS 4n spatiul sSu toate elementele culturale si orice stil de viatS. (.e amSgim dacS vorbim de independenta culturii fatS de tehnicS 4n epoca actualS. $4nt eliminate astfel traditiile si valorile locale, iar valorile universale rSm4n exclusiv cele Utehnice7. 5rin fluxurile nestSvilite ale tehnologiei si comertului se urmSreste crearea unui single global lifest,le (unic stil de viatS global pe baza celebrei converging commonalit, B convergenta a tot si toate spre realizarea pietii mondiale integrate. $patiul tehnologic este un tSr4m al purei uniformizSri, prezentat 4nsS B

culmea mistificSriiV B 4n chip de Udomeniu al diferentei7 si Uocrotirii diferentei7. Fluxurile 4ntrepStrunse si omogenizatoare ale tehnologiei si capitalului global pozeazS 4n chip de Uspatii libere7, unde Udiferentele7 cresc precum ciupercile dupS ploaie. 9e ce oare aceastS mistificareL $ocietatea tehnologicS mondializatS este, 4n esenta ei, o Usocietate de control7 (Foucault 4n care constr4ngerile, din ce 4n ce mai apSsStoare, trebuie sS fie interiorizate de fiecare fiintS umanS. (datS cu prSbusirea comunismului, s-a prSbusit si modelul UsocietStii disciplinare7 (Foucault , 4n care dominau constr4ngerile exterioare. U$ocietatea disciplinarS7 a caracterizat prima fazS a acumulSrii capitaliste* comunistii au preluat modelul, perfection4nd cu entuziasm latura represivS. AstSzi acest model a devenit ineficient. Individul trebuie sS fie convins, nu numai constr4ns. 9e aici, nevoia unei ideologii Umulticulturaliste7 care, pe de o parte, sS sustinS tehnoglobalismul mercantil 4n procesul de uniformizare a lumii, iar pe de altS parte, sS ascundS natura devastatoare a acestui proces prin promovarea unei retorici a diferentei si a U4ncr4ncenSrii7 diversioniste 4mpotriva unui dusman, de fapt, inexistent! cultura omului alb, acel 9ead Ahite Male. Drm4nd logica tehnologicS, multiculturalismul suprimS diferentele reale (alteritStile , 4nlocuindu-le cu diferente igienizate, de tip 9errida, 4n care UcelSlalt7 devine un insignifiant, o imagine platS si interschimbabilS. ExistS 4nsS un obiectiv si mai ambitios. .oua societate globalS are nevoie de un om nou! homo economicus. &onsiderat din prisma vechii dihotomii individualismQcolectivism, homo economicus a economiei globalizate nu-i nici un pur Uindividualist7, nici un Uom colectiv7. Este produsul I.9IKI9DA-I$MD-DI +E'.(&"A+I& ale cSrui prototipuri s4nt Kictima de profesie sau Uactivistul multicultural7 B 4n domeniul vietii culturale si politice, managerul din corporatiile transnationale B 4n economie si finante, +erapeutul, 4n domeniul vietii personale normate juridic si medical. +oti trei s4nt +E'.I&IE.I. Au 4n comun dorinta de a suprima rezistentele (justificarea lor! UeliminSm conflictele, fluidizSm viata economicS si socialS7 prin strategii care oblitereazS separatia dintre manipulare si nonmanipulare, autoritate si putere, legitim si nelegitim. $copul este construirea unui om nou 4n conformitate cu rationalitatea tehnologicS (analizatS de Max Aeber a adecvSrii optime a mijloacelor la scopurile propuse. Fiecare grup multiculturalist 4si construieste identitatea pe baza calitStilor prototipice ale UminoritStii victimizate7, calitSti care se aplicS celorlalte grupuri oficial desemnate. Hrupurile s4nt interschimbabile, nimic nu le deosebeste 4n afarS de o UdiferentS culturalS7 neglijabilS, redusS la niste aspecte superficiale, cum ar fi traditiile culinare, costumele populare.

"ecunoastem din nou modul de functionare al tehnologiei, conjugat, de aceastS datS, cu maniera de operare a consumismului. UHrupurile7, cultivate de ideologiile multiculturalismului, s4nt echivalentul Ucultural7 al acelor consumption communities (comunitSti de consumatori . 5rodusele de consum nu s4nt importante prin ele 4nsele, ci prin faptul cS perpetueazS praxisul consumist. Este evident mimetismul dintre Ucomunitatea de consumatori7, cu care opereazS specialistii 4n mar#eting, si Ugrupul victimizat7 al multiculturalismului. &onsumatorii, izolati 4ntre ei, formeazS o Ucomunitate7 prin relatia Upe verticalS7 pe care o 4ntretin cu o abstractiune UconstruitS7, transcendentS lor! consumatorul ideal, garantul identitStii oricSrei consumption communit,. -a r4ndul lor, Uvictimele7, apartin4nd grupurilor etnice Uoprimate7 sau grupurilor bazate pe o anumitS preferintS sexualS, au 4n comun ideea abstractS a unei UvictimizSri7 universale. UKictimizarea7, aceastS abstractiune platonizantS stS la baza identitStii lor de grup. 9rept urmare, diferentele reale dintre indivizi dispar, iar grupurile devin, la r4ndul lor, interschimbabile. Ian @urma, 4ntr-un celebru articol publicat 4n prestigioasa U+he .e: <or# "evie: of @oo#s7 (J aprilie ;CCC sub titlul @ucuriile victimizSrii remarca! Uimaginarul sacrificial din zilele noastre este anistoric, 4ntruc4t experientele concrete ale victimelor care au suferit 4n istorie se amestecS 4ntr-un fel de supS a suferintei. &hinezii, evreii, homosexualii si altii au suferit cu adevSrat B asupra acestui fapt nu planeazS nici o 4ndoialS* este 4nsS mai putin sigur cS ei toti au suferit la fel.7 4n cadrul angrenajului tehnoglobalist, at4t produsul de consum c4t si victima multiculturalS au statut de mSrfuri, menite sS producS un rSspuns emotional (dorintS achizitivS, compasiune, milS, admiratie etc. (rice proces de construire a identitStii umane oferS 4n mod explicit sau implicit niste standarde morale. &a si Ubucuriile consumismului7, popularizate de cultura advertising-ului (publicitStii , Ubucuriile victimizSrii7 s4nt bazate pe emotii. (rice justificare moralS postmodernS evitS criteriile de valoareQevaluare, 4nlocuindu-le prin emotivism. $oldati de nSdejde ai postmodernismului, multiculturalistii pretind cS n-au posibilitatea de a distinge binele de rSu. IatS de ce, nici capul nu-i doare c4nd una dintre vedetele victimizSrii, "igoberta Menchu, tSranca ma,a care a c4stigat premiul .obel pentru pace, este prinsS cu m4ta 4n sac. &hiar dacS, 4n mult mediatizata ei autobiografie, respectiva a inventat UatrocitStile7 (comise de autoritSti , la care, zice-se, ar fi fost martorS B sentimentele sale nu pot fi puse sub semnul 4ntrebSrii. 4n lumea relativistS a multiculturalismului, adevSrul este o chestiune de UpreferintS7, dar sentimentele victimei s4nt totdeauna autentice* una sau douS povestiri autobiografice false nu pot schimba contextul general al victimizSrii. +ehnicile de perception

management (Umanangement al perceptiei7 s4nt un 4nlocuitor constant al faptelor 4n discursul cultural si politic al multiculturalismului. Emotiile, UtrSite7 de membrii grupurilor victimizate si sustinStorii lor, s4nt superficiale si ambivalente. Ele s4nt mediate cultural, iar circulatia lor este manipulatS cu abilitate de mass media si intelectualii 4nregimentati. Fiind un insignifiant interschimbabil, Uvictima multiculturalS7 nutreste sentimentele pe care i le sugereazS cultura emotivistS a victimizSrii. 4n multiculturalism se g4ndeste si se simte la unison. $entimentul general de Uvulnerabilitate7 nu este spontan, o emotie vie. Este bazat pe imitatie si constructie culturalS, pe felul Upolitic corect7 4n care Usimt7 ideologii multiculturalisti. Emotiile s4nt echivalente banilor, nu existS prin ele 4nsele, circulS 4n chip de semne B dacS banii s4nt semnul bogStiei, emotiile s4nt semnul apartenentei la grupul victimizat cel Ucorect7. $i banii, si emotiile Ucorecte7 aduc profit. Emotionalismul transformS pe orice individ 4ntr-un agent moral 4n mSsura 4n care el exprimS Usentimentele7 grupului victimizat. 9acS nu devii membru al UcomunitStii de sentiment7, esti redus la tScere, ti se at4rnS o placS de g4t! U.esimtituleV .epSsStoruleV7 (&ititorii pot gSsi numeroase exemple 4n acest sens, rememor4nd Uepisodul %osovo7, c4nd parte din intelectuali auW stiti dumneavoastrS X Multiculturalismul nu ia 4n piept realitStile lumii. KiseazS, ca orice utopie, sS creeze o societate aplatizatS. .ici o diferentiere majorS 4ntre rase, popoare, state, religii sau culturi* fSrS criminali, fSrS poeti* nici un rSzboi, nici un conflict. U&elSlalt7L .ici g4ndV Imperiul "oman, taedium vitae al ultimilor sSi aniW @umV @umV @en -andenV $e 4ntoarce "eplicatulV $uprimarea disonantului si trimiterea Uceluilalt7 (alteritStii 4n exil are ca rezultat 4ntoarcerea Ureplicatului7. "eplicatul este real, ia chipul si asemSnarea omului, dar sistemul sSu de valori este incompatibil cu cel al lumii civilizate. 'itler, $talin, @en -aden au re4ntronat 4n (ccident sentimentul pierdut al realitStii 4ntr-o orgie a distrugerii si terorii. 5ervertind toate valorile, au umplut cu prezenta lor monstruoasS golul lSsat prin eliminarea alteritStii 4nsSsi. 9acS tehnoglobalismul, si ideologiile care-l 4nsotesc, vor continua neabStute marsul lor fortat 4ntru uniformizarea planetarS, un alt Ureplicat7 le va tSia probabil calea. 4mi imaginez cu groazS marele, infinitul pericol! W si dacS noul Ureplicat7 va poseda vointa si mijloacele pentru a 4mplini ceea ce Dnabomber, teroristul tehnofob, a 4ndrSznit doar sS g4ndeascS! Uar fi mai bine sS aruncSm la gunoi sistemul Ssta 4mputit si sS suportSm consecintele7W

abriel !n"reescu

Na#ionalismul ci$ic: %ntre ciocan &i nico$al'

Num<rul anterior al suplimentului %)rovincia% a venit cu surpri4a s< fac< din conceptul na=ionalismului civic un =ap isp<>itor. )rimul care se refer< la el ?n cadrul suplimentului este 6oln@r Aus4t@v, care!l tratea4< ?n articolul s<u, %)rovincia Bpremodern<C%, ?n felul urm<tor. %...?ntre timp, g?nditori serio>i 2...3 consider< c< alternativa Bna=ionalismului civicC de tip secolul al D#D!lea poate deveni o alternativ< viabil< fat< de na=ionalismul etnic, dominant%. )e pagina imediat urm<toare, ,akk 6iklEs reia ideea, sus=in?nd. %Na=ionalismul civic al secolului D#D a pus, astfel, practic ?n acord, omogenitatea >i loialitatea caracteristica ei 2a structurii de stat3 cu func=ionarea >i cu sistemul institu=ional al democra=iei%. ;el care ?i acorda cea mai mare importan=a este ?ns< ;aius 'obrescu, transform?ndu!l ?n subiect principal al eseului sau ! cite4 pe s<rite din ,erea de4alcooli4at< ! o solu=ie politic<. %?n vi4iunea creatorilor s<i, acest hibrid ideologic Bna=ionalismul civicC este menit sa repre4inte o alternativ< la na=ionalismul visceral >i colectivist% %...eu cred c< Bna=ionalismul civicC, a>a cum a fost el lansat pe pia=a de idei ?n acest moment, nu repre4int< o solu=ie la contradic=iile care grevea4< societatea romFneasc<% %a vorbi despre o reconstruc=ie, fie >i ea civic<, a na=ionalismului, mi se pare c< =ine de cel mai pur ridicol%. $aptul c<, mai sus, ;aius 'obrescu trimite la 1.!9. )atapievici ca posibil autor al sintagmei ! informa=ie preluata dintr!o expunere pe ecran f<cut< de Alex 6ihai +toenescu, fostul purt<tor de cuv?nt al 6ApN, actual vicepre>edinte al U$' ! arat< c< ne afl<m, ?nt?i de toate, ?n fata unei ne?n=elegeri. %Na=ionalismul civic% nu este ?n nici un fel o produc=ie romFneasc<. Gnsu>irea >i vehicularea lui de c<tre autori prea pu=in informa=i ?n problematica ?n materie nu face dec?t sa complice lucrurile. Na=ionalismul civic este opus prin defini=ie na=ionalismului clasic. ;onfu4ia care vede ?n acest concept o reconstruc=ie a na=ionalismului prin ?mpreunarea sa cu ideea de civism re4ult< din omiterea contextului lingvistic originar. +ensurile cuvintelor anglo!saxone %nation% >i %nationality% sunt corelatele patriotismului constitu=ional al lui :Hrgen 1abermas, despre care aminte>te chiar ;aius 'obrescu >i nu %na=iunii% cu conota=ie etnic<, din limba0cultura romFneasc< sau a regiunii. Na=ionalismul civic denume>te %g?ndirea na=iunii ?n sens civic%. Adic<, %o comunitate de cultur<, de legi =i de cet<=enie care leag< o comunitate aflat< pe un teritoriu anume%. 'e vreme ce vorbim despre legi, despre cet<=enie etc., >i nu despre genealogie >i despre mobili4area popular< a na=iei, ?nseamn< c< vorbim despre o comunitate politic<. Gn=elegerea na=iunii ?n sens civic se opune ?n=elegerii na=iunii ?n sens etnic ! ultima ?ntr!adev<r, expresie a g?ndirii secolului al D#D!lea. #deea de na=iune ?n sens civic are precedente mai vechi iar o codificare a ei suficient de precisa g<sim de-a ?n ;onven=ia de la 6ontevideo 2IJKK3 care enun=<. %+tatul, ca entitate de drept interna=ional, ar trebui s< de=in< urm<toarele caracteristici. 2a3 popula=ie permanent< 2b3 teritoriu bine definit 2c3 guvern 2d3 capacitatea de a intra ?n rela=ie cu alte state%. #at< deci un concept politic, f<r< nici!un atribut etno!cultural, %asumat% acum LM de ani. 'ar impunerea na=ionalismului civic a avut loc dup< al doilea r<4boi mondial. 6ul=imea principiilor dreptului interna=ional, a>a cum au fost ele de4voltate ?ncep?nd cu ;arta 5NU >i rafinate ulterior prin mul=imea de documente adoptate de acest organism nu au f<cut dec?t s< ?nt<reasc< ?n=elegerea civic< a na=iunii. )rintre alte valori fundamentale, sistemul de drept postbelic include %nediscriminarea%, adic<, obliga=ia trat<rii egale a cet<=enilor =arii, indiferent de identitatea lor rasial<, etnic<, religioas<, lingvistic<. #at< de ce na=ionalismul, repre4ent?nd %eforturile B?ntreprinseC de un grup lingvistic, religios 2...3 sau etnic ?n scopul c?>tig<rii puterii politice pentru a r<spunde necesit<=ilor Bna=iunii saleC 21urst 1annum3 constituie o provocare la actuala ordine interna=ional<. 9eali4area aspira=iilor na=ionaliste ar ?nsemna crearea unui %stat na=ional etnic%. 5 politic< na=ionalist< ar

fi compatibil< cu principiile dreptului interna=ional numai dac< statele ar fi omogene din punct de vedere identitar. ;eea ce nu se ?nt?mpl<. 'e aici provine siguran=a autorilor >i oamenilor politici care exprima vi4iunea %occidental<% asupra statului >i se refer< la apusul statului na=ional, respectiv, la pericolul >i ilegitimitatea na=ionalismului ?n lumea modern<. ;ulmea este c< ?n timp ce autorii %)rovinciei% condamn< na=ionalismul civic pentru c< ar fi %na=ionalism% ! am ar<tat, sper, c< nu este a>a ! exist<, iat<, >i o critic< din partea opus<. 'intr!o perspectiv< multiculturalist<, na=ionalismul civic ar suferi ?ntruc?t el reduce totul la civism. 9ecent, argumentul acesta ?l de4volt< 9adu Neculau ?ntr!un foarte binevenit eseu publicat ?n Altera nr. IK 2%6ulticulturalism, anticomunism, na=ionalism%3. Na trebui s< extrag pentru cititor urm<torul citat, cer?ndu!mi scu4e pentru faptul c< el se refer< >i la mine. %(ste suficient, ?ns<, s< men=ione4 c<, ?n pofida unei simpatii explicabile fat< de retorica civic< a lui Andreescu >i a unei reticen=e fa=< de pesimismul cultural >i elitismul conservator repre4entate de )aler >i )aleologu, sus=in<torii multiculturalismului par a se afla, ?ntr!un sens strict, la o egal< distan=< de ambele po4i=ii. 2...3 Ambele abord<ri, din considerente diferite, contravin preten=iilor analitice ale multiculturalismului, prin exacerbarea relevan=ei valorice a unui particularism etnic!cultural, fie prin ignorarea rolului particularit<=ii etno!culturale ?ntr!o abordare voit obiectivista >i universalist<% 2p. OP3. 'up< cum vedem, na=ionalismul civic se afl< ?ntre ciocanul multiculturalismului >i nicovala na=ionalismuluiQ Are ?ns< dreptate 9adu NeculauR Noi spune %nu%, ?ntruc?t ! >i aici a> sublinia ! na=ionalismul civic nu este doar o concep=ie. (ste o norm<. (ste expresia aplic<rii de c<tre state a unui num<r de principii minimale, obliga=ii ale lor ?n raport cu dreptul interna=ional. Asum<, mai ?nainte de toate, principiile de egalitate >i non! discriminare care guvernea4< lumea modern<. Accentul pus ?n polemica invocat< de c<tre 9adu Neculau pe na=ionalismul civic re4ult< din nevoia %interiori4<rii% unei astfel de atitudini de c<tre statul romFn ?ntr!un moment istoric c?nd el trebuia s< se supun< normelor europene dac< dorea s< participe la procesele de integrare. A sus=ine valorile na=ionalismului civic nu ?nseamn< a nu recunoa>te coloratura etno!cultural< a statelor moderne. (vident c< aceasta exist<. Aermania garantea4< cet<=enia german< persoanelor care probea4< faptul c< au origine german<. 2'e>i ea ar fi, conform ;onstitu=iei, patria comun< a germanilor, a sorbilor, a dane4ilor, a turcilor care sunt acolo cet<=eni.3 ;onstitu=ia ungara enun=a. %guvernul maghiar este responsabil fa=a de maghiarii din afara Ungariei%. ;hiar >i ?n democra=ia tipic< a +tatelor Unite, "ill 8ymlicka a putut da patru exemple demonstr?nd c< statul american nu este total %neutru din punct de vedere etnic%. 'oar ca o astfel de coloratur< nu are voie sa aduc< atingere normelor na=ionalismului civic. Nalorile na=ionalismului civic nu se opun strategiilor multiculturale. Ultimele nu ?nlocuiesc ci se adaug< strategiilor civice. (le participa la reali4area echit<=ii sociale prin recunoa>terea >i eventual, prin punerea ?n valoare a solidarit<=ii >i loialit<=ii pe ba4a etno!cultural<. 9ecunoa>terea identit<=ii etno!culturale, necesitatea >i valoarea ei s?nt un subiect mai u>or de argumentat. ;ineva ar avea motive s< se ?ntrebe dac< ?ntr!adev<r se pot da exemple po4itive ! pentru c< negative s?nt nenum<rate ! privind manifestarea solidarit<=ii de natur< etno!cultural< la nivel na=ional, deci ca expresie a identit<=ii ma-oritare. #at<!leQ +itua=ia vorbitorilor de limb< german< din Tirolul de +ud a putut evolua p?n< la condi=ia de ast<4i datorit< presiunii Austriei asupra vecinului italian. Acordarea de c<tre Aermania a statutului pe care >i!l doreau dane4ii din nordul =arii a depins de interven=ia directa a 'anemarcei >i de capacitatea acesteia de a >anta-a Aermania, ?n procesul de de4voltare a institu=iilor europene. )resiunea $edera=iei 9use asupra =<rilor ,altice constituie un factor determinant pentru tratamentul ru>ilor de acolo. Gn sf?r>it, situa=ia maghiarilor din 9omFnia >i +lovacia a beneficiat masiv de politica sistematic< de sus=inere a lor de c<tre statul ungar.

+olidaritatea etno!cultural< poate avea efecte interesante >i asupra rela=iilor dintre na=iuni civice deosebite, %legate% ?ns< prin soarta cona=ionalilor lor. Un exemplu ni!l ofer< mutarea frontierei +chengen spre (st. Uniunea (uropean< 2an de an. ?n raporturile ;omisiei pe IJJL, IJJS, IJJJ3 >i ?n special Austria au f<cut mari presiuni asupra guvernului maghiar ca s< introduc< vi4e pentru cet<=enii romFni. Ungaria a refu4at ?ns< adoptarea acordurilor +chengen din gri-< pentru soarta minoritarilor maghiari din 9omFnia. ;eva asem<n<tor se ?nt?mpl< ?n rela=iile )oloniei cu Ucraina. +oarta minorit<=ii polone4e din regiunea /vov oblig< guvernul de la Nar>ovia s< g?ndeasc< o rela=ie mai pu=in drastica cu vecina sa de la sud!est. Gn absen=a minorit<=ilor maghiar< >i respectiv, polone4<, ?n lipsa solidarit<=ilor etno!culturale, fort<rea=a +chengen s!ar fi ridicat de-a la marginea (uropei ;entrale. #at< de ce a> conclu4iona c< manifest<rile identit<=ii >i solidarit<=ii etno!culturale sunt binevenite dac< >i numai dac< s?nt respectate principiile na=ionalismului civic. Acesta nu este un adversar al multiculturalismului, cum afirm< 9adu Neculau, ci un aliat al s<u. ;ine lucrea4< %pe teren%, ?n mi-locul realit<=ii multiculturale, >tie foarte bine c< trebuie s< invoce c?nd nediscriminarea, c?nd discriminarea po4itiv< c?nd universalitatea drepturilor fiin=ei umane, c?nd specificitatea ei ! inclusiv etno!cultural< ! cu adev<rat ireductibil<. Teoriile noastre despre na=ionalism >i multiculturalism se supun 2p?n< la un punct3 logicii unei g?ndiri >tiin=ifice. le aprofund<m ?n=elegerea >i le de4volt<m conceptele prin supunerea lor la testele confrunt<rii cu realitatea.
2000.0(.0)