Capitolul 5.

METODA STANDARD COST si METODA DIRECT COSTING Suport de Curs pentru Contabilitatea de Gestine a Organizatiilor Agroalimentare Anul !"#$ !"% Mai multe informaii gasii n cartea Control de gestiune, Editura ASE 2009, autor Sgrdea Florin (paginile !" #$%

#&# Metoda standard cost #&' Metoda direct costing #&#& ME()*A S(A+*A,* C)S( -ro.leme de discuatat/ 1. Metoda standard-cost- prezentare teoretica 2. Calculatiile standard pe produs-etepe in eleborarea calculatiilor 3. Abaterile de la costurile standard 1. Prezentarea metodei Metoda standard cost este o metoda de tip integral sau absorbant de determinare a costurilor prestabilite. Structurarea cheltuielilor in cadrul metodei se face dupa doua critetii: a. Dupa separarea cheltuielilor in directe si indirecte b. Dupa separarea cheltuielilor in variabile si fixe Acesta dubla clasificare a cheltuielilor da posibilitatea atat a stabilirii legaturii intre cheltuieli si purtatorul de cost sectorul de acti!itate" respecti! intre cheltuieli si e!olutia !olumului fizic al productiei. Cheltuielile indirecte de impart in : - cheltuieli !ariabile pe produs - cheltueili fi#e pe centru Acesta structurare !a determina si articolele de calculatie specifice metodei" respecti!: $ materii prime si materiale directe $ manopera directa $ regie % cheltuieli indirecte de productie si cheltuieli generale si de administratie& Definitie: Standardele sunt marimi cu caracter de etalon stabilite pe baza de studii" analize sau pornind de la unele masuratori precedente si cori'ate pe parcurs. Standardele pot fi cantitati!e si !alorice . (n raport cu modul de calcul si cu conditiile la care se refera standardele pot fi : - ideale

- normale - reale.

Ela.orarea calculatiei costurilor standard pe produs Aceasta presupune elaborarea calculatiilor standard pe structura articolelor de calculatie specifice metodei respecti!e: - calculul costurilor standard pentru materiale - calculul costurilor standard pentru manopera - calculul costurilor de regie standard. a. Calculul costurilor standard pentru materiale (directe) Se stabileste pentru materiile prime si materialele directe care pot fi identificate pe produs si implicit au o legatura directa cu realizarea produsului. )entru stabilirea costurilor standard cu materialele" trebuie cunoscute doua elemente : - norma de consum % consumul standard & - pretul standard. Norma de consum este determinata prin studii" de!ize" masuratori" proiecte" etc. Pretul standard este pretul din contractele principale incheiate cu furnizorii pentru acele materiale. *elatia de calcul este:

Chst .mat = Cs $ )s
unde : Cs consumul standard si )s - pretul standard Cheltuielile standard pentru materiale se stabilesc pe unitatea de produs indiferent care este cantitatea pre!izionata ce se !a fabrica. Cheltuielile standard pentru materiale se determina pentru fiecare material care intra in componenta unui produs. E0emplu/ )entru a obtine o unitate de produs A se folosesc 3 materii prime si materiale directe. Cantitatile standard si preturile standard sunt redate de 'os: Calculul costului standard pentru materiale pentru produsul A +el material ,M Cs )s -aloare %standard !aloric& cost standard pt materiale Material . /g 10 1 10 1 2uc 3 20 100

4 7otal

50

160 280

b. Calculul costurilor standard pentru monopera direct ) Se stabilesc pentru manopera directa identificabila pe purtatorul de cost in momentul identificarii. )entru aceasta calculatie se impune a se cunoaste: - timpul standard % norma de timp& acesta se stabileste prin de!ize" antemasuratori pentru fiecare categorie de operatie care trebuie efectuata" intru-cat pentru o anumita operatie este necesara o anumita calificare sau specializare9 - tariful de salarizare standard - acesta se regaseste de regula in contractul colecti! de munca" unde tarifele sunt stabilite pe specializari sau categorii. Costul standard pentru manopera se stabileste pe unitatea de produs pentru fiecare operatie in parte. !elatia de calcul este:

Chst .man = ts $ Tss

unde: Ch st. man- costuri standard cu manopera ts - timpul standard % norma de timp& 7ss tariful de salarizare standard "xemplu: )entru obtinerea aceleiasi unitati de produs A se efectueaza trei operatiuni" 7ss si ts regasindu-se in tabelul de mai 'os. Calculul costului standard pentru manopera pentru produsul # +el material ,M Cs )s -aloare %standard !aloric& cost standard pt materiale Material . :re 1"30 10 1 :re 2"13 10 4 :re 3.2 10 7otal

c) Calculul costurilor de re$ie standard

Costurile de regie se refera la : - regia centrului de responsabilitate % cheltuieli indirecte de productie &9 - regia intreprinderii % cheltuieli generale si de administratie&. Pentru determinarea calculatiilor standard de pleaca de la :

% cheltuieli de re$ie standard din ultimul an sunt realiste pentru ca sunt din perioada cea mai apropriata" dar fiind pe o singura perioada %1 an& nu dau posibilitatea stabiliarii comportamentului cheltuielilor fata de !olumul fizic al productiei in e!olutia acestora" incon!enient regasit in principal pentru cheltuielile cu caracter mi#t" respecti! au o componenta !ariabila si una fi#a. $ evolutia cheltuielilor de re$ie pe ultimii &'1( ani " caz in care se pot stabilii stat cheltuielile medii cat si legaturi intre cheltuieli si productie in e!olutie. 7otusi" aceste cheltuieli trebuie sa fie comparabile si reprezentati!e in timp" atat dp!d al cuantificarii dar si dpd! al capacitatii de productie la care se refera. (ndiferent de alternati!a de mai sus" pentru calculul costurilor de regie standard se folosesc doua procedee: - procedeul analitic - procedeul global

-,)CE*E12 32)4A2 Aplicarea acestuia are la baza fie cheltuielile de regie din anul precedent" fie o medie a cheltuielilor de regie pe mai multi ani. )resupunem tratarea in bloc a cheltuielilor de regie indiferent de comportamentul acestora % !ariabil" fi# sau mi#t&. Cheltuielile de re$ie standard se determina pe baza cheltuielilor de regie din anii precedenti" cheltuieli care sunt corectate % cori'ate & cu cresterea sau micsorarea !olumului de acti!itate standard fata de !olumul de acti!itate din perioada precedenta. Vhs Vh -hs !olumul de acti!itate standard pentru anul la care se refera caculul cheltuielilor de regie Vh - !olumul mediu de acti!itate din perioada precedenta Chreg .st = Chreg . per . prec $ ;in relatia de mai sus reiese ca cheltuielile de regie sunt dependente de !olumul de acti!itate" dar in realitate numai cheltuielile !ariabile sunt dependente de !olumul de acti!itate. )rocedeul este simplu dar ine#act" poate fi totusi utilizat atunci cand in cadrul cheltuielilor de regie" cea mai mare pondere o au cheltuielile !ariabile. E0emplu/ Cheltuielile de regie ale perioadei precedente < 300.000 lei. -hs < 3=.000 h Vh < 60.000 h Cheltuielile medii de regie au urmatoarea structura : - 30> - cheltuieli !ariabile - 80> cheltuieli fi#e. +ota : )rocedeul nu necesita structurarea cheltuielilor dupa comportament" dar acestea sunt prezentate numai pentru a prezenta ine#actitatea procedeului. Ch reg standard < 300.000 # 3=000 60000 < =30.000 lei

;aca se tine seama de comportamentul cheltuielilor" formula de mai sus se aplica numai pentru cheltuielile !ariabile intruc?t cele fi#e sunt cheltuieli de structura sau de capacitate @i raman nemodificate. Chreg .st = Chreg .st %!ar& + Chreg .st % fixe & Ch < 300.000 Ch !ar < 30> < 130.000 lei Ch fi#e < 80> < 330.000 lei

Ch reg standard variabile < 130.000 # 3=000 60000 < 133.000 lei Chreg .st % fixe & < 330.000 um Ch reg standard < 133.000 A 330.000 < =53.000 lei. -,)CE*E12 A+A25(5C (a in considerare totalitatea datelor din perioada precedenta. Acesta presupune tratamentul cheltuielilor indirecte in functie de caracterul acestora" respecti! !araiabil" fi# sau mi#t. (n cadrul cheltuielilor de regie la ni!elul unui centru de responsabilitate %cheltuieli indirecte de productie& intalnim cheltuieli care au comportament !ariabil" fi# sau mi#t. (n cadrul cheltuielilor de le ni!el de administratie cheltuieli generale" toate cheltuielile au caracter fi# . -re6entarea procedeului se 7a face prin e0emplificare pentru prima categorie de c8eltuieli de regie& Cheltuielile de re$ie se impart in : - cheltuieli de regie pe centru de responsabilitate % !ariabile" fi#e" mi#te& - cheltuieli de regie generale %fi#e&.

). Cheltuielile fixe: Cheltuielile fi#e sunt cheltuieli de structura" nefiind influentate de !olumul de acti!itate. (n consecinta" cheltuielile fi#e medii ale perioaei precedente de!in cheltuieli standard. ChF .st = ChF

)). Cheltuielile variabile: Cheltuielile !ariabile sunt dependente de !olumul fizic al productiei si in consecinta !or fi influentate de acesta.

Etape/ 1. Calculul cheltuielilor !ariabile medii potri!it relatiei: Chvar .u = Chvt Vh

2. ;eterminarea cheltuielilor !ariabile standard potri!it relatiei: Chv.st = Vhst $ Ch vu

))). Cheltuielile mixte )entru cheltuielile mi#te nu poate fi luata in considerare media acestora. Se impune separarea partii !ariabile de partea fi#a utilizand procedeul punctelor de ma#im si de minim. ;upa separarea partii !ariabile si fi#e" cele doua categorii de cheltuieli !or fi tratate dupa regula de mai sus. #plicarea procedeului punctelor de maxim si de minim presupune : " determinarea c8eltuielilor 7aria.ile unitare Chvu = Chma# Chmin Qma# Qmin 98ma0 " 98min

" determinarea c8eltuielilor 7aria.ile totale pentru o anumita perioada de gestiune Chvt = Chvu $Vh( t ) " determinarea c8eltuielilor fi0e totale dintr"o anumita perioada de gestiune ChF .T % t & = ChT%t & ChvT % t & C8eltuiala mi0ta standard se determina dupa relatia / Chmixt .st = Chv.st + ChFst Cheltuielile !ariabile standard se determina pornind de la cheltuiala !ariabila unitara determinata prin procedeul punctului de ma#im si de minim ponderata cu !olumul de acti!itate standard. Chv.st = Chvu $Vhs ChFst = ChF% t &

*bservatie: Cheltuielile de regie standard cu materialele si manopera se determina pe unitatea de produs" in timp ce cheltueilile de regie standard se determina pentru intregul !olum de acti!itate standard care la randul lui este determinat de productia fizica tandard. Cunoscand cheltuielile stabdard pe cele trei articole de calculatie specifice metodei % materiale" manopera" regie&" se determina in sinteza cheltuielile standard pe produs" pe baza fisei cheltuielilor standard pe produs. F5:A C)(1215 1+5(A, S(A+*A,* +i,a cheltuielilor standard pe produs Articol de calculaBie ,M Corma de consum Cs %ts& (. Materiale directe - mat. . /g - mat. 1 /g - mat. 4 /g ((. Manopera directa - operatia 1 :re - operatia 2 :re - operatia 3 :re (((. *egie productie $ (-. Cost standard productie ' Produsul # ' )s -aloare % 7SS& %standard&

$ cheltuielile de regie standard se determina fie pe ora de acti!itate si" in mod implicit" pe produs" in functie de numarul de ore pe produs" fie prin aplicarea unui procent la cheltuielile directe D % materiale directe A manopera directa& $ aplicarea de procent numai la o anumita categorie de cheltuieli directe E. (n acest caz se impune a se determina cheltuielile directe totale in functie de productia standard. 555& CA2C1212 A4A(E,52), *E 2A C;E2(15E252E S(A+*A,* Abaterile se determinF pe structura articolelor de calculatie specifica metodei. Astfel" !om a!ea : - abateri de la cheltuielile standard cu materialele - abateri de la cheltuielile standard cu manopera - abateri de regie standard. (n cadrul acestora" abaterile !or fi determinate pe cauzele care le-au generat. 1) #bateri de la cheltuieli standard cu materialele se determinF pe cele douF cauze care le-au generat : a& norma de consum b& preBul de apro!izionare

(n cadrul acestor cauze" abaterile pot fi calculate at?t pentru o unitate de produs c?t @i pentru Gntreaga cantitate fabricatF %producBie efecti!F @i nu producBie standard&.

,elaii de calcul / - abateri de la norma de consum pentru materiale $ pe produs

Acm ( p ) = ( Ce Cs ) $ Ps

Ce- consum efecti! Cs- consum standard )s- preB standard $ pe total producBie fabricatF
Acm ( tp
Q)

= ( Ce Cs ) $ Ps $ Q

tp- total producBie H- producBia efecti! realizatF - abateri de pre pentru materiale $ pe produs
A pm ( p ) = Ce $ ( Pe Ps )

Pe- preB efecti! $ pe total producBie

A pm ( tp ) = Ce $ ( Pe Ps ) $ Q

Abaterea de la cheltuielile standard cu materialele pentru ambele cauze" se determinF la r?ndul ei" at?t pe produs c?t @i pentru Gntreaga cantitate de produs. - abaterea de la cheltuielile standard cu materiale I pe produs
A.ch.st .mat ( prod ) = Ce $ Pe Cs $ Ps

A.ch.st.mat ( prod .) = Acm ( p ) + A pm ( p )

sau

$ total producBie
A.ch.st .mat.( tp ) = ( Ce $ Pe Cs $ Ps ) $ Q

A.ch.st .mat.( tp ) = Acm ( tp ) + A pm "( tp )

sau

tp total productie

A-25CA<5E : unitate fabricF un produs A obBinut din trei feluri de materiale: #" J @i z. Cantitatea fabricatF este de 3000 buc. Consumurile standard" preBurile standard" datele efecti!e @i modul de calcul al abaterilor se prezintF mai 'os : +el materia l . 1 4 7otal , M /g /g /g
Consum )reB )s 1000 20000 50000 )e 1200 20000 83000 )rod. -1000 20000 0 1K000 Ac H -3000000 100000000 0 K3000000 )rod. 1500 0 -10000 -5200 A
p

A totala H )rod 500 20000 -10000 10500 H =000000 100000000 -30000000 3=000000

Cs 10 3 2

Ce K 6 2

K000000 0 -30000000 -=1000000

H <3.000 buc pentru produsul A

Acm ( p ) = ( Ce Cs ) $ Ps

#< %K-10&$1.000<-1.000 J<%6-3&$20.000< 20.000 z<%2-2&$50.000< 0

Acm ( tp ) ( Ce Cs ) $ Ps $ Q

#<%K-10&$01.000$3.000<-3.000.000 J<%6-3&$20.000$3000<100.000.000 z< %2-2&$50.000$3.000<0

A pm ( p ) = Ce $ ( Pe Ps )

#<K$%1.200-1.000&<1.500 J <6$%20.000-20.000&<0 z<2$%83.000-50.000&<-10.000

A pm ( tp ) = Ce $ ( Pe Ps ) $ Q

#<K$%1.200-1.000&$3.000 <K.000.000 J<6$%20.000-20.000&$3.000<0 z<2$%83.000-50.000&$3.000<-30.000.000 -) #baterea de la cheltuielile standard cu manopera se determinF pe cele douF cauze care le-au generat : a& abateri de la norma de timp %timpul standard& b& abateri de la tariful de salarizare standard Se calculeazF atFt pe produs c?t @i pe total produs" dar @i pe fiecare operaBiune Gn parte" efectuatF pentru realizarea unui produs. ,elaii de calcul pentru a.aterile pentr6 manopera/ a) #bateri de la timpul standard cu manopera ( Ats ) $ pe produs
Ats .man ( p ) = ( t e t s ) $ Tss
t e - timpul efecti!

t s - timpul standard

Tss- tariful de salarizare standard $ pe Gntreaga producBie

Ats.man ( tp
Q)

( t e t s ) $ Tss $ Q

b) #baterea de la tariful de salarizare standard cu manopera ( ATss ) $ pe produs

ATss . man ( p ) = t e $ (Tse Tss )

Tse- tarif de salarizare efecti! $ pe Gntreaga producBie

= t e $ ( Tse Tss ) $ Q

ATss .man ( tp

Q)

;upF calculul abaterilor pe cele douF cauze" se determinF @i abaterea cumulatF pe cele douF cauze %abaterea totalF de la cheltuielile standard cu manopera&. $ pe produs
Ach.st .man ( p ) = t s $ Tse t s $ Tss sau Ach.st .man ( tp
Q)

= Ats .man ( p ) + ATss .man ( p )

$ pe inteaga productie

tp ch. st .man t Q

= ( te $ Tse ts $ Tss ) $ Q =A +A

sau A
tp ch. st .man Q tp Tss .man Q tp ts .man Q

L#emplu: se calculeazF similar cu abaterile pentru materiale. .) #baterile de la cheltuielile de re$ie standard- se determinF pe urmFtoarele cauze: a& abateri de la bugetul nerecalculat sau calculat %abateri de !olum& b& abateri de capacitate c& abateri de randament a) #bateri de la bu$etul nerecalculat sau recalculat de la .ugetul nerecalculat )e structura bugetului cheltuieli" se comparF cheltuielile efecti!e cu cheltuielile din bugetul iniBial %nerecalculat&. ;atele %abaterile& sunt mai puBin rele!ante Gntruc?t !olumul de acti!itate standard nu este comparabil Gntotdeauna cu cu !olumul de ac ti!itate efecti!. ;esigur cF pentru cheltuielile fi#e" ni!elul acestora rFm?ne constant" dar cheltuielile !ariabile sunt influienBate de !olumul de ac ti!itate. de la .ugetul recalculat )resupun recalcularea bugetului %construcBia unui nou buget& Gn funcBie de !olumul efecti! de acti!itate.Mn acest fel datele sunt comparabile iar abaterile sunt rele!ante. Abaterile de la bugetul recalculat sau nerecalculat mai sunt denumite @i abateri de !olum. b) #bateri de capacitate sunt determinate Gn funcBie de gradul de utilizare a capacitFBi de producBie. c) #baterile de randament pe l?ngF gradul de utilizare al capacitFBi" se Bine seama @i de rentabilitatea realizatF %!olumul fizic de produse realizat. -olumul acti!itatii e#primat in ore : - standard =.000 nu a!em abatere de capacitate - efecti! =.000 H %buc& 1 bucata la 2 ore : - standard 2.000 abateri nefa!orabile - efecti! 1.300

#&' ME()*A *5,EC("C)S(5+3

-ro.leme supuse de6.aterii/

1. )rezentarea generalF a metodei *5,EC("C)S(5+3 2. Analiza relaBiei preB-cost-!olum 3. Calcule de optimizFri in ;irect Costing & -re6entarea general ;irect-Costing este o metodF de calcul de tip parBial care are la bazF separarea costurilor Gn !ariabile @i fi#e @i luarea Gn considerare la determinarea costului unitar numai a cheltuielilor !ariabile .

,eine ====

Costul de productie (conform Direct Costin$) se formeaz numai din cheltuielile variabile din firm ////

C8eltuielile fi0e sunt considerate cheltuieli de structurF sau cheltuieli de capacitate @i sunt raportate pertotal acti!itate" fFrF a fecta fiecare produsn Gn parte. +iecare produs !a genera un preB de !?nzare unitar" o cheltuialF !ariabilF unitarF @i o contribuBie brutF unitarF. Caractersitici ;ependende in raport de cineN Cum se urmaresc N Cheltuieli -ariabile dependente de produs se urmFresc pe produs Cheltuieli +i#e dependente de capacitate se urmFresc pe total

Pentru fiecare produs vandut cunoa,tem: un preB de !?nzare unitar Pvu un cost unitar ctu determinat Gn funcBie de cheltuielile !ariabile unitare o contribuBie brutF unitarF Cbu

Ctu = Chvu costul unitar < cheltuiala !ariabilF unitarF

Cbu=Pvu-ctu ContribuBia brutF unitarF %mar'a de participare la profit& este utilizatF pentru acoperirea cheltuielilor fi#e @i pentru obBinerea unui anumit profit. Cheltuielile fi#e @i profitul se urmFresc @i se determinF numai pe total Gntreprindere. - pe total Gntreprindere pe produs de!in: )!u ctu Cbu

total intrep. %H&

CA

C-7

C27

C;E2(15E25 ()(A2E > C9(?CF( C-7- cheltuieli !ariabile totale C+7- cheltuieli fi#e totale C27 - contribuBia brutF totalF )rofitul%)&<-enituri totale%CA&-Cheltuieli 7otale ->C4("CF( C4(>CA"C9( ->CA"C9("CF(

Metoda ia Gn considerare o producBie fabricatF" !?ndutF @i GncasatF. )otri!it relaBiilor de calcul de mai sus" schema de anasamblu utilizatF pentru calculaBie Gn metoda direct-costing" se prezintF astfel: +r&crt 1. 2. 3. =. 3. E0plicaie Cifra de afaceri Cheltuieli !ariabile totale ContribuBia brutF la profit %1-2& Cheltuieli fi#e *ezultatul %)rofit )ierdere& %3-=& Sim.ol CA C-7 C27 C+7 )

Oa ni!el de produs se regFsesc primele trei elemente: - preB !?nzare unitar )!u - cheltuiala !ariabilF unitarF ctu - contribuBia brutF unitarF la profit Cbu

2& A+A25@A ,E2A<5E5 -,E<"C)S("9)21M :5 5+*5CA(),5 S-EC5F5C5 ME()*E5 Mn cadrul unei Gntreprinderi" se aflF Gntr-o corelaBie deplinF !olumul de acti!itate cu pretul @i cheltuielile !ariabile" iar pe de altF parte" !olumul de acti!itate cu capacitatea de producBie @i implicit cheltuielile fi#e. Acestea sunt Gn corelaBie cu purtFtorul de cost %produsul& care pe de o parte genereazF cheltuieli dependente de acestea" iar pe de altF parte necesitatea e#istenBei unei anumite capacitFBi de producBie. Aceast corelaie se e0prim cu aAutorul urmtorilor indicatori/
1 Punctul de echilibru Pe = CFT/cbu 2 Factorul de acoperire Fa = CFT/d sau Fa = CBT/CA 3 Coeficient siguranta Dinamic sd = !D"d#/d sau sd = Beneficiu Brut/CBT

$& 5nter7alul de siguran 5s> *"d

CA= Cifra de afaceri CFT =chelt fi$e totale% cbu = P&u"c&u d = CFT/Fa P&u = C&u/!1"c&u# '/c& mar(a pe costuri &ariabile P&u"c&u )ata mar(ei pe costuri &ariabile )'c& = 1**+"C,/CA-1**

.$plicatii

/imbol

/ume

Cantitate fabricata si vinduta (Bucati) Pret vanzare unitar Cifra de afaceri Cheltuieli variabile unitare Marja Bruta unitara Marja Bruta !tala "ata #arjei brute unitare Cheltuieli fi&e t!tale "ezultat brut t!tal Punctul de echilibru fi2ic bucati ,al!ric sau desfaceri la nivel -unct echilibru (d) Factorul de acoperire +

oeficient de siguranta dinamic+ (indice de securitate) Pret de &in2are propus pentru un Fa dat lei/buc 5nter&al de siguranta lei 4ndice de -relevare 4-) C' $C/ &100 Pr!centul cifrei de afaceri critice 2urata de atin5ere in luni 26" 2urata de atin5ere in zile 268

Qv Pvu CA cvu cbu CB "M$cv C' "b)Ca*Cvt*Cft Pe=CFT/cbu Pe) Cft$"Mcv Fa= CFT/d 'a)CB $C/ 'a cbu$-vu /D=!D"d#/D 012)Pb$CB Pvu)(Cvu$(1*'a) 5s= D"d 4-) C' $C/ &100 d$2 26" ) d$271( 26" ) d$27330

100,000.00 10.00 10***0***1** 7.00 3.00 300,000.00 30% 1(0,000 1+0,000 3*0*** .00,000 3*+ 30% 30% 4*+ 30% 10 4**0*** 1(.00% .0.00% ..+0 1...00

Calculul le7ierului operaional ===

9evier !-erati!nal ) ,ariatia relativa "ezultat.7100 ,ariatia relatativa C/ Cifra de afaceri )e2ultat M!#ent 0 ;00,000 30,000 M!#ent 1 ;(0,000 33,000 ,ariatia T1"T* (0,000 3,000 Crestere+ ..00% (0.00% ("1*"0)$"0$(C/1* C/0)$C/0 6**+ 2:9 / 2elta$ 0

& -1+C(12 *E EC;5254,1 SA1 -1+C(12 C,5(5C SA1 -1+C(12 M),( este reprezentat de acel acel ni!el de acti!itate la care cheltuielile sunt egale cu !eniturile iar rezultatul este 0" adicF nu a!em nici profit nici pierdere. Cheltuielile fi#e se acoperF din contribuBiile brute unitare. :rice unitate de produs obBinutF sau realizatF peste ni!elul punctului de echilibru !a genera un profit egal cu contribuBia brutF unitarF Mn schimb" oprice produs nerealizat p?na la ni!elul punctului de echilibru !a genera o pierdere egalF cu contribuBia brutF unitarF. ,elaii de calcul/ - c?nd unitatea fabricF @i !inde un produs
Pe = Cheltuieli. fixe.totale Cbu

c?nd unitatea fabricF @i !inde mai multe produse se calculeazF un punct de echilibru teoretic. Acel punct de echilibru teoretic se !a pondera cu greutatea specifica a cantitatii !andute dintr-un produs in total cantitati !?ndute.
Cheltuieli.totale. fixe Cbu Cbt Q vi

Pe =

Cbu =

Q vi - cantitatea de produse !?ndutF @i GncasatF

-ei > -e 0 3i
unde: gi <
vi vi

Punctul de echilibru poate fi exprimat: - cantitati! respecti! cantitatea de produse ce trebuie fabricatF @i !?ndutF pentru ca cheltuielile sF fie egale cu !eniturile %pentru acoperirea tuturor cheltuielilor&. Lste e#primarea" relaBia principalF a punctului de echilibru. - !aloric" respecti! CA la ni!elul punctului de echilibru

Pe =

Cheltuieli. fixe.totale Cbu

- cantitati! - !aloric

CA

Pe

= Q( Pe ) $ Pvu

)!u - preBul de !?nzare unitar

Q Pe este Pe e#primat cantitati!.

procentualF aratF de c?te procente din Gntreaga producBie fabricatF de Gntreprindere este ne!oie" astfel Gnc?t F se a'ungF la ni!elul punctului de echilibru.
Pe = Q( Pe ) Q vi $100

Cunosc?nd punctul de echilibru se poate stabili @i ce cantitate de produse trebuie fabricatF @i !?ndutF pentru a obBine un anumit profit. !ela0ia de calcul va fi:
Q fvi
Q fvi

)r ofit.dorit =

Cheltuieli. fixe.totale Cbu

)r ofit .dorit -

cantitatea fabricatF" !?ndutF @i GncasatF pentru profitul dorit

E0emplu/ : unitate produce @i !inde un singur produs. Se cunosc urmFtoarele: - cost unitar ctu < 8 lei - preB !?nzare unitar )!u < 10 lei - H <100.000 buc - cheltuieli fi#e totale 120.000 Cbu<)!u-ctu< 10-8<3
Pe = ChFT 120.000 = = =0.000buc Cbu 3

CA

Pe

= =0.000 $10 = =00.000lei

=0.000 $100 = =0 0 0 100.000

Pe =

Ce cantitate trebuie fabricatF @i !?ndutF astfel Gnc?t Gntreprinderea sF obBinF un profit de 6000 lei N
Q )r ofit.dorit = ChFT + )r ofitul .dorit 120.000 + 6000 = = =2.000buc Cbu 3

Care este c8eltuiala total pentru $2&000 .uc B CA<H$)!u < =2.000$10< =20.000 lei ChT = ChVT + ChFT = ( Chvu $ Q ) + ChFT = ( 8.000 $ =2.000 ) + 120.000 = =1=.000 lei

P = CA ChT = =20.000 =1=.000 = 6000 lei P

Cheltuiala fi#F rFm?ne aceea@i" corelFm producBia cu cheltuielile !ariabile.
)ragul rentabilitFBii se poate e#prima @i Gn procente faBF de cifra de afaceri %)r& dupF formula:
)r = d =30.000.000 x100 = = 30> . ! K00.000.000

Oa ni!elul unei perioade de gestiune 12 luni se pune problema cand se atinge acest prag de rentabilitate. d !l = )r x12 = x100 x12 ! d !" = )r x360 = x100 x360 ! ;ata % Gn luni & de atingere a pragului de rentabilitate < 12 # )r< 12#30>< 6 luni. ;ata % Gn zile & de atingere a pragului de rentabilitate < 360 # )r< 360#30>< 150 zile.

E0emplu/ Mn cazul Gn care Gntreprinderea produce @i !inde mai multe produse: - se fabricF 3 produse A" 2" C Gn urmFtoarele cantitFBi: $ produs A 30.000 buc $ produs 2 20.000 buc $ produs C 10.000 buc - contribuBia brutF unitarF 150.000 - cheltuieli fi#e totale 120.000 lei. )as 1. SF se determine punctul de echilibru teoretic ca raport intre cheltuielile fi#e totale si contributia bruta unitara medie .

Cbu =

Cbt 150.000 = = 3 lei Q A + Q # + QC 30.000 + 20.000 + 10.000

Pe =

ChFT Cbu

120.000 = =0.000 buc 3

)as 2. Se determina punctul de echilibru fizic in functie de ponderea fiecarui produs in parte in total productie fabricata dupF relaBia Pei = Petxgi
unde: gi <
vi vi

)eA < =0.000 # 0"3 < 20.000 buc. )e2 < =0.000 # 0"33 < 13.333 buc. )eC < =0.000 # 0"18 < 6.668 buc. 7otal =0.000 buc.

2& FAC(),12 *E AC)-E,5,E %Fa%- e#primF rentabilitatea potenBialF @i se calculeazF procentual. Cu c?t factorul de acoperire este mai mare" cu at?t contribuBia produsului respecti! la realizarea de profit este mai mare. ,elaia de calcul/ a% -e .a6a contri.uiei .rute Ci a cA - calculul pe produs
Fa = Cbu $100 Pvu

pe total produse

Fa =

Cbt $100 CA Pe

.% -e .a6a c8eltuielilor fi0e Ci a CA la ni7elul -e

Fa =

ChFT $100 CA Pe

Cunosc?nd factorul de actualizare se poate determina CA la ni!elul )e.

CA Pe = ChFT Fa

;in relaBia de calcul pe produs se mai poate determina @i )!u

Pvu = Chvu 1 Fa

E0emplu/

: Gntreprindere produce @i !inde o cantitate de Q vi =100.000 buc )!u<10 lei buc ctu< 8 lei buc Ch+ T <12.000 lei SF se determine factorul de acoperire. - pe produs Cbu<)!u-ctu<10-8<3 lei
Fa = Cbu 3 $100 = $100 = 30 0 0 Pvu 10

- pe total produse CA<)!u$H<10$100.000<1.000.000 lei

Fa = 300.000 $100 = 30 0 0 1.000.000

Cb t <100.000$3<300.000 lei
Pe =
Fa =

ChFT 120.000 = = =0.000 Q Pe Cbu 3

120.000 $100 = 30 0 0 =00.000
chvu 8 8 = = = 10 1 Fa 1 0"3 0"8

Pvu =

+actorul de acoperire stF la baza fundamentFrii deciziei pri!ind lansarea Gn fabricaBie a unor produse" menBinerea Gn fabricaBie sau scoaterea din fabricaBie a unor produse. Se !or menBine sau lansa Gn fabricaBie produse cu un +a cel mai ridicat @i implicit !or fi scoase din fabricaBie produse cu +a cel mai scFzut sau negati!. D& C)EF5C5E+(12 *E S531,A+<E *5+AM5C Fs Ge#primF Gn cifre relati!e cu c?t pot sF scadF !?nzFrile astfPel Gnc?t unitatea sF a'ungF la ni!alul )e %sF nu intre Gn zona pierderilor& Se calculeazF Gn mai multe !ariante:

1. $s =

CA CA CA

Pe $100

2. $s = % g Q reprezintF Gn procente !?nzFrile totale %100& Q reprezintF punctul de echilibru e#primat > 3. $s = E0emplu/ )e baza e#emplului de la factorul de actualizare sF se calculeze /s.
$s = 1.000.000 =00.000 $100 = 60 0 0 100.000 P $100 Cbt

/s<100-=0<60>
$s = 150.000 $100 = 60> 300.000 =0.000 $100 = =0> 100.000

>P =

CA<1.000.000<)!u$H
P = Cbt ChFT = 300.000 120.000 = 150.000

$& 5nter7alul de siguran 5s e#primF Gn !alori absolute cu c?t pot sF scadF !?nzFrile astfel Gnc?t Gntreprinderea sF a'ungF la ni!elul )e.

&s = CA CA

Pe

= 1.000.000 =00.000 = 600.000

- primi doi factori sunt cei mai importanBi )e @i +a +undamentarea deciziei privind vanzarile pe baza factorului de acoperire +a Cu cat factorul de acoperire este mai mare cu atat contributia la profit este mai mare . 1. Pe = ChFt Cbu

Cbu $100 Pvu Cbt $100 2. Fa = CA ChFt Fa = $100 CA P' Fa = CA CA P' $100 CA 3. $s = % g P $s = $100 Cbt $s = =. (s < CA CA )L Metoda direct G costing este atat o metoda de calculatie cat si o metoda de anali6a& Cbu < )!u Ch-u ) ) < Cbt Ch+t

"xemplu privind adoptarea deciziei pe baza factorului de acoperire. : intreprindere produce si !inde trei produse: A" 2 si C. Situatia pe produse cat si situatia pe total se prezinta astfel : Situatia initiala (ndicatori de calcul Cifra de afaceri Cheltuieli !ariabile Contributia bruta la profit %3<1-2& Cheltuieli fi#e )rofit % 3<3-=&

Cr. Crt 1. 2. 3. =. 3.

)rodusul A Sume > 130.000 100 6K.000 =6 51.000 3= -

Situatia pe produse )rodusul 2 )rodusul C Sume > Sume > K0.000 100 60.000 100 =3.000 30 66.000 110 =3.000 30 -6.000 -10 -

7:7AO Sume > 300.000 100 150.000 60 120.000 =0 K0.000 30.000 30 10>

6K.000 reprezinta =6> din CA % 130.000 $ =6> & C+ < 300.000 $ 30> < K0.000 ) < 300.000 $ 10> < 30.000 C4(> CA G C9( *ezulta ca din 120.000 lei a!em : - K0.000 cheltuieli fi#e

- 30.000 profit. Aceste elemente se acoper din contri.utia .ruta totala& Se impune scoaterea din fabricatie a produsului C si realizarea unei cifre de afaceri suplimentare %care sa acopera cifra de afaceri de la produsul C& la produsele A si 2 sau numai la produsul A %intru-cat are factorul de acoperire cel mai ridicat&. Fa A = Fa# = Cbt 51.000 $100 = $100 = 3=> CA 130.000 Cbt =3.000 $100 = $100 = 30> CA K0.000

Nota : Conducerea intreprinderii decide ca dupa scoatarea din fabricatie a produsului C" cifra de afaceri care s-ar pierde de 60.000 lei sF fie acoperita in mod egal %30>& de catre produsul A si produsul 2" intru-cat au totusi factorul de acoperire apropriat" iar o crestere echilibrata !a conduce la e!itarea unor riscuri pri!ind !anzarile.

Situatia pe produse dupa scoatarea din fabricatie a prodului C si alocarea e$ala a cifrei de afaceri a acesteia catre produsul # si 1 Cr. Crt 1. 2. 3. =. 3. (ndicatori de calcul Cifra de afaceri Cheltuieli !ariabile Contributia bruta la profit %3<1-2& Cheltuieli fi#e )rofit % 3<3-=&

)rodusul A
Sume 150.000 52.5001 K8.200 > 100 =6 3= -

)rodusul 2
Sume 120.000 60.000 60.000 > 100 30 30 -

7otal
Sume 300.000 1=2.500 138.200 K0.000 68.200 > 100 =8"6 32"=2 30 22"=

Conclu6ii / )rin scoatarea din fabricatie a produsului C si realizarea aceleiasi cifre de afaceri" dar cu produsele A si 2 car au o contributie bruta mai mare" s-a a'uns la cresterea contributiei brute totale de la =0> la 32"=>" crestere care se regaseste in profit % profitul a crescut cu 12=> de la 30.000 situaBia iniBiala la 68.200 lei in situaBia finalF&

*ptimizarea rezultatului exercitiului pe baza factorilor care contribuie la realizarea acestuia

Oa realizarea produselor si implicit a profitului" contribuie urmatori factori: 1. )retul de !anzare
1

150.000 $ =6> < 52.500 100 =8"6 < 32"=

2. 3. =. 3.

-olumul fizic al productiei Cheltuieli !ariabile unitare Cheltuieli fi#e totale Structura productiei

(nterpretarea acestori factori si rolul lor in optimizarea rezultatului" trebuie facuta prin prisma contribuitie pe care o au % cresteri" micsorari sau modificari de stuctura&. ) ) < CA Ch-t Ch+t )nfluenta factorilor de mai sus in optimizarea profitului" pri!ita si in corelatie cu indicatorii specifici metodei direct-costing % +a" /s" (s" Cbr&" se prezinta astfel: 1. 2a3orarea pretului de vanzare cu un anumit procent sau cu o anumita suma !a conduce la cresterea de profit egala cu produsul dintre ma'orarea de pret si productia fabricata.

)rofitul suplimentar <

%Cantitatea !anduta $ma'orarea de pret&

2. 2a3orarea volumului fizic al productiei vandute cu un procent sau cu o anumita cantitate si implicit suma" !a conduce la un profit suplimentar cu produsul dintre cantitatea !anduta in plus si Cbu. )rofit < Fa =

% Cantitatea !anduta in plus $ Cbu &

Cbu $100 Pvu +actorul de acoperire ramane nemodificat pentru ca Cbu si )!u nu s-au modificat +a nu se modifica " )e nu se modifica " /s"

3. !educerea cheltuielilor variabile unitare cu un anumit procent sau o anumita suma" !a conduce la un profit suplimentar egal cu produsul dintre cantitatea !anduta si reducarea de cost. )rofitul suplimentar <

%Cantitatea !anduta $ reducerea de chelt.!ariabile&

*educearea cheltuielilor !ariabile unitare conduce implicit la cresterea contributiei brute unitare si implicit totale.

=. !educerea cheltuielilor fixe cu o anumita suma %reducere care se face pe total cheltuieli fi#e si implicit pe total intreprindere" produse&" !a conduce la un profit suplimentar egal cu reducerea respecti!a de cheltuiala.

)rofitul suplimentar < reducerea de chelt.fi#e Cu au loc modificari pe elementele care tin sau sunt generate direct de produs %)!u" Cbu" c!u &. 2odificarea structurii productiei" respecti! cresterea ponderii produselor cu factorul de acoperire mai ridicat" concomitent cu scaderea ponderii produselor %scadere cu acelasi procent& cu factorul de acoperire redus" mai mic. Aceasta modificare !a genera un profit suplimentar" egal cu diferenta dintre cresterea de produse ponderate cu Cbu si diferenta de produse ponderata cu Cbu la produsele cu factorul de acoperire cel mai ridicat. )rofitul suplimentar )s<
a

$ Cbua b $ Cbub

a - cresterea cantitatii de produse si implicit ponderea la produsul cu factorul de acoperire ridicat % produsul RaS in cazul nostru& b - cantitatea de produse in minus la produsul cu afctorul de acoperire mai scazut Profitul suplimentar este in fapt o contributie bruta suplimentata generata de cresterea ponderii produselor cu contributia bruta mai ridicata.

/tudiu de ca2 pri&ind optimi2area profitului la /C /oficon Construct in metoda Direct"Costing

Dispune7i de urm8toarele informa7ii pri&ind fabrica7ia 9i desfacerea a trei produse:

Produse A B C Cantitate 2*1*** 3*1*** 6*1*** Pu lei"buc 23 24 16 ,aloare lei 3<*1*** =<*1*** =6*1*** C&u lei"buc 1* 1< 1306 C; fi$e totale"lei 26*1***

Se propun urm toarele ipoteze de optimizare a profitului ///

1. Cresterea pretului de vinzare cu 10%

-. 2a3orarea volumului fizic al productieicu -(4 .. !educerea cheltuielilor variabile unitare 1&4 5. !educerea cheltuielilor fixe -(4
5. Modif structurii productiei si desfacerii : creterea vanzrilor la produsul cu factorul de acoperire cel mai mare cu 10% i diminuarea cu aceeai cantitate a vanzarilor la produsul cu Fa cel mai mic.

Situa0ia optimiz rilor efectuate' valori ipotetice 5p1 5p2 5p3 5p3 5p6
.$plicatii /ituatia initiala Crestere pret de &in2are 'a(orare ,olum fi2ic al >& )educerea cheltuieli &ariabile unitare )educerea cheltuielilor fi$e 'odif structurii productiei si desfacerii : ? la produs cu fa mare " la produs cu Fa mai mic /ituatia finala ca urmarea a actiunii factorilor pornind de la modificarea structurii prod1 fab1 si &indute

5pote2ele pri&ind optimi21 Profitului / B C ,!lu#ul desfacerii din care< / B C Chelt. ,ariabile / B C C!ntributia Bruta la Pr!fit / B C 'act!rul de ac!-erire 'a)CB $C/ / B C Cheltuieli Fi$e Pr!fit desfaceri la nivelul -unctului de echilibru d)C' $'a (. (3 1; 21*1*1*** .+0.000 7+0.000 7;0.000 113461*** (00.000 ;.0.000 7(;.000 6361*** (+0.000 (.0.000 (;.000 2=011+ ;+,33% 30,77% 3,33% 26*1*** (=;.000 =((.01+

1*+

2*+

16+

2*+

1*+

(3,. (..000 (+,3 33.000 13,; 212111*** ;(+.000 +;+.000 +(;.000 113461*** (00.000 ;.0.000 7(;.000 =341*** 3(+.000 31+.000 100.000 330=3+ 3(,1(% 37,03% 1(,1(% 26*1*** .=3.000 7.0.=;( 30.000 213121*** ;73.000 =33.000 =00.000 11=6<1*** (.0.000 3.+.000 +70.000 4631*** 333.000 (++.000 30.000 2=011+ ;+,33% 30,77% 3,33% 26*1*** .0..000 =((.01+

+,; 2**1*** 1;,3 1(,3(; 21*1*1*** .+0.000 7+0.000 7;0.000 11236126* 170.000 .;=.000 313.(;0 =431=6* 310.000 3(1.000 133.7;0 3<0*6+ 3.,;+% .1,1;% 17,+3% 26*1*** ;1..7;0 3;7.077 21*1*1*** .+0.000 7+0.000 7;0.000 113461*** (00.000 ;.0.000 7(;.000 6361*** (+0.000 (.0.000 (;.000 2=011+ ;+,33% 30,77% 3,33% 2**1*** 3.;.000 737.31;

((.000 30.000 .;.000 11@<31*** ;(+.000 7+0.000 37;.000 1131216** ((0.000 ;.0.000 3;(.;00 6=*16** 30+.000 (.0.000 ((.;00 2<0==+ ;+,33% 30,77% 3,33% 26*1*** 3(0.;00 +3+.=7;

(3..00 33.000 ;..000 2141=164* 3=3.=30 1.0(=.300 +=1.000 1133*1=6* ((...00 ;;0.+00 33;.;;0 111=41<1* .7(.;30 .7+.+00 ((;..;0 330@4+ 37,+0% .3,;0% (;,30% 2**1*** =73.+10 ....+;7

sd = Profit/CBT 4ndice de -relevare 4-) C' $C/ &100

63013+ 1(,..%

4403@+ 11,31%

410==+ 10,33%

4=031+ 1(,..%

4303*+ =,=;%

6401<+ 1(,31%

<30**+ 7,3.%