Structurarea chestionarului

Tipuri de chestionare:
1. Chestionare cu intrebari inchise (sau precodificate) nu permit decat alegerea raspunsurilor dinainte fixate in chestionare. Gradul de libertate al subiectului este redus; raspunsul trebuie sa se incadreze intr-una din categoriile propuse de cercetator. Acest lucru presupune din partea subiectului existenta unor opinii si cunostinte bine cristalizate, iar din partea cercetatorului o buna cunoastere a realitatii. Cercetarea de teren a aratat ca oamenii au tendinta de a evita raspunsurile extreme (de exemplu, foarte multumit! sau foarte nemultumit!), inclinand sa aleaga intotdeauna raspunsuri moderate, daca nu chiar neutre (de exemplu, varianta nici multumit, nici nemultumit!). "ornind de la aceasta constatare, unii cercetatori inclina chiar sa elimine dintre raspunsuri variantele neutre, recomandand scalele cu valori pereche ale intensitatilor # in cazul nostru$ foarte multumit, multumit, nemultumit, foarte nemultumit.. 2. Chestionare cu intrebari deschise (libere, postcodificate) # lasa persoanelor anchetate libertatea unei exprimari individualizate a raspunsurilor. %ntrebarile deschise permit culegerea unor informatii bogate asupra tuturor temelor, fara riscul sugestibilitatii. &n dezavanta' ar fi totusi acela ca, in lipsa unor opinii insuficient cristalizate, chestionarele cu intrebari deschise dau un procent mai ridicat de intrebari nu stiu!, intrucat se adreseaza memoriei de reproducere!, spre deosebire de intrebarile inchise, care se adreseaza memoriei de recunoastere! (s-a demonstrat ca recunoasterea este un proces mai facil decat reproducerea). (e apreciaza ca inchiderea intrebarilor! duce la sporirea numarului raspunsurilor (pana la dublarea numarului lor) si la reducerea nonraspunsurilor. %n schimb, testarea cunostintelor se recomanda a fi facuta prin intrebari deschise. Astfel de intrebari pun in evidenta ceea ce este stabil, puternic consolidat, nu numai in planul cunoasterii, dar si in cel al comportamentului. %n plus, intrebarile deschise dau posibilitatea exprimarii adevaratelor probleme care ii ingri'oreaza pe respondenti. )e exemplu, cand americanii au fost intrebati la inceputul anilor *+, care este, dupa opinia lor, cea mai importanta problema a (.&.A.!, -- . au spus$ penuria de energie! # ceea ce corespundea situatiei reale. Aplicandu-se insa, experimental, un chestionar cu intrebari inchise, //. au ales una din cele 0 variante de raspuns prestabilite$ soma'ul, criminalitatea, inflatia, calitatea conducerii, criza morala si religioasa, uitand! de penuria de energie!. %n structura chestionarelor, dupa functia lor, pot fi puse in evidenta intrebari$ introductive, de contact sau de spart gheata!; intrebari de trecere sau tampon; intrebari filtru; bifurcate; de ce ; de control; intrebari de identificare. %ntrebarile introductive au rolul de a incalzi atmosfera, de a da subiectului sentimentul de incredere in anchetator si in el insusi. "rima intrebare nu se va referi la date personale, nici la
1

lucruri foarte complicate. 1ulti practicieni ai anchetelor subliniaza faptul ca prima intrebare este bine sa fie inchisa (raspuns de tipul )a-2u); sa permita persoanelor sa raspunda fara mari eforturi. )e exemplu, intr-o ancheta privind raporturile individ-stat-societate s-au imaginat astfel de intrebari de contact (2oelle, 3/45)$ Credeti ca ar fi mai bine sa traim fara a trebui sa muncim6! )a 3 2u 2edecis 5 (e spune frecvent ca noi traim intr-o lume grabita. Cum apreciati situatia$ apartineti acelor oameni care au prea putin timp6! 1ult prea putin timp 3 2u prea putin timp Alt raspuns 5 Ambele intrebari de contact vizeaza probleme asupra carora in mod curent oamenii isi pun intrebari$ necesitatea muncii, lipsa timpului liber, dar nu abordeaza problemele esentiale ale anchetei, astfel ca persoanele intervievate devin interesate de continutul in continuare al chestionarului. %ntrebarile de trecere au drept scop de a marca in structura chestionarului aparitia unei noi grupe de intrebari referitoare la o alta problema. "rin aceste intrebari se stabileste cadrul de referinta pentru raspunsuri si se incearca a se motiva aceste raspunsuri. 7xista posibilitatea ca intrebarile de trecere sau tampon intre grupele de intrebari vizand problemele distincte sa fie inlocuite de o adecvata punere in pagina$ se distanteaza grupele de intrebari, se introduc desene, elemente grafice (linii, chenare). %ntrebarile de trecere reprezinta momente de destindere in cadrul chestionarului si duc la concentrarea atentiei subiectului asupra problemelor ce urmeaza a fi discutate, facilitandu-i abordarea succesiva a intrebarilor. %ntrebarile filtru au o functie contrara intrebarilor de trecere$ ele opresc trecerea unor categorii de subiecti la intrebarile succesive, reprezentand in acelasi timp un control al calitatii raspunsurilor. )e exemplu$ 35. %nformatia 8ucurestiului! a publicat anul acesta vreun material despre unitatea in care lucrati6 )a99999999993 2u99999999992u stiu99999999.5 ("entru cei care dau raspunsul 3 urmeaza intrebarile 3:, 30, si 34. "entru cei care dau raspunsurile - si 5 se trece direct la intrebarea 3;). %ntrebarile de ce6! au functia de a provoca explicatii in raport cu diferitele opinii exprimate. )esi nelipsite din chestionar, intrebarile de ce6! constituie un bun exemplu de intrebari imprecise. )e ce tragi sfoara6!- )e capatul ei! sau !"entru ca este imposibil sa o
2

imping! sau !)-aia!. <aspunsurile sunt hazlii, dar ele au fost provocate de intrebarea !de ce6!, la care insa se astepta un raspuns de 'ustificare a actiunii. =a aceasta intrebare fiecare 'ustifica decizia luata, opinia exprimata. >oarte adesea 'ustificarea este data de primul argument ce-i vine omului in minte, evantaiul acestor argumente fiind foarte larg. ?aloarea informativa a intrebarilor !de ce6! pare a fi foarte scazuta. Credem chiar ca valoarea unui chestionar este invers proportionala cu numarul intrebarilor de ce6! existente in structura lui. 1edicul nu te intreaba niciodata de ce te doare capul sau in regiunea pectorala. 1ai mult, iti spune el de ce@!. 7ste nefiresc, in aceasta ordine de idei, sa intrebam persoanele din esantion de ce! savarsesc abateri de la normele morale de conduita, de ce! merg la biserica sau la cinematograf. "e de alta parte, intrebarea de ce! poate provoca raspunsuri gresite, raspunsuri ce nu contin informatia dorita. %ntreband, in studiul pietei$ )e ce folositi pasta de dinti AAuafresh6!, raspunsurile pot sa oscileze intre a prezenta calitatile produsului si obisnuinta de a folosi acest produs. %ntrebarea corecta ar fi trebuit sa fie formulata astfel$ Ce avanta'e prezinta pasta de dinti AAuafresh6!. %ntrebarile de control nu aduc informatii noi, ci verifica fidelitatea, consistenta opiniei exprimate. )e exemplu, intr-o cercetare realizata de (eptimiu Chelcea privind tineretul si viitorul, apare urmatoarea intrebare$ 30. "este 0, de ani, rolul scolii in formarea generala a oamenilor va fi$ 3) mult mai mare -) mai mare 5) ca si astazi :) mai mic 0) mult mai mic 4) nu stiu %n cazul in care opinia exprimata acorda scolii in viitor un rol mult mai insemnat, ceea ce se intampla de regula la pretestare, fidelitatea fata de aceasta opinie era probata de intrebarea de control nr. 34$ 34. Credeti ca peste 0, de ani scoala va 'uca un rol mult mai insemnat in formarea generala a oamenilor6 3) )a -) 2u 5) 2u stiu %ntrebarile de control dau asigurari si asupra faptului daca subiectii au inteles sau nu exact sensul intrebarilor. %ntrebarile de clasificare (sau de identificare) servesc la analiza raspunsurilor din chestionar. 7ste bine ca aceste intrebari privind$ sexul, varsta, nivelul de scolarizare, situatia profesionala etc. sa incheie chestionarul, pentru a nu da subiectului impresia ca se afla la interogatoriu. =ungimea chestionarului constituie o problema atat de metodologie, cat si de tehnica a cercetarii. "entru a nu avea un cost foarte ridicat al cercetarii este indicat sa nu avem un chestionar foarte lung, iar pentru aceasta, este necesar sa nu fie retinuti toti indicatorii, ci doar cei esentiali. )ar lungimea chestionarului nu trebuie masurata numai prin numarul de intrebari, ci si prin timpul necesar completarii raspunsurilor. "entru a fi interesant pentru subiect, chestionarul trebuie sa fie cat mai scurt. %n mod obisnuit, -0-0, de intrebari (sau de itemi) nu obosesc nici pe anchetator, nici pe cel anchetat. )ar, bineinteles, depinde si de forma intrebarilor (inchise, deschise), de locul si timpul de desfasurare a anchetei, precum si de modaliatea de aplicare$
3

chestionarele autoadministrate vor fi mai scurte decat cele administrate prin operatori de ancheta; cele postale mai scurte decat cele aplicate prin tehnica extemporalului. 1ulta vreme s-a considerat ca un chestionar nu trebuie sa necesite mai mult de 5, de minute pentru a fi completat. Astazi, limita este impinsa pana la 3-3h5,*, dar niciodata nu trebuie sa se abuzeze de timpul si amabilitatea celor anchetati. %n plus, s-a constatat ca numai prin eforturi sustinute oamenii isi pot mentine atentia intr-o anumita directie mai mult de :, de minute. )e aceea, se recomanda limitarea chestionarului, ca timp, la circa 5B:de ora. c) >ormularea intrebarilor C prima regula este aceea ca trebuie evitate interogatiile ce reunesc sub un singur semn de intrebare mai multe aspecte, procese sau fenomene ale vietii sociale. >iecare subiect ar putea fi de acord doar cu un singur aspect, insa raspunsul lui # )A sau 2& # va fi considerat valabil pentru intreaga intrebare. >ormularea intrebarilor trebuie sa fie simpla, clara, fara inflorituri stilistice, gramatical corecta, respectand topica frazei sau a propozitiei. Doate acestea conduc la concluzia ca intrebarile din chestionar vor fi cat mai scurte posibil. )e asemenea, in formularea intrebarilor se vor evita negatiile (de exemplu$ 2u sunteti de acord cu9! sau 2u considerati ca9!), deoarece o formulare este mai bine inteleasa daca este pozitiva. %n plus, o astfel de formulare mai are si dezavanta'ul ca poate fi sugestiva.