Вы находитесь на странице: 1из 13

Nu vreau inca sa ma culc Andrei, e timpul sa te culci! - ii spune baietelului mama sa.

Andrei insa este ocupat cu masinutele sale si nici gand sa lase joaca. - Lasa-ma sa ma mai joc un pic! - o roaga pe mama. - Nici vorba! Chiar si asa ai stat mai mult ca de obicei. Hai, repede! Copilul protesteaza, dar pana la urma mama reuseste sa-l culce. Un pupic grabit de noapte buna, stingerea, se-nchide usa. Abia trec cateva minute si Andrei isi scoate capul - !i-e sete! - "ine, #ugi si bea ceva, dar repede! - spune mama. Andrei trece cu pas ca de melc prin su#ragerie. $ncearca sa prinda cat mai mult cu putinta din programul de seara al televizorului. - Acelasi circ in #iecare seara! - mormaie tata. %upa multa taraganare Andrei trece #ara po#ta in camera sa. $n aceeasi seara, undeva departe, departe de Andrei si parintii sai, spiridusul &ne se pregatea din nou pentru a veni pe 'amant. %upa cum titi, spiridusul &ne presara pe genele copiilor un pra# #ermecat ca acestia, vor, nu vor, sa adoarma. %ar voi nu stiti ca si &ne are o ceata de copii. Cei mai mari dintre copiii spiridusului il pot ajuta deja in munca sa, iar cel mai mic, un nazdravan tare curios isi baga nasul peste tot! (ot timpul il necajeste pe &ne sa-l duca si pe el pe 'amant. %ar degeaba! $n seara aceasta s-a hotarat insa ca in taina sa-l insoteasca totusi pe tatal sau. %upa cum stiti, &ne cara in spinare un sac mare cu pra#-de-somn. )piridusul cel mic varsa un pic de pra# din sac si se baga in el... Asa zbura spre 'amant. Ajunsi pe 'amant )piriduta paraseste neobservat sacul. $nca ameteste datorita zborului. $si inchide ochii si se sprijina de un perete. Cand isi ridica ochii, tatal lui era deja departe. )pairiduta nu sta suparat mult timp. - %au o raita pe 'amant si tot voi mai avea timp sa-l caut pe tata, gandeste el multumit. )a vedem acum ce este in camera aceasta. si stiti in care camera a nimerit )piriduta* %a, da, in camera lui Andrei! + -%ar ce creatura mai e si asta* striga surprins Andrei. Cine esti tu* Nu te cunosc! -"ineinbteles ca nu ma cunosti! spune )piriduta. )unt pentru prima oara pe 'amant. (atal meu este &ne, cel care aduce somnul. -stii ceva* !i-ai putea #ace un mare serviciu. Atat de tare ma plictisesc in patul meu! %aca ar #i dupa mine, nu as dormi niciodata. !-as putea juca mai mult timp daca nu as dormi. (u ma poti ajuta cu siguranta ca &ne sa nu intre in camera mea. )piriduta este #oarte mandru ca Andrei presupune ca il poate ajuta cu ceva. $i povesteste lui Andrei ca &ne presara la usa #iecarei case un pumn de pra# magic, drept semn ca la acea casa copiii au adormit. Asa &ne se asigura ca a reusit sa adoarma toti copiii.

- stii ceva* spune )piriduta. Am sa presar pra# magic in #ata casei tale si ast#el tata va crede ca ai adormit. - )uper! )e bucura Andrei. Asa pot sa ma joc cat vreau! !ultumesc #rumos, draga )piriduta. Andrei se joaca bucuros cu masinutele toata noaptea. A doua zi de dimineata, Andrei este #oarte palid, are cearcane sub ochi. 'rietenii il cheama la joaca. )a organizam un cros! propune unul dintre baieti. Andrei se bucura pentru ca ii place sa alerge. %e indata ce se da startul, Andrei ramane mult in urma. %e obosit ce era nu mai reusea sa #uga. Abia se tara ca un melc. )imtea ca picioarele ii sunt ca de burete. Andrei se supara #oarte tare ca a iesit ultimul si se duce acasa. %ar nici acasa nu are che# de nimic. %upa-masa se poate uita la emisiunea pentru copii, dar nici macar interesantul #ilm de aventuri nu-i poate capta atentia. $l doare capul, abia isi poate tine ochii deschisi. Asa ca seara se culca mai devreme ca de obicei. %upa ce mama stinge lumina apare )piriduta. - Cum iti este* Nici acum nu vrei sa dormi* Andrei ar vrea sa spuna ca mai bine doarme, dar se razgandeste si spune ca vrea sa ramana treaz din nou. si Andrei dn nou isi petrece noaptea treaz. %ar acum joaca cu masinutele nu mai este o bucurie. )cotoceste printre jucarii, dar nimic nu-l intereseaza cu adevarat. Nu este un lucru chiar atat de rau somnul!gandeste el in sinea lui. La micul dejun mama ii serveste #elul lui pre#erat de mancare cereale cu lapte. Numai ca Andrei este atat de slabit de oboseala, incat nu poate tine lingura. &ste nevoit sa renunte la mancarea lui pre#erata. Andrei iese in parc, dar acolo nu are nici o putere sa se joace. Andrei doreste sa doarma. - Ce prostut am #ost!,mul nu poate avea che# pentru toate,daca nu s-a odihnit bine. %oar atunci poate sa se joace, sa se distreze, sa #aca ce ii place. )eara Andrei il roaga pe )piriduta sa nu mai presare pra# magic la usa lui. Cand intra in camera, &ne il vede pe )piriduta. Andrei adoarme si )piriduta ii povesteste tatalui sau cum l-a ajutat pe Andrei sa stea treaz doua nopti la rand. &ne il dojeneste si ii e-plica ca, spre deosebire de spiridusi, oamenii au mare nevoie de somn pentru a putea sa #aca ceea ce isi doresc. Cand s-a trezit a doua zi, Andrei a inteles ca #ara somn nu poate sa #aca nimic din ceea ce ii #ace placere si din acea zi a avut mare grija sa doarma in #iecare noapte in care mama il ducea la culcare.

%upa !aria %orina 'asca .'ovestea terapeutica., &ditura Ardealul, /001

Cum a invatat elefantelul sa nu-si mai supere burtica ,biective


2n unele cazuri copilul asteapta de #iecare data sa primeasca recompense pentru comportamentele dezirabile pe care le pune in act. 'ovestea de #ata se adreseaza acestor bene#icii ale simptomului, sugerand intr-un mod indirect inlocuirea recompenselor obiectuale cu unele sociale 3apreciere, stima si statut4.

A #ost odata ca niciodata o #amilie de ele#antei mama ele#ant, tata ele#ant si puiul de ele#ant. (oata lumea era #oarte #ericita. 'arintii mergeau la serviciu iar puiutul de ele#ant mergea la gradinita ele#antilor. 2i placea #oarte mult la gradinita pentru ca acolo se juca si invata tot #elul de lucruri sa coloreze, sa cante, sa danseze, sa scrie, sa numere. (ot acolo avea si o multime de prieteni. 'uiul de ele#ant era acum ele#antel mare si era #oarte mandru de asta. )i parintii lui erau la #el de mandri si il iubeau #oarte mult. &le#antelul reusea sa manance singur, sa #aca pipi la 5c-ul ele#antilor. 2ntr-o zi i s-a intamplat sa #aca pipi pe el. Acest lucru a ingrijorat-o pe mamica lui. A doua zi ele#antelul nu a mai #acut pipi pe el si a observat ca a primit cadou pentru asta o ciocolata. %in acea zi ele#antelul a inceput sa ceara in #iecare zi in care nu #acea pipi pe el, cate o ciocolata. %aca nu-si primea ciocolata, ele#antelul se supara pe data si #acea din nou pipi pe el. %in aceasta cauza mamica ele#ant era #oarte necajita. &a stia ca burtica ele#antelului su#erea #oarte mult de la atata ciocolata. %upa mai multe zile in care a tot mancat ciocolata, intr-o zi, burtica ele#antelului nu a mai putut suporta, s-a suparat asa de tare, incat a inceput sa-l doara ingrozitor pe ele#antel. %egeaba incerca ele#antelul sa o roage sa se potoleasca. &a i-a raspuns - 2mi #ace rau atata ciocolata si tu nu vrei sa intelegi. !ereu ceri ciocolata si cadouri. &u te ajut in asa de multe privinte si nu-ti cer nimic pentru asta. Am grija sa diger mancarea pentru ca tu sa poti avea putere sa te joci. !ama ta merge la serviciu in #iecare zi pentru ca sa poata castiga bani si nu cere cadouri pentru asta in #iecare zi. Azorel isi apara stapanul in #iecare zi si se multumeste sa primeasca cateodata un os. Nu cere in #iecare zi oase. 2ar tu ceri mereu ciocolata cand reusesti sa #aci pipi ca un baietel mare ce esti. &le#antelul si-a dat seama cat rau ii #acea burticii sale, care il ajuta #oarte mult. %e a doua zi a inceput sa nu mai ceara ciocolata sau alte cadouri. %in acea zi cadoul lui era #aptul ca era ele#antel mare, puternic si ascultator. &ra cel mai mare cadou pe care il putea primi si era mandru de el.

'ovestea ursuletului !artinica %e multe ori cei mici, datorita incapacitatii de a verbaliza trairile emotionale, le e-prima prin diverse cai la nivel corporal. Aceasta poveste .vorbeste. despre un coping dezadaptativ la #rica de greseala, o#erind apoi posibilitati de restructurare cognitiva. Ursuletul !artinica era un ursulet #oarte simpatic. 2i placea sa se joace, sa cante, sa danseze, sa construiasca, sa se uite la 'o5er 6angers si sa mearga la gradinita. %a, ii placea tare mult sa mearga la gradinita pentru ca acolo invata tot #elul de lucruri minunate. 2n plus avea si o multime de prieteni. Cel mai bine se impaca cu o #etita ursulet, care era singura din grupa ursuletilor. Nu-i pasa daca ceilalti colegi, rautaciosi, spuneau ca nu e potrivit sa se joace cu #etitele. &l #acea o multime de jocuri interesante cu prietena lui. Avea si prieteni baietei ursuleti. 2n ultima vreme ursuletul nostru avea o mare ingrijoarare ii venise in minte ca el trebuie sa #aca toate lucrurile #oarte, #oarte bine. %orea sa o impresioneze pe !iss ursoaiaca, pe prietena lui, pe mami. %e aceea ursuletul !artinica se supara #oarte #oarte tare daca se intampla sa nu stie ceva la gradi, daca se intampla sa greseasca ceva la o #isa sau sa depaseasca in timp ce colora. 2n acelasi timp, insa, nu vroia sa se dea de gol si sa le arate si celorlalti cat de suparat este el in realitate. Uneori ii venea sa planga de suparare, dar se gandea ca se va #ace de rusine. Asa ca pre#era sa su#ere in tacere. %ar erau atatea lacrimi adunate si neplanse trebuia sa scape cumva de ele. Asa ca cerea voie la baie de multe, multe ori sa mai scape de lacrimile adunate. Credea ca asta e solutia cea mai buna. 2ntr-o zi, obosite de atata mers la baie picioarele ursuletului si partile intime au cerut ajutorul unui spiridus care locuia in padure. )piridusul era tare intelept si priceput la tot #elul de solutii. Asa ca intr-o zi, pe cand !artinica se intorcea de la gradinita, i-a iesit in cale si i-a spus )tiu despre supararea ta. 2ti voi pune trei intrebari magice si daca vei sti raspunsul la ele, supararea ta va disparea 'rima intrebare a #ost Cine din intreaga padure reuseste sa #aca intotdeauna toate lucrurile bine #ara sa greseasca niciodata* A doua intrebare a #ost Ce se intampla cand gresim* A treia intrebare a #ost Ce inseamna prietenia* )piridusul i-a dat trei zile lui !artinica pentru a gasi raspunsul. !artinica a stat si s-a gandit si a incercat sa vada care era raspunsul la cele trei intrebari. 2n prima zi a gasit raspunsul la prima intrebare nimeni nu #ace intotdeauna toate lucrurile bine. La inceput era cat pe ce sa spuna ca !ami #ace intotdeauna toate lucrurile bine. %ar si-a adus aminte ca si mami uita uneori anumite lucruri, ca si ea mai spune .7ai ce neatenta am #ost!.%upa ce a gasit raspunsul la aceasta intrebare, !artinica a simtit cum supararea sa se imputinase deja. A doua zi a gasit raspunsul la a doua intrebare. Chiar s-a intamplat sa greseasca ceva la gradi. A stat sa vada ce se intampla prietena lui l-a iubit la #el de mult, !iss Ursoaiaca nu l-a certat, mami si tati l-au iubit ca in #iecare zi, jocurile i-au

parut la #el de amuzante si placute. La #el si desenul lui animat cu 'o5er 6angers. 2n plus a avut si o surpriza pt. ca nu s-a mai suparat cand a gresit, 8ana solutiilor l-a ajutat sa gaseasca solutia potrivita pentru a-si indrepta greseala. !iss l-a laudat ca si-a recunoscut greseala sa ca a reparat-o. %eja !arinica scapase de mare parte din suparare. Nici nu mai putea sa spuna ca nu-i iese nimic. 'entru ca isi daduse seama ca acest lucru nu era deloc adevarat. 2n s#irsit in a treia zi !artinica a gasit raspunsul si la cea de-a treia intrebare. )-a gandit la prietena si la prietenii lui si si-a dat seama ca ii iubeste la #el de mult chiar si atunci cind gresesc. )i atunci, ca prin minune, odata cu #rica de a-si pierde prietenii, a disparut si ultima picatura de suparare. !artinica stia ca e posibil sa se mai supere cateodata, dar stia si ca la orice problema poate gasi o solutie. !ai stia ca supararea impartasita cu cineva trece mai usor. 2n s#arsit picioarele si partile intime rasu#lau linistite ca nu mai erau puse sa munceasca atat de mult degeaba. Cand respectarea regulilor casei devine o problema v-ar putea veni in ajutor povestea de mai jos 'ovestea stupului de albine 2ntr-un stup traia o regina #oarte preocupata de calitatea mierii produse de supusele sale. !ulta vreme, mierea a #ost de calitate superioara, dar, de la un timp, lucrurile au inceput sa se schimbe albinele au devenit mai super#iciale, leneveau la umbra unei #runze sau se harjoneau intre ele. )ituatia a inceput sa se agraveze de la o zi la alta, cu toate observatiile reginei. 2ntr-o zi, cand toate albinele se odihneau, s-a produs un eveniment ine-plicabil stupul s-a rasturnat si toate albinele au #ost aruncate a#ara. %in #ericire, atat albinele cat si regina au scapat nevatamate. )periate, albinele s-au grupat in jurul reginei lor. 2n ajutorul albinelor a venit si regele bondarilor. Acesta a inceput sa analizeze situatia pentru a vedea care a #ost cauza catastro#ei. La s#arsit concluzia a #ost urmatoarea nenorocirea s-a produs chiar din vina albinelor, deoarece acestea au muncit #ara sa #ie atente ast#el incat au depozitata toata mierea intr-o singura parte a stupului si l-au dezechilibrat. !arele bondar a chemat toate albinele si le-a e-plicat cum au reusit sa dezechilibreze stupul. Albinele si-au inteles greseala. %in acel moment regina a devenit mai hotarata si toate deciziile ei au #ost respectate intocmai. 9oarte repede albinele au re#acut stupul, iar la #estivalul mierii au castigat marele premiu.
!aria %orina 'asca .'ovestea terapeutica., &ditura Ardealul, /001

Acceptarea prieteniei, importanta cooperarii, o#erirea ajutorului, descoperirea #elului in care abilitatile individuale sunt mai valoroase puse laolalta sunt aspecte pe care aceasta poveste le vizeaza. Cei patru prieteni credinciosi , sa va spun acum povestea celor patru prieteni credinciosi. A #ost odata ca niciodata un papagal, o pasare #rumoasa cu pene lucioase si #rumos colorate. 2ntr-o zi papagalul a gasit o samanta neagra si rotunda. 'apagalul s-a gandit o clipa si apoi s-a hotarat sa o planteze. A inceput sa sape o groapa si in timp ce lucra de mare zor, o maimutica se apropie de papagal, sarind din creanga in creanga - )pune-mi prietene, ce #aci aici* 'apagalul i-a povestit ca a gasit o samanta lucioasa si ca s-a hotarat sa o planteze. - 'ot sa-ti #iu de ajutor cu ceva* a intrebat maimutica. - &ste #oarte dragut din partea ta ca vrei sa ma ajuti. %upa ce voi planta samanta, vei #i draguta sa o uzi* - "ineinteles, a spus maimutica. L-a asigurat pe papagal ca planta va avea su#icienta apa, in special in timpul sezonului secetos cand va aduce apa din raul din apropiere. Un ursulet dragalas cu blanita moale si pu#oasa s-a apropiat si el, vazandu-i pe cei doi prieteni. - Ce #aceti aici prieteni* a intrebat el. Cei doi prieteni i-au povestit despre samanta si despre ce va #ace #iecare pentru a o ajuta pe plantuta sa creasca. - As putea si eu sa sap pamantul in jurul ei si sa o curat de buruieni* Ast#el va avea si su#icienta hrana pentru a creste mare si puternica. - )igur! Au spus papagalul si maimutica cu incantare. &le#antul %umbo care se a#la prin preajma s-a apropiat si el de cei trei prieteni. - "una ziua prieteni! 7ad ca sunteti #oarte entuziasmati!Ce #aceti aici* - , sa avem un pom mare si puternic pentru ca papagalul tocmai a plantat o samanta, maimutica o va uda, iar eu o sa o curat de buruieni! a spus ursuletul. - !-as bucura sa va ajut si eu! %aca voi pazi plantuta, nici un animal ierbivor nu-i va manca #runzele si nimeni nu-i va #ace nici un rau. - )igur! 7om avea un pom mare si puternic! 9iecare dintre cei patru prieteni si-a tinut promisiunea. %e indata ce papagalul a plantat samanta, maimutica a udat samanta si apoi #irava plantuta ce a iesit dupa cateva zile. Ursuletul a sapat pamantul si a curatat buruienile din jurul ei. &le#antul a pazit-o zi de zi. 9irava plantuta s-a trans#omat intr-un copac mare si puternic la ale carui crengi nu putea sa mai ajunga nimeni. )i a venit apoi vremea ca puternicul copac sa #aca rod si sa #ie, ast#el, rasplatita munca celor patru prieteni credinciosi. La #el cum cei patru prieteni au muncit impreuna sa planteze si sa ingrijeasca planta, la #el au muncit impreuna si pentru a culege #ructele. 'entru ca plantuta lor era acum un copac inalt si puternic si nimeni nu putea sa ajunga la ramurile lui, ele#antul s-a asezat sub copac iar in spatele lui a urcat ursuletul. !aimutica s-a catarat iute pe

umerii ursuletului iar papagalul a zburat pe capul maimuticii. 'apagalul lua #ructele rand pe rand, le dadea maimuticii, maimutica le dadea ursuletului iar ursuletul le dadea ele#antului. La s#arsit ele#antul punea #ructele cu trompa lui lunga intr-un cos. %e indata cei patru prieteni s-au putut bucura impreuna de #ructele dulci si zemoase. Ce bine e cand prietenii lucreaza impreuna!
2nca din Antichitate &pictet spunea ca :oamenii nu sunt a#ectati de ceea ce li se intampla, ci de cum interpreteaza ei ceea ce li se intampla;. La aceleasi concluzii au ajuns si cercetarile actuale din domeniul psihologiei, conceptualizarea con#orm careia emotiile apar din #elul in care gandim despre evenimentele pe care le traim #iind astazi validata stiinti#ic. )a-i invatam, asadar, pe copii ca sunt responsabili de emotiile lor, la #el cum si noi suntem responsabili de emotiile noastre 3nu copilul ne-a suparat, ci noi ne-am suparat4. %e cele mai multe ori nu putem schimba situatiile cu care ne con#runtam, #elul in care ne raportam la aceste situatii #iind cheia catre emotii #unctionale. Cele doua povesti de mai jos ne ajuta sa-i invatam aceste lucruri si pe cei mici. <andurile creeaza emotii 2ntr-o zi #rumoasa si insorita, o #etita pe nume =atie sarea coarda in curtea din #ata casei. &ra #ericita. 2i placea sa sara coarda si era atenta la #iecare saritura sa nu se impiedice si sa cada. 2n timp ce sarea si-a amintit ca bunica ii daruise coarda de Craciun. "unica era saraca. %ar dorea sa-i cumpere ceva special. 2nainte de Craciun au mers impreuna sa viziteze un magazin de jucarii. Lui =atie i-a placut coarda. "unica a economisit banuti sa i-o cumpere de Craciun. Cand a des#acut cadoul, =atie a #ost #oarte incantata si s-a simtit iubita de bunica in mod special. 2n timp ce sarea coarda, un baiat s-a repezit alergand, i-a smuls coarda cea draga din maini si a #ugit spre parc. :Ce baiat ingrozitor!; La inceput s-a simtit socata si suparata. %ar cand s-a gandit :!i-a #urat coarda daruita de bunica de Craciun!;, s-a in#uriat. Apoi, gandindu-se ca si-a pierdut coarda pentru totdeauna, s-a simtit trista si ochii i s-au umplut de lacrimi. 9ugind in parc dupa baiat, a vazut ca un copil cazuse intr-un bazin cu apa. "aiatul ii aruncase un capat al coardei. <andindu-se ca acel copil s-ar putea ineca, a inceput sa se simta ingrijorata. 2n timp ce baiatul il tragea din apa, gandurile ei s-au schimbat. :7a reusi sa-l salveze!; a strigat si s-a simtit usurata. Cand copilul a ajuns la mal, in siguranta, baiatul s-a dus la =atie, i-a dat coarda inapoi si i-a spus :2mi pare rau daca te-am speriat mai devreme, dar trebuia sa-l ajut repede. !ultumesc ca mi-ai imprumutat coarda.; <andindu-se ca e dragut din partea lui sa-si ceara scuze si sa-i inapoieze coarda, =atie s-a simtit multumita. Cand s-a intors acasa i-a povestit mamei cum coarda ei a salvat un copil de la inec. 2-a spus si tatalui cand s-a intors de la serviciu. "a chiar a sunat-o si pe bunica sa-i spuna. Cand se gandea cat de importanta a #ost coarda ei pentru salvarea copilului, se simtea #oarte mandra. Apoi s-a gandit :Nu coarda ma #acea sa ma simt #ericita, trista sau ingrijorata> ci #elul in care ma gandeam la coarda.; )i acest gand o #acu sa se simta si mai bine.

7everel vine iarasi la gradinita %e multe ori parintii se con#runta cu re#uzul copilului de a mai merge la gradinita #ie dupa zile de vacanta sau 5ee?-end, #ie dupa perioadele in care copilul e bolnav si sta acasa. %e multe ori parintii cad in capacana satis#acerii dorintelor copiilor uit@nd de nevoile copilului. ,rice copil are nevoie sa invete lucruri noi si sa invete sa #ie cu ceilalti si sa se raporteze la ceilalti. ,ri acest lucru nu se poate #ace acasa. Las@nd copilul acasa parintele rezolva pl@nsul de moment deschiz@nd in acelasi timp calea pentru aparita de probleme multiple di#icultati de relationare, di#icultati de separare, probleme de comportament, carente la nivelul cunostintelor si abilitatilor speci#ic v@rstei. 'ovestea de mai jos vine in ajutorul parintilor care se con#runta cu re#uzul copilului de a mai merge la gradinita.
AstAzi e o zi special la grAdiniBa din pAdure dupA douA zile de 5ee?end toate animAluBele se Cntorc cu drag la gradiniBA. )unt cu toatele nerAbdAtoare sA porneascA Cn drumeBia despre care !iss le-a vorbit. %ar ce se aude* & pl@nsul lui 7everel care rAsunA Cn toatA pAdurea. 7everel a Di uitat de drumeBie. &l vrea doar sA stea acasA cu mami, aDa cum a stat Cn 5ee?end. Ce bine a #ost acasA! Ce bine s-a distrat! Ce mult i-au plAcut poveDtile spuse de mami! %oamna 7everiBA e tristA Di CngrijoratA pentru puiul ei. Ce s-o #i Cnt@mplat cu 7everel* )e CntreabA ea. , #i bolnav* , #i speriat* %oamna 7everita Cl ia acasA. AcasA, ca prin minune toate problemele lui 7everel dispar. 7rea din nou sA se joace, sA asculte poveDti. Numai cA mami e tare CngrijoratA pentru cA nu a putut merge la serviciu Di pentru cA are o mulBime de lucruri de #Acut. $n zilele urmAtoare 7everel e tot mai neCnBelegAtor cum se trezeDte Cncepe sA strige cA nu vrea sA meargA la grAdi. EipA at@t de tare Cnc@t toate animAluBele #ug din calea lui cu m@inile la urechi. !ami Cl ia din nou acasA. ADa se #ace cA de c@teva zile bune 7everel stA acasA Di la #el Di mami. 8i de zi 7everel se joacA cu jucAriile lui Di vrea ca mami sA #ie mereu l@ngA el pentru a se juca CmpreunA de-a construitul, pentru a se juca cu maDinile, cu trenul cel nou care merge pe Dine. !ami, CnsA, nu are timp de joacA ea trebuie sA #acA cumpArAturi, sA #acA de m@ncare. $n plus e zi de zi tot mai Cng@nduratA. A auzit-o vorbind cu buni la tele#on cA nu mai are bani sA cumpere jucArii, hAinuBe noi, cArBi. Nici bicicleta nouA pe care i-a promis-o nu va mai putea sA o cumpere. & CngrijoratA Di cA 7everel nu mai CnvaBA poezii, poveDti noi, nu mai scrie ci#re sau litere. 7everel e nedumerit de ce nu mai are mami bani* &l ar dori niDte jucArii noi pentru cA tare s-a plictisit de jucAriile de acasA cu care s-a jucat zi de zi de dimineaBA Di p@nA seara. Fi cArBile s-au rupt, creioanele colorate s-au consumat iar cArBile de colorat sunt colorate Cn Cntregime. Hmmm! Nu sunt prea multe de #Acut aici acasA... Di-a spus 7everel. 7everel a Cnceput sA se plictiseascA de unul singur. Nu Dtia ce ar putea #ace pentru a se amuza un pic. Cum nu i-a venit nici o idee mai bunA, a ieDit Cn #aBa scorburei Cn care locuia Di s-a aDezat pe o bAncuBA r@sete zglobii se auzeau tot mai clar. &rau 2epurilA, "ursucilA Di 7ulpiBa NiBa. &rau aDa de atenBi la jocul lor Cnc@t nici nu l-au vazut pe 7everel. - Hei, ce #aceBi* i-a Cntrebat 7everel. - A, 7everel, am Di uitat de tine. Noi ne jucAm. Uite, am CnvABat un joc tare interesant la grAdi. Nu avem timp de stat. $n plus, m@ine vom merge cu !iss la plimbare Cn pAdure Di trebuie sA ne pregAtim hAinuBele. La revedere! Nu dupA mult timp au apArut pe cArare CAprioara Di cu puiul ei. - !ami, azi m-am jucat #oarte #rumos la grAdi cu iepuraDul Di cu puiul de mistreB. )unt prietenii mei. Avem o mulBime de jucArii la grAdi! Fi am luat Di bulinA roDie, uite! CAprioara era tare mulBumitA de puiul ei.

)unt m@ndrA de tine! !ami o sA-Bi cumpere revista pe care Bi-am promis-o. Hai sa meregem repede la magazin! Apar Di ariciul Di cu tatAl lui. (ati, o sA-i #ac o surprizA lui mami! Azi am CnvABat o poezie tare #rumoasA la grAdi. C@nd mami va veni de la serviciu i-o voi spune Di ei. - Cred cA e o idee #oarte buna! a spus tati. 9iecare mAmicA se bucurA c@nd puiul CnvaBA lucruri noi. 7everel s-a Cntristat Di mai mult. Ce lucruri interesante #Aceau celelalte animale! Fi el care credea cA cel mai bine e acasA... - %a 7everel, aDa este! s-a auzit o voce, de undeva de sus. - "unA ziua doamnA "u#niBA! Credeam cA dormiBi ziua. - %e obicei aDa se Cnt@mplA, dar astAzi te-am auzit cA o#tezi Di eDti supArat, continuA doamna "u#niBA. )A Dtii cA #iecare animAluB, #ie cA e mai mare, #ie cA e mai mic, aDa ca tine are rostul lui Cn pAdurea aceasta cei mari trebuie sA munceascA pentru a avea bani pentru haine, m@ncare, jucArii Di alte lucruri iar cei mici trebuie sA CnveBe. C@nd cei mici nu vor sA meargA la grAdiniBA pArinBii lor nu mai pot munci. Am vAzut cA eDti supArat Di am auzit cA CBi doreDti jucArii noi. !ama ta nu Bi le poate cumpAra pentru cA nu mai merge la serviciu. %e asta e tot mai CngrijoratA pe zi ce trece. 7evrel s-a g@ndit mult la ce i-a spus doamna "u#niBA Di Di-a dat seama c@t de mult a greDit. Fi-a dat seama cA aDa cum nu putem sta la grAdiniBA #ArA sA mai mergem acasA, la #el nu putem sta acasA #ArA sA mai mergem la grAdiniBA. !ami Ci poate citi poveDti seara Di se poate juca cu el Cn 5ee?-end, dar nu poate Cnlocui jocurile de la grAdiniBA, prietenii de care Ci era dor. A doua zi 7evrel s-a trezit mai repede, s-a spAlat, s-a CmbrAcat, Di-a luat gentuBa de grAdiniBA Di s-a dus la mama lui - !ami, hai la grAdiniBA! Hai sA meregm repede ca sA nu Cnt@rzii nici tu la serviciu! 'e #aBa mamei a apArut un z@mbet mare Di a spus - )e vede cA am un bAiat mare! 7everel nici nu a Dtiut c@t de repede a trecut ziua printre at@tea jocuri, c@ntece Di poveDti la grAdiniBA. Fi c@nd a ajuns acasA din prag l-a Cnt@mpinat un miros ademenitor Di un z@mbet cald, de care Ci #usese dor. - "ine ai venit acasA 7everel cel !are! Uite, Bi-am #Acut prAjitura ta pre#eratA cu banii pe care i-am c@Dtigat astAzi la serviciu! %in acea zi 7everel a mers zi de zi cu drag la grAdiniBA, deDi se bucura Cn continuare de zilele de 5ee?end sau de zilele de vacanBA pe care le petrecea acasA. Ftia cA are nevoie de am@ndouA pentru a #i mulBumit.

PROGRAM DE EDUCAIE

RAIONAL-EMO I!" #I COMPOR AMEN AL" PEN RU COPII

Ce este$ .'rietenii &moBiilor. reprezintA un program psihoeducaBional preventiv de %e&v'ltare a inteli(en)ei em')i'nale Di de e%uca)ie pentru s*n*tate+

Cui se a%resea&*$ preDcolarilor Cncep@nd de la v@rsta de 1 ani Dcolarilor din ciclul primar, activitABile sunt adaptate particularitABilor #iecArei v@rste.

De ce$ $n urma cercetArilor cu privire la #actorii care contribuie la succesul adaptArii Di atingerea succesului Cn viaBa de adult s-a identi#icat rolul deosebit de important al inteli(en)ei em')i'nale, alAturi de 2G. Inteli(en)a em')i'nal* din viaBa adultA CDi are originea Cn dezvoltarea competenBelor emoBionale Di sociale Cn perioada preDcolarA Di DcolarA micA, acestea #iind perioade de achiziBii #undamentale Cn plan emoBional, social Di cognitiv. Inteli(en)a em')i'nal* este necesarA, de asemenea, copiilor pentru a soluBiona probleme precum relaBionarea cu colegii de clasA Di joacA, di#icultABile lucrului Cn echipA, managementul emoBiilor Cn condiBii de e-amen, adaptarea la un nou conte-t cultural Di social, situaBii de pierdere 3divorBul pArinBilor, pierderea unei persoane dragi4, situatii imprevizibile. Copiii care prezintA de#icite la nivelul competenBelor emoBionale Di sociale riscA sA dezvolte probleme serioase, at@t Cn timpul copilAriei, al adolescenBei c@t Di al vieBii adulte, Cntr-o serie de domenii cum ar #i sAnAtatea mentalA 3an-ietate, depresie, tulburAri de comportament, delicvenBA juvenilA, consum de alcool Di droguri etc.4, dezvoltarea cognitivA 3atitudini negative #aBA de DcoalA, lipsa Cncrederii Cn abilitatea de a rezolva sarcinile Dcolare Di re#uzul acestora4, adaptarea DcolarA 3absenteism, abandon Dcolar, di#icultABi Cn adaptarea la cerinBele mediului Dcolar etc.4 Ce este inteli(en)a em')i'nal*$ %aniel <oleman de#ineDte inteli(en)a em')i'nal* ca desemn@nd :o capacitate de control Di autocontrol al stresului Di emoBiilor negativeH o meta-abilitate, care determinA Di in#luenBeazA modul Di e#icienBa cu care ne putem #olosi celelalte capacitABi Di abilitABi pe care le posedAm, inclusiv inteligenBa educaBionalA.;

Ce 'biective urm*re,te pr'(ramul -Prietenii Em')iil'r$%ezvoltarea inteligenBei emotionale %ezvoltarea competenBelor sociale %ezvoltarea capacitABilor de autocunoaDtere Di intercunoaDtere %ezvoltarea abilitABilor de a rezolva probleme

%ezvoltarea abilitABilor de comunicare CreDterea gradului de adaptabilitate CreDterea toleranBei la #rustrare %ezvoltarea acceptArii necondiBionate de sine %ezvoltarea unei perspective #le-ibile asupra vieBii Ce beneficii are p*rintele$ 6elaBioneazA mai bine cu copilul sAu $Di cunoaDte mai bine copilul prin prisma evaluArilor care au loc pe parcursul derulArii programului )e con#runtA cu mai puBine probleme legate de copilul sAu at@t Cn copilAria acestuia, c@t Di Cn adolescenBA Di viaBa adultA "ene#iciazA el CnsuDi de consiliere Cn vederea dezvoltArii competenBelor emoBionale Di sociale ale copilului sAu Ce tematic* parcur( c'piii$ Cine sunt eu$ Cine sunt ceilal)i$ 3prin activitABi precum :Ce pot spune despre mine*., .Corpul meu., 9apte buneI9apte rele - concurs .C@te #lori pot sA adun Cn buchetul meu*., .'ovestea bAieBelului care nu Dtia ce jucArie doreDte. etc. 4 Em')ii 3prin activitABi precum .Ce sunt emoBiile*.,.Cum le spunem celorlalBi despre emoBiile noastre*., .,rdoneazA crescAtor emoBiile dupA intensitatea lor., .9ricA realAI #ricA imaginarA. , ."roscuBa BestoasA (obias a CnvABat cum sA nu mai #ie #urioasA., .Norul de vinovABie. etc.4 Re&'lvarea pr'blemel'r ,i luarea %eci&iil'r 3:& acum momentul potrivit*;, :'ovestea (eama de greDeli a %orei;, .%in ce cauzA se Cnt@mplA*Care e e#ectul*. etc.4 Ce resurse sunt f'l'site$ planDe, #iDe de lucru, creioane colorate albume, poze, pliante, cArBi Di revisteH mijloace audio-videoH plastilinA, baloane etc. Cum se %esf*,'ar* pr'(ramul$ ActivitABile cu copiii au loc cu o #recvenBA de o Cnt@lnire pe sAptAm@nA, Cn perioada Joctombrie - K0 iunie. $nt@lnirile cu pArinBii au loc dupA parcurgerea #iecArei teme, pArinBii #iind in#ormaBi Cn legAturA cu acestea. 9iDele Di desenele copiilor CmpreunA cu detalii despre activitABile parcurse sunt trimise pArinBilor la s#@rDitul #iecArei teme %urata unei activitABi este de 10 minute
Cine %esf*,'ar* activit*)ile$ Cristina (ohAnean, psiholog clinician specialist, psihoterapeut 'sihologi, psihopedagogi, angajaBi ai .Cabinetului individual de psihologie Cristina Angela (ohAnean. Cum p't fi 'b)inute mai multe inf'rma)ii$ intr@nd pe site-ul ...+cristinat'/anean+c'm sau la telef'n 0123 340506 contact@nd conducerea grAdiniBei

Povestea bieelului i a dragonului

2on era un bAieBel care nu avea su#icientA Cncredere Cn el Di care Cn #iecare searA obiDnuia sA se joace cu dragonul sAu de pluD, pe care-l botezase L9oc;. $ntr-o searA, dupA ce bAiatul pronunBA o #ormulA magicA dintr-o carte, dragonul de pluD prinse viaBA. 9oc Ci povesti bAiatului stupe#iat cA, dacA vrea sA rAm@nA un dragon cu viaBA, trebuie sA treacA prin mai multe CncercAri. 2mediat 2on spuse cA el nu este capabil sA rezolve situaBii di#icile, dar dupA multe discuBii din care CnBelese cA nu e-istA altA posibilitate ca sA-Bi salveze iubitul dragon, se hotAr@ sA Cncerce. 2on porni la drum alAturi de dragon care-i dArui un arc cu sAgeBi #ermecate. %upA o orA de mers, nu Cnt@mpinA nici o di#icultate, ceea ce-l #Acu pe 2on sA aibA mai multA Cncredere Cn el. %ar, ceea ce 2on nu observase, era o ceatA de lupi #lAm@nzi ce-i urmAreau de ceva vreme. ,bosit, 2on hotAr@ sA se opreascA puBin sA-Di mai tragA su#letul. %intr-o singurA sAriturA, De#ul lupilor Cl tr@nti pe bAiat la pAm@nt. 2on BipA puternic Di dupA mai multe CncercAri reuDi sA dea lupul la o parte. Un urs care trecea pe acolo, vAzu toatA scena Di puse haita pe #ugA. "AieBelul Ci mulBumi din su#let ursului care se o#eri sA-l CnsoBeascA Cn aceastA misiune, dar 2on re#uzA, spun@nd cA se Cntoarce acasA pentru cA nu mai este Cn stare sA continue. L'o#tim, Bine aceste ghiare din labele mele Di ele te vor ajuta sA-Bi CndeplineDti dorinBa, iar dacA vei #i Cn pericol ele te vor salva.; 2on acceptA Di porni repede mai departe pentru cA odatA cu rAsAritul soarelui, magia dispArea. 'orni deci, tot mai decis sA-Di atingA scopul. 8gomotele nopBii Cl speriarA teribil, dar str@nse ghiarele ursului Cntre degete Di-Di vAzu de drum. Un r@u tumultuos Ci blocA drumul. Curajos, 2on se aruncA Cn apA, dar un rechin se apropie #urios de el. 9ArA sA stea pe g@nduri, 2on scoase arcul Di trase Cn rechin. )Ageata magicA Cl nimeri Di rechinul se trans#ormA Cntr-o BestoasA uriaDA care Cl transportA pe malul celAlalt. %upA o bucatA de vreme, bAiatul se trezi la poalele unui munte uriaD. )e uitA Cn jurul sAu Di vAzu cA se a#la Cn Bara dragonilor. $n jurul sAu se a#lau o mulBime de arbori viguroDi, cu e-cepBia unuia pipernicit. 2nstinctiv bAiatul se simBi atras de acest arbore. %eodatA vAzu Cn v@r#ul sAu o #runzA neobiDnuit de strAlucitoare. )e cABArA Di o rupse Di instantaneu aceasta se trans#ormA Cntr-o pudrA magicA, iar dintr-un nor de #um coborC dragonul sAu. 2mediat dragonul Cl imbrABiDA Di-l #elicitA pentru curajul Di tenacitatea sa, care i-au salvat viaBa. 2on a CnvABat de la prietenul sAu cA, dacA vrei cu adevArat un lucru, Cl vei obBine, deDi uneori acest lucru nu e uDor. %in acel moment, 2on nu a mai spus niciodatA cA nu este capabil sA rezolve ceva Di a #ost tare m@ndru de asta. a4 indicaBii terapeutice -abandon Cn #aBa unei greutABiH b4 e#ecte dorite -stimularea Cncrederii Cn sineH

-ajutarea cuiva care se crede incapabilH -conDtientizarea potenBialului propriu.


Povestea terapeutic M !aria %orina 'aDca