NUVELA ISTORICA ALEXANDRU LAPUSNEANUL de Costache Negruzzi

Costache Negruzzi este primul scriitor roman modern din Moldova, initiator al speciei denumita nuvela istorica. Nuvela istorica Alexandru Lapusneanul este publicata in anul 1 !" in primul numar al revistei #acia literara, respectand dezideratele cuprinse de Mihail $ogalniceanu in articolul %%&program al revistei, intitulat 'ntroductie. Costache Negruzzi s%a inspirat din cronicile lui (rigore )reche si Miron Costin, insa nu a respectat intru%totul adevarul istoric national. Ast*el *igura domnitorului Alexandru Lapusneanul, *aptele din a%''%a sa domnie sunt preluate din Letopisetul +arii Moldovei a lui )reche. Nuvela este o specie a genului epic, in proza cu un subiect mai dezvoltat decat al schitei, cu o naratiune mai complexa, pe mai multe planuri narative si cu mai multe episoade, prezentand un con*lict puternic si un persona, relie*at. Nuvela este structurata in ! capitole, *iecare capitol avand la baza cate un motto -de aici reiese structura clasicista a operei.. /rimul motto este rostit de Alexandru Lapusneanul, ca raspuns la cererea soliei domnesti de a se intoarce din drum. Cei patru boieri 0pancioc, 0troici, 1everita si Motoc ii spun lui Lapusneanul ca tara nu il vrea si nu%l iubeste. 2aspunsul dat sugereaza ambitia persona,ului de a%si recupera tronul pierdut, in urma unui complot pus la cale de boieri3 #aca voi nu ma vreti, eu va vreu -4. si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pe voi. Al doilea motto este amenintarea rostita de sotia unui boier, omorat de domnitor. 5a se intalneste cu doamna 2uxanda si ii cere sa intervina pe langa Lapusneanul ca sa inceteze cu razbunarile, alt*el si ea se *ace vinovata de sange varsat daca nu%l impiedica3 Ai sa dai sama, doamna4. Al treilea motto *ace parte din punctul culminant %& cei !6 de boieri sunt invitati la curte, la masa domneasca, unde sunt ucisi, con*orm planului viclean al domnitorului. Multimea, a*lata la portile cetatii, dupa cateva ezitari cer capul lui Motoc, pe care%l considera vinovat de toate necazurile existente in societate3 Capul lui Motoc vrem4. )ltimul motto e rostit de insusi domnitorul care se retrage in cetatea 7otinului pentru a%i supraveghea pe cei doi boieri care au scapat de macel3 0pancioc si 0troici. Aici, se imbolnaveste grav si doreste sa se calugareasca. 'ntr%un moment de luciditate ii ameninta pe cei a*lati in ,urul lui, inclusiv pe episcopul +eo*an3 #e ma voi scula pe multi am sa popesc si eu. Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica. 'storia ca subiect al unui discurs literar apare odata cu romantismul si aduce in prim%plan persona,e dramatice si puternic individualizate. 5ste o nuvela istorica deoarece se inspira din istoria nationala, persona,ul principal a existat in istoria Moldovei si trateaza subiectul respectand anumite structuri mentale , comportamentale si sociale speci*ice perioadei in care Negruzzi a plasat actiunea. Ca sursa de inspiratie nuvela respecta unul din dezideratele originale cerute de Mihail $ogalniceanu in 'ntroductie4. Autorul se inspira din Letopisetul +arii Moldovei de (rigore )reche, dar modi*ica anumite secvente, nerespectand in totalitate adevarul istoric. La venirea lui Alexandru la domnie , Motoc pleaca cu +omsa in /olonia, insa Negruzzi il pastreaza pe boier cu scopul de a relie*a trasaturile domnitorului. 0troici nu a existat in epoca, el *iind o inventie a autorului. 0ubiectul nuvelei este cea de%a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul -189!%189:.. 0ituatia initiala descrie intoarcerea lui Lapusneanul& aceasta este redata intr%o maniera asemanatoare cronicii istorice. 5lementul de di*erentiere il reprezinta *aptul ca Lapusneanul si vornicul ;ogdan sunt inarmati din cap pana%n picioare. Cauza care declanseaza actiunea este punctata de dialogul dintre Alexandru Lapusneanul si solia domneasca. Acesta este un moment semni*icativ al operei, se contureaza con*lictul intre Lapusneanul si boierime, un con*lict tipic pentru epoca respectiva. Con*lictul dintre domnitor si Motoc creioneaza porteretul lui Lapusneanul. Acesta din urma isi cunoaste adversarii, privindu%i ca pe niste dusmani ce trebuie eliminati. 2ezolvarea con*lictelor dintre Lapusneanul si boieri si dintre Lapusneanul si Motoc va surveni in capitolul al 1'''%lea, cand ii omoara pe cei !6 de boieri si il da pe Motoc pe mana norodului *urios, in acest *el descotorosindu%se de boierul tradator. 'n

acest capitol autorul o*era cititorului o decriere amanuntita a persona,ului. /rimul aspect este exterior-al tinutei., *iind surprins elementul semni*icativ care sugereaza intentia razbunatoare. #esi este imbracat con*orm traditiei domnesti, Lapusneanul are pe sub haina lui o zea de sarma si la brau un ,unghier cu prasele de aur. 0tapaneste bine arta disimularii, in acest sens cuvantarea pe care o tine este elocventa, pentru ca ii induce pe cei !6 de boieri in eroare. 0cenariul uciderii boierilor este unul cinic. Cinismul este caracteristic domnitorului , acest lucru *iind redat si de scena in care se hotaraste sa%l predea pe Motoc in mana multimii. 'nitiativa dialogului dintre boier si domn apartine lui Motoc care i se adreseaza cu marite domn. Motoc sugereaza *aptul ca taranimea ar trebui inlaturata, a*irmand cu ipocrizie 5u sunt boier mare& ei sunt niste prosti. Culmea cinismului este atinsa de domnitor in momentul in care dezvaluie motivul pentru care Motoc este osandit la moarte3 ,udeca si tu ii spune boierului, trans*ormand moartea acestuia intr%un sacri*iciu pentru binele tarii. 'n acest caz, Lapusneanul s%a dovedit a *i un bun psiholog, deoarece l%a pastrat pe Motoc, anticipand cererea multimii 3capul lui Motoc vrem4. <morarea lui Motoc apare ca o rezolvare a con*lictului dintre cei doi. 0ituatia *inala se concretizeaza prin otravirea domnitorului de sotia sa, doamna 2uxanda, a,utata de cei doi boieri 0pancioc si 0troici intorsi in tara. 0tructurile mentale, comportamentale si sociale se individualizeaza in text prin imaginea vietii publice si private si relatiile dintre boieri si domnitor. 1iata privata este putin redata, ea neexistand ca atare in epoca. 0ingurele re*eriri sunt legate de 2uxanda si de *aptul ca ea traieste separat de domnitor, in apartamentul *emeilor. 'ncercarea ei de integrare in viata publica va *i tratata cu cinism muiere nesocotita, o*erindu%i%se un leac de *rica %& piramida de capete boieresti. 1iata publica este centrata pe relatia domnitor %& boieri3 o relatie con*lictuala. Acest con*lict este de natura sociala, boierii dorind sa detina puterea pentru a se imbogati, il privesc pe domnitor ca pe un tiran, un dusman in calea *ericirii lor. )n alt element al vietii sociale este sugerat prin supusi -norod. care reprezinta persona,ul colectiv. /entru popor, domnitorul este drept si bun, toate greselile *iind comise de boieri. Modul de expunere al lui Motoc reda respectarea ierarhiei sociale. #omnitorului i se adreseaza cu #oamne, #oamne, implorandu%l3 nu ne pedepsi pre noi dupa *aradelegile noastre. Acest discurs se inscrie in structurile mentale ale epocii, domnitorul *iind unsul lui #umnezeu pe pamant. Comportamentul *ata de domnitor dezvaluie umilinta supusilor. ;oierii trebuie sa i se inchine si sa%i sarute poala hainei. Asadar Costache Negruzzi *ace din Alexandru Lapusneanul un persona, crud, prototipul domnului despotic, tiranic. 0ubiectul nuvelei este inspirat din istorie, bazandu%se atat pe elemente reale, cat si imaginare. Nuvela istorica Alexandru Lapusneanul este prima de acest gen in literatura romana, *iind apreciata de criticii epocii respective.