Universitatea Al.

Ioan Cuza, Iai

Facultatea de Filosofie An I, Master European de Protectie a Drepturilor Copilului

Centrul de Zi Betania pentru copii cu dizabilitati fizice si/sau asociate, medii sau severe
Disciplina: Metode si tehnici de cercetare a copilariei

Profesor Dr.: Mihai Dinu Gheorghiu Stu enta: !o"u Ana# Maria
Cuprins

Intro u$ere I. Prezentarea institutiei %&rezentarea servi$iilor, &o&ulatia o$rotita,

servi$ii $u a$tivitati si'ilare, &arteneriate si s&e$ializare(...............................&.) II. An$heta e teren &ro&riu#zisa. Centrului e *i + !etania &entru $o&ii $u

iza"ilitati fizi$e si,sau aso$iate, 'e ii sau severe ......................................&.III. As&e$te teoreti$e &rivin notiunile: efi$ienta, in$a&a$itate, han i$a&........................................................................................ ...................&... I/. Meto ologia folosita in $er$etare.....................................................................&..0 /. Con$luzii........................................................................................ ..................&.)) /I. Ane1e /I. .. Ghi e interviu &entru asistent so$ial...........................................................&.)2 /I. ). Ghi e interviu &entru &siho&e agog...........................................................&.)3 /I. 2. Ghi e interviu &entru &siholog....................................................................&.)0 /I. 3. Ghi e interviu &entru 'anagerul institutiei.................................................&.)/I. 0. Chestionar &entru fa'ilie................................................................................&.)4

/I. -. Stu iul e $az..................................................................................................&.25 /I. 6. 7a"ele $u ate es&re "enefi$iarii servi$iului: se1, iagnosti$, varsta, a resa, ata luarii in evi enta.........................................................................&.24 /I. 4. Prezentarea $elorlalte servi$ii in $o'&onenta Aso$iatiei !etania a(. Centru e *i Delfinul # &entru $o&ii $u autis'................................................&.3. "(. Centrul 8alelelor#&entru $o&ilul a"uzat, negli9at si e1&loatat.........................&.3) $(. Centrul e Integrare a 7inerilor........................................................................&.33 (. !iroul e Consiliere si Asistenta So$iala.........................................................&.3/I. :. Date e $onta$t &entru &ersoana ese'nat; s; ofere infor'a<ii su&li'entare......................................................................................... ............&.34 !i"liografie

Introducere

Obiectivul general: $onsta in evaluarea unui servi$iu e &rote$tie a $o&ilului. Asa ar, a' in$er$at sa realizez o evaluare $at 'ai real &osi"ila a servi$iilor oferite e Centrul e *i !etania, &entru $o&ii $u iza"ilitati fizi$e si,sau aso$iate, 'e ii sau severe, in =u etul !a$au. In >o'ania sunt &este -5 555 e $o&ii $u iza"ilitati, in $are .555 traies$ in institutii, iar restul in fa'ilii. ?u'arul insufi$ient al servi$iilor e rea"ilitare si re$u&erare, fa$ilitatile re use, o&ortunitati e integrare so$iala restranse , &ers&e$tive li'itate e &regatire &rofesionala, in$a rare so$iala si in$a rare in 'un$a, ori is$ri'inarea in &artea $elorlalti 'e'"ri ai so$ietatii, $ostituie oar $ateva intre &ro"le'ele $u $are se $onfrunta $o&iii $u iza"ilitati.

>egle'entarile si &oliti$ile in >o'ania s&ri9ina la nivel e$larativ in$luziunea elevilor $u iza"ilitati @ in$lusiv a $elor $u iza"ilitati intele$tuale# in s$olile o"isnuite. Cu toate a$estea, in &ra$ti$a oar un nu'ar 'i$ e $o&ii $u iza"ilitati intele$tuale usoare 'erg la s$oli o"isnuite. Profesorii in >o'ania nu sunt a&roa&e elo$ &regatiti si ni$i nu &ri'es$ resurse &entru integrarea $o&iilor $u iza"ilitati intele$tuale in s$olile o"isnuite. Cu toate a$estea, $urri$ula e $ationala infle1i"ila nu#i a9uta in ni$i un fel &e $o&iii $u iza"ilitati sa#si ezvolte a&titu inile e $are au nevoie &entru a eveni in e&en enti. Ma9oritatea elevilor ro'ani in iferent e ti&ul iza"ilitatii % 'ai 'ult e ). 555 e $o&ii( in$a 'ai fre$venteaza s$olile s&e$iale, segregate, $are ofera e u$atie su" nivelul stan ar . 7otusi, si a$este s$oli refuza in'atri$ularea $o&iilor $e au un gra al iza"ilitatii intele$tuale 'ai a$$entuat e$at $el usor. Ca ur'are, 'ii e $o&ii ro'ani $u iza"ilitati intele$tuale nu &ri'es$ ni$i un fel e e u$atie, infor'atiile &ri'ite e la Servi$iile So$iale &entru Prote$tia Co&iilor arata $a oar )4 A in $ei a&ro1i'ativ 0) 555 e $o&ii $u iza"ilitati, &ri'es$ o for'a e e u$atie . In $eea $e &riveste anga9area in 'un$a, legea statului ia 'asuri al $aror s$o& este oferirea e o&ortunitati egale &rivin a$$esul &e &iata 'un$ii &entru &ersoanele $u iza"ilitati. 7otusi 'a9oritatea &ersoanelor $u iza"ilitati intele$tuale in >o'ania nu lu$reaza elo$, si atorita a$estui fa&t nu au ni$i o sansa e a trai in e&en ent.

8egislatia ro'ana &reve e $a $el &utin 30 in anga9atii unor $o'&anii sau institutii &u"li$e $u 'ai 'ult e 60 e anga9ati tre"uie sa fie &ersoane $u iza"ilitati. Anga9atorii nu res&e$ta a$easta $ota si evita &lata a'enzilor &u"li$an anunturi e anga9are &rin $are $er $alifi$ari &e $are &ersoanele $u iza"ilitati nu le#ar &utea in e&lini. Singurele sevi$ii in $are &ersoanele $u iza"ilitati &ot sa#si gaseas$a lo$ e 'un$a sunt in &rezent B?G# urile. Cu toate $a &ersoanele $u iza"ilitati intele$tuale ar &utea in e&lini $erintele unui lo$ e 'un$a, nu au intot eauna a"ilitatile so$iale ne$esare &entru a intera$tiona intr#un 'e iu e lu$ru. A$estea nu sunt invatate in s$oli: $u' sa se &oarte in iferite situatii so$iale, $u' sa in$ea&a o $onversatie, $u' sa $eara &er'isiune &entru a &arasi un anu'it lo$ sau $u' sa vor"eas$a $u &ersoane 'ai in varsta. Cara infor'atii es&re &ro"le'ele e $are se iz"es$ &ersoanele $u iza"iltati si situatia a$estora $a si gru&, for'atorii e &oliti$i in o'eniu nu &ot lua 'asuri efe$tive &entru a le a9uta sa se integreze in so$ietate.
I. Prezentarea institutiei Asociatia Betania

Aso$iatia !etania este o organizatie ro'ano#olan eza, u'anitara, e s&ri9inire a tuturor $ategoriilor efavorizate ale $o'unitatii, &rin erularea e &roie$te so$iale, 'e i$ale si e u$ative. Aso$iatia !etania a evenit &ersonalitate 9uri i$a $u statut &ro&riu la )3..5..::0, $onfor' Sentintei Civile nr. 65 in .::0 si este $onstituita in "aza B.G.>. )-,)555 $u &rivire la aso$iatii si fun atii. Aso$iatia este &ersoana 9uri i$a ro'ana, a&oliti$a, e $aritate, 'isiune si a9utor. Isi esfasoara a$tivitatea in $onfor'itate $u &reve erile $u&rinse in legislatia ro'ana si a$tioneaza in s&iritul 'oral $restin. Aso$iatia !etania a fost re$unos$uta $a fiin e utilitate &u"li$a, &rin Dotararea e Guvern nr. .34.,)553, &u"li$ata in Monitorul Bfi$ial nr. 434 in .0 se&te'"rie )553.
Prezentarea serviciilor: De asemenea, prin Decizia Comisiei de Acreditare a judetului Bacau, Betania a fost acreditata ca furnizor pentru urmatoarele servicii sociale: ! Centrul "#alelelor$ pentru copilul a%uzat, ne&lijat si e'ploatat! (! Centrul de Inte&rare a )inerilor! *! Centrul de +i "Betania$ pentru copii cu diza%ilitati! ,! Centrul de +i "Delfinul$ pentru copii cu autism! -! Biroul de Consiliere si Asistenta .ociala! Populatia ocrotita: Principalii %eneficiari ai proiectelor si initiativelor Asociatiei Betania sunt copii, indiferent de statusul social, al starii de sanatate, al varstei! Peste -/ de copii si tineri sunt %eneficiari directi! In acelasi timp, e'ista copii %eneficiari ocazionali sau temporari ai unor proiecte 0 in &eneral cei sin&uri sau care au in familie o situatie dificila, o situatie de criza, care printr0un serviciu social sau financiar temporar din partea Asociatiei Betania, reusesc sa depaseasca situatia ce a &enerat acea stare de lucruri! Foarte multi astfel de copii solicita ajutoare financiare pentru rezolvarea unor cazuri medicale &rave, de ur&ent1! 2n numar e'trem de mare de %eneficiari sunt elevi ai scolilor, ai &rupurilor scolare si ai cole&iilor %acauane! )oti acestia au %eneficiat de dotari performante si complete ale %azelor de instruire practica ale la%oratoarelor de fizica, chimie sau informatica din unitatile de invatamant in cadrul carora studiaza! Multi copii din mediul rural invata astazi in scoli renovate sau construite in intre&ime de voluntarii olandezi ai Asociatiei Betania! 3elevant este &radul mare de adresa%ilitate al proiectelor Asociatiei Betania, care astfel, determina e'istenta unui numar e'trem de mare de %eneficiari care nu sunt alesi dupa niciun criteriu discriminatoriu, fie el le&at de varsta, se', stare material1, confesiune sau stare de sanatate, conform crezului de a ajuta dezinteresat pe cei in dificultate!

Servicii cu activitati similare: Asocia4ia Betania a primit, 5nc1 de la 5nceputul activit14ii sale, solicitari de a sprijini 6i de a investi 5n sistemul sanitar! Investitiile din sanatate constau in sume alocate proiectelor care vin in folosul unui numar cat mai mare de %eneficiari, pentru ajutorarea copiilor si tinerilor aflati in tratament sau convalescenta in unitatile medicale %acauane, dar, mai ales in %eneficiul copiilor din mediul rural! De e'emplu s-a investit in in tipuri de proiecte: renovari de dispensare medicale rurale, in construirea de dispensare medicale rurale 7 renovare Dispensarul medical 3acova0 Bacau8 renovare Dispensar medical Bla&esti din 9alea lui Ion0 Bacau8 constructia Dispensarului medical :ura 9aii0 Bacau8 constructia Dispensarului medical :aiceana0 Bacau;, renovari si doatari de sectii din spitalele !udetului Bacau 7 renovarea completa a pavilionului <I90 .pitalul =udetean Bacau8 renovarea sectiei de >eonatolo&ie0 Maternitatea .pitalului =udetean Bacau8 renovarea sectiei de Boli Infectioase Copii0 .pitalului =udetean Bacau8 renovarea fatada0 .pital Psihiatrie Buhusi8 renovare si dotare sector preparare hrana su&ari0 .pital Pediatrie Bacau8 renovare si modernizare sali de chirur&ie laparoscopica0.pital Municipal Moinesti8 renovare Centrul de 3ecuperare si 3ea%ilitare >europsihiatrica 3acaciuni0Bacau8 amenanjare mansarda Corp C la Centrul de 3ecuperare si 3ea%ilitare >europsihiatrica 3acaciuni0 Bacau;, donatii de materiale sanitare si dispozitive medicale 7 am%ulanta Mercedes0 .tatia de salvare Bacau8 paturi si mo%ilier0 .pitalul =udetean Bacau8 materiale sanitare, scaune rulante .pitalul =udetean Bacau8 centrala termica0 .pitalul Psihiatrie Damienesti0 Bacau8 masini de spalat,calandru calcator spalatorie0 .pital Municipal Moinesti8 marmite pe &az metan0 .pitalul de Pediatrie Bacau8 dotare %ucatarie .pital Municipal Moinesti8 materiale sanitare si dispozitive medicale0 .pital Buhusi;! >u numai copii au fost sprijiniti, ci si parintii acestora, sau chiar persoane adulte sin&ure, aflate in imposi%ilitatea de a trece peste anumite situatii &rele, cauzate de varst1, %oala sau situatii economice precare! "!utoare financiare de ur#enta au fost acordate diferitelor persoane fizice in vederea efectuarii de operatii sau tratamente medicale! Investitii in invatamant: Principalii %eneficiari ai Asocia4iei Betania sunt institu4iile 6colare, deoarece principalii %eneficiari ai Asocia4iei Betania sunt, ca de o%icei, copiii si tinerii, indiferent de pozi4ia lor 5n societate sau de starea material1 sau familial1! Copiii, 5n acest caz, elevii, sunt cei care, 5n urma investi4iilor noastre, vor %eneficia de o mai %un1 instruire, apoi de 6anse mai mari de an&ajare! Acesta este scopul nostru final: tineri %ine pre&1ti4i, care vor putea s10si asi&ure traiul lor 6i al familiilor lor! #ista %eneficiilor este mult mai mare! De e'emplu: tineri califica4i 5n meserii noi, cerute pe pia4a muncii, care dezvolt1 economia 6i societatea8 6coli care au 5nv14at s1 se adapteze la cerin4ele pie4ei muncii, 6coli active care caut1 noi sponsori, noi posi%ilit14i de cola%orare, 6coli care 5nva41 6i dezvolt1 parteneriatul, 6coli care lanseaz1 noi ini4iative! In anii trecuti, Asociatia Betania a investit in proiecte pentru dotarea a $ de laboratoare si ateliere de instruire practica la diverse scoli, cole#ii si licee: #a%oratoare de informatic18 Ateliere .ervice auto8 Ateliere de t?mpl1rie8 Ateliere de instruire practic1 5n meseria de

confec4ioner8 Cursuri de calificare 5n meseriile de %uc1tar, cofetar 6i osp1tar8 #a%orator multifunc4ional de electronice 6i de telecomunica4ii8 #a%oratoare multifunc4ionale de industrie alimentar18 #a%oratoare de fizic18 Dotarea atelierelor de instruire practic1 5n meseriile de zu&rav, vopsitor, mozaicar, montator placaje 6i zidar 0 pietrar8 Ateliere de instruire 5n meseria de lucr1tor 5n i&iena 6i estetica corpului omenesc! De asemenea a contri%uit la renovarea si repararea de scoli din mediul rural: 0 3enovarea @colii :enerale I0 9III .at Al%ele, jude4ul Bac1u8 0 3enovarea @colii .1rata, jude4ul Bac1u8 0 Construirea :r1dini4ei din .1rata, jude4ul Bac1u8 0 Construirea .colii :enerale I09III 9alea @o6ii, Comuna Poduri, jude4ul Bac1u8 0 3enovarea @colii Andrie6e6ti, jude4ul Bac1u8 0 Construirea @colii :enerale )urluianu, Comuna Bere6ti 0 )azl1u! Asocia4ia Betania prime6te periodic dona4ii const?nd 5n diferite %unuri, ce sunt distri%uite 6colilor din jude4ul Bac1u: %1nci 6i scaune 6colare, rechizite, haine pentru copiii proveni4i din familii cu venituri insuficiente, calculatoare, sta4ii de amplificare, alimente, etc! Parteneriate si specializare: Inca de la inceputul activitatii, Asociatia Betania a avut drept parteneri autoritatile administrative locale! Cola%orarea cu acestea a devenit din ce in ce mai stransa, transformandu0se intr0un real parteneriat! Anul (//- reprezinta o noua etapa a parteneriatului cu administratia locala, Consiliul %ocal Bacau, Consiliul &udetean Bacau si anume cofinantarea serviciilor oferite de Asociatia Betania in cadrul celor patru centre: Centrul de +i, Centrul de +i Delfinul, Centrul de Inte&rare al )inerilor si Centrul #alelelor! Aceasta participare locala la proiectele Asociatiei Betania a determinat finantatorii e'terni sa continue investitiile in alte proiecte umanitare din municipiul si judetul Bacau! 3ealizarea proiectelor Asociatiei Betania nu a fost usoara! De cele mai multe ori , resursele financiare si umane implicate au fost considera%ile! Partenerii de incredere si colaboratorii inimosi de institutii, firme si on#-uri, au determinat succesul acestor proiecte in demersurile facute: A Prefectura Bacau Consilului =udetean Bacau A Primaria Municipiului Bacau A Directia :enerala de Asistenta .ociala si Protectia Copilului Bacau A .erviciul Pu%lic de Asistenta .ociala A .pitalul =udetean de 2r&enta Bacau A .pitalul de Pediatrie Bacau A Policlinca de copii Bacau A Inspectoratul de Politie Bacau A .erviciul de evidenta informatizata a persoanelor Bacau A Inspectoratul .colar =udetean Bacau A Directia de Munca, .olidaritate .ociala si Familie

A A&entia =udeteana pentru Bcuparea Fortei de Munca Bacau A Directia .anitara A Consilului #ocal Buhusi A Primaria Comunei <emeiusi A Primaria Comunei Beresti )azlau A Primaria Comunei :aiceana A Primariile din =udetul Bacau A .coala Ion Crean&a Bacau A #icee si .coli de arte si meserii din judetul Bacau A .coala de arte si muzica A Palatul Copiilor A .coala speciala Bacau A Fundatia #eonhart A Fundatia Constatin Brincoveanu A Fundatia de .prijin Comunitar 3ealizand proiecte umanitare in municipiul si judetul Bacau, Asociatia Betania a avut sansa sa cunoasca toti factorii implicati in viata sociala, administrativa si economica a comunitatii %acauane! Ac4iunile sau ini4iativele interprinse sunt motivate de profesionalismul echipei, a echidistan4ei 6i a spiritului filantropic! Astfel, putem enumara participarea "socia'iei Betania ca sponsor (i/sau or#anizator, uneori 5n parteneriat cu diverse institu4ii, al unor ac4iuni care nu sunt asem1n1toare proiectelor noastre principale: 0 :ala Presei B1c1uane 7C editii;8 0 .ponsoriz1ri pentru tip1rire de c1r4i de literatur1, cule&eri de pro%leme, manuale, etc!8 0 .ponsorizarea proiectului "Primarul Copiilor$8 0 .ponsoriz1ri de activi414i culturale 6i sportive8 0 Parteneriate 5n realizarea de studii de feza%ilitate, mese rotunde, analize ale fenomenelor sociale din zona %1c1uan1! "socia'iei Betania este membra in: 0 Comisia pentru Protec4ia Copilului Bac1u8 0 Comisia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale Bac1u8 0 Parteneriatul jude4ean privind incluziunea social18 0 Comisia de evaluare a cursurilor de formare a lucr1torilor sociali8 0 Biroul de coordonare local1 a proiectului DIdei pentru s1n1tatea familiei$8 0 :rupul de coordonare local1 privind traficul de fiin4e umane8 0 Comisia Anti0s1r1cie!

II) "nc*eta de teren propriu-zisa Centrul de Zi Betania pentru copii cu dizabilitati fizice si/sau asociate !edii sau severe

"curt istoric: Centrul de Zi Betania &entru $o&ii $u iza"ilitati a fost infiintat in o$to'"rie .::4,$u s$o&ul e a veni in s&ri9inul a$estor $o&ii si e a $o'&leta servi$iile oferite e unitati e invata'ant sau e alti furnizori e servi$ii so$iale. Cun$tioneaz; intr#o $la ire s&e$ial $onstruita &entru esfasurarea a$estui &roie$t si are drept scop: # Integrarea so$iala a $o&ilului in $o'unitate. # Cresterea gra ului e autono'ie &ersonala in ve erea insertiei so$iale. # Pro'ovarea intereselor $o&iilor $u iza"ilitati fizi$e si,sau aso$iate in fata autoritatilor. # S&ri9inirea si infor'area &arintilor in ve erea integrarii $o&iilor in unitati e invata'ant. # Constientizarea si i'&li$area fa'iliei in &ro$esul e re$u&erare al $o&iilor. # Influentarea o&iniei &u"li$e in sensul unei atitu ini e a$$e&tare si &ro'ovare a egalitatii e sanse. # Cor'area si &erfe$tionarea $ontinua a s&e$ialistilor. Beneficiarii directi: ai Centrului e *i sunt )3 $o&ii $u efi$iente fizi$e si,sau aso$iate, 'e ii sau severe, aflati in ingri9irea fa'iliei si $are nu &ot fi s$olarizati sau $are nu "enefi$iaza e o for'a e integrare, $u varsta $u&rinsa intre 2 si .- ani, organizati in 2 gru&e a $ate 4 $o&ii, &re$u' si "enefi$iari in siste' a'"ulatoriu $u varsta $u&rinsa Entre - luni si .4 ani, &e anu'ite $ategorii e servi$ii %Finetotera&ie, logo&e ie, $a'era senzoriala, et$.(. Beneficiarii indirecti: fa'ilia largita, $o'unitatea. Prezentarea serviciilor oferite si a !etodologiei de lucru:
+) "ctivitati de abilitare / reabilitare:

Einetoterapie8 <idroFinetoterapie8 #o&opedie8 )erapie psiho0motrica si de a%ilitate manuala8 )erapii prin invatare 7dezvoltarea proceselor co&nitive;8 Dezvoltarea a%ilitatilor de autocontrol8 Br&anizarea si formarea autonomiei personale 7educatie perceptive, i&iena personala, formarea deprinderilor de autoservire, auto&ospodarire etc!;8 h! Diverse forme de psihoterapie 7meloterapie, er&oterapie, e'presie plastica;8 i! )erapie ocupationala8 j! .timulare senzoriala! ,) "ctivitati educationale G ofera copilului numeroase activitati sau situatii de invatare, inclusiv de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta! Fiecare copil %eneficiaza de un pro&ram educational adecvat varstei, nevoilor, potentialului de dezvoltare si particularitatilor sale! Domenii de interventie educationala, conform carora s0au realizat si pro&ramele personalizate de interventie, vizeaza si competente fundamentale care tre%uie sa le dezvolte un copil cu diza%ilitati! Aici sunt cuprinse a%ilitati de: 0 comunicare cu cei din jur, prin metode diferite8 0 folosire a mijloacelor tehnice si a calculatorului8 0 lucru in &rup8 0 rezolvare de pro%leme simple8 0 co&nitive 7de receptare si folosire corecta a informatiei;8 0 psihomotrice8 0 autonomie personala si sociala8 0 auto0control emotional si comportamental! -) "ctivitati recreative si de socializare G au ca o%iectiv mentinerea echili%rul psihic si fizic al copilului necesar dezvoltarii lui optime! Aceste activitati se desfasoara in cadrul Centrului de +i si in afara acestuia 7in comunitate;! Parintii participa si sprijina desfasurarea acestor activitati si sunt si ei sprijiniti si informati, la randul lor, de catre personalul de specialitate, asupra oportunitatilor recreative si de socializare! ) "ctivitati de consiliere si spri!in pentru parinti G ofera posi%ilitatea de a0i ajuta pe parinti sa rezolve pro%lemele cu care se confrunta in ceea ce priveste dezvoltarea fizica si psihica a copilului si diverse aspecte medicale, sociale, etc! Centrul de zi ofera consiliere si sprijin la cerere sau ori de cate ori personalul de specialitate considera ca este in %eneficiul copilului si al familiei sale! Personalul de specialitate identifica nevoile parintilor pornind de la etapele de dezvoltare pe care le parcur&e orice copil si tinand cont de personalitatea si particularitatile fiecarui copil in parte! Activitatea de consiliere se desfasoara individual sau in &rup in functie de caz! De asemeni se or&anizeaza D&rupuri de suport$ pentru parinti, aceste activitati avand ca scop im%unatatirea cunostintelor parintilor despre dia&nosticele copiilor si modul in care ei pot sa intervina in procesul terapeutic! Anual au loc cicluri de formareHeducare cu privire la: mana&ementul locuintei, mana&emantul %anilor, accesarea resurselor comunitare, &asirea si pastrarea locurilor de munca, in&rijirea sanatatii!

a! %! c! d! e! f! &!

Parintii invata sa0si dezvolte atitidini pozitive si noi a%ilitati de relationare in cadrul familiei si totodata invata cum sa aplice aceste a%ilitati in afara &rupului! .) "ctivitati de consiliere psi*olo#ica se desfasoara in raport cu varsta, nivelul de dezvoltare, nevoile, aptitudinile, tipul diza%ilitatii! Aceste activitati se desfasoara individual siHsau in &rup, la cerere sau ori de cate ori psiholo&ul considera ca este in %eneficiul copilului! Parintii sunt implicati in operationalizarea o%iectivelor de interventie sta%ilite! Consilierea este o activitate planificata, cu o%iective specifice, care in cazul celui de &rup sunt ne&ociate cu %eneficiarii, in functie de nivelul si particularitatile acestora! /) "ctivitati de informare la nivelul comunitatii in ceea ce priveste serviciile oferite si %eneficiile acestora pentru copii si familiile acestora! Centrul promoveaza inte&rareaHincluderea sociala deplina si activa a copiilor cu diza%ilitati! 0) "ctivitati de servirea mesei 1) "ctivitati de transport

#odalitati de asistenta si de interventie: Soli$itarile &rovin in iverse surse: autosesizare, a resare ire$ta %&arinti, fa'ilie largita, re&rezentanti legali, &rieteni(G referire in &artea altor servi$ii %Servi$iul e Hvaluare Co'&le1a a Co&ilului, unitati sanitare, s$oli, gra inite et$.(. Hvaluarea fie$arui $az se fa$e in e$hi&a 'ulti is$i&linara, iar interventia se fa$e in fun$tie e situatie: in &rogra' $entru e ziG in siste' a'"ulatoriu % oar &entru anu'ite servi$ii(.
Fiecare copil din Centrul de +i %eneficiaza de un pro&ram personalizat de interventie, reactualizat periodic! Acest pro&ram este realizat in echipa, de personalul de specialitate care lucreaza cu copilul in centul de zi, pe %aza evaluarii facute fiecarui copil la admiterea in Centrul de +i! #a ela%orarea acestui pro&ram este consultata familia sau reprezentantul le&al al copilului si sunt informati cu privire la rolul care le revine in operationalizarea o%iectivelor acestuia!

Principii de lucru: # >es&e$tarea si &ro'ovarea $u &rioritate a interesului su&erior al $o&ilului egalitatea sanselor si ne is$ri'inareaG # >es&e$tarea e'nitatii $o&iluluiG # Asigurarea unei ingri9iri in ivi ualizate si &ersonalizate a $o&iluluiG # Asigurarea unei interventii &rofesioniste &rin e$hi&a 'ulti is$i&linaraG # Asigurarea $onfi entialitatii si a eti$ii &rofesionaleG # >es&onza"ilizarea &arintilor $u &rivire la e1er$itarea re&turilor si in e&linirea o"ligatiilor &arintestiG # Parintele,re&rezentantul legal al $o&ilului este &artener in &ro$esul e u$ational#tera&euti$. #odalitatea de selectare a beneficiarilor: $$riteriul iza"ilitatiiG #varsta $o&iluluiG #$o&iii $are nu &ot fi s$olarizati sau nu "enefi$iaza e o alta for'a e integrare atorita iza"ilitatii &e $are o &rezintaG #$o&ii $are nu sunt a 'isi in invata'antul e 'asa in $auza efi$ientelor fizi$e &e $are le &rezinta.
"ctivitatea desf2(urat2 la Centrul de Zi: Fiecare tip de activitate se desfasoara intr0un spatiu adecvat, %ine delimitat si dotat! Centul de +i dispune de - sali de clasa special amenajate dupa nevoile si particularitatile copiilor! De asemenea mo%ilierul adaptat, materialul didactic si accesi%ilitatile create special pentru tipul de %eneficiari permit o mai %una mo%ilitate si autonomie copiilor!

Pentru desfasurarea activitatii de recuperarea neuro0motorie e'ista o sala de 3inetoterapie, special amenajata si dotata cu aparatura si mo%ilier oferind conditii la standarde occidentale: fizio%oluri, saltele, spaliere, o&linzi, tram%ulina, %ioptron, %icicleta er&onomica, covor rulant, aparatura pentru electroterapie, ultrasonoterapie si parafan&o! Dotarea ultramoderna este completata de o piscina destinata *idro3inetoterapiei aceasta facand parte inte&ranta din comple'ul terapeutic %alnear! Camera senzoriala G mediu terapeutic ce incurajeaza e'plorarea senzoriala8 asi&ura confort si si&uranta8 reduce confuzia si an'ietatea8 incurajeaza interactiunea dintre terapeut si client! )oate acestea au la %aza patru concepte predominante: cromoterapie, aromoterapie, meloterapie, soft plaI ce se realizeaza si prin intermediul materialelor si aparaturii e'istente 7tu%ul cu %ule, perdeaua din fi%re optice, tunelul infinitului, saltea cu apa, retroproiector, esente volatile, jocuri si jucarii etc! Cabinetul de lo#opedie, destinat activitatilor de a%ilitare si rea%ilitare lo&opedica este dotat atat cu material didactic ilustrativ, mijloacele tehnice cat si mo%ilier adecvat copiilor! Pentru identificarea ariilor de performanta, a componentelor de performanta si a conte'telor de performanta in care copilul nu estecapa%il sa participe intr0o ocupatie semnificativa pentru el a fost amenajata si dotata corespunzator o sala de terapie ocupatioanla) 4odalit2'ile de control periodic al calit2'ii serviciului: - evaluarea activitatilor in echipa multidiciplinara, vizand indeplinirea o%iectivelor propuse8 - e'istenta evaluarilor copiilor la admitereaHinte&rarea in Centru8 - e'istenta pro&ramelor personalizate de interventie pentru fiecare copil8 - rapoarte continand pro&resele fiecarui copil in urma pro&ramelor educational 0 terapeutice8 - fise de monitarizare a activitatii inaintate D!:!A!.!P!C! Bacau - rapoarte lunare de activitate catre Consiliul Director al A!C!C!M!A! Betania! 4odalit2'ile periodice de control al #radului de satisfac'ie a beneficiarilor: - numarul mare de solicitari inre&istrate8 - dinamica cazurilor care fac o%iectul Centrului de zi8 - chestionare aplicate parintilor8 - caiete de corespondenta intre Centrul de zi si familie! 5ezultatele preconizate ale activit2'ii) Impactul preconizat asupra #rupurilor tinta: e&alitatea sanselor si acces la toate resursele sociale8 diminuarea stadiului de inadaptare sociala8 cresterea &radului de independenta, inte&rarea si participarea activa la viata comunitatii8 eliminarea tendintei parintilor care au copii cu diza%ilitati de a0i institutionaliza sau a%andona8 im%unatatirea relatiilor interfamiliare8 inte&rarea in .coala Pu%lica de masa!

Impactul preconizat asupra comunitatii: - schim%area mentalitatii cu privire la persoana cu diza%ilitati8

- cresterea &radului de acceptare a copiilor cu diza%ilitati de catre comunitate! - cola%orarea cu autoritatile locale implicate in protectia copilului! 4odalitatile de informare a comunitatii privind activitatile si rezultatele acestora: - Initierea si or&anizarea unor actiuni de informare a comunitatii in ceea ce priveste serviciile oferite, accesarea si modul de functionare, precum si despre importanta e'istentei acestor servicii pentru sprijinul, rea%ilitarea si inte&rareaHincluderea sociala a copiilor cu diza%ilitati din comunitate! - Br&anizarea de campanii de informare, educare si sensi%ilizare a comunitatii cu privire la pro%lematica copiilor cu diza%ilitati! - Pu%licarea unor materiale promotionale si informative 7pliante, %rosuri; al caror continut este adecvat &rupului tinta: copii, parinti, profesionisti, mass0media! - 3ecrutarea de voluntari din randul comunitatii! - Cola%orarea cu institutii relevante din comunitate 7D!:!A!.!P!C!, autoritati locale, unitati de invatamant, unitati sanitare, Biserica, Politia etc!;!

III)

"specte teoretice privind notiunile: deficienta, incapacitate, *andicap

Atitudinea corect1 a corpului este semn al echili%rului fizic 6i psihic, rezultant1 a dezvolt1rii normale 6i armonioase! Brice a%atere de la normal a formei corpului care tul%ur1 cre6terea 6i dezvoltarea armonioas1, modific?nd aspectul lui e'terior, reduce aptitudinile individului 6i puterea de adaptare a or&anismului la condi4iile de mediu, simultan cu diminuarea

capacit14ii de munc1, se nume6te deficien'2 fizic2! Jn tratarea deficien4elor fizice un rol important 5i revine Finetoterapiei 7&imnasticii medicale;, care a fost practicat1 5nc1 din antichitate la nivelul de 5n4ele&ere din acea epoca! Jn literatura de specialitate se pune accentul pe depistarea precoce a deficien4elor fizice8 cu c?t deficien4a este descoperit1 mai t?rziu, cu at?t ridic1 pro%leme mai &reu de rezolvat privind tratamentul de specialitate! .unt considerate handicapate fizic acele persoane care prezint1 deficien4e fizice suficient de &rave pentru a 5mpiedica sau a face dificil1 derularea normal1 a vie4ii cotidiene! Jn &eneral, c?nd se vor%e6te de deficien4e fizice, se au 5n vedere infirmit14ile motorii, dar pot fi incluse 5n aceast1 cate&orie 6i deficien4ele func4iei cardio0respiratorii, care influen4eaz1 ne&ativ capacitatea fizic1! 6n Clasificarea International2 a deficientelor, incapacit2'ilor (i *andicapurilor , varianta e'perimental1 adoptat1 de BM., deficien4ele scheletului 6i ale aparatului de sus4inere sunt interpretate 5ntr0un sens lar&, cu e'cluderea or&anelor interne ca o reflectare a dispozi4iei corpului 6i a p1r4ilor sale vizi%ile, incluz?nd alter1rile mecanice 6i func4ionale ale fe4ei, capului &?tului, trunchiului 6i mem%relor, precum 6i lipsa total1 sau par4ial1 a mem%relor! Deficien4ele 6i deform1rile care nu afecteaz1 mi6c1rile corpului, cum ar fi diformit14ile nasului, ale capului, tumori, depi&ment1ri, cianoze sunt incluse 5n cate&oria deficientelor estetice, acestea fiind considerate a avea consecin4e 5n rela4iile sociale! Astfel, principalele deficien4e ale scheletului 6i ale aparatului de sus4inere, prezentate pe scurt, sunt: a7 deficien'e ale fe'ei, capului, #8tului: 0 deficien4e mecanice 6i motrice ale ma'ilarului 0 ocluzie, pro&natism, timus 7contrac4ie spastic1 involuntar1 a mu6chilor mandi%ulei ce 5mpiedic1 deschiderea &urii;8 0 paralizie facial1, mi6c1ri involuntare ale fe4ei 7ticuri, mi6c1ri automate;, mi6c1ri anormale ale capului, torticolis8 b7 deficien'e ale staticii (i posturii: devierea coloanei verte%rale 7cifoze, lordoze, scolioze;, mi6c1ri involuntare ale corpului, mi6c1ri %izare sau stereotipe, cum ar fi %alansarea sau le&1narea8 c7 deficien'e ale staturii (i corpolen'ei: nanism, &i&antism, achondroplazie, o%ezitate8 d7 deficien'e mecanice (i motrice ale membrelor superioare: anchiloze, articula4ii insta%ile, disloc1ri 6i 5n4epeniri cu reducerea sau pierderea mi6c1rii8 e7 deficien'e mecanice (i motrice ale membrelor inferioare, cauzate de lun&imea ine&al1: lu'a4ii con&enitale de 6old, deficien4e ale &enunchiului, &leznei, piciorului etc!8 f7 paralizie spastic2 a mai multor membre 7hemiple&ii, paraple&ii, tetraple&ii;8 #7 paralizie cu flascitatea membrelor9 *7 alter2ri ale a:ei membrelor: restul unui mem%ru asem1n1tor amput1rii ce se poate manifesta ca un defect de dezvoltare 7amelie, facomalie, apodie; sau ca rezultat al interven4iei chirur&icale! ; alt2 clasificare a deficien'elor fizice: < =eficien'e morfolo#ice 7de structur1;8 < =eficien'e func'ionale 7de activitate;! Acestea pot fi clasificate 5n func4ie de e'tinderea 6i profunzimea lor 5n: < >lobale 7&enerale sau de ansam%lu;8 < Par'iale 7re&ionale sau locale;! 6n cazul deficien'elor morfolo#ice, sarcina dasc1lului este mai simpl1, acesta tre%uind doar s1 urm1reasc1 elevul 6i s1 faciliteze accesul lui la activit14ile colectivului, s1 contri%uie la inte&rarea sa normal1 5n via4a acestuia! 6n cazul deficien'elor func'ionale, care includ deficien4e ale aparatului neuromuscular, ale aparatelor anatomo0fiziolo&ice 6i ale

func4iilor vitale, sarcinile dasc1lului sunt mai ample, deoarece aceste afec4iuni se repercuteaz1 ne&ativ asupra mo%ilit14ii motorii 6i coordon1rii psihomotorii a individului! Aceste deficien4e au un caracter handicapant, 5n func4ie de intensitatea deficitului functional! Deficien4ele u6oare nu0i 5mpiedic1 pe copii s1 se adapteze cerin4elor vie4ii 6colare! Deficien4ele func4ionale medii, accentuate 6i &rave impun un pro&ram diferit, care s1 con4in1 m1suri medicale, psihopeda&o&ice 6i sociale care s1 creeze cadrul de dezvoltare a poten4ialului restant! Sunt considerate deficien'e func'ionale medii deficien4ele posturale, de static1 6i coordonare unilateral1, 5n care for4a, precizia, viteza mi6carilor sunt 5n permanen41 sc1zute, precum 6i hiperchinezia, realizarea dificil1 a &estualit14ii, care, potrivit le&ii -*H KK( sunt asimila%ile #radului III de invaliditate! =eficien'e func'ionale accentuate sunt considerate acele deficien4e de static1 6i mers, 5n care individul se deplaseaz1 cu mare dificultate prin for41 proprie, nesprijinit sau cu sprijin 5n %aston sau c?rje, deficien4e de manipulare %ilateral1, cu imposi%ilitatea efectu1rii eficiente a &estualit14ii 6i care sunt asimila%ile #radului II de invaliditate! =eficien'ele func'ionale #rave sunt asimila%ile #radului I de invaliditate, necesit?nd 5n&rijire 6i suprave&here permanent1, 5n aceast1 cate&orie fiind inclu6i su%iec4ii nedeplasa%ili prin for41 proprie, cu deficien4e de manipula4ie total1 6i a c1ror mo%ilizare nu se poate face dec?t cu ajutorul unei alte persoane! Jn lipsa altor handicapuri, copiii ce prezint1 asemenea deficien4e pot fi normali din punct de vedere al capacit14ilor intelectuale, &radul de deficien41 motorie nefiind 5n raport direct cu inteli&en4a, dar prin situa4ia lui de e'cep4ie, copilul cu *andicap fizic e mai vulnerabil dec8t copilul ce nu prezint2 asemenea *andicap! Educatorul are rolul de a crea acel mediu 5n care copilul s106i diferen4ieze tr1irile 6i s1 se structureze ca personalitate! Performan4ele, capacit14ile 6i incapacit14ile sale tre%uind privite 5n corela4ie cu felul 5n care 56i percepe propria personalitate! .timularea psihic1 reprezint1 un corolar firesc al amelior1rii capacit14ii &enerale de mi6care 6i a func4iei se&mentelor interesate! Einetoterapia, aplicat1 de personal specializat reprezint1 un valoros mijloc de prevenire 6i de tratament psihic, favoriz?nd procesul de rea%ilitare! Jn 6coala inte&rat1, activitatea educa4ional1 este centrat1 asupra copilului! Accept?nd c1 diferen4ele dintre oameni sunt normale, 5nv141m?ntul tre%uind adaptat la cerin4ele copilului 6i nu invers, tre%uie incluse 6i dezvoltate pro&rame de readaptare care s1 favorizeze independen4a personal1! 3eadaptarea presupune un ansam%lu de m1suri care s1 &aranteze confortul fizic 6i psiholo&ic! Deficientul tre%uie instruit s106i foloseasc1 mecanismele compensatorii 6i s106i dezvolte propriile for4e disponi%ile! Pentru a avea succes 5n activitatea cu ace6ti copii, este nevoie, ca 6i pentru to4i ceilal4i copii cu cerinte speciale, de cola%orarea familiei, de atitudinea 5n4ele&1toare a tuturor celor ce intr1 5n contact cu ei, astfel 5nc?t s1 atin&1 un nivel de dezvoltare cat mai ridicat posi%il, s106i accepte handicapul 6i s106i do%?ndeasc1 acele capacit14i ce sunt necesare pentru a surmonta o%stacolele c1rora tre%uie s1 le fac1 fa41 6i s1 fie pre&1ti4i pentru o via41 autonom1! .implul fapt de a fi 5mpreun1 cu copiii f1r1 deficien4e, 5n lipsa unei sus4ineri suficiente, nu spore6te ci diminueaz1 6ansele de reu6it1! B%iectivele vizate 6i mijloacele folosite pentru a asi&ura inte&rarea acestor copii tre%uie 5nscrise 5ntr0un proiect individual adaptat nevoilor, posi%ilit14ilor 6i dorin4elor fiec1ruia, familia fiind antrenat1 5n realizarea acestui proiect si informat1 asupra evolu4iei copilului! Jn situa4iile 5n care este nevoie de m1suri speciale de semiprotezare 6i protezare, familia va fi consiliat1 5n vederea folosirii acestora, ortezele sau protezele fiind adaptate individual! ;rtezele sunt aparate sau dispozitive care controleaz1 sau men4in o postur1: atele de pozi4ie pentru men4inerea posturii func4ionale 5n paralizii, corsete pentru diferite afec4iuni ale coloanei, aparate ortopedice! Protezarea presupune 5nlocuirea unor or&ane sau se&mente dintr0un or&an cu un aparat sau dispozitiv de 5nlocuire 0 ante%rat, man1, mem%ru inferior etc! Pro%lemele principale privind inte&rarea 6colar1 a copilului cu handicap

fizic privesc: deplasarea acestuia la 6coal1, folosirea instrumentului pentru facilitatea scrierii la cei cu pro%leme &rave de prehensiune, ale&erea accesoriilor pentru a putea s1 e'ecute activitatea 5ntr0o postur1 care favorizeaz1 normalitatea tonusului muscular, pentru cei cu afectiuni motorii! Includerea copiilor cu acest tip de handicap este chiar recomandat1, deoarece are darul de a stimula performan4ele 6colare ale tuturor, ca urmare a cerin4elor comune ce e'ist1, faciliteaz1 5n4ele&erea acestora de c1tre copiii normali, ceea ce va avea ca efect protejarea acestora 5n cadrul &rupurilor sociale o%i6nuite! Este neceasr 5ns1 ca 6colile s1 fie dotate cu rampe pentru accesul elevilor cu scaune, c1rucioare f1r1 de care nu se pot depalasa, sc1rile s1 ai%1 mecanisme speciale pentru urcare, sau, 5n lipsa acestora, clasele care primesc astfel de elevi s1 fie amplasate la parter, toaletele s1 ai%1 ca%ine speciale! #a aceast1 din urm1 cate&orie de copii, dificult14ile sunt accentuate de faptul c1 urm1rile acestor afectiuni nu vizeaz1 numai motricitatea ci 6i alte tipuri de tulbur2ri: 0 tulbur2ri senzoriale: vizual, auditive, tactile8 0 tulbur2ri de vorbire, ce pot cuprinde peste jum1tate din num1rul lor8 0 deficiente intelectuale8 0 an:ietate, tulbur2ri afective, ce au ca rezultat distorsiuni ale 5nf14i61rii prin contrac4iile permanente ce le implic1! Copilul spastic prezint1 o hipersensi%ilitate accentuat1, av?nd contrac4ii musculare intense la z&omote %ruste sau la oricare stimul nea6teptat! %a copilul atetozic misc1rile involuntare sunt declansate mai ales de stimuli emotionali e'cesivi! "n:ietatea este accentuat1 de faptul c1 5n acest tip de afec4iuni este afectat1 identitatea corporal1, e'perien4a sinelui, care se c?6ti&1 prin mi6care, senza4ie de confort 6i de echili%ru! Educatorul tre%uie s1 i se adreseze cu mult1 delicate4e, s1 evite a%ord1rile nea6teptate, s106i e'pun1 inten4iile &radat, activit14ile s1 fie c?t mai atractive, astfel 5nc?t, a%sor%it de aceasta, s1 devin1 mai pu4in an'ios 6i mai si&ur 5n mi6c1ri! Pentru copiii nedeplasabili se poate asi&ura pre&1tirea 6colar1 la domiciliu, pe toat1 durata 5nv141m?ntului o%li&atoriu, la solicitarea p1rin4ilor 6i 5n urma e'pertizei comple'e multidisciplinare 7psiholo&ice, medicale 6i de asisten41 social1;, inspectorul 6colar hot1r?nd 5nscrierea acestora la 6coala cea mai apropiat1 sau la orice alt1 6coal1! #or li se fi'eaz1 un curriculum adaptat situatiei, un num1r mediu s1pt1m?nal de lec4ii sus4inute la domiciliu, de cadre didactice care fac parte din corpul didactic al 6colii la care sunt 5nscri6i, pe perioada 6colariz1rii av?nd drepturi 6i o%li&a4ii la fel ca orice elev din 6coala respectiv1! @coala poate or&aniza participarea acestor copii la activit14i comune cu ceilal4i copii din 6coal1! P1rin4ii, de asemenea, tre%uie s1 fie 5ncuraja4i s1 participe la activit14ile educative din 6coal1, de unde pot s106i 5nsu6easc1 tehnici eficiente 6i s1 5nve4e cum s1 or&anizeze activitatea e'tra6colara!

"indro!ul %. &o'n ( es$ris e =.A. 8ang on si D. DoIn, este eter'inat e a"eratia unui $ro'ozo' autoso', a&arJn En nu$leul $elulelor un $ro'ozo' En &lus, En &ere$hea )., fa&t &entru $are se nu'este 7riso'ia ).. Cauzele a&aritiei ar &utea fi: vJrsta 'ai Enaintata a 'a'ei %fre$venta 'ai 'are la 'a'ele &este 30 ani(, vJrsta Enaintata a tatalui, iferenta 'are e vJrsta Entre $ei oi &arinti, a$tiunea unor fa$tori no$ivi En ti'&ul sar$inii: o"oseala intensa si e lunga urata a gravi ei, stari fizi$e si afe$tive trau'atizante ale a$esteia. Se &oate vor"i En general es&re sla"irea fun$tiilor re&ro u$tive ale &arintilor.Hste $ea 'ai fre$venta a"eratie $ro'ozo'iala, $are se ete$teaza foarte e ti'&uriu, in $auza unei is'orfii $ara$teristi$e, ete$ta"ila e la nastere. Du&a H'il /erza, as&e$tele $ara$teristi$e stru$turale sunt: # $raniul 'i$ si "rahi$efali$G # &rotu"eranta o$$i&itala ne$onturataG # li'"a fisurata, $u un as&e$t lat si hi&otoni$ sau Engust si as$utitG # "uzele groase si fisurate transversalG # fre$vente ano'alii ale 'a1ilarelor si intilorG # egete s$urte, uneori $u sin a$tilie A$este $ara$teristi$i stru$turale sunt ti&i$e &entru sin ro'ul DoIn nu'ai a$a se gases$ En $o'"inatie la a$elasi in ivi G izolat, ele &ot sa a&ara si la &ersoane $are au alte efi$iente sau $hiar la &ersoane nor'ale. Au o $a&a$itate i'unitara re usa, fiin vulnera"ili 'ai ales la infe$tiiG fruntea 9oasa, nasul 'i$, turtit la ra a$ina, fata rotun a, ure$hile 'i$i, situate foarte 9osG e regula se situeaza la nivelul efi$ientei 'intale severe sau $hiar &rofun e, $azurile e efi$ienta 'intala 'o erata sau $hiar usoara fiin rareG &rezinta a$$entuate EntJrzieri En

ezvoltarea li'"a9ului, nu'eroase tul"urari e &ronuntie, ifi$ultati 'a9ore En Ensusirea $itit#s$risului, a$$entuate tul"urari ale &siho'otri$itatii, a$estea 'ai ales a$a nu "enefi$iaza e ti'&uriu e a$tivitati tera&euti$e si e u$ative $ores&unzatoare. A$esti $o&ii au &otentialitati reale e ezvoltare, $are, valorifi$ate e ti'&uriu, ofera sansa &regatirii tre&tate a integrarii En $o'unitate si $hiar En siste'ul e u$atiei o"isnuiteG sunt, e regula, afe$tuosi, veseli, orni$i e $o'&ania altor &ersoane si se e&rin sa $onvietuias$a Entr#un gru& tolerant, $are sa#l a9ute si sa#l En$ura9eze En 'anifestarile sale e a&ro&iere si afe$tiune. Sin ro'ul este foarte fre$vent, Entre . sa -55 si . la 655 &entru &o&ulatia generala, la toate raseleG $o&iii nas$uti e 'a'e triso'i$e sunt triso'i$i sau anor'ali Entr#o &ro&ortie e K.
I?) 4etodolo#ia folosita in cercetare

In ve erea evaluarii servi$iilor oferite e Centrul e *i !etania a' folosit $a instru'ente e lu$ru ur'atoarele tehni$i si instru'ente: ghi e interviu, o"servatia &arti$i&ativa, stu iu e $az. Meto ologia folosit; En a$est &ro$es e evaluare a $onstat En folosirea unor tehni$i i instru'ente re&rezentate e: docu!entarea folosit; $u s$o&ul e a o"<ine infor'a<ii relevante es&re servi$ii, a$tivit;<i, "enefi$iarii &roie$tului, interviuri $u asisten<ii so$iali i'&li$a<i En a$est &roie$t i $u "enefi$iarii &rogra'ului, interviul va avea $a s$o& $ulegerea e ate ne$esare evaluarii &rogra'ului, observa)ia va fi folosit; &entru a ur';ri 'o ul En $are a$tivit;<ile sunt esf;urate e e$hi&a 'ulti is$i&inar; E'&reun; $u "enefi$iarii, c*estionare $e se vor a&li$a &;rin<ilor "enefi$iarilor &entru a afla a$; servi$iile oferite e &roie$t a9ut; la e&;irea situa<iei e $riz;. A$este instru'ente i tehni$i folosite in &ro$esul e evaluare &ot fi es$rise in ur';torul 'o : &ocu!entarea @ este o 'eto ; istin$t; , $;t i un &ro$es &rin $are +asistentul so$ial $ulege infor'a<ii es&re un o'eniu la $are nu are a$$es &rin o"serva<ie ire$t;%Co9o$aru L, )55), &.44(, a$east; 'eto ; v#a fi utilizat; &e tot; urata evalu;rii.
Interviul - 2na dintre tehnicele fundamentale folosite 5n asisten4a social1 este interviul! Acesta reprezint1 un mijloc de comunicare 6i o metod1 de interven4ie care presupune, prin intermediul comunic1rii directe, cule&erea datelor, dia&nosticarea situa4iei clientului 6i sprijinirea acestuia 5n vedera rezolv1rii pro%lemei!7 Irimescu :!, (//(! p! L;! >*id de interviu! :hidul de interviu a fost aplicat urm1toarelor persoane: mana&erul institutiei, asistent social, psihopeda&o&, psiholo& care lucreaz1 5n Centrul de +i DBetania$ Bacau, pentru copii cu diza%ilitati fizice siH sau asociate, medii sau severe! In consecinta am aflat date relevante cu privire la fiecare %eneficiar in parte! In ta%elele atasate la capitolul DAne'e$7ta%el !, ta%el (!, ta%el *!; am e'tras urmatoarele date despre %eneficiarii serviciului: se', dia&nostic, varsta, adresa, data luarii in evidenta!

Observa)ia # B"serva<ia ire$t; este +a$ea tehni$; $e ofer; infor'a<ii $u valoare e fa&te, i $onstitue 'aterialul $el 'ai "ogat, ivers nuan<at i sus$e&ti"il e analize $alitative%Iri'es$u G, )55), &. .4(. S$o&ul o"serva<iei $onst; En a i entifi$a natura i stru$tura intera$<iunilor $are se sta"iles$ Entre $lient i alte &ersoane se'nifi$ative &entru rela<ia e a9utor. A$east; tehni$; v#a fi folosit; &e tot &ar$ursul &ro$esului e evaluare a &rogra'ului. +*id de observatie. In ur'a o"servatiei &arti$i&ative, e#a lungul orelor, in re&etate zile, a' &utut o"serva ur'atoarele ate de conte:t, date administrative relevante pentru studiul nostru) Pro#ramul @n Centrul de Zi incepe de la ora 1:$$-1:-$, de luni pana vineri) Cie$are $o&il "enefi$iaza e un &rogra' e u$ational a e$vat varstei, nevoilor, &otentialului e ezvoltare si &arti$ularitatilor sale. %a ora A:-$ copii servesc o masa rece, compusa din fructe si fibre) =upa ce masa este stransa, fiecare cipil incepe cate o activitate: fac lectiile, pun mar#elutele pe un furtun, fac asociere, coloreaza, fac puzzle-luri, etc) %a ora ++:+. se iese in recreatie, pe *olul mare, unde se intalnesc toate cele - #rupe) Copii socializeaza intre ei, danseaza Bdeoarece se aude muzica de la calculator de la #rupa albinutelor7, !oaca prinsa, etc)9 fiecare are preocupatii in functie de varsta, deficienta sau se:) %a ora +, intra cu totii in sali pentru a servi a doua masa, in #eneral tot rece, compusa din carne, branzeturi si lactate, fibre, le#ume, etc) Bbucatareasa are #ri!a sa alea#a cele mai proaspete alimente7) =upa ce masa este stransa, copii isi continua activitatile incepute sau altele noi, sau dupa caz mer# la orele de recuperare, terapie, consilere, psi*olo#ie, etc) %a ora + :$$, copii care beneficiaza de transpot din partea serviciului sunt a!utati sa se imbrace pentru a putea fi dusi inapoi acasa) Ceilalti, care inca nu beneficiaza de transport

B, copii inte#rati ce beneficiari ai serviciului de cel putin / luni7, sunt luati direct de catre parinti) =eoarece sunt , de copii in total, nu pot fi luati toti intr-o serie pentru a mer#e acasa, timp in care cealalta !umatate raman in continuare sub suprave#*erea psi*opeda#o#ilor) %a ora +.:$$, a doua tura de copii sunt pre#atiti pentru a mer#e acasa) C*estionarul ( $onst; Entr#o serie e Entre";ri sau afir'a<ii $u $ara$ter stan ar izat la $are o &ersoan; este rugat; s; r;s&un ;G este un for'ular s$ris &e $are $el investigat $o'&leteaz;, "ifeaz; sau En$er$uete r;s&unsurile sale %Iones$u I, )55)(. "tudiul de caz @ $onsta in ela"orarea unei fise e es$hi ere a $azului, evaluarea initiala a &lanului e servi$ii, o evaluare etaliata a atelor "enefi$iarului, into$'irea istori$ului so$ial, es$rierea &ro"le'ei, &rezentarea &ro"le'ei in &ers&e$tiva asistentului so$ial, genogra'a, harta retelei so$iale, 'atri$ea $i$lului e viata, analiza $a'&ului e forte, &lan in ivi ualizat e &rote$tie. A' realizat un stu iu e $az, &e tul"urari e li'"a9 aso$iat $u sin ro' 8.DoIn.

Obiectivele evaluarii Pentru a realiza evaluarea a$estui &rogra' vo' folosi $riteriile e evaluare relevan<a %gra ul En $are &roie$tul r;s&un e nevoilor "enefi$iriilor( i efi$ien<a %$a 'o alitate e a ';sura gra ul e atingere a o"ie$tivelor &ro&use e &roie$t(, i vo' sta"ili ur';toarele o"ie$tive $are vor fi ur';rite &e tot &ar$ursul evalu;rii.

# S; evalu;' efi$ien<a a$tivit;<iilor esf;urate e &roie$t $u $o&ii i &;rin<iiG # >elevan<a &rogra'ului En ra&ort $u nevoile gru&ului <int;G # Da$; a$tivit;<ile esf;urate e &roie$t sunt En $on$or an<; $u o"ie$tivele &ro&useG

Criterii utilizate ,n evaluare Mn evaluarea &roie$tului vo' folosi ur';toarele $riterii: ..Relevana @ $riteriu $e se refer; la gra ul En $are &rogra'ul r;s&un e nevoilor gru&ului <int; i la 'o alit;<iile &ra$ti$e e orientare $;tre gru&ul <int; i'&li$at En &roie$t . Mn $eea $e &rivete relevan<a &roie$tului Centrului e *i +!etania estinat $o&ilor $u iza"ilitati fizi$e si,sau aso$iate, 'e ii sau severe, se &oate s&une $; a$esta &rin a$tivit;<ile &ro&use r;s&un e nevoilor gru&ului <int;, &roie$tul ur';rin $resterea gra ului e autono'ie &ersonala in ve erea insertiei so$iale, &ro'ovarea intereselor $o&iilor $u iza"ilitati fizi$e si,sau aso$iate in fata autoritatilor, integrarea so$iala a $o&ilului in $o'unitate, $onstientizarea si i'&li$area fa'iliei in &ro$esul e re$u&erare al $o&iilor. ).Eficiena @ ur';rete s; sur&rin ; 'o ul En $are au fost alo$ate resursele &entru o"<inerea rezultatelor &ro&use i $are sunt "enefi$iile o"<inute En ur'a i'&le'ent;rii &rogra'ului.

2.Eficacitatea 'o aliateta e evaluare a gra ului e atingere a o"ie$tivelor &ro&use En $a rul &roie$tului i e o"<inere a rezultatelor orite. B"ie$tivele sta"ilite e &roie$t sunt En $on$or an<; $u nevoile "enefi$iariilor. Se &oate s&une $; a$este o"ie$tive sunt sta"ilite En aa ';sur; En$;t s; a$o&ere i s; rezolve ifi$ult;<iile $u $are se $onfrunt; gru&ul <int;. 2.Pertinena @ a$est $riteriu are $a efe$t a e$varea intre a$<iuni i o"ie$tivul &ro&us. A$tivit;<iile sta"ilite $ores&un o"ie$tivelor sta"ilite e &roie$t i'&li$;n En egal; ';sur; toate $ategoriile e "enefi$iari ai &roie$tului. 3.Patriciparea @ ';soar; gra ul e i'&li$are, e &arti$i&are a "enefi$iariilor i a &arteneriilor. Gru&ul <int; al &rogra'ului este $oo&erant fiin is&us s; &ati$i&e la a$tivit;<iile &roie$tului, fre$vent;n $u regularitate &rogra'ul sta"ilit e e$hi&a 'ulti is$i&linar;. Prin $a'&aniile realizate e a$est &roie$t, se reuete o atragere a nu';rului 'are e &arteneri, a$etia $ola"or;n efi$ient &entru sus<inerea &rogra'ului. 0.Conformitatea @ ur';rete s; a&re$ieze a$; $eea $e se esf;oar; este $onfor' a$tivi<;<iilor orite. -.Coerena @ a$est $riteriu este utilizat &entru a analiza gra ul e unitate a &roie$tului &ro&us. 6.Viabilitatea ur';rete En $e ';sur; a$tivit;<iile, efe$tele i rezultatele reues$ s; $ontinue u&; $e i'&li$area i'&le'entatorului va En$eta.

-aport de evaluare

&escrierea procesului de evaluare a !etodologiei ec*ipei strategiei .i designului evalu/rii !odalit/)ile de culegere a infor!a)iilor .i de interpretare a datelor. Pentru realizarea evalu;rii &rogra'ului e servi$ii al Centrului e *i +!etania esf;urat En 9u etul !a$au, a' avut En ve ere ur';toarele &ers&e$tive: a( evaluarea resurselor i a 'o ului En $are a$estea au fost gestionateG "( evaluarea i'&le'ent;rii &rogra'uluiG $( evaluarea servi$iilor oferiteG ( evaluarea i'&a$tului. 0. 1valuarea resurselor .i a !odului ,n care acestea au fost gestionate Hvaluarea resurselor se va referi la 'o ul En $are au fost E'&;r<ite resursele is&use &entru &roie$t En $o'&ara<ie $u 'o ul $u' au fost &lanifi$ate ini<ial e1&ri'at; En &ro&unerea e finan<are. A$est; evaluare se 'ai refer; si la 'o ul En $are voluntarii i'&li$a<i En a$est &roie$t res&e$$t; regulile ar i $o ul 'un$ii. Puncte tari:

$ Sufi$ien<a resurselor finan$iare estinate unei "une esf;ur;ri a &roie$tului: "ugetul estinat unei "une esf;ur;rii a intregului &roie$t este sufi$ient &entru a$o&erirea $heltuielilor, "anii sunt estina<i salariului anaga9a<iilor, a'ena9arii s&a<iilor, 'asa zilni$; estinat; $o&iilor i $heltuielile aferente &roie$tuluiG # Distri"u<ia En 'o e$hita"il a resurselor finan$iare estinate nevoiilor "enefi$iarilorG # >euita e a atrage un nu';r 'are e s&onsori ai oraului !a$au, &rin $a'&aniile estinate str;ngerii e fon urii, &rogra'ul reuete s; atrag; un nu';r se'nifi$ativ e s&onsoriG # H1isten<a unui nu';r 'are e $ola"oratori En a$est &rogra'G # Desf;urarea unor $a'&anii e sensi"ilizare a $o'unit;<ii, re&rezint; un &un$t tare a &roie$tului eoare$e are un i'&a$t &ozitiv asu&ra $o'unit;<iiG # Sufi$ien<a nu';rului e anga9a<i En &roie$tG # !una $ola"orare Entre 'e'"rii e$hi&ei 'ulti is$i&linareG # Gra ul ri i$at e &rofesionalis' al anga9a<iilor &roie$tuluiG # Cele trei &un$te tari: $ola"orarea anga9a<iilor, &rofesionalis'ul, nu';rul e$hi&ei, au un efe$t &ozitiv En "una esf;urarea a$tivit;<iilor in $a rul &roie$tuluiG # H1isten<a voluntariilor $are s; se i'&li$e En a$tivit;<iile &roie$tului: i'&li$area voluntariilor En a$tivit;<i uureaz; 'un$a e$hi&ei. Punce slabe:

# 8i&sa unei surse e autofinan<are a &roie$tului u&; En$etarea finan<;rii &oate u$e la ris$ul $a a$esta s; nu 'ai fie &us En a&li$are En ur';torul anG # ?u';rul 'i$ e voluntari folosi<i En esf;urarea a$tivit;<iilor &ro&use e &roie$tG # Colosirea En 'o $onstant a a$eluiai nu';r e "enefi$iari ire$<i: atorit; nu';rului ri i$at e fa'ilii aflate En ifi$ultate in oraul !a$au, &rogra'ul ar tre"ui s; i'&li$e un nu';r 'ai 'are e "enefi$iari. A!enin)/ri: # Posi"ilitatea $a resursele finan$iare s; nu a$o&ere nevoile gru&ului <int;: atorit; nevoilor 'ari $are &ot s; a&ar; &e &ar$ursul esf;ur;rii &roie$tului e1ist; ris$ul $a resursele finan$iare &ro&use &ot s; nu a$o&ere nevoile "enefi$iariilorG # 8i&sa e i'&li$are a e$hi&ei 'ulti is$i&linare En a$tivit;<iile $u $o&ii: e1ist; ris$ul $a li&sa e e1&erient; a e$hi&ei En lu$rul $u $o&ii s; ai"; in i'&a$t negativ e u$a<iei $o&iluluiG # 8i&sa e interes a s&onsorilor fa<; e &roie$t: nei'&li$area s&onsorilor En a$est &roie$t ar avea $a rezultat i'inuarea "ugetului ar i En$etarea a$tivit;<iilorG # ?eres&e$tarea e $;tre e$hi&a 'ulti is$i&linara a $o ului eontologi$ al &rofesiei: &oate avea un efe$t negativ asu&ra &sihi$ului $o&iilor. Oportunit/)i: # Ca'&aniile e infor'are &ot atrage nu'eroi s&onsoriG

# Prin $a'&aniile e infor'are $o'unitatea &oate eveni 'ai res&onsa"il; i 'ai i'&li$at; En &ro"le'ele $o&iilor efavoriza<iG # Cola"orarea efi$ient; Entre 'e'"rii e$hi&ei &oate eter'ina o "un; esf;urare a a$tivit;<iilor $u $o&ii $u efi$iente fizi$e.

2. 1valuarea serviciilor oferite: Progra'ul e servi$ii al Centrului e *i +!etania esf;urat En 9u etul !a$au ofer; o serie e servi$ii re&rezentate e : # Servi$ii e u$<ionale &entru $o&ilul $are nu "enefi$iaza e o for'a e s$olarizare @ a$este servi$ii $onstau En oferirea e asisten<; la a$tivitati e u$ative, e autono'ie &ersonala, a"ilitare si rea"ilitare. # Servi$ii so$iale @ a$estea sunt re&rezentate e oferirea a oua 'ese re$i, zilni$e, &entru $o&ii "enefi$iari ai &roie$tului. # Servi$ii e asisten<; i $onsilire @ &;rin<i i'&li$a<i En &roie$t "enefi$iaz; e servi$ii e $onsiliere. Prin a$este servi$ii se ur';rete $reterea nivelului e res&onsa"ilizare a &;rintelui fa<; e &ro&riul $o&il. # Servi$ii e infor'are a $o'unit;<ii # a$este servi$ii au $a s$o& oferirea e infor'a<ii &rin "rouri, &liante &entru sensi"ilizarea o&iniei &u"li$e in oraul !a$au En leg;tur; $u &ro"le'ati$a $o&iilor afla<i En situa<ii e ris$. Pentru a evalua a$este servi$ii oferite vo' folosi $a for'; e evaluare analiza SNA7. Puncte tari: # Servi$iile oferite ur';res$ atingerea o"ie$tivelor, fa&t $e $on u$e la o efi$ien<; a interven<iei &ro&use e &roie$tG # Servi$iile oferite e a$est &rogra' se &liaz; &e nevoile gru&ului <int;G # Servi$iile $ores&un stan ar eor 'ini'e e $alitateG

# Servi$iile sunt oferite e &ersonal s&e$ializatG # Servi$iile %e u$a<ionale, so$iale, e asisten<; i $onsiliere, infor'are i sensi"ilizare a $o'unit;<ii( oferite atat &rin efi$ienta $;t i &rin $alitatea lor vor &utea a$o&eri nevoile "enefi$iariilorG # Ur';res$ En e&linirea s$o&ului &roie$tuluiG # Sunt efi$iente in &un$t e ve ere a $osturilorG # ?u';rul orelor e a$tivit;<i e u$a<ionale oferite $o&iilor sunt sufi$iente, astfel En$;t ele a$o&er; totate $erin<ele e u$a<ionale ale $o&ilului: En $ele 0, - ore $o&ii vor &utea fa$e a$tivitati e u$ative, e autono'ie &ersonala, a"ilitare si rea"ilitare, i e a &arti$i&a la a$tivit;<i e so$ializareG # /izitele asisten<ilor so$iali la o'i$iliu 'en<in o evi en<; a situa<iei 'ateriale a $o&ilului: &rin a$este vizite se ur';rete &rogresele e u$ative ale $o&iilor ar i i entifi$area unor alte nevoi ale $o&ilului &entru a &utea fi satisf;$ute En $entruG # ?u'arul e in<elor e $onsiliere esf;urate s;&t;';nal vor &utea satisfa$e nevoile e res&onsa"ilizare a &arintilor $u relationarea lor $u $o&iiG # Bferirea 'eselor zilni$e: &rin a$este 'ese oferite $o&iilor vor satisfa$e ne$esit;<iile nutri<ionaleG # Servi$iile oferite e &rogra' i'&li$a atat $o&ilul $at si &arintii: &rin a$este servi$ii &;rin<ii vor fi 'ai res&onsa"ili $u $o&ii lor En"un;t;<in toto at; $o'uni$area intre a$etiaG

# ?u'arul orelor e $onsiliere a$or ate &arintiilor sunt sufi$iente astfel in$at sa eter'ine o s$hi'"are in $o'&orta'entul a$estoraG # ?u'arul e &liante estinate infor'arii $o'unitatii sunt sufi$iente, astfel in$at sa &oata sensi"iliza lo$uitorii orasului. Puncte slabe: # B ata sta"ilite servi$iile, a$estea nu 'ai &ot fi 'o ifi$ate &entru a &utea ras&un e altor nevoi ale "enefi$iarului $are ar &utea a&;rea &e &ar$ursG # Cele oua 'ese re$i a$or ate &e zi sunt insufi$iente sa satisfa$a ne$esitatile nutritionale ale $o&iilor $are &rovin in fa'ilii aflate En situa<ii &re$are. A!enin)/ri: # Crearea unei e&en en<e a "enefi$iarilor fa<; e servi$iile $entrului. H1ist; ris$ul $a "enefi$iarii s; oreas$; $hiar si u&; in$etarea &rogra'ului s; "enefi$ieze in $ontinuare e a$ele servi$iiG # In$etarea $ola"orarii $u un &artener &oate afe$ta servi$iile oferiteG # 8i&sa $ola"orarii a 'anagerului e &roie$t $u 'ai 'ulti &arteneri li'iteaza ga'a e servi$ii oferiteG # Hti$a &rofesionala a $elor i'&li$ati in &roie$t, &oate u$e la istur"area servi$iilor oferiteG

# Posi"ilitatea $a lo$uitorii oraului !a$au s; nu fie re$e&tivi la 'esa9ul trans'is e a$est &roie$t En leg;tur; $u sensi"ilizarea lor fa<; e &ro"le'ele gru&ului <int;. Mn a$est sens $o'unitatea va fi in iferent; la nevoile fa'iliilor ezeventa9ate. Oportunit/)i: # Prin oferirea a$estor servi$ii, se va i'"un;t;<i nivelul e u$a<ional al fie$;rui $o&il, &;rin<ii vor eveni 'ai res&onsa"ili En relatia $u $o&ilul lorG # !una sensi"ilizare a o&iniei &u"li$e, u$e la i'inuarea feno'enului e 'arginalizare a fa'iliilor aflate En ifi$ultate. Sensi"iliz;n $o'unitatea fa'iliile aflate En ifi$ultate vor &utea &ri'i s&ri9in. Astfel ele vor &utea e&;i $u o 'ai 'are uurin<; situa<iile e $riz;.

3. 1valuarea i!ple!ent/rii progra!ului >e&rezint; a$el ti& e evaluare &rin $are se ur';rete s; se ';soare 'o ul En $are sunt a&li$ate anu'ite tehni$i e interven<ie, res&e$tarea eti$ii &rofesionale En intera$<iunea $u "enefi$iarii, a&re$ierea 'o ului En $are se a&li$; anu'ite strategii e interven<ie, analiza o$u'entelor $are 9ustifi$; a$<iunile realizate. Pentru evaluarea i'&le'ent;rii &roie$tului se va folosi analiza SNB7. Puncte tari: # Pune a$$ent &e sus<inerea gru&urilor <int; $are se $onfrunt; $u nu'eroase ifi$ult;<i finan$iare i e rela<ionare fa'ilial;G

# Pune a$$ent &e rolul fa'iliei En via<a &ro&riului $o&il, eoare$e fa'ilia re&rezint; 'e iul $el 'ai &ro&i$e ezvolt;rii fizi$e, &sihi$e si 'orale ale $o&iluluiG # Pregatirea &rofesionala a $elor i'&li$a<i En &roie$t a us la i'&le'entarea $u su$$es a &roie$tuluiG # Intera$<iunea efi$ienta a e$hi&ei 'ulti is$i&linare $u $o&ii $are &arti$i&; la a$tivit;<iile erulate e &rogra'. Co'uni$;n efi$ient, 'e'"rii e$hi&ei vor &utea i entifi$a $u su$$es solu<iile ne$esare rezolv;rii &ro"le'elor gru&ului <int;G # Parteneriatele in$heiate u$ la i'&le'entarea $u su$$es a &rogra'ului, res&onsa"iliz;n i i'&li$;n En a$elai ti'& i autorit;<iile En &ro"le'ele gru&ului <int;G # I'&li$area finantatorilor a us la i'&le'entarea $u su$$es a sevi$iilor oferiteG # H1isten<a unor ra&oarte e evaluare a a$tivit;<iilor erulate En $entru, $onse'nate e $;tre $oor onatorul $entrului. Prin a$este ra&oarte 'anagerul &roie$tului va &utea fa$e fa$e un "ilan< Entre &rogresele i ee$urile Enregistrate e "enefi$iariG # >euin sa atrag; &arteneri i finan<atori a$est &rogra' este o reuit; eoare$e se esf;oar; i En &rezent. Puncte slabe: # Ine1isten<a unor &osi"ilit;<i e sus<inere i auto sustinere a &roie$tului u&a ter'inarea finan<;rii, a$easta nefiin s&e$ifi$ate En &lanul &roie$tului. A!enin)/ri:

# >etragerea fiinan<atorilor i'&li$a<i En &roie$t, $eea $e &oate i'&ie i$a "una fun$<ionare a &roie$tului. Mn$et;n ori$e surs; e finan<are &roie$tul se va sus&en aG # Inefi$ien<a unor tehni$i e interven<ie folosite &entru a satisfa$e nevoile gru&ului <int;. H1ist; res$ul $a tehni$a e $onsilierea s; nu fie sufi$ient; &entru a E'"un;t;<i via<a "enefi$iariilorG # H1isten<a unor greeli En ra&oartele e evaluare lunar;, a a$tivit;<ilor esf;urate En $a rul &roie$tului. Oportunit/)i: # Posi"ilitatea reinsertiei $olare a $o&iilor in invata'antul e 'asaG # Posi"ilitatea $a situa<ia fa'iliei s; se i'"un;t;<eas$;, astfel En$;t s; se &oat; a9unge la o 'ai "un; $o'uni$are Entre 'e'"rii a$esteia.

-ezultatele evalu/rii Mn ur'a evalu;rii &rogra'ului e servi$ii oferite e Centrul e *i &antru $o&ii $u efi$iente fizi$e si,sau aso$iate, 'e ii sau severe, se &oate s&une $a En $eea $e &rivete o"ie$tivele, servi$iile, a$tivit;<iile &ro&use e a$est &roie$t ele se &liaz; &e nevoile gru&ului <int; satisf;$;n En a$elai ti'& $erin<ele, &ro"le'ele, li&surile fa'iliilor in oraul !a$au.
?) Concluzii

.erviciul prin activitatile sale, vine in %eneficiul direct al copiilor cu diza%ilitati si al familiilor acestora, cu prioritate pentru cei din medii defavorizate, contri%uind la im%unatatirea conditiilor de viata!

.atisfacerea nevoilor &rupului tinta pleaca de la identificarea nevoilor si constran&erilor, de la caracteristicile socio0economice ale acestora si de la alte criterii ce tin de interesul primordial al copilului! Am putut identifica astfel, principalele caracteristici socio0economice ale %eneficiarilor: 0 >ivelul crescut de izolare a copiilor cu diza%ilitati cat si a familiilor acestora8 0 .anse scazute pentru copii cu diza%ilitati de a0si atin&e intre& potentialul de dezvoltare si viata autonoma8 0 #ipsaHinsuficienta veniturilor materiale si financiare8 0 #ipsa posi%ilitatilor de terapie si a locurilor de munca8 0 )endinta familiilor care au copii cu diza%ilitati de a0i interna in institutii rezidentiale sau semirezidentiale8 0 Familiile sunt e'cluse de la e'ercitarea drepturilor si participare sociala si nu isi pot promova interesele in mod or&anizat! Centrul de +i promoveaza implicarea %eneficiarilor in cadrul activitatilor interne cat si in cadrul comunitatii! Centrul de +i sustine si dezvolta participarea sociala a %eneficiarilor si se consulta in acest sens cu diferite or&anisme de stat sau private care promoveaza respectarea sanselor e&ale, eliminarea %arierelor in procesul de insertie sociala! Implicarea %eneficiarilor se realizeaza direct si indirect pe intre& parcursul procesului de inte&rare! In ceea ce ii priveste pe parinti, ca %eneficiari, acestia sunt solicitati sa se implice sau se ofere ca voluntari in desfasurarea unor activitati recreative si de socializare! Parintii reprezinta o resursa ce este e'ploatata in e'clusivitate pentru optimizarea vietii propriului copil! Jn concluzie, consider1m c1 e'ist1 premisele includerii 5n 5nv141m?ntul de mas1 a copiilor cu cerin4e educative speciale, mai ales 5n cazul pro%lemelor morfo0func4ionale8 Pro%lema inte&r1rii 6colare a copiilor cu diza%ilit14i nu este sarcina e'clusiv1 a Ministerului .1n1t14ii sau a Ministerului Educa4iei >a4ionale, cu at?t mai pu4in a cadrelor didactice, ci a societ14ii 5ntre&i! >u tre%uie s1 ne referim numai la copiii a c1ror performan41 6colar1 este 5mpiedicat1 de diza%ilit14i! Idealul D@colii pentru to4i$ tre%uie s1 cuprind1 pe to4i cei dezavantaja4i, indiferent dac1 dezavantajul este de natur1 fizic1, psihic1 sau social1!

Mn ur'a evalu;rii &rogra'ului oferit e Centrul e *i, se &oate s&une $a En $eea $e &rivete o"ie$tivele, servi$iile, a$tivit;<iile &ro&use e a$est &roie$t ele se &liaz; &e nevoile gru&ului <int; sa isf;$;n En a$elai ti'& $erin<ele, &ro"le'ele, li&surile fa'iliilor in oraul !a$au.
4I. Ane5e ?I)+)>*id de interviu pentru asistentul social
! Care este func4ia pe care o ocupa4i 5n cadrul acestui proiect M (! De c?t timp lucra4i cu aceast1 cate&orie de %eneficiariiM *! Care sunt activit14ile pe care dumneavoastr1 le desf16ura4i cu copiiM

,! -! C! N!

Cum 5i determina4i pe copii s1 se implice 5n cadrul activit14ilorM C?t de mult se implic1 ace6ti copii 5n cadrul acestor activit14iM Copii implica4i 5n proiect frecventeaz1 re&ular activit14ile desf16urate de centruM Jn cazul 5n care unul dintre copii ar refuza s1 participe la aceste activit14i cum l0a4i motiva s1 se impliceM L! Dup1 deschiderea centrului educa4ional s0a o%servat vreo schim%are 5n situa4ia 6colar1 a copilului implicat 5n pro&ramM K! Care sunt pro&resele o%4inute de copii din momentul implic1rii lor activit14ile propuse de pro&ramM /! .unte4i mul4umit de rezultatele o%4inute p?n1 5n prezent prin acest proiectM ! .arcinile de lucru pe care dumneavoastr1 le propune4i pentru acas1 sunt 5ndeplinite de c1tre copiiM (! Cum privi4i situa4ia 6colar1 dup1 5ncetarea frecvent1rii lor de la activit14iM

?I),)>*id de interviu pentru psi*opeda#o#

! Care este func4ia pe care o ocupa4i 5n cadrul acestui proiect M (! De c?t timp lucra4i cu aceast1 cate&orie de %eneficiariiM *! Care sunt activit14ile pe care dumneavoastr1 le desf16ura4i cu copiiM ,! Care este numarul de %eneficiari directi ai Centrului de +iM -! In ce mod sunt or&anizati %eneficiarii Centrului de +iM C! Care este dia&nosticul fiecarui copilM N! Din ce mediu provin %eneficiarii 7rural 0 ur%an;M L! .e afla sau nu %eneficiarii in in&ijirea parintilor sau familieiM K! .e mai afla si alti mem%ri ai familiei in in&rijirea parintilorM /! Daca da, care este starea lor de sanatateM 7sufera sau nu de diza%ilitati fizice;! ! Beneficiaza sau nu de o forma de inte&rare sau de scolarizareM (! Care este media de varsta a copiilorM *! Care sunt cate&oriile de servicii specializate de care %eneficiaza copiiiM

?I)-)>*id de interviu pentru psi*olo#

!Care este func4ia ocupat1 5n cadrul acestui proiectM (!Care crede4i c1 este atitudinea p1rin4ilor fa41 de pro&ramM *!C?t de mult se implic1 p1rin4ii 5n cadrul activit14ilor desf16urateM ,!Cum 5i motiva4i pe acei p1rin4i s1 participe 5n cadrul proiectuluiM -!Ce metode folosi4i pentru a evalua procesele 5nre&istrate de acestia 5n rela4ionarea cu copilulM C!Crede4i c1 rela4ia dintre p1rinte 6i copil se va 5m%un1t14i 5n urma particip1rii la acest proiectM N!.unte4i mul4umit de pro&resele 5nre&istrate la nivelul situa4iei familialeM

?I) )>*id de interviu pentru mana#erul institutiei

! Care sunt cate&oriile de servicii specializate de care %eneficiaza copiiiM

(! *! ,! -!

.unt eficiente activit14iile oferite de acest pro&ramM Activit14ile desf16urate reu6esc atin&erea o%iectivului propusM .atisfac ele nevoile %eneficiarilorM Acoper1 aceste servicii nevoile %eneficiarilorM

-. Servi$iile $ores&un stan ar elor 'ini'e e $alitateO 6. Progra'ul in$lu e En a$tivit;<iile esf;urate toate $ategoriile e "enefi$iari i'&i$a<i En &roie$tO 4. Cores&un o"ie$tivele sta"ilite e &roie$t $u nevoile gru&ului <int;O :. Colosete &rogra'ul &ersonal e s&e$ialitate $are s; esf;oare a$tivit;<i En $on$or an<; $u nevoile gru&ului <int;O .5. H1ist; o $ola"orare efi$ient; Entre e$hi&a 'ulti is$i&linar; En $a rul &rogra'ului esf;uratO ... ?u';rul &ersonalului i'&li$at En &rogra' fa$e fa<; nevoilor i a$tivit;<iilor "enefi$iarilorO .). Instruirea &ersoanlului este En $onfor'itate $u nevoile $o&iluluiO .2. Personalul e s&e$ialitate folosete instru'ente e lu$ru efi$iente En lu$ru $u fa'ilia i $o&iiO .3. Poate a$est &rogra' s; fie a&li$at i En alte lo$alit;<iO .0. Poate fi a&li$at &roie$tul &e o $ategorie 'ai 'are e "enefi$iariO .-. >euete a$est &roie$t s; istri"uie En 'o e$hita"il reursele finan$iare e $are is&uneO .6. >euete a$est &roie$t &rin a$tivit;<iile esf;urate s; atrag; alte surse e finan<areO .4. Care a fost i'&a$tul 'esa9elor in $a'&anie asu&ra $o'unit;<iiO .:. Cu' au fost re$e&<ionate 'esa9ele in &liante e $;tre lo$uitorii oraului !a$auO )5. Mn $e ';sur; $a'&ania e infor'are erulat; a reuit s; atrag; al<i s&onsoriO
?I).)C*estionar pentru familie

! De c?t timp participa4i la activit14ile desf16urate 5n acest proiectM (! Care a fost prima atitudine a dumneavoastr1 atunci c?nd a4i fost propus pentru a %eneficia de activit14ile acestui proiectM a; refuz %; acceptare c; indiferen41 *! Din momentul frecvent1rii activit14ilor din cadrul proiectului rela4ia cu copilul dumneavoastr1 s0a 5m%un1t14itM a; mai pu4in %; mai mult c; deloc ,! C?t de des participa4i la activit14ile proiectului M a; uneori %; niciodat1 c; tot timpul -! Participarea la acest proiect v0a f1cut s1 deveni4i mai responsa%il fa41 de copilul dumneavoastr1M a; da %; nu c; nu stiu C! C?t sa implicat echipa multidisciplinar1 din cadrul proiectului s1 r1spund1 nevoilor dumneavoastr1M a; deloc %; pu4in c; mult d; foarte mult N! Considera4i acest proiect %enefic pentru dumneavoastr1M a; da %; nu L! Considera4i c1 acest proiect ar putea fi pus 5n aplica4ie 6i 5n alte zone, localit14iM a; da %; nu c; nu 6tiu d; nu m1 intereseaz1

4I.6."tudiu de caz 0.
I) CIS" =D C"5"CED5IZ"5D PSIF;PD=">;>IC" =ate personale: >umele si prenumele: 3! A! #ocul si data nasterii: BC! (*! /*! (//* Domiciliu: BC! +) =ate privind mediul familial) Camilia )ata Mama Frati .urorii Gumele si prenumele 3! I! 3! C! 3! A! "nul nasterii KN( KN* KKPre#atirea scolara #iceu #iceu .coala Profesiunea Cunctia %ocul de munca Muncitor Asist! Pers!

II)

,) Caracteristicile vietii de familie a) Eipul familiei 0 >ormala 2n parinte decedat Parinti despartiti

Parinti vitre&i

b) Climatul familial 0 Intele&ere deplina Conflicte mici si trecatoare Dezastru marcat intre parinti Familie dezor&anizata

c) Persoane influente din afara familei 0 Bunicii 7 si din partea mamei si din partea tatalui ; Ba%Isitter care &rija de copil

III) =ate privind starea de sanatate: +) Caracteristici ale dezvoltarii fizice: 0 Este %ine dezvoltat din punct de vedere fizic! ,) Imbolnaviri: a) "nterioare intrarii in #radinita ----------------------b) Pe parcursul scolarizarii Pneumonii repetate -) =eficiente , nevoi special B senzoriale , motorii 7 0 Sindrom doHn I?) =ate privind dezvoltarea proceselor co#nitive: +) Caracteristici ale proceselor sensorial-perceptive:) 0 Predomina modalitatea vizuala de receptie a informatiei Predomina modalitatea auditiva de receptie a informatiei Perceptie difuza , superficial a materialului de invatare Perceptie comple'a 7 spirit de o%sevatie ; ,) 4emoria Foarte %una 0 Buna Medie .la%a Foarte sla%a -) Ima#inatia

 .araca Bo&ata 3eproductiva 0 3eproductiva0creativa Pentru activitati practice Pentru activitati literar artistice ) %imba!ul 9oca%ular %o&at 8 e'primare frumoasa si corecta! E'primare usoara si corecta 9oca%ular redus 8 e'primare &reoaie 0 9oca%ular foarte sarac 8 e'primare incorecta .) Givel de inteli#enta Inteli&enta superioara Inteli&enta deasupra nivelului mediu 0 Inteli&enta de nivel mediu Inteli&enta su% limita /) ?ointa Este perseveret , hotarat in corectarea vor%irii! 0 Este prompt in luarea de decizii 0) "fectivitatea 0 Emotiile sale sunt prfunde , dar de scurta durata! 0 Manifesta sentimente fata de cei apropiati si de prietenie fata de cole&i ?) +) Conduita prescolarului in timpul activitatii) Atent , participa activ , cu interes Atentia si interesul ine&ale , fluctuante 0 De o%icei pasiv , asteapta sa fie solicitat Prezent numai fizic , cu frecvente distra&eri

,) Purtarea in #eneral: 0 E'emplara , corecta

Cu a%ateri comportamentale , relative frecvente , dar nu &rave Cu a%ateri comportamentale &rave , deviant

Alte mentiuniO ?I) Conduita in #rup , inte#rarea sociala a elevului Mai mult retras , rezervat , izolat , putin comunicativ 0 Participa numai daca este solicitat

Este in contact cu &rupul , se inte&reaza , dar prefera sarcinile e'ecutive .ocia%il , comunicativ , sta%ileste usor relatii Activ , socia%il , cu initiative Alte mentiuni : datorita tul%urarilor de vor%ire este nesi&ur , sta%ileste mai &reu relatii cu ceilalti copii ?II) Caracteristici ale personalitatii +) Eemperamentul 0 Puternic e'teriorizat , impulsiv , irita%il , uneori a&resiv , activ , cu tendinte de dominare a altora! E'teriorizat , ener&ic , vioi , mo%il , echili%rat , usor adapta%il , vor%aret , nestatornic 7 vor%este cu copiii in timpul jocului iar ei il intele& si inceraca sa0l inte&reze ; Calm , controlat , retinut , lent , uneori nepasator , mai &reu adapta%il , rezistent la solicitari repetitive Interiorizat , hipersensi%il , retras , nesi&ur , an'ios )ip com%inat0 caracteristici!

,) "ptitudinile a) "ptitudini #enerale 0 Pentru activitati practice

b) "ptitudini speciale Ii place sa citeasca ima&ini din carti Ii place sa deseneze

-) Erasaturi de c*aracter in devenire a) "titudini fata de sine Atitudine pozitiva fata de sine

%! "titudini fata de ceilalti Deschisa , prietenoasa fata de cole&ii sai!

c) "titudini fata de munca

<arnic , ordonat , or&anizat , e'ecuta cu placer sercinile date!

) Interese a) "ctivitati preferate in cadrul centrului/insitutiei 0 Educatie fizica =oc de constructii Citire de ima&ini Activitati practice b ) Preocupari de timp liber &ocuri cu sora lui D:ercitii de corectare a vorbirii cu un lo#oped Bpana la . ore saptamanal 7 . ) "lte insusiri semnificative Are deprinderi i&enice formate 0 Ii place sa vina la centruHinstitutie 7 nu a avut nici o pro%lema le&ata de adaptarea la pro&ramul de centruHinstitutie ; In cadrul jocurilor este un foarte %un e'ecutant si om de echipa! 0 Are o atitudine deschisa fata de educatoare , nu se fereste de ele , ci doreste sa vor%easca cu ele , are incredere in ele8 >u are atitudini a&resive de respin&ere fata de ceilaltii copii! =efinirea problemei: Pronunta foarte &reu sunetele 7 in majoritate ; ceea ce ii da o stare de timiditate si de a&resivitate , uneori datorita incapacitatii de a se e'prima! 4edode de cunoastere: B%servatia permanenta Convor%irea Metoda %io&rafica )estul SE"BI%I5D" GD?;I%;5 SPDCICICD >evoia de pronuntare corecta a sunetelor pentru a fi la fel ca si ceilalti copii8 >evoia de e'primare corecta 7 in propozitii ; pentru a putea sa isi e'prime ideile, sa povesteasca , pentru a putea sa se intelea&a cu cei din jurul sau8 >evoia de socializare , de inte&rare intr0un &rup pentru a sta%ili relatii de prietenie cu ceilalti copii 7 pentru ca nu are prieteni foarte multi ; , poate ca nu se considera ,, altfel$ 8

>evoia de comunicare G le&ata de celelalte nevoi , pentru ca tre%uie sa isi invin&a timiditatea si sa comunice prin cuvant , pentru a fi inteles mai %ine8 >evoia de a invata G o %una e'primare si comunicare este le&ata de capacitatile intelectuale ale copilului , care si le poate dovedi in mare parte si printr0un lim%aj corespunzator8 >evoia de afectiune G copilul are nevoie sa fie iu%it , in ciuda tul%urarii pe care o are8 >evoia de o ima&ine de sine mai %una pentru a0si invin&e retinerea fata de orice activitate , timiditatea , de a capata incredere in fortele proprii si a participa , astfel , active la orice activitate realizata in centruHinsitutie , dar si in familie

P%"G =D IGED5?DGEII B ;biective de realizat de catre copil si actiuni ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor 7) In realizarea acestui plan educatoarea tre%uie sa puna accent pe continuitatea activitatilor de la centru in familie si pe o implicare mai mare a familiei in realizarea o%iectivelor! ;biectiv I I sa pronunte correct sunetele9 "ctivitati specifice E'ercitii pentru &imnastica %uzelor8 3idicarea %uzei superioare, %uza de jos ramanand pe loc8 #asarea pronuntata in jos a %uzei inferioare8 .u&erea %uzelor pe rand, apoi una su% alta8 .e fac %uzele trompa , se misca la dreapta , la stan&a si se rotesc , etc8 E'ercitii pentru &imnastica o%rajilor8 .uptul o%rajilor printre masele8 3anjetul : Buzele se intend puternic in parti, in sus, odata cu comprimarea o%rajilor si dezvelirea dintilor8 2mflarea o%rajilor, pe rand8 In timpul acestor e'ercitii se pot pronunta sunetele: s, z , b , m , etc) :imnastica lim%ii8

.coaterea lim%ii din &ura , in forma de lopata in pozitie orizontala si stran&erea ei intre dinti8 .coaterea mult din &ura a lim%ii si apoi introducerea ei in fundul &urii cat mai mult si cu varful ridicat si facut &hem8 Cu lim%a scoasa si &ura putin deschisa copilul va duce varful lim%ii in sus , spre nas , in joss pre %ar%a , la dreapta , la stan&a8 #ipirea lim%ii de cerul &urii si desprinderea ei cu z&omot8 :imnastica ma'ilarelor8 Inchiderea si deschiderea &urii cu putere, ajutandu0se de maini8 Dupa ce se va deschide suficient, se va pronunta sunetul ,,c8 Cu lim%a %ine sprijinita in spatele dintilor incisive inferiori, se va apasa puternic ma'ilarul, apoi se va impin&e inainte in sus se va tra&e inapoi8

=ocuri e'ercitiu: ,, .foraitul caluluiPP ,,Bate &on&ulPP ,,Fa ca minePP ,,Pasarica z%oaraPP ,,Canta ca minePP! E'ercitii de pronuntare a sunetelor ,,rJJ , ,,lJJ , ,,sJJ , ,,zJJ , ,,!JJ, ,,cJJ , ,,bJJ , ,,mJJ) E'ercitii G framantari de lim%a E': ,, 3ica nu stia sa zica ramuricaPP , ,,2n piticPP E'ercitii pentru corectarea auzului fonematic ,, Chemam pasaricaPP , ,, +i ca minePP , ,,.a nu speriem pasarilePP , ,,Ce ai auzitMPP! Imitarea onomatopelor ,,Bprim calulPP ,,Catelul maraiePP ,,Copilul tremuraPP ,,Crean&a se rupePP

=ocuri , e'ercitii de emitare: ,,.uiera ca minePP! ,,Cine suiera mai tarePP, etc! E'ercitii cu locopedul saptamanal

Aceste e'ercitii se pot face in orice moment li%er al educatoarei 7in special dimineata ; si la inceputul activitatilor de dezvoltare si educare a lim%ajului! ;biectiv II I Sa se e:prime correct in propozitii9 ;biectiv III I Sa povesteasca in propozitii scurte9 "ctivitati specifice acestor obiective =ocuri didactice 7denumirea de o%iecte , pronuntarea cuvintelor; ,,Ce este QP , ,,Cine trimite cadoulPP ,,Cine a venitPP ,,Cine face asaPP ,,Ce ne0a adus Mos CraciunMPP , etc! =ocuri didactice 7 formulare de propozitii ; ,,.pune ce faceMPP ,,3epeta dupa minePP ,,Completeaza ce lipsestePP =ocuri didactice 7 despartire in sila%e ; ,, =ocul sila%elorPP ,,Cate sila%e areMPP , etc! =ocuri G e'ercitiu G citire de ima&ini ,,<ai sa spunem o povestePP ,,Ce vezi in ima&ineMPP ,,Ce o%iect este acestaMPP ,,.a citim ima&inile din aceasta cartePP

Activitati de lectura dupa ima&ini cu teme diferite E': ,,Familia meaPP , ,,#a ma&azinPP , ,,B plim%are cu masinaPP , etc!

Activitati de convor%ire cu teme diferite

E': ,,Cine e prietenul tauPP , ,,Cum ti0ai petrecut vacantaPP , ,,Ce stii despreOPP Activitati de memorizare cu teme diferite ,,Florile ii sunt suroriPP ,, Prietenii curatenieiPP , etc!

Corectarea pronuntiei intr0un mod o%isnuit , in orice moment al zilei , pentru a nu0 l stresa in le&atura cu tul%urarea sa! ;biectiv I? I Sa relationeze cu ceilalti copii 9 inte#randu-se mai bine in #rupa "ctivitati specifice)

Participarea la jocuri de rol 7 ,, De0a familiaPP , ,,De0a &radinitaPP , De0a doctorulPP , ,,De0a trenulPP , etc! ; in care sa ai%a un rol principal8 Participarea la activitatea ,, .i noi muncim$8 #ucru in echipa 7 de serviciu pe saptamana ;8 Participarea ca ajutor al educatoarei la toate activitatile &rupei , transmiterea de sercini copiilor8 Participarea la =ocuri de constructii8 3ealizarea de activitati pe su%&rupe , punandu0se accent pe munca in echipa si responsa%ilizarea mem%rilor8 Discutii ale educatoarei cu ceilalti copii din &rupa pentru a0i face sa0l intelea&a pe Ale' si sa nu0l evite in cadrul jocurilor8 Activitati cu toata &rupa pentru a responsa%iliza copii in respectarea re&ulilor Folosirea salutului si a formulelor de politete cu orice prilej! ;biectiv ? I Sa comunice cu toti cei din !urul sau9 "ctivitati specifice!

Discuti li%ere cu orice su%iect care il intereseaza8 =ocuri e'ercitiu ,,=ocul intre%arilorPP ,,Daca as fiPP , etc!

Desfasurate in cadrul ,,Intalniri de dimineata$8 Activitati alese care sa0i puna pe copii in situatia de a isi e'prima in pu%lic o parere , de a canta in pu%lic8 Discutii cu Ale' si cu familia sa , povestind ceea ce a facut la centru8 Activitati in care educatoarea sa0l incurajeze sa povesteasca , sa comunice cu cei din jur!

;biectiv ?I I Sa precizeze sensul cuvintelor ;biectiv ?II I Sa caracterizeze fenome , obiecte , fiinte , plante , animale , folosind cuvintele corespunzatoare9 Activitatile din centru, care cer copilului o %una cunoastere a lim%ii romane, o folosire corespunzatoare a cuvintelor8 7 o%servari, stiinta, alfa%etizare, arta ;8 Folosirea corespunzatoare a cuvintelor care defines notiuni, cate&orii de o%oecte! E': =ocuri didactice ,,.pune cum esteMPP, ,,Ce face copilulPP,

,,Enumerarea Hdescrierea Hdiferentierea le&umelor si a fructelor, etc! Acest lucru facandu0se in orice moment al zilei si nu neaparat planificat8

9er%alizarea oricarei actiuni facute! ;biectiv ?III I Sa manifeste incredere in fortele propii , in cei din !ur B familiei , cadre didactice 7, realizand ca este iubit si nu este viana lui pentru aceasta tulburare de vorbire9 Discutii ale educatoarei cu copilul pentru a0l convin&e sa se e'prime li%er, sa se manifeste firesc si sa persevereze in a e'ersa pronuntia sunetelor si a cuvintelor8 Convor%iri cu Ale' pentru a0l convin&e sa nu0i fie frica sa vor%easca si sa comunice ce doreste sa intre%e daca vrea sa stie ceva8 Discuti cu copii din &rupa pentru a avea un comportament apropiat fata de Ale' , sa vor%easca cu el, sa0l corecteze fara a0i crea disconfort afectiv8 Discutii cu familia pentru a continua activitatile din centru, repetand cu el orice cuvant, vor%ind clar tot timpul8

Activitati in care Ale' sa ai%a rolul principal, sa conduca un joc, sa coordoneze activitatea la un &rup! 5e#uli ale comportamentului educatoarei pentru reusita planului de interventie .a promoveze permanent spiritual de echipa 8

.a0l incurajeze pe Ale' in tot ceea ce face8 .a ofere o definire realista a sccesului si esecului8 .a0l recompenseze pe Ale' pentru fiecare success si sa fie alaturi de el la un esec8 .a insiste ca e'ercitiile de locopedie sa fie facute in continuare si de specialist8 .a evite pedepesele8 .a0l corecteze permanent fara a insista foarte mult ajutandu0l pe Ale' sa treaca mai repede peste aceasta corectare8 .a vor%easca clar si rar tot timpul8 .a0i arate si sa0i dovedeasca lui Ale' ca este iu%it si apreciat in fiecare moment petrecut la centru8 .a tina cont de a%ilitatile copilului: co&nitive, affective interactive!

?I)0)=ate de identificare a beneficiarilor

)a%el ! :rupa I!

Gr) criteriu +)

Gume

Se:

=ata nasterii *!/,!(//(

=ia#nostic

"dresa

A!:!3 masculin ! B!9!E ! D!.!A ! M!#! masculin

,)

/ !/ ! KKN

-) ) .)

feminin masculin

/N!/-! KKK *! /! KKC (N!/,! KKL

P!3!C! masculin

/) 0) 1)

9!9!C masculin ! )!P! C!M! C! masculin masculin

,!/-! KKK (/!/C!(// N! !(//,

.indrom hiperchi0 Bacau, netic, intarziere in mediul dezvoltarea ur%an lim%a0jului Distrofie muscu0 Bacau, lara pro&resiva, mediul recisiva, mali&na0 ur%an Duchenne Parapareza Bacau, spastic, intarziere mediul mintala severa ur%an Distrofie muscu0 Bacau, lara pro&resiva0 mediul Duchenne ur%an Parapareza Bacau, spastica8 mediul Mielomenin&ocel ur%an lom%osacrat Parapareza Bacau, spastica, intarzie0 mediul re mintala severa ur%an 3etard neuro0 Bacau, psihomotor8 ele0 mediul mente de autism ur%an .indrom #! Bacau, DoRn8 defect mediul septal ventricular ur%an corectat chirur&ical

=ata luarii in evidenta (L!/*!(//-

L!/(!(///

/ !/K!(//* *! (!(//,! (!(///

L!

!(//(

/ !/ !(//C H / !/N!(//N /K!/C!(//L

)a%el (! :rupa II!

Gr) criteriu +) ,) -) ) .)

Gume

Se:

=ata nasterii !/L!(// /N!/-! KKK (*!/N!(/// (*!/N! KK/K!/*! KK,

=ia#nostic .indrom #! DoRn .indrom #! DoRn .indrom #! DoRn .indrom distonic tip cere%elo0 e'trapiramidal Intarziere mintala severa8 Alalie8 Parapareza spastica .indrom #! DoRn .indrom #! DoRn .indrom #! DoRn

"dresa Bacau, mediul rural Bacau, mediul rural Bacau, mediul ur%an Bacau, mediul rural Bacau, mediul ur%an Bacau, mediul ur%an Bacau, mediul rural Bacau, mediul rural

B!A!C masculin F!I!E F!C :!A!P M!I!B feminin masculin feminin masculin

=ata luarii in evidenta (N!/*!(//N /!/,!(//N /!/,!(//N / !/*!(//N K!/K!(///

/) 0) 1)

C!A!

masculin

(*!/C! KLK -!/C! KKN (*!/*!(//*

(! /! KKL */!/C!(//L /L!/(!(//N

.!#!C! masculin 3!.!A ! masculin

)a%el *! :rupa III!

Gr) criteriu +) ,) -) )

Gume A!.!

Se: masculin

=ata nasterii (L!/C! KK* /-!/L!(//( (C!/ ! KK/L!/C! KKN

=ia#nostic .indrom autist 3etard psihic8 elemente de autism .indrom autist8 intarziere mentala severa E!C!I! 7 encefalo0 patie cronica infantile;8 retard psihic sever .indrom Marfan .indrom autist <ipoacuzie neurosenzoriala %ilaterala profunda .indrom Itinetant

"dresa Bacau, mediul ur%an Bacau, mediul ur%an Bacau, mediul ur%an Bacau, mediul rural Bacau, mediul ur%an Bacau, mediul rural Bacau, mediul ur%an Bacau, mediul rural

=ata luarii in evidenta -!/N!(//( (!/*!(//( /-! !(//

P!.!D! masculin .!I!B! P!M!I! masculin feminin

-!/K!(//-

.) /) 0)

2!3!D feminin ! .!3! .!A! feminin masculin

/!/N! KK/ ((!/K!(//, !/,!(//-

*!/K!(// /N!/ !(//L N!/ !(//L

1)

C!M!

feminin

0 0 KK-

?I)1)Prezentarea celorlalte servicii din componenta "sociatiei Betania) Centru de Zi =elfinul $ pentru copii cu autis!
Infiintat in fe%ruarie (//-,Centrul de Zi =elfinul pentru copii cu autism s0a impus ca o necesitate de a oferi servicii specifice acestei cate&orii de copii! Cl1direa 5n care func4ioneaz1 activitatea centrului a fost construit1 5n anul (//, de Asocia4ia Betania, cu resurse financiare e'terne! Scopul proiectului: 5m%un1ta4irea calit14ii vie4ii copiilor cu autism 6i a familiilor acestora, e'tinderea 6i 5m%un1t14irea serviciilor sociale, prevenirea 6i com%aterea mar&inaliz1rii sociale a copiilor cu autism! ;biectivele proiectului: 0Cre6terea &radului de autonomie personal1 6i a nivelului de func4ionare intelectual1 a %eneficiarilor proiectului8

0Formarea 6i dezvoltarea a%ilit14ilor de comunicare 6i interac4iune social1 5n vederea inser4iei sociale8 0Con6tientizarea 6i implicarea p1rin4ilor 5n procesul de recuperare a copiilor 8 0.prijin 6i informare 5n vederea inte&r1rii copiilor 5n unit14i de 5nv141m?nt8 0Promovarea intereselor copiilor cu autism 5n fa4a autorit14ilor8 0Influen4area opiniei pu%lice 5n sensul unei atitudini de acceptare 6i promovare a e&alit14ii de 6anse 8 0.pecializarea profesioni6tilor care lucreaz1 cu copiii 5n scopul utiliz1rii de noi metode de educa4ie ,noi terapii 6i instrumente de evaluare! Prezentarea serviciilor oferite: 0A%ilitareHrea%ilitare: terapie comportamental1, terapie psihomotric1, formarea 6i or&anizarea autonomiei personale, stimulare psiho0senzorio0motorie, lo&opedie, hidroFinetoterapie8 0Evaluare psiholo&ic1: evaluare comportamental1 6i a a%ilit14ilor8 0Consiliere, trainin& 6i suport pentru p1rin4i8 0Activit14i recreative 6i de socializare8 0Informare la nivelul comunit14ii8 0.ervirea mesei8 0)ransport de la domiciliu la centru 6i invers! Beneficiarii directi ai proiectului: sunt ( copii cu )ul%ur1ri din .pectrul Autist, cu v?rste cuprinse 5ntre * si N ani, proveni4i din familii sau afla4i 5n asisten41 maternal1 profesionist1, 6i familiile acestor copii!Copiii sunt repartiza4i 5n dou1 &rupe a c?te C! 4otivatia ale&erii acestui num1r de copii ca %eneficiari direc4i, inte&ra4i 5n pro&ramul zilnic al centrului are la %az1 necesitatea individualizarii procesului terapeutic impus de specificul dia&nosticului!2n num1r mare de copii 5ntr0o &rup1 ar face imposi%il1 a%ordarea individual1 care este esen4ial1 5n do%?ndirea de c1tre ace6tia a a%ilit14ilor vizate de planul personalizat de interven4ie! Perioada de asistare a unui copil este de ( ani, an petrecut 5n &upa I, de terapie intensiv1, si un altul 5n &upa II, de tranzi4ie, &rup1 ce pre&1te6te ie6irea din centru! Dupa perioada de 6edere 5n &rupa II ,copilul va fi direc4ionat, 5n functie de nivelul achizi4iilor la care a ajuns, c1tre o form1 de 5nv141m?nt special sau de mas1! Jn continuare, psiholo&ul centrului va men4ine contactul cu familiile copiilor care au p1r1sit centrul, su% forma unor 5ntrevederi periodice sta%ilite de comun acord, 5n func4ie de nevoile acestora de sprijin 6i 5ndrumare! Pe l?n&1 %eneficiarii direc4i, proiectul prevede 6i oferirea de servicii in sistem ambulatoriu pentru copiii cu autism 6i familiile acestora care ne solicit1 servicii specializate! Ace6tia %eneficiaza de evaluare psiholo&ic1, psiho0comportamental1 6i a a%ilit14ilor, 0, ore de terapie specific1 pe s1pt1m?n1, consiliere educational1 si psiholo&ic1 a familiei 6i coordonarea 6i supervizarea pro&ramelor terapeutice ! .erviciile sunt asi&urate de o ec*ipa multidisciplinara format1 din: psihopeda&o& coordonator proiect, psiholo&, psihopeda&o&i de recuperare 75n num1r de ,, c?te ( la fiecare &rup1;, lucratori sociali 75n num1r de (, c?te unul la fiecare &rup1;, Finetoterapeuti 7*;!

Centrul %alelelor

$pentru copilul abuzat negli7at si e5ploatat

Centrul %alelelor a 5nfiin4at 5n octom%rie KKK 6i a fost primul centru din 3om?nia destinat protec4iei copilului 0 victim1 a unei forme de a%uz sau a ne&lij1rii &rave 5n mediul familial! Centrul func4ioneaz1 5ntr0o cl1dire cu o capacitate de (/ locuri, special construit1 6i finan4at1 de Asocia4ia Betania! Jn urma acredit1rii Asocia4iei Betania ca furnizor de servicii sociale, Centrul "#alelelor$ devine, 5n anul (//-, centru de primire 5n re&im de ur&en41 pentru copilul a%uzat, ne&lijat 6i e'ploatat! Personalul centrului: este format din coordonator de proiect, / lucr1tori sociali, ( psiholo&i, ( asisten4i sociali, medic pediatru, %uc1tar, administrator, secretar0dactilo&raf 6i are drept misiune oferirea sprijinului de specialitate pentru dep16irea e'perien4elor traumatice, oferirea confortului 6i condi4iilor morale 6i materiale necesare recuper1rii caren4elor 6i necesare unei dezvolt1ri ulterioare armonioase! Scopul proiectului:este prevenirea, identificarea 6i interven4ia 5n cazurile de a%uz, ne&lijare sau e'ploatare comise asupra copilului de c1tre familie, reprezentan4i le&ali sau alte persoane! Beneficiarii direc'i: ai proiectului sunt minorii institutionaliza4i 5n urma constat1rii a%uzului, ne&lij1rii sau e'ploat1rii la care au fost supu6i 5n familie 6i copiii despre care ne autosesiz1m sau despre care suntem sesiza4i c1 sunt 5n situa4ie de a%uz, ne&lijare sau e'ploatare! Condi4iile de ocrotire sunt 5n sistem familial! Beneficiarii indirec'i: sunt familiile copiilor a%uza4i, ne&lija4i sau e'ploata4i, dar 6i copiii din familii aflate 5n situa4ie de risc! ;biectivele proiectului: 0 asi&urarea unei interven4ii eficiente 5n %eneficiul copiilor maltrata4i sau e'ploata4i80 asi&urarea unui mediu securizant, c?t mai apropiat de cel familial pozitiv8 0 a%ordarea personalizat1 pe %aza planului individualizat de interven4ie, 5n func4ie de situa4ie 6i de nevoile specifice fiec1rui copil8 0 asi&urarea unui caracter temporar protec4iei copilului 5n centru, prin 5ncredin4areaHplasamentul la o familie su%stitutiv1 7asisten4i maternali profesioni6ti;, 5n situa4iile 5n care inte&rareaHreinta&rarea 5n familia natural1 nu este posi%il18 0 sprijinirea sectorului &uvernamental 5n identificarea, evaluarea 6i monitorizarea familiilor de asisten4i maternali profesioni6ti care au sau vor avea 5n plasament copii ce au fost ocroti4i 5n centru8 0 solu4ionarea cazurilor 5n concordan41 cu prevederile #e&ii nr! (N(H(//, privind protec4ia 6i promovarea drepturilor copilului! Prezentarea serviciilor oferite: 0 consiliere social1 6i informare8 0 consiliere psiholo&ic1 pentru copil 6i familie8 0 inte&rareHreinte&rare familial1, comunitar18 0 &1zduire pe perioad1 nedeterminata8 0 educare8 0 asisten41 6i 5n&rijire8

0 evaluare 6i orientare! "sistent maternal profesionist: Jn anul (// DCentrul #alelelor$ 5n cola%orare cu D!:!A!.!P!C! Bac1u a 5nceput proiectul ce vizeaz1 plasamentulH5ncredin4area copilului la asistent maternal profesionist! Jn prezent re4eaua de asisten4i maternali din cadrul proiectului 5nsumeaz1 un total de *C de asisten4i maternali 7 *( femei 6i , %1r%a4i; care au 5n plasament -* de copii cu v?rste cuprinse 5n intervalul / 0 L ani! Asisten4a maternal1 reprezint1 o alternativ1 de tip familial temporar1 la ocrotirea reziden4ial1 a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea p1rin4ilor s1i! Asisten4a maternal1 este o alternativ1 preferat1 la ocrotirea reziden4iala datorit1 importan4ei mediului familial pentru dezvoltarea fizic1, emo4ional1 6i intelectual1 a copilului, ofer1 posi%ilitatea dezvolt1rii sentimentului de securitate 6i apartenen41 aflate la %aza s1n1t14ii emo4ionale! .copul proiectului este oferirea unui cadru sta%il 6i securizant 5n familii de asisten4i maternali pentru copiii afla4i 5n dificultate, p?n1 la &1sirea unei solu4ii definitive de tip familial 0 reinte&rare 5n familia natural1 sau adop4ie 0 acolo unde este posi%il!

Centrul de Inte#rare a Einerilor

Centrul de Inte#rare al Einerilor asi&ur1 un loc sta%il pentru o perioad1 de 0 ( ani , tinerelor care au 5mplinit v?rsta de C ani , li se ofer1 posi%ilitatea s106i formeze deprinderile de viata cotidian1 , s106i cultive capacita4ile 6i aptitudinile pentru munc1 6i s10 6i educe a%ilita4ile pentru comunicare 6i inter 0 rela4ionare! Capacitatea Centrului este de (( locuri 5n trei casu4e de tip familial ! Acestea se compun din sufra&erie , o %ucatarie doua %1i 6i patru dormitoare ! )otodata Centrul dispune 6i de un mini 0 atelier de croitorie , unde cele interesate pot invata aceast1 meserie ! Admiterea tinerilor 5n Centrul de Inte&rare este finalizat1 prin semnarea unui contract de acceptare a pro&ramului ! Beneficiarii acestuia nu formeaza un &rup sta%il pentru o perioad1 determinata ! Pe masur1 ce se realizeaza pa6i importanti 5n sensul inte&r1rii sociale a unora dintre tineri , acestia p1r1sesc centrul , iar altii le iau locul , rulajul fiind continuu! In primele C luni %eneficiarele proiectului dispun de toate serviciile Centrului &ratuit , 5n urmatoarea perioad1 acestea particip1 la cheltuielile de intre4inere a Centrului cu jumatate din chiria sta%ilit1 de coordonatorul de pro&ram urmand ca ultima perioad1 de 6edere 5n centru s1 se achite chiria inte&ral1 ! Maniera de lucru cu tinerii este individual1 ! Instruirea tinerilor se realizeaza secven4ial 6i pro&resiv cu respectarea diferen4elor individuale ! Etapele pe care le parcur&e t?narul 5n timpul 6ederii 5n Centru sunt : 0 evaluarea ini4ial1, 0 sta%ilirea proiectului educativ0profesional, 0 aplicarea proiectului educativ 6i evaluarea pro&resului! Scopul proiectului: inte&rarea sociala tinerilor revoca4i din centrele de plasament8 inte&rarea 5n comunitate a tinerilor afla4i 5n dificultate! Beneficiarii proiectului: tineri revoca4i din centrele de plasament8 tineri afla4i 5n dificultate! ;biectivele proiectului: 0 formarea deprinderilor de via4a la adolescen4ii tineri proveni4i din Centrele de Plasament si a acelor afla4i 5n dificultate, 0 continuarea studiilor H calificare Hrecalificare 6i inte&rare profesional1, 0 inte&rarea social1 6i socializare, 0 formarea unei atitudini corecte fa4a de munc1, 0 realizarea unui sistem de cazare pentru tineri 5n vederea pre&1tirii acestora pentru un trai

independent, 0 realizarea unui sistem de sprijin profesional, de instruire 5n vederea calific1rii 6i recalific1rii tinerilor pentru a06i &1si un loc de munc1! 4etodolo#ie: 0 evaluarea 6i selectarea adolescen4ilor la recomandarea specialistilor din Direc4ia :eneral1 pentru Protec4ia Copilului, 0 dezvoltarea de module educative 5n vederea form1rii deprinderilor de viat1 independent1, 0 activit14i de socializare, 0 suport material 6i financiar pentru inte&rare socio G profesional1, 0 consiliere individual1 6i de &rup, 0 asistent1 psiholo&ic1 6i psihoterapie, 0 constientizarea opiniei pu%lice, 0 identificarea de locuri de munc1, 0 activita4i specifice do%?ndirii deprinderilor socialmente dezira%ile de i&ien1 personala 6i a spa4iului de locuit, 0 activita4i de do%andire a deprinderilor de a prepara hrana, 0 de &estionare a %u&etului propriu, 0 activita4i cu cert1 dimensiune cultural1 7 lectur1, comunicare ver%al1 6i 5n scris, etc! ;, 0 activitati de petrecere a timpului li%er! "plicarea proiectului educativ: aplicarea proiectului educativ se traduce intr0o multitudine de activita4i pe care tanarul le parcur&e 5n perioada sederii 5n Centru! Aceste activitati sunt: 0 aprovizionarea 6i pre&1tirea hranei, 0 5ntre4inerea, cur4area, sp1larea 6i repararea o%iectelor de im%racaminte, a lenjeriei ,a asternuturilor 6i a 5ncal4amintei, 0 completarea 6i consolidarea cunostin4elor do%andite 5n scoal1, 0 participarea la orele de informare medicala cu privire la transmiterea %olilor venerice, de prevenire a virusului <I9 0 .IDA, de contracep4ie, de planificarea unei sarcini etc, de catre speciali6ti din domeniu, 0 participarea la orele de educatie spiritual1, 0 pre&atirea 6colar1 suplimentar1 pentru cele care0 6i continua studiile, 0 Dconfruntarea $, jocul de rol pentru asumarea responsa%ilita4ilor 6i pentru e'ersarea a%ilita4ilor sociale, 0 comunicarea scris1 6i ver%al1, 7 convor%ire la telefon, prezentare la interviu, redactare C!9! , scrisoare, cerere, etc!; ! In perioada de sedere in centru, tinerii, in functie de nevoile individuale sunt a!utati sa: 0 i6i completeze 6i s1 o%4in1 actele de identitate 0 s1 o%4in1 actele 6colare 0 s1 continuie pre&atirea scolar1 6i profesional1 , 5n special prin cursuri de perfec4ionare 6i calificare 0 s1 &aseasc1 o viitoare locuin4a, &azd1 , pe care s1 o poat1 pastra cu mijloace proprii 8 0 s1 se pre&ateasc1 pentru o via41 de familie 8 0 s1 fie pre&atit pentru e'ercitarea drepturilor 6i o%li&a4iilor ceta4enesti!

"utoevaluarea serviciului: evaluarea intern1 a serviciului are 5n vedere dou1 aspecte : 0 calitativ 7 evolutia tinerilor ;, 0 cantitativ 7 nr! tinerilor; Dvaluarea fiecarui beneficiar activ din cadrul serviciului va tre%ui sa indeplineasca urmatoarele: 0 va fi pre&atit s1 administreze %u&etul saptamanal H lunar, 0 va fi capa%il s1 respecte far1 suprave&here 6i H sau impuls e'tern re&ulile de i&ien1, 0 are un loc de munc1 5n care este apreciat de sefi, 0 este o persoan1 care citeste sau urmareste la televizor 6tirile cotidiene, 0 a a%andonat cel putin -/S din e'presiile ar&otice folosite la intrarea 5n pro&ram, 0 este 5n stare 6106i controleze pro%lemele emo4ionale 6i reac4iile 5n situa4ii dificile, 0 a inva4at cel putin // de cuvinte 6i e'presii noi, 0 este 5n stare s1 locuiasc1 sin&ur 6i s1 se &ospodareasc1 sin&ur sau impreun1 cu al4i tineri, 0 s1 stie s1 &ateasc1 cel putin * feluri de mancare, 0 6i0a 5m%unata4it cunostin4ele medicale, 0 este pre&atit pentru o viitoare via41 de familie! Dc*ipa multidisciplinara: coordonator de pro&ram, psiholo&, asistent social, instructor activita4i practice! 5ezultatele proiectului: 0 asumarea responsa%ilita4ilor 5n diverse situa4ii de via41, 0 cultivarea deprinderilor de munc1, 0 formarea ima&inii de sine 6i stimularea 5ncrederii 5n propria persoan1, 0 cultivarea autocontrolului 6i e'presivita4ii personale, 0 educarea capacita4ii de reactie la diverse situa4ii de via4a 6i a capacita4ii de ac4iune, 5n func4ie de constran&erile 6i resursele din mediu, 0 or&anizarea timpului li%er, 0 independen4a financiar1!

Biroul de Consiliere 6i Asisten41 .ocial1

Biroul de Consiliere (i "sisten'2 Social2 a fost 5nfiin4at 5n KK- cu scopul de a preveni a%andonul 6colar 6i familial! ;biectivele proiectului social vizeaz1: men4inerea copiilor 5n familie, continuitatea frecvent1rii cursurilor 6colare, reinte&rarea H inte&rarea 6colar1 a copiilor sau a tinerilor care au a%andonat 6coala, descurajarea institu4ionaliz1rii copiilor 6i prevenirea destr1m1rii familiei! Beneficiarii proiectului social: peste /// pe an, domiciliaz1 5n jude4ele: Bac1u, 9aslui, Br1ila, Buz1u, Boto6ani, Bihor 6i Ia6i precum 6i 5n municipiul Bucure6ti 6i sunt orfani, v1duve, familii monoparentale, persoane cu diza%ilit14i, v?rstnici, familii cu mul4i copii, copiii str1zii, persoane f1r1 ad1post, cazuri medicale ur&ente, persoane aflate 5n deten4ie, tineri! Selectarea beneficiarilor: se face 5n cadrul pro&ramelor de audien4e ale Biroului de Consiliere 6i Asisten41 .ocial1 5n func4ie de &ravitatea situa4iei 5n care se afl1 solicitan4ii! Dup1 evaluarea ini4ial1 a familiei, asistentul social propune planul de interven4ie pentru fiecare caz! Pentru eficien41 ma'im1, echipa solicit1 informa4ii 6i sprijin institu4iilor a%ilitate 5n protec4ia copilului, 76coal1, spital, prim1rii, poli4ie; 5n vederea inte&r1rii sociale optime a %eneficiarilor! Planul de interven'ie: const1 5n ajutor financiar, material 7haine, materiale medicale, rechizite 6colare, alimente, mo%ilier; 6i consiliere psiholo&ic1, inclusiv sprijin pentru &1sirea 6i p1strarea unui loc de munc1! Asistentul social 6i coordonatorul de proiect viziteaz1 familiile

periodic pentru implementarea planului, pentru consiliere, pentru monitorizarea familiei 6i pentru evaluarea modului 5n care sunt folosite %unurile primite prin acest serviciu! Jn func4ie de &ravitatea cazurilor, famiile pot fi sprijinite C 0 ( luni! Astfel, lunar, sunt sprijinite financiar 6i material (/ de familii f1r1 posi%ilit14i financiare 6i aflate 5n situa4ii de criz1! Costul anual al proiectului este de -/!/// euro din contri%u4ii ale partenerilor e'terni! 5ezultatele proiectului: sunt ridicarea nivelului de trai al familiilor asistate, ridicarea nivelului informa4ional 6i educa4ional al familiilor, 5ncadrarea 5n munc1 pe perioade determinate 6i nedeterminate a %eneficiarilor 7peste -/;, consilierea familiilor 5n vederea o%4inerii unor drepturi sociale! "!utorul financiar de ur#en'2: se acord1 solicitan4ilor pentru rezolvarea unor pro%leme sociale sau medicale &rave, dup1 ce comisia de evaluare a efectuat ancheta social1 6i a confirmat &ravitatea cazului! Jn cazurile medicale, ajutorul financiar de ur&en41 se acord1 pentru tratamente, interven4ii chirur&icale, transplanturi, implanturi, transportul persoanelor invalide sau f1r1 posi%ilit14i financiare la clinici H spitale din 4ar1 6i din afara 41rii! Elevii si studentii cu situa4ii socio0economice modeste %eneficiaz1 de ajutor lunar sau semestrial pentru achitarea ta'elor 6colare 6iHsau pentru cazare 6i mas1! Persoanele f1r1 venituri sau cu posi%ilit14i financiare reduse primesc ajutor financiar de ur&en41 pentru solu4ionarea unor pro%leme sociale deose%it de &rave!

4I.8.&ate de contact pentru persoana dese!nat/ s/ ofere infor!a)ii supli!entare

Centrul e *i &entru $o&ii $u iza"ilitati +!etania, Stra a ?or ului, ?u'arul .:, !a$au, 7elefon 5)23.04-.35), A resa e e#'ail: $ zPaso$iatia"etania.ro Persoana e $onta$t: Dire$tor # 7o'ita Ci&rian.

Bibliografie:
! Al%u Adriana G >oi teste fiziometrice de apreciere a dezvolt1rii fizice 6i a stadiilor incipiente a afec4iunilor motorii, Ia6i, KKC! (! Al%u Adriana 6i Al%u Constantin G Psihomotricitatea la v?rsta de cre6tere 6i dezvoltare, Ed! .piru <aret, Ia6i, KKK! *! Carantin1 D!, Copii cu tul%ur1ri din sfera fizic1 6i psihomotorie, 5n :hidul Educatorului, coord! 6t! Emil 9erza, Ateliere tipo&rafice Metropol!

,! Cojocaru @tefan, Consilierea &ravidei 6i a tinerei mame G :hid pentru asisten4i sociali, Editura #umen, Ia6i, (//,! *! Ionescu I!, Metodolodia cercet1rii socialului G curs, Editura 2niversit14ii Al! I!Cuza, Ia6i, (//(! C! Irimescu :!, )ehnici specifice 5n asisten41 social1 G curs, Editura 2niversit14ii "Al!I!Cuza$, Ia6i, (//(! N! 3usu Ctin!, <?ncu 9!, Carantin1 D!, Deficien41, incapacitate, handicap, :hid fundamental pentru protec4ia, educa4ia special1, readaptarea 6i reinte&rarea persoanelor 5n dificultate, L! 9erza Ed! E!, Pro Psihopeda&o&ie <umanitate, special1, EDP, Bucure6ti, Bucure6ti, KKN! KKL! KK(!

K! Teihs =!, )homas, .10i ajut1m iu%indu0i, Ed! Pro <umanitate, Bucure6ti, HHH)asociatiabetania)ro

htt&:,,arti$ole.fa'ousIhQ.ro, efi$ientaRfizi$aRsiRre&er$ursiunileRa$ esteia, htt&:,,III.referate.5.ro,referat#sin roa'e#ale# efi$ientei# 'intale.ht'