You are on page 1of 7

Deseuri biodegradabile si determinarea gradului de compostare a biopolimerilor

Una dintre principalele probleme pe care va trebui s le rezolve industria, n general, i industria chimic, n special, este cea a resurselor pe care le folosete. n prezent, materiile prime utilizate pentru satisfacerea majoritii nevoilor societii umane sunt bazate pe combustibilii fosili. ajoritatea prognozelor vorbesc despre diminuarea stocului de resurse fosile i chiar epuizarea lor n decursul c!torva decenii. aterialele plastice au devenit tot mai importante n decursul ultimului secol, gsindu" i aplicaii n cele mai diverse domenii ale industriei dar i a vieii omului simplu. aterialele plastice constituie o soluie convenabil pentru multe domenii tehnice, datorit bunelor caracteristici fizico"mecanice, greutii lor sczute i preului avantajos. #rincipalul dezavantaj este dat de poluarea pe termen lung pe care acestea o produc dup ce durata de via a produselor din mase plastice e$pir. n ultimii ani, n industria polimerilor se remarc tendina de a nlocui materiale plastice convenionale cu unele ce prezint biodegradabilitate mbuntit sau, i mai bine, cu unele care provin din resurse regenerabile i sunt susceptibile biodegradrii. %cum un secol, in &tatele Unite, belgianul 'eo (ae)eland punea la punct un material care avea sa revolutioneze piata de consum* banalul material plastic, care a inceput sa fie folosit pentru producerea celor mai diverse obiecte. %stazi, dupa ce s"a constatat ca #amanatul nu mai poate respira din cauza deseurilor din plastic, acesta a inceput sa fie inlocuit cu materiale mai prietenoase cu mediul inconjurator, adica biodegradabile. #rincipala problema pentru ambalaj este eliminarea substantelor nocive, reducerea in volum si continut, reciclabilitatea, siguranta si separarea usoara a materialelor, utilizarea resurselor reciclate, capacitatea de reutilizare, marcarea privitor la materialele din ambalaj si precautiile de manipulare. +el mai nou intreres economic in sectorul materialelor plastice il constituie resursele de materiale plastice regenerabile ca un respect pentru mediul inconjurator, si ca o gestiune ecologica pentru materialele fosile epuizabile. Din aceasta perspectiva materiile prime vegetale si in mod esential polimerii cu aceasta origine poseda proprietati de mare interes in industria de materiale plastice cum ar fi*

biodegradabilitatea, biocompatibilitatea, permeabilitatea selectiva si proprietati fizico" mecanice modificabile. %ceste proprietati permit aplicarea lor in domenii diferite de interes economic in sectoarele de ambalaje, te$tile, agricultura, farmacie, electronica sau medicina.

Un material plastic biodegradabil este format din molecule care pot fi transformate n molecule mai mici i mai puin poluante, transformare care are loc datorit micro" organismelor care triesc n mediul natural* bacterii, ciuperci, alge etc. ,ezultatul acestui proces de transformare trebuie s fie apa, dio$idul de carbon sau metanul. -azele naturale rezultate din vegetale precum lemnul, pluta sau bumbacul sunt biodegradabile. +hiar i materialele plastice pot fi biodegradabile. .riginea lor este sintetic sau pe baz de resurse vegetale.

Exist diverse tipuri de ambalaje biodegradabile*


biopolimeri rezultai din plante /amidon, celuloz etc01 biopolimeri produi prin polimerizarea chimic care asociaz utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare1 biopolimeri produi de micro"organisme modificate genetic1 polimeri sintetici.

Deeurile de ambalaje biodegradabile trebuie s permit descompunerea fizic, chimic, termic sau biologic pentru ca cea mai mare parte a materialului s se transforme in biomas i ap.

-radul de degradabilitate a polimerilor folositi ca ambalaje in mediu trebuie sa tina cont de* " caracteristici ale mediului in care se va produce biodegradarea /mediu natural simulat* biomasa in sol0 si ale materialului polimeric " ca variabile independente " caracteristici ale probei polimerice si variatia lor in functie de timpul de e$punere la actiune mediului " ca variabile dependente

2ariabile independente care pot fi urmarite privind mediului de biodegradare /biomasa, sol0 pot fi* " umiditatea " speciile de microorganisme prezente si concentratia lor " temperatura, p3"ul, radiatii U " substante nutritive prezente. 4n ceeea ce priveste proba, astfel de variabile ar fi* " rugozitatea suprafetei, granulatia " concentratia polimerului. (iodegradabilitatea polimerilor este influentata de numerosi parametrii structurali si prin folosirea unor metode statistice de interpretare a datelor. #rin aceste metode se poate stabili care dintre acestia se coreleaza cel mai bine cu biodegradabilitatea. hidroliza urmata de o$idarea cu ajoritatea polimerilor naturali ca amidonul, celuloza si proteinele sunt biodegradati cu usurinta prin ajutorul enzimelor. 4n vederea evaluarii procesului de biodegradare trebuie sa se tina seama de faptul ca proprietatile moleculare ale polimerului, precum distributia maselor moleculare, cristalinitatea si morfologia, vor dicta proprietatile fizice ale produsilor de ambalat, obtinuti din acesti polimeri. +and proba de polimer este supusa procesului de biodegradare, numeroase proprietati fizico"chimice se modifica* " indicel de topire /de curgere0 " distributia maselor moleculare /polidispersia0 " analiza termografica, curbele tensiune"deformare " cinetica degradarii /cu ajutorul unui respirometru, care masoara concentratia o$igenului sau a dio$idului de carbon in faza gazoasa0 . conditie esentiala pentru biodegradarea polimerilor este compostarea aeroba, realizeazata intr"un mediu controlat de temperatura, flu$ul de aer si umiditate utilizand un respirometru sau o instalatie de masurare a dio$idului de carbon. #entru a controla cantitatea de aer introdus, se foloseste aer comprimat. 5estul urmareste masurarea consumului total de

o$igen care insoteste procesul de biodegradare a polimerului. #rin aceasta metoda se determina conversia si viteza de biodegradare a biopolimerului sub actiunea microorganismelor aerobe in prezenta apelor reziduale municipale* " in prima etapa are loc atasarea microorganismelor la proba de polimer /formandu"se un mic ecosistem pentru microb, in care acesta actioneaza asupra materialului polimeric, de obicei prin enzime, in sensul descompunerii conform necesitatilor de alimentare a microorganismului0 " a doua etapa a biodegradarii consta in fragmentarea materialului - a treia etapa este dezintgrarea acestuia si transformarea in pulbere - a patra etapa si finala este transformarea in dio$id de carbon, apa si substante minerale

Determinarea gradului de compostare a deseurilor biodegradabile (biopolimeri)


Principiu etoda de ncercare evalueaz gradul de dezintegrare al materialelor de ncercat la nivel de laborator, n condiiile similare unui process intens de compostare aerob. atricea solid utilizat este format din deeuri sintetice inoculate cu un compost rezultat dintr"o instalaie de compostare. #robele din materialul de ncercat sunt compostate mpreun cu deeurile solide sintetice. -radul de dezintegrare este determinat dup un ciclu de compostare prin cernerea matricei finale printr"o sit cu dimensiunea ochiurilor de 6 mm cu scopul de a recupera reziduurile nedezintegrate din materialul de ncercat. +antitatea de substan care lipsete din materialul de ncercat este considerat dezintegrat i permite calcularea gradului de dezintegrare. Reactor pentru compostare ,eactorul pentru compostare este o cutie confecionat dintr"un material inert corespunztor care nu afecteaz procesul de compostare, de preferin cu dimensiunile urmtoare* 78 cm $ 68 cm $ 98 cm /lungime, lime, nlime0. n serie, recipientul ales nu trebuie s varieze cu mai mult de :; n dimensiuni. +utia trebuie s fie prevzut cu un capac care s asigure nchiderea etan n scopul evitrii oricrei evaporri e$cesive. n plus, cutia i

capacul pot s fie sigilate cu o band adeziv. 'a mijlocul celor dou cote de 68 cm nlime, la o innaltime de apro$imativ <,: cm de la baza cutiei, trebuie perforat un orificiu cu diametru de : mm. +ele dou orificii permit schimbul de gaze ntre atmosfera interioar i mediul e$terior. &e recomand supravegherea pentru a nu se acoperi orificiile cu band adeziv sau n orice alt mod. De asemenea, se pot utiliza i alte recipiente cu volum cuprins ntre : ' i 68 ', cu condiia de a se verifica n prealabil ca acestea nu creaz condiii anaerobe nefavorabile. 5rebuie ca recipientul s fie astfel nchis inc!t s evite uscarea e$cesiv a coninutului. n acelai timp, trebuie s fie prevzute orificii pentru a permite schimburile de gaze i a asigura condiii aerobe pe toat durata fazei de compostare.

Mod de lucru

Pregtirea probelor asa eantioanelor /probelor0 se determin prin uscarea materialului p!n la obinerea unei mase constante. 5ehnica de uscare utilizat n aceast etap trebuie, de asemenea s fie cea utilizat la sf!ritul ncercrii pentru evaluarea masei finale a probelor.

nceperea experimentului &e amestec probele cu 9 )g deeuri sintetice umede. n funcie de volumul ocupat de probe, masa acestora trebuie s fie cuprins ntre : g i 68 g pe reactor. De aceea, raportul ntre masa probelor i masa deeurilor sintetice trebbuie s fie n domeniul 8,: ;.....6 ;. &e nregistreaz masa probelor adugate efectiv n fiecare reactor. %mestecul este mprtiat la baza reactorului pentru aforma un strat omogen. #entru a permite schimburile de gaze i cu zonele interne ale patului nu se recomand presarea mecanic a amestecului. #oate fi util a se folosi n paralel i un reactor martor, fr material de ncercat, cu scopul de a controla desfurarea reaciei de compostare.

Profil de temperaturi =iecare reactor se nchide, se c!ntrete i se intorduce ntr"un cuptor cu circulaie de aer, meninut la o temperatur constant /:> ? 60 @+. Dup 78 zile, temperatura poate fi eventual micorat. Domeniul admis de temperaturi este cuprins ntre temperatura ambiant 69@+ i :>@+. Durata ma$im a ncercrii este de A8 zile. Diagrama din figura B arat, ca e$emplu, profilele de temperatur posibile. Dup 6> de zile, pentru reinoculare, n fiecare reactor se pot aduga apro$imativ 6: g sol fertil sau de compost. Dup adugarea solului, coninutul se amestec uor. n raportul final se indica natura solului su a compostului. Controlul umiditii n scopul desfurrii corespunztoare a procesului de compostare, umiditatea trebuie controlat periodic. +oninutul de ap liber, adic nu a fost atins nivelul de saturaie al capacitii de absorbie al apei. .peratorul poate controla aceast condiie n cursul compostrii prin comprimarea materiei, care trebuie s elimine o cantitate mic de ap. mestecare n timpul compostrii, materialul se amestec periodic. %erarea i amestecarea sunt importante nu numai pentru repartiia apei dup adugare, dar i pentru aerarea materialului n cursul compostrii 'a nceputul procesului de compostare se determina mas brut a reactorului plin cu amestec. #eriodic, se c!ntrete reactorul, i dac este necesar, prin adugare de ap, conform instruciunilor, se restabilete masa iniial, n totalitate sau parial.

Controlul procesului de compostare!

Miros n cursul procesului de compostare este posbil s se detecteze o succesiune precis de mirosuri specifice. n timpul primelor dou C trei zile, deeurile sintetice degaja un miros, care se atenueaz progresiv i care ncep!nd cu intervalul dintre a :"a p!n la a 98"a zi i pentru o durat de apro$imativ 98 zile se transform ntr"un miros de amoniac. %poi, nu se mai

detecteaz nici un miros n particular sau de pm!nt. n raportul de ncercare se nregistreaz orice variaie posibil fa de aceast schem.

p" . etap a controlului p3"ului materialului n cursul compostrii poate fi cu uurin realizat cu ajutorul h!rtiilor universale indicatoare de p3. &e umecteaz cu compost benizle indicatoare de p3. p3"ul trebuie s vireze de la valorile acide iniiale /apro$imativ <0 la valori bazice /ntre > i A0 n cursul primelor /98 ... 9:0 zile, apoi trebuie s devin neutre /apro$imativ D i >0 la finalul ncercrii. n raportul de ncercare se nregistreaz orice variaie posibil de la aceast schem.

#nspecie vi$ual n timpul compostrii, aspectul vizual al materiei se schimb pe parcursul primelor dou saptamanai. iceliul format pe materie n cursul compostrii poate fi vizibil din prima sptm!n. +uloarea deeurilor sintetice, care este iniial clar /galben0 din cauza concetrantii mari de rumegu, devine maro ntr"un interval de 98 zile. n rapotul de ncercare se nregistreaz orice posibil variaie a acestei scheme.