CORNELIU LEONTE

ELEMENTE DE CONSTRUCII

-1-

ELEMENTE DE CONSTRUCII

IAI 2006

-2-

CUPRINS Introducere Capitolul 1. Importana i coninutul cursului de Elemente de construcii . 1.1. Contribuia cursului la formarea in inerului !oote"nist #i $iscicultor 1.%. Coninutul cursului #i relaiile cu alte &isci$line. Capitolul 2. Materiale de construcii. %.1. Noiuni intro&ucti'e $ri'in& materialele &e construcii %.1.1. Lemnul %.1.%. (iatra natural) %.1.*. (ro&use ceramice %.1.+. Lianii %.1.,. Mortare %.1.-. .etoane %.1./. (ro&use &in metal %.1.0. Materiale termo #i "i&roi!olante %.1.1. (ro&use &in a!bociment2 sticl)2 $olimeri sintetici Capitolul 3. Noiuni de re isten! a materialelor i dimensionarea elementelor de construcii. *.1. Clasificare. Elemente com$onente ale structurilor &e re!isten) *.%. Ti$uri &e structuri &e re!isten) *.*. 3ctiuni 4n construcii *.*.1. Definiie2 Clasificare2 5ru$are *.*.%. 6ore e7terioare2 interioare2 solicitari *.*.*. Eforturi unitare *.*.+. Le )tura &intre eforturile unitare si &eformaiile s$ecifice. Le ea lui 8oo9e *.*.,. Criterii $entru &imensionarea elementelor &e construcii. Meto&e &e calcul Capitolul ". Elemente de construcii la o cl!dire +.1. Definirea #i clasificarea construciilor +.%. 3lc)tuirea eneral) a unei cl)&iri +.*. Mo&ularea #i ti$i!area construciilor +.+. Terenul &e fun&are +.,. 6un&aii +.-. Structura &e re!isten) a unei cl)&iri
-3-

+./. (erei :;i&uri< +.0. 6erestre #i u#i :T=m$l)rie< +.1. 3co$eri#uri +.1>. (ar&oseli +.11.Elemente #i lucr)ri &e finisa? Capitolul #. Elemente de $i ica construciilor ,.1. Conce$tul &e confort termic ,.%. Transmiterea c)l&urii $rin elementele &e construcii ,.*. (ermeabilitatea elementelor &e construcii la 'a$orii &e a$) ,.+. Sistemul &e 'entilaie. Meto&e &e calcul ,.,. .ilanul termic #i factorii care 4l influenea!). Meto&e &e calcul ,.-. Iluminarea natural) #i artificial). Meto&e &e calcul

IN%R&'UCERE

-4-

E'oluia unei societ)i &in $unct &e 'e&ere economic #i social $oate fi a$reciat) #i $rin ni'elul &e &e!'oltare a construciilor. Cl)&irile ofer) oamenilor con&iii cores$un!)toare $entru &esf)#urarea acti'it)ilor materiale #i s$irituale. (entru &e!'oltarea #i mo&erni!area ba!ei te"nico@materiale a sectorului &e cre#tere a animalelor #i $iscicol2 &u$) a&erarea la UE se 'or aloca fon&uri 4nsemnate2 care ar $utea fi utili!ate cel mai eficient &e c)tre s$eciali#tii 4n !oote"nie2 in . !oote"ni#ti #i $iscicultori. 6on&urile comunitare se 'or aloca $entru instalarea tinerilor fermieri2 4nfiinarea &e noi ferme 2 mo&erni!area celor e7istente2 s$ri?inirea fermierilor care $artici$) la $ro ramele $ri'in& calitatea alimentelor #i s$ri?inirea ru$elor &e $ro&uc)tori. An acti'itatea fermelor !oote"nice #i $iscicole2 s$eciali#tii trebuie s) intro&uc) te"nolo iile mo&erne &e cre#tere2 s) soluione!e $roblemele le ate &e confortul animalelor #i calitatea $ro&uselor obinute. Cunoa#terea elementelor &e construcii care &etermin) nemi?locit $arametrii &e microclimat ai a&)$osturilor a &e'enit o necesitate $entru s$eciali#ti. La $roiectarea2 e7ecutarea #i mai ales la e7$loatarea cl)&irilor !oote"nice trebuiesc a'ute 4n 'e&ere 4n afar) &e necesit)ile fi!iolo ice ale animalelor #i $roblemele le ate &e com$ortamentul 4n e7$loatare al construciei2 e'entualele &e ra&)ri cau!ate &e atmosfera ume&) #i a resi'). 3si urarea unei tem$eraturi #i umi&it)i cores$un!)toare2 &iminuarea ! omotului e7cesi'2 com$o!iia #i 'ite!a &e circulaie a aerului 2 iluminatul artificial #i natural sunt con&iii &e microclimat care reunesc cerinele oamenilor2 animalelor #i construciei.

-5-

CAPITOLUL 1

Importana #i coninutul cursului de elemente de construcii

1.1. Contribuia cursului la formarea inginerului oote!nist i "iscicultor

Construciile a ro@!oote"nice #i amena?)rile $iscicole sunt &estinate a&)$ostirii animalelor2 &e$o!it)rii #i conser')rii fura?elor a $ro&uciei animaliere #i $entru $ro&ucia $iscicol). Construciile !oote"nice #i $iscicole re$re!int) o cate orie &istinct) &e construcii cu o $roblematic) s$ecific) #i $articularit)i $ro$rii a c)ror cunoa#tere trebuie s)@#i )seasc) locul 4n $rocesul &e formare a 'iitorului in iner !oote"nist #i $iscicultor ca s$eciali#ti cu $re )tire multilateral). Ca element te"nolo ic construciile !oote"nice #i $iscicole $artici$) &irect la obinerea unor $ro&ucii animaliere #i $iscicole s$orite2 ceea ce im$une o str=ns) colaborare 4ntre !oote"nist #i $iscicultor 2 ca te"nolo #i ali s$eciali#ti cum ar fi constructorul2 mecani!atorul2 instalatorul etc. Du$) mo&ul cum aceste construcii $artici$) la $rocesul &e $ro&ucie se $ot clasifica 4nB cl)&iri &e $ro&ucie2 au7iliare #i ane7e2 $recum #i elemente &e ec"i$are te"nic) #i e&ilitare. 6actorii &eterminai care im$un soluiile constructi'e la $roiectarea s$aiilor $entru 4ntreinera animalelor #i $entru $ro&ucia $iscicol) sunt B @ &estinaia construciei2 &eterminat) &e s$ecie2 cate orieC @ $ro&ucia urm)rit) :carne2 la$te2 ou)2 l=n)2 $e#te etc.<C

-6-

@ '=rsta animalelor #i &estinaia lor :$entru $ro&ucie sau re$ro&ucie<C @ soluia te"nolo ic) le at) &e sistemul &e 4ntreinere2 fura?are2 e'acuare a &e?eciilor2 recoltarea $ro&uselor2 ra&ul &e mecani!are a $roceselor &e $ro&ucie etc.

1.2. Coninutul cursului i relaiile cu alte #isci"line

Disci$lina &e elemente &e construcii #i@a conturat $roblematica o&at) cu trecerea s$re formele intensi'e &e cre#tere a animalelor. 3$ariia ei ca &isci$lin) &e sine st)t)toare este str=ns le at) &e necesitatea creerii unui Dme&iu artificialE care s) asi ure nu numai cre#terea unor animale s)n)toase2 ci #i obinerea unor $ro&ucii mari2 #tiut fiin& fa$tul c) $ro&ucia animalelor este re!ultanta &intre Dfactorii eneticiE #i cei &e Dme&iu e7ternE2 iar &in ace#tia &in urm) fac $arte #i a&)$osturile. Stu&iul construciilor !oote"nice #i $iscicole are un caracter a$licati'. Tot ceea ce se 4n'a) teoretic se $oate confrunta #i 'erifica 4n con&iiile unit)ilor !oote"nice #i $iscicole. Obiecti'ul urm)rit la aceast) &isci$lin) este $re )tirea 'iitorilor in ineri !oote"ni#ti #i $iscicultori ca te"nolo ie &e conce$ie2 $entru $roiectarea unit)ilor &e $ro&ucie animal) #i $iscicol)2 ca beneficiari ai in'estiiilor &e $rofil #i ca s$eciali#ti $entru 4ntreinerea #i e7$loatarea construciilor 2 la $arametrii $roiectai. Noiunile cu$rinse 4n curs urm)resc asi urarea unei orient)ri 4n &omeniul elementelor &e construcie2 a materialelor &e construcie #i a structurilor constructi'e2 a$rofun&area elementelor &e fi!ic) a a&)$osturilor2 a soluiilor &e ca!are. Disci$lina &e elemente &e construcii are relaii &irecte cu &isci$linele te"nolo ice &e cre#tere a animalelor2 cu &isci$linele &e !ooi ien)2 ma#ini #i instalaii !oote"nice $recum #i cu alte &isci$line2 &e la care utili!ea!) o serie &e elemente absolut necesare $entru reali!area 4ntr@o conce$ie unitar)2 a unui s$aiu te"nolo ic com$le7 $entru cre#terea #i e7$loatarea animalelor.

-7-

CAPITOLUL 2

Materiale de construcii

-8-

2.1. Noiuni intro#ucti$e "ri$in# materialele #e construcii

Totalitatea $ro&uselor care contribuie la e7ecutarea unei construcii $oart) numele eneric &e Dmateriale &e construciiE. Cunoa#terea caracteristicilor fi!ico@mecanice #i c"imice2 $recum #i a mo&ului &e com$ortare a materialelor &e construcii la &i'erse aciuni &istructi'e la care sunt su$use $e tim$ul e7$loat)rii2 ofer) $osibilitatea ale erii corecte a materialelor necesare e7ecut)rii &iferitelor elemente &e construcie. 2.1.1. Lemnul 2.1.1.1. Caracteristici generale Lemnul este un material de natur ) organic), vegetal) #i prezint) o gam) larg) de utilizare n construcii, de la elementele de rezisten) pn) la mo ilier #i piese decorative! Lemnul &e construcie re!ult) &in &ebitarea la anumite &imensiuni #i a$oi &in $relucrarea 4n anumite forme a trunc"iurilor arborilor #i c=teo&at)2 a ramurilor roase2 $recum #i a r)&)cinilor acestora. Datorit) marii lui r)s$=n&iri 4n natur)2 $recum #i a $osibilit)ii &e a fi u#or obinut #i $relucrat2 lemnul este folosit la tot felul &e construcii 2 at=t la cele &efiniti'e &in lemn: case &in lemn2 $o&uri &e lemn2 construcii rurale@ $)tule2 ra?&uri<2 c=t #i la cl)&irile 4n care $re&omin) alte materiale &e construcie: c)r)mi&a2 betonul2 $iatra sau metalele< lemnul ocu$) un loc im$ortant 4n confecionarea sc"el)riei2 cofra?elor2 rin&)riei2 asterelei #i a t=m$l)riei &e u#i #i ferestre.nnnnnnnnnn Te"nolo iile mo&erne &e $relucrare a lemnului au $ermis e7tin&erea &omeniului &e utili!are &e la r)#inoase :bra&ul2 moli&ul< #i foioase :fa ul2 salc=mul<2 asu$ra tuturor s$eciilor &e lemn2 inclusi' $lo$ul #i salcia. 3'anta?ele care re!i&) &in utili!area lemnului 4n construcii suntB - se $relucrea!)2 asamblea!) #i se mani$ulea!) u#or C - asi ur) o i!olaie termic) #i fonic) cores$un!)toare C - se $ot obine $iese relati' lun i C - $re!int) as$ect frumos . Limitarea &omeniului &e utili!are a lemnului este &eterminat) &e unele &e!a'anta?eB
-"-

se a$rin&e #i ar&e u#or C este $uin re!istent la aciunea a enilor e7terni C are $ro$riet)i mecanice nesatisf)c)toare C ofer) un sortiment limitat at=t ca form) a seciunii trans'ersale2 c=t #i ca lun ime a $ieselor C are o &urat) &e e7$loatare relati' re&us) fa) &e alte construcii &in metal2 !i&)rie sau beton C $re!int) a&esea &efecte cum ar fi B no&uri c)!)toare2 cr)$)turi2 )uri &e insecte2 !one &e alteraie etc:fi .%.1<.

6i . %.1. Defecte ale lemnului :no&uri< B a@ no& total concrescut C b@ @ no& $arial concrescutC c@no& c)!)tor

2.1.1.2. Proprieti fizico-mecanice Densitatea aparent. Densitatea a$arent) este o $ro$rietate care &e$in&e &e esena #i &e umi&itatea lemnului (tabelul 2.1), influen=n& &irect re!istenele sale mecanice. Tabelul 2.1 (ariaia densitaii aparente a lemnului )n $uncie de specie i de umiditate* Cucu i cola+., Specia .ra& Moli& (in Ste?ar 6a 6rasin 'ensitatea aparent! *-./m0, pentru lemnul 1 (erde Cu 1#2 ap! Uscat 1>>> +,> +1> /+> +0> +*> />> ,%> +1> 11>> /+> -,> 1>1> /,> -1> 1%> /-> -0>
- 1# -

Salc=m Tei

00> /+>

/,> +->

/*> +1>

Umiditatea lemnului.Cantitatea &e a$) coninut) &e lemn 4n momentul t)ierii2 a?un e $=n) la ?um)tate &in masa sa2 re&uc=n&u@se tre$tat $rin e'a$orarea a$ei libere :a$a care circul) $rin esuturile 'e etale< #i a unei $)ri &in a$a &e "i rosco$icitate :a$a fi7at) $rin a&sorbie &e $ereii esuturilor 'e etale<2 $=n) la stabilirea unui ec"ilibru cu umi&itatea atmosferic). An ara noastr)2 umi&itatea lemnului uscat 4n aer 'aria!) 4ntre 1% #i 1,F. Umi&itatea lemnului &e construcie notat) cu U #i e7$rimat) 4n $rocente este &at) &e relaia B
U = m % m1 1>> 2 :F< m1

4n care B U este umi&itatea2 4n F C m% G masa lemnului 4n stare natural)2 4n C m1 G masa lemnului uscat la 1>>. . .1>,HC2 4n C Iariaia 4n tim$ a umi&it)ii $ro&uce fenomenele &e umflare i contragere a lemnului. 3ceste fenomene se manifest) &iferit2 4n funcie &e orientarea fibrelor2 fiin& minime 4n lun ul fibrelor #i ma7ime $e &ireciile tan eniale la inelele anuale. Rezisten ele mecanice ale lemnului. Re!istenele mecanice ale lemnului sunt influenate &e un "iul &e inci&en) format &e &irecia forei #i &irecia fibrelor lon itu&inale2 &e umi&itate2 $recum #i &e $re!ena &efectelor (tab. 2.2). Tabelul 2.2 Re istenele mecanice ale lemnului pentru umidit!i cuprinse )ntre1# i 132 *'r!.4icescu i cola+., Specia Ste?ar Compresiune )n lun.ul $i+relor *daN/cm5, 1*> 6nco7oiere *daN/cm5, U1,F 1*>
- 11 -

6nco7oiere *daN/cm5, U10F 1>

Compresiune Perpendicular! pe $i+re *daN/cm2, *>

Moli&

1>>

1>>

/>

1,

!ropriet ile izolante ale lemnului. Lemnul este un bun i!olator termic2 electric #i fonic2 4n acest &in urm) &omeniu2 lemnul fiin& asociat cu 'ata &e sticl)2 #i 'ata mineral). Defectele lemnului. Defectele $re!entate &e lemn $ot fiB &efectele &e form) :conicitatea anormal)2 curbura etc.<2 &efectele &e structur) :fibra r)sucit)2 fibra 4nc=lcit) etc.<2 no&urile2 cr)$)turile2 )urile2 aleriile2 coloraiile2 alteraiile #i altele. 3cestea se &atoresc mo&ului &e cre#tere2 aciunii microor anismelor2 a enilor fi!ici #i influenea!) ne ati' asu$ra re!istenei mecanice a lemnului. 2.1.1.3. Msuri de protecie a lemnului Lemnul $oate fi su$us aciunii a resi'e &in $artea unor a eni &e natur) 'e etal) :al e2 ciu$erci2 microor anisme<2 &e natur) animal) :ro!)toare2 insecte2 lar'e etc.< sau $oate fi atacat sau &istrus &e foc. Ca meto&e &e tratament a su$rafeelor se folosesc carbonizarea2 :o$eraie 4n tim$ul c)reia a$ar la su$rafa) u&roanele 2 &atorit) &istil)rii $ariale a lemnului 4n $rocesul &e ar&ere su$erficial)< #i carbolinizarea2 :a$licarea unui strat su$erficial &e carbolineum2 $ro&us obinut $rin &istilarea "uilei<. Am$otri'a intem$eriilor2 lemnul se $rote?ea!) $rin a$licarea $e su$rafaa lui a unuia sau a mai multor straturi &e 'o$sele sau lacuri. Ca tratament 4n $rofun!ime2 este utili!at) impregnarea cu &i'erse substane antise$tice sau "i&rofu e2 o$eraie care $oate fi reali!at) $rin 4mb)iere 4n ba!ine &esc"ise sau $rin in?ectare2 4n autocla'e sub $resiune. "gnifugarea :$rotecia 4m$otri'a aciunii focului< se $oate reali!a fie $rin a$licare la su$rafaa lemnului a unor straturi &e a!best2 #amot)2 tabl) sau tencuial)2 fie $rin a$licarea unor soluii i nifu e : silicat &e so&iu 2 'o$sele i nifu e <. 2.1.1.4. Sortimente de material lemnos folosite n construcii Materialele lemnoase utili!ate 4n construcii $ot fi ru$ate 4n materiale lemnoase brute #i prelucrate. 8 Materialele lemnoase +rute $ro'in &in trunc"iuri f)r) cren i #i f)r) coa?) #i sunt $re!entate 4n tabelul 2.#.
- 12 -

Tabelul 2.# 'imensiunile lemnului rotund $olosit )n construcii 'enumirea produsului .ulumaci .ile Manele (r)?ini (iloi 'iametrul la cap!tul su+ire *cm, 1>J%> 1%J10J11 +J/ 10J+> 9un.imi *m, 12,>J*2>> -2>>J12>> *2>>J-2>> %2>>J+2>> -2>>J1,2>>

K Materialele lemnoase prelucrate $ot fi2 la r=n&ul lor2 4m$)rite 4n &ou) ru$e &e sortimente B - lemn semiecarist2 res$ecti' lemn semirotun& :lemn rotun& &es$icat< #i cio$litur)2 obinut &in lemn rotun& cu lun ime mai mare &e /2>> m #i cu &iametrul cu$rins 4ntre 1, #i 10 cm C - lemn ecarist :c"erestea<2 obinut $rin &ebitarea lemnului rotun& &e r)#inoase sau &e foioase #i caracteri!at $rin fa$tul c) aceste sortimente au muc"ii 'ii #i sunt m)r inite &e fee $lane. (rinci$alele sortimente &e lemne ecarist sunt urm)toareleB - sc$ndurile2 care au rosimea &e cel mult +>mm #i l)imea mai mare &ec=t &ublul rosimii2 4ns) nu mai mic) &e 0>mmC - dulapii, care au rosimea cu$rins) 4ntre +> #i 1>>mm #i l)imea mai mare &ec=t &ublul rosimii2 4ns) nu mai mic) &e 1>>mm C - grinzile, care sunt $iese cu fee #i canturi $lane #i $aralele 4ntre ele2 a'=n& rosimea cu$rins) 4ntre 1> #i *>cm2 l)imea cu$rins) 4ntre 1% #i 1* cm2 iar lun imea normal) cu$rins) 4ntre *2>> #i -2>>m. (e ba!) &e comen!i s$eciale se $ot reali!a rin!i cu lun imea $=n) la 1%2>>m:tab.%.+< C - ipcile, care sunt $iese cu rosimea &e 12%J+cm2 l)imea &e 120J -cm #i lum imea &e la 12>> la -2>>mC - riglele, &enumite #i cu#aci2 care sunt $iese cu rosimea cu$rins) 4ntre + #i 1>cm2 l)imea cu$rins) 4ntre - #i 1, cm #i cu lun imea &e 12>>J -2>>m Dintre sortimentele &e c"erestea &e foioase2 cea mai mare im$ortan) $re!int)2 $entru construcii2 c"eresteaua &e ste?ar #i cea &e fa . Tabelul 2.% 'imensiunile u uale pentru .rin ile din lemn de r!inoase
- 13 -

:rosimi *cm, 1> 1% 1, 11 %, *> 1% 1% @ @ @ @ 1, 1, 1, @ @ @

9!imi *cm, @ @ 1/ @ @ @ 11 11 11 11 @ @ @ %, %, %, %, @ @ @ *> *> *> *>

9un.imi *m, 'e normale *2>>J-2>> &in ,> 4n ,>cm -2,>J1%2>> &in ,> 4n ,>cm

K Produsele din lemn prelucrat folosite 4n construcii sunt B duumelele cu lamb i uluc, folosite la $ar&ositul camerelor &e locuit2 a birourilor etc. #i fabricate &in sc=n&uri sau &ula$i &e r)#inoase:fi .%.%<C

6i . %.%. Sc=n&uri cu lamb) #i uluc sc$ndurile fl uite , fabricate &in c"erestea &e r)#inoase:fi .%. *< C

6i .%. * Sc=n&uri f)luite parc&etele, constituite &in lamele cu lun imea &e la 1>J,>cm2 l)timea &e %J1cm #i rosimea &e 1>J%> mm:fi .%.+<C

6i . %.+. Montarea $arc"etului obi#nuit 1@ $arc"et C %@ &u#umea oarb) C *@ $er'a! C +@ fri!).

- 14 -

pa'elele din lemn,utili!ate la e7ecutarea $ar&oselelor 4n ateliere2 "ale &e ma#ini2 "an are2 stan&uri $entru animale etc. #i $re!int) urm)toarele a'anta?eB sunt c)l&uroase2 amorti!ea!) ! omotul2 sunt elastice #i sunt re!istente la u!ur). 3ceste $ro&use se li'rea!) 4n &ou) sortimente B $a'ele &e ti$ul ( :$rismatic< #i $a'ele &e ti$ul C :cilin&ric<2:fi .%.,.<.

a b 6i . %.,. (a'ele &in lemn a@ $rismaticeC b@ cilin&rice. ( Dintre produsele o+inute prin 7alori$icarea superioar! a lemnului se citea!) urm)toarele B - furnirele , obinute $rin t)ierea $lan) sau t)iere $rin &erulare #i care au o rosime cu$rins) 4ntre >2% #i -mm C - placa)ele din lemn , obinute $rin 4ncleierea unor foi &e furnir su$ra$use2 cu fibrele 4ncruci#ate C - panelele , fabricate &intr@un mie! &e #i$ci &e moli& sau bra&2 4ncleiate unele l=n ) alte #i aco$erite2 $e ambele fee2 cu c=te o foaie &e furnir. (anelele nu se &eformea!)2 nu se on&ulea!) #i nu cra$) la 'ariaiile normale &e umi&itate #i tem$eratur) &in 4nc)$erile 4nc"ise C - plcile din ac&ii de lemn , &enumite 4n mo& curent (3L C sunt $anouri obinute $rin a lomerare sub $resiune2 cu a?utorul unui liant sintetic2 a a#c"iilor &e lemn #i au o &ensitate a$arent) care 'aria!) 4ntre +>> #i 1>>> 9 LmM. (rin tratare cu &iferite substane2 $l)cile &e ti$ (3L $ot fi "i&rofu ate2 i nifu ate sau antise$ti!ate C - plcile din fibre de lemn (!*+) , fabricate &in fibre &e lemn 4m$=slite &atorit) $ro$riet)ilor a&e!i'e #i &e coe!iune $ro$rii. La fabricare se $ot a&)u a liani2 $recum #i alte substane antise$tice2 i nifu e2 emulsii &e bitum etc. An funcie &e &ensitatea a$arent)2 se $ot &istin e urm)toarele sortimente B (6L $oros2 cu &ensitatea a$arent)
- 15 -

&e %%>J+>>9 LmM2 (6L &ur2 cu &ensitatea a$arent) &e minimum 0,>9 LmM #i (6L e7tra&ur2 cu &ensitatea a$arent) &e minimum 1,>9 LmM. (l)cile &e (6L &ur #i e7tra&ur $ot fi 4nnobilate $rin emailare sau l)cuire :(6LGE<2 $recum #i $rin melaminare :(6L@M<. Emailarea se reali!ea!) $rin turnarea sau $ul'eri!area unuia sau a mai multor straturi &e email sau lac2 care se usuc) la cal&. Melaminarea se reali!ea!) $rin $resarea la cal& a unuia sau a mai multor filme &e "=rtie2 im$re nat) cu r)#in) melaminic). 2.1.2 Piatra natural (iatra natural) se )se#te la su$rafaa scoarei $)m=ntului sub form) &e amestecuri naturale &e minerale2 care formea!) rocile. Utili!area $ietrei naturale 4n construcii este ?ustificat) &e muti$lele calit)i ale acesteia B - se )se#te &in abun&en) 4n ma?oritatea re iunilor &in ara noastr) C - $re!int) re!istene mari la com$resiune #i u!ur) C - $re!int) o mare &urabilitate 4n tim$ - are2 un as$ect natural frumos C - necesit) numai transform)ri fi!ice C - $oate fi utili!at) at=t ca material &e ba!)2 c=t #i ca material &ecorati'. Utili!area limitat) a $ietrei naturale este &eterminat) &e urm)toarele $ro$riet)i ale acesteia (tab. 2.,). - &ensitatea a$arent) mare2 fa$t care are im$licaii &irecte asu$ra costului mani$ul)rilor2 trans$ortului2 $recum #i asu$ra &imensiunilor fun&aiilor #i a altor elemente constructi'e C - ma?oritatea rocilor au o con&ucti'itate termic) ri&icat) #i &in acest moti' sunt contrain&icate la e7ecuia elementelor &e 4nc"i&ere ale construciilor C - se com$ort) necores$un!)tor la foc C - se $relucrea!) cu un consum ri&icat &e ener ie. Tabelul 2., Propriet!ile $i ico;mecanice ale unor roci Caracteristici Densitatea a$arent) Com$actitatea Unitatea de m!sur! N L&mM F
- 16 -

:ranit de Iaco+ 'eal me&. %2-% me&. 1/20>

Calcar de <ampotoc me&. %2,/ me&. 1,2,>

Marmur! de Monesa min %2-0 min 1020>

(oro!itatea total) 3bsorbia &e a$) Re!istena la com$resiune 4n stare uscat)

F F &aNLcmO

me&. %2%> ma7 >2+> 1->>J%/>>

me&. +2,> ma7 12>> /,>J11>>

ma7 121> Ma7 >2*, 1>>>J1*>>

2.1.2.1. Clasificarea rocilor Rocile $ot fi clasificate &u$) &i'erse criterii #i anume B &u$) genez2 rocile se clasific) 4n roci magmatice sau eru$ti'e2 roci sedimentare #i roci metamorfice C &u$) structur2 res$ecti' &u$) ra&ul &e cristali!are al mineralelor com$onente2 rocile se clasific) 4n roci cu structur) &olocristalin)2 care au mineralele com$let cristali!ate2 roci cu structur) &emicristalin2 care au mineralele $arial cristali!ate #i $arial amorfe #i roci cu structur amorf C &u$) te-tur2 res$ecti' &u$) mo&ul &e aran?are 4n s$aiu a mineralelor com$onente2 rocile se clasific) 4n roci cu te-tur neorientat sau masi')2 roci cu te7tur) stratificat2 la care straturile sunt alcatuite &in acelea#i minerale #i roci cu te7tur) istoas2 la care straturile sunt alc)tuite &in minerale &iferite. 2.1.2.1.1. Roci ma matice Rocile ma matice s@au format $rin r)cirea #i soli&ificarea ma mei2 structura lor &ifereniin&u@se 4n funcie &e &urata2 $resiunea #i a&=ncimea la care a a'ut loc r)cirea. Dac) r)cirea are loc la a&=ncime2 mineralele au tim$ s) cristali!e!e 4n 4ntre ime2 4n tim$ ce la su$rafaa $)m=ntului mineralele cristali!ea!) $arial2 o bun) $arte &in ele r)m=n=n& 4n stare amorf). Du$) ad$ncimea &e r)cire a ma mei2 rocile ma matice se clasific) 4n B - roci intrusi'e C - roci filoniene C - roci efusi'e. In tim$ul eru$iei 'ulcanilor2 &atorit) r)cirii bru#te a la'ei #i a &e a?)rii2 4n acela#i tim$2 &e a!e #i 'a$ori2 se formea!) roci cu structura 'itroas) #i foarte $oroas)2 cum sunt la'a 'ulcanic)2 $iatra $once2 cenu#ele 'ulcanice #i tufurile 'ulcanice re!ultate $rin cimentarea cenu#elor. 3cestea

- 17 -

se utili!ea!) ca materiale &e i!olaie termic)2 ca a re ate u#oare sau ca a&aosuri "i&raulice la fabricarea lianilor mic#ti. 2.1.2.1.2. Roci sedimentare Du$) ene!a lor2 rocile se&imentare se $ot clasifica 4n B - roci &etriticeC - roci or ano eneC - roci &e $reci$itaieC Din cate oria rocilor se&imentare &etritice fac $arte B ro"oti#urile C - $run&i#urile C - nisi$urile C - m=lurile C Rocile se&imentare enumerate re$re!int) ru$a rocilor se&imentare &etritice necimentate. (rin olurile acestor &e$o!ite $ot s) $)trun&) a$e cu &i'erse substane &i!ol'ate sau 4n sus$ensie2 care s) $reci$ite 4n oluri #i s) le e ranulele 4ntr@un tot re!istent #i com$act2 a&ic) s) le cimente!e. 3stfel2 se formea!) rocile se&imentare cimentate. Dintre rocile &etritice cimentate2 gresiile se folosesc $e scar) lun ) 4n construcii2 at=t sub form) &e $iatr) s$art) :ca a re ate<2 c=t #i sub form) &e $l)ci :la $lacarea construciilor2 la $a'a?e etc.<. .rgilele se utili!ea!) 4n in&ustria materialelor &e construcii ca materie $rim) la fabricarea $ro&uselor ceramice2 iar marnele2 care sunt amestecuri naturale &e ar ile #i calcare2 se folosesc la fabricarea cimentului (ortlan&. Din ru$a rocilor care iau na#tere $rin cristali!area s)rurilor coninute 4n a$) se menionea!) "i$sul #i calcarele. /&ipsul este un sulfat &e calciu "i&ratat care se formea!) $rin e'a$orarea a$ei &e mare &in unele ba!ine i!olate $e cale natural) 4n &ecursul tim$ului. 0alcarele se formea!) $rin $reci$itarea bicarbonatului &e calciu2 care se &escom$une 4n carbonat &e calciu #i 4n &io7i& &e carbon. Tra'ertinul2 o $iatr) natural) ornamental) &eosebit &e a$reciat) #i utili!at) la $lacarea cl)&irilor este o 'arietate &e calcar2 care se formea!) $rin &e$unerea carbonatului &e calciu $este frun!e2 al e2 mu#c"i2 care &is$ar $rin $utre!ire2 l)s=n& oluri 4n roc). (rinci$alele roci or ano ene sunt calcarele coc"ilifere2 &iatomitul #i tri$oli. 0alcarele coc&ilifere sunt formate &in coc"ilii calcaroase cimentate 4ntre ele C se folosesc ca a re ate u#oare #i la lucr)ri &e art).

- 18 -

Diatomitul i tripoli sunt roci silicoase bo ate 4n bio7i& &e siliciu amorf2 re!ultate 4n urma &e$unerii microor anismelor &enumite &iatomee. Se folosesc ca a&aosuri "i&raulice la $re$area lianilor2 ca a re ate #i la fabricarea materialelor termoi!olante. 2.1.2.1.3. Roci metamorfice Sc"imb)rile &in scoara ()m=ntului $ot &etermina mo&ific)ri ale structurii sau a com$o!iiei rocilorC astfel2 &in roci ma matice sau se&imentare2 iau na#tere rocile metamorfice. Te7tura rocilor este 4n eneral #istoas)2 mineralele fiin& orientate &u$) anumite &irecii 4n straturi. (rinci$alele roci metamorfice utili!ate 4n construcii sunt B naisurile2 cuaritele2 marmurile #i ar&e!iile. 3ceste roci mai $oart) #i numele &e #isturi2 &atorit) a#e!)rii mineralelor 4n straturi. 2.1.2.2. Materiale de construcii din piatr natural An construcii2 $iatr) natural) $oate fi folosit) ca a re at la $re$ararea mortarelor #i a betoanelor2 ca material &e ba!) la e7ecutarea fun&aiilor #i a !i&)riilor2 la lucr)ri &e finisa?e interioare #i e7terioare2 la lucr)ri &e &rumuri2 c)i ferate2 bara?e2 anrocamente2 consoli&)ri #i a$)r)ri &e maluri etc. Du$) mo&ul &e e7$loatare2 res$ecti' &u$) $ro'enien)2 materialele &in $iatr) natural) se 4m$art 4n &ou) mari ru$e B $ro&use &e balastier) #i $ro&use &e carier) :$ro'enite &in roci masi'e<. 2.1.2.2.1. Produse de !alastier (ro&usele &e balastier) sunt a re ate naturale rele2 $urt=n& numele &e nisi$2 $ietri#2 bolo'ani #i balast2 4n funcie &e m)rimea ranulelor. 1isipul este a re atul natural cu$rin!=n& ranule cu &iametrul m)sur=n& 4ntre > #i /21mm2 fiin& utili!at la $re$ararea mortarelor #i betoanelor2 ca strat filtrant la &rumuri #i $ar&oseli2 ca &e resant 4n in&ustria ceramic)2 la fabricarea sticlei etc. !ietriul este a re atul natural care conine ranule cu &iametrul cu$rins 4ntre /21 #i /1 mm #i care se utili!ea!) la $re$ararea betoanelor &e ciment2 la $re$ararea mi7turilor asfaltice2 ca strat filtrant la &rumuri #i $ar&oseli etc. An mo& u!ual se asi ur) &e balastiere urm)toarele sorturi B /21L1-mm2 *1L/1mm. Sortul /21L1- mai $oart) #i numele &e mrgritar.

- 1" -

2alastul este un amestec natural &e nisi$ cu $ietri#2 e'entual #i bolo'ani. (oate fi li'rat sub form) &e balast neciuruit :>L1-> mm2 utili!at ca strat &e fun&aie la &rumuri2 $ar&oseli etc.< sau sub form) &e balast ciuruit 4n sorturile >L*1 #i >L/12 :folosit ca a re at $entru $re$ararea betoanelor &e marc) inferioar)<. 2olo'anii sunt $ietre cu forme rotun?ite2 cu &iametrul cu$rins 4ntre /1 #i 1-> mm #i se utili!ea!) la $a'a?e2 betoane ciclo$iene2 bara?e2 anrocamente2 consoli&)ri #i a$)r)ri &e maluri etc. 2.1.2.2.2. Produse de carier (rinci$alele sortimente ce fac $arte &in cate oria $ro&uselor &e carier) sunt $iatra brut)2 $iatra $relucrat) #i $iatra s$art). !iatra brut se $re!int) sub form) &e blocuri &e form) nere ulat) #i este utili!at) la e7ecuia fun&aiilor #i a soclurilor2 la !i&urile &e s$ri?in2 la anrocamente2 consoli&)ri etc. !iatra prelucrat se )se#te sub urm)toarele formeB - moloane2 res$ecti' blocuri $relucrate numai $e una &in fee #i $arial :numai $e o a&=ncime &e *J/cm< $e feele a&iacente. Moloanele se folosesc la e7ecuia !i&)riilor masi'e: fi .%.-.< C - piatra de talie 2 res$ecti' blocuri &e form) re ulat) a'=n& $atru2 cinci sau toate feele $relucrate #i care se folosesc la e7ecutarea !i&urilor construciilor monumentale.$entru e7ecutarea acestor !i&)rii se folose#te numai mortarul &e ciment2 consumul &e mortar fiin& 4n &irect) &e$en&en) &e ra&ul &e $relucrare a blocurilor &e $iatr)2 as$ect ce $oate fi ')!ut 4n fi ura %./.

6i .%.6i .%./.;i&)rie &in $iatr) natural). Molon a@ &in $iatr) brut)C b@ &in moloaneC c@ &in $iatr) &e talie. - plci de piatr 2 $ro&use ce se obin $rin t)ierea blocurilor &e $iatr) #i $relucrarea feei a$arente $rin #$iuire2 $ie$t)nare2 buciar&are2 #lefuire2 lustruire sau $rofilare #i care se folosesc la e7ecuia $ar&oselilor sau a $laca?elor la $erei2 st=l$i2tre$te &e scar) etc. C - detalii de ar&itectur cum ar fi socluri2 solbancuri, cornie, br$uri, trepte, ancadramente, st$lpiori etc. C
- 2# -

pietre pentru e-ecu ia 3mbrcmin ilor i 3ncadrrilor rutiere2 fasonate sub form) &e pa'ele, calupuri i borduri. La r=n&ul lor2 $a'elele $ot fi normale sau abnorme. Cele normale se $ro&uc 4n &ou) ti$uri B ti$ &obro ean :10 7 1% 7 1*cm< #i ti$ transil')nean :1/ 7 1/ 7 1*cm<. (a'elele abnorme au aceea#i form) cu $a'elele normale &e ti$ &obro ean 4ns) cu &imensiunile mai re&use. Calu$urile sunt $ietre &e form) cubic) :cu latura &e 1cm< sau &e form) $rismatic) :/ 7 / 7 1cm<. .or&urile sunt $ro&use &e form) $rismatic) ce se utili!ea!) la 4nca&rarea trotuarelor2 &rumurilor #i a $latformelor. !iatra spart se obine $rin concasarea sau m)cinarea rocilor #i se $re!int) 4n urm)toarele sortimente B - filerul, obinut $rin m)cinarea fin) a $ietrei naturale2 &e re ul) a calcarelor2 a'=n& ranulaia ma7im) >2>1 mm #i utili!at la $re$ararea asfalturilor2 a sus$ensiilor &e bitum2 a masticurilor bitumoase2 la aco$erirea cartonului bitumat C - nisipul de concasare, care are ranulaia >L/21 mm #i care se folose#te la $re$ararea mortarelor #i a betoanelor C - sa'ura, care are ranulaia >L0 mm #i care se folose#te la lucr)ri &e &rumuriC - splitul, sortiment cu ranulaia 0L+> mm2 care se folose#te tot la lucr)rile &e &rumuri C - criblura , cu ranulaia *21,L%, mm2 obinut) $rin &ubla concasare a rocilor2 se folose#te la $re$ararea betoanelor asfaltice C - piatra spart , care are ranulaia /21L/1 mm se folose#te ca a re at la $re$ararea betoanelor &e ciment. - piatra de mozaic, obinut) &in $relucrarea $ietrei &e calcar #i marmur) . (iatra &e mo!aic se utili!ea!) la $re$ararea betoanelor &e mo!aic $entru $ar&oseli2 sc)ri etc. 2.1.3.Produse ceramice (ro&usele ceramice re$re!int) amestecuri omo eni!ate &e ar il)2 nisi$ #i a$). 6abricarea $ro&uselor ceramice $arcur e urm)toarele fa!eB - $re$ararea $astei ceramiceC - fasonarea $ro&usuluiC - uscarea $ro&usuluiC - ar&erea $ro&usului uscatC (ro$riet)ile ar ilelor2 care $ermit fabricarea $ro&uselor ceramice suntB
- 21 -

$lasticitatea2 care facilitea!) fasonareaC 4nt)rirea la tem$eraturi ri&icate2 ceea ce confer) $ro&usului re!isten) mecanic) #i stabilitate fa) &e aciunea a enilor atmosferici. Du$) te"nolo ia &e fabricaie2 $ro&usele ceramice se clasific) 4n $ro&use ceramice brute #i $ro&use ceramice fine. 2.1.3.1.Produse din ceramica brut C)r)mi!ile sunt $ietre artificiale $entru !i&)rie2 fasonate &in mase ceramice ar iloase #i uscate. An !i&)rie se folosesc c)r)mi!ile $line #i c)r)mi!ile eficiente :cu )uri 'erticale<. C)r)mi!ile utili!ate 4n !i&)rie trebuie s) aib) urm)toarele $ro$riet)iB - omo enitate :s) aib) structur) uniform)<C - re!istene mecanice cores$un!)toare2 $entru a nu se &eteriora 4n tim$ul mani$ul)rii #i $entru a $relua 4nc)rc)rile care a$ar 4n tim$ul e7$loat)riiC - forme #i &imensiuni re ulateC - u#urin) la cio$lireC$oro!itate suficient)2 $entru a $ermite a&erarea mortarului. Se fabric) &ou) ti$uri &e c)r)mi!i $lineB - format normal B %+>711,7-* (fig.2.4)5 - format mare B %+>711,700 (2.6).

=i..2.3 C)r)mi!i $lineB a @ c)r)mi!i $lineC b2c G c)r)mi!i $line cu oluri &e uscare

- 22 -

=i..2.> C)r)mi!i $arial mo&ulate2 cu )uri 'erticale :5I(< a2c@c)rami!i 5I( cu )uri cilin&riceC b@c)r)mi!i 5I( cu )uri $rismatice

C)r)mi!ile eficiente au oluri cilin&rice sau $rismatice2 &is$use $er$en&icular $e faa lor &e a#e!are. Cele &ou) ti$uri &e c)r)mi!i cu )uri 'erticale :5I<2 care se fabric) suntB - ti$ul I :5I(<2 c)r)mi!i $arial mo&ulate2 la care este mo&ulat) &oar rosimea #i e'entual una &in celelate &ou) &imensiuniC - ti$ul II :5IM<2 c)r)mi!i total mo&ulate2 la care sunt mo&ulate toate cele trei &imensiuni. 0rmizile cu porozitate mare sunt obinute $rin amestecarea 4n $ast) a unor substane combustibile :rume u#2 turb)2 $raf &e c)rbune<. 0rmizile termoizolatoare din diatomit se obin $e cale ume&) &in &iatomit amestecat cu substane combustibile. 0rmizile cu lamb i uluc se folosesc la e7ecuia $ereilor ne$ortani (fig.2.17).

=i..2.1?. C)r)mi!i cu lamb) #i uluc a@c)r)mi!i LU 1> cu )uri $rismaticeC b@c)r)mi!i LU 1> cu )uri cilin&riceC c@c)r)mi!i LU +,

2locurile ceramice cu goluri orizontale sunt utili!ate la e7ecuia $ereilor e7teriori u#ori2 a $ereilor &e um$lutur) #i a celor

- 23 -

&es$)ritori.An)limea lor este un multi$lu al rosimii c)r)mi!ilor obi#nuite (fig. 2.11.)

=i.. 2.11. .loc ceramic cu )uri ori!ontale

.locurile ceramice (OROT8ERM $entru !i&)rie cu loca# &e mortar :fi .%.1%< i !8R8T9:R; < :fi .%.1*< sunt folosite la reali!area $ereilor e7teriori :(OROT8ERM *02 (OROT8ERM *0 S #i (OROT8ERM *> 2 (OROT8ERM *> S< sau interiori : (OROT8ERM *> #i (OROT8ERM *> S< structurali :$ortani< la construcii cu structur) &in !i&)rie $ortant) $=n) la (P1 sau ca $erei e7terioriLinteriori nestructurali la structuri &in beton armat in&iferent &e re imul &e 4n)lime al acestora.

a< (OROT8ERM *0

b< (OROT8ERM *>

6i .%.1%. .locuri ceramice (OROT8ERM cu loca# &e mortar

a< (OROT8ERM *0 S

b< (OROT8ERM *> S

6i .%.1*. .locuri ceramice (OROT8ERM S Datorit) caracteristicilor te"nice su$erioare2 cum ar fi asi urarea simultan) a unor re!istene mecanice foarte bune #i a unor ca$acit)i &e i!olare termic) #i acustic) &eosebite2 blocurile ceramice $entru !i&)rie
- 24 -

(OROT8ERM sunt materiale &e construcii i&eale $entru obinerea 4n scurt tim$ a unor !i&)rii &e calitate. 2locurile ceramice !8R8T9:R; cu nut i feder( lamb i uluc) sunt folosite $entru reali!area $ereilor interiori &e com$artimentare2 ne$ortani:(OROT8ERM %> NP62 (OROT8ERM 112, NP6 #i (OROT8ERM 1> NP6<2 la construcii cu structur) &in !i&)rie $ortant) sau &in beton armat in&iferent &e 4n)limea acestora: fi .%.1+ <.

a< (OROT8ERM %> NP6 NP6

b< (OROT8ERM

112, NP6

c< (OROT8ERM 1>

6i .%.1+. .locurile ceramice (OROT8ERM cu nut #i fe&er: lamb) #i uluc< 0rmida de placare !8R8T9:R; cu polistiren este folosit) la $lacarea centurilor $erimetrale e7terioare #i a st=l$i#orilor &in beton armat la construcii cu structur) &in !i&)rie sau &in beton armat:fi .%.1, <. 0rmida aparent de tip 2UR08+8R se folose#te $entru $lacarea $ereilor e7teriori &in !i&)rie &e ti$ (OROT8ERM2 !i&)rie obi#nuit) sau &in beton:fi .%.1-. <

6i .%.1,. C)r)mi&a &e $lacare (OROT8ERM cu $olistiren

6i . %.1-. C)r)mi!i .URCOLOR

Caracteristicile c)r)mi!ilor &e ti$ (OROT8ERM sunt $re!entate 4n tabelul %.-. Tabelul %.-. (rinci$alele caracteristici ale c)r)mi!ilor &e ti$ (OROT8ERM :(T8<
S$ecificare Dimensiuni :l7b7"< Densitate Q Mas) M UM mm N LmM N (T8 *0 %,> *0> %*0 0>> 10 (T8 *> %,> *>> %*0 0>> 1, (T8 112,NP6 ,>> 11, %*0 1>>> 1* (T8 1>NP6 ,>> 1>> %*0 1>>> 11 (T8 *0S %,> *0> %*0 0>> 1(T8 *>S %,> *>> %*0 0>> 1% (T8 %>NP6 ,>> %>> %*0 1>>> %* .URCOLOR %,> 1%> -, 1+,> %20

- 25 -

Re!istena la com$resiune R Con&ucti'itate termic) Re!isten) la transfer termic R Coeficient &e transfer termic U I!olare la ! omot Necesar c)r)mi!i Consum &e mortar Consum &e mano$er) C)r)mi!i $e $alet

NLmmO SLM9 mONLS SLmO Db bucLmO bucLmM mMLmO mMLmM oreLmM buc

/2, >2%* 12-, >2,, +0 1+* >2>*1 >21>, * ->

/2, >2%, 12%> >2/* +0 1,+ >2>*% >21>0 * 0>

, >2** @ @ +% 0 /> >2>>>2>,+ * 1-

, >2** @ @ +% 0 0> >2>>,* >2>,* * 1-

/2, >2%1+ 12//* >2,1, ,> 1+* >2>+/ >21%+ * ->

/2, >2%%12*%>2--1 ,> 1,+ >2>*0 >21%/ * 0>

1> >2** @ @ +% 0 +> >2>11 >2>-> * +0

1> @ >2%1@>2%* @ +0 ,> @ @ @ *,%

SursaBSistemul &e c)r)mi!i (OROT8ERM 0rmizile pentru placa) 4nlocuiesc tencuiala la $ereii e7teriori. 6aa a$arent) :mat) sau sm)luit)< $oate a'ea &imensiunile 11,700 sau 11>700 mm (fig. 2.1=). !lcile ceramice pentru pere i,sunt utili!ate la $lacarea $ereilor2 $ar&osirea "olurilor2 'estiarelor2 etc (fig. 2.14).

=i..2.1@. C)r)mi!i $entru $laca?B a@c)r)mi!iC b@colar.

- 26 -

=i.. 2.13. (l)ci ceramice $entru $lacarea $ereilor #i $ar&oselilor

2locurile ceramice pentru pardoseli de gra)duri i padocuri sunt utili!ate la reali!area $ar&oselilor cal&e2 a'=n& coeficientul &e asimilare termic) ST 12,> SL m U N . 6iin& ru oase2 4m$ie&ic) alunecarea animalelor (fig.2.16).

=i..2.1>. Cor$uri ceramice $entru $ar&oseli &e ra?&uri #i $a&ocuriB a@ cu lamb) #i ulucC b@ cu striuriC c Gcu uluc.

0orpurile ceramice cu goluri pentru planee i acoperiuri se fabric) 4n &ou) ti$uri (fig.2.27)> - ti$ C( 1->2 $entru $lan#eeC - ti$ C3 11>2 $entru aco$eri#uri.

- 27 -

=i..2.2?. Cor$uri ceramiceB a G ti$ C(1->2 $entru $lan#eeC b@ ti$ C311>2 $entru aco$eri#uri.

?iglele sunt $ro&use cermice brute2 utili!ate la aco$eri#uri. 3cestea se fabric) 4n trei ti$uri (fig.2.21)> - i le sol!iC - i le cu ? "eab2 traseC - i le cu ? "eab2 $resate.

- 28 -

=i..2.21. i leB a@cu ? "eab tras)C b@sol!

i la TOND3C8 T3N5O este o i l) $ro&us) cu te"nolo ie &e $resare cu 'aluri &uble.Datorit) 'alurilor &uble se asi ur) o bun) 4nc"i&ere #i etan#are a aco$eri#ului. T3N5O este o i l) care $ermite o &istan) &intre #i$ci 'ariabil)2 &in acest moti' este i&eal) $entru reconstrucia aco$eri#urilor 'ec"i:fi .%.%%<

a<i l) &e ba!)

b< i l) &e ?um)tate

c< i l) &e mar ine &rea$ta

&< i l) &e mar ine st=n a

e< i l) $ara@!)$a&)

f< i l) &e aerisire

6i .%.%% Ti$uri &e i le TOND3C8 T3N5O i lele .R3M3C $ot fi &e mai multe ti$uri #i culori 2 caracteristicile fiin& $re!entate 4n tabelul %./
- 2" -

i la 3L(IN3 CL3SIC :fi .%.%*< se a&a$tea!) oric)rui ti$ &e ar"itectur) #i $re!int) o am) 'ariat) &e culori 2ro#u c)r)mi!iu2brun ro#cat2 maro2antracit2'er&e fiin& 4nsoit) &e 4ntre ul sistem &e accesorii #i &e aranie &e $este *> ani.

6i .%.%* i la 3l$ina Clasic i la ROM3N3: fi .%.%+< are $rofilul $ronunat #i su$rafaa nete&).

6i .%.%+ i la Romana 5ranularea unic) #i forma re ulat) a i lei 3L(IN3 confer) aco$eri#ului inut)2 &ifereniin&@o &e celelalte ti$uri &e 4n'elitori .R3M3C:fi .%.%,<.
- 3# -

6i .%.%, i la 3l$ina i la TR3NSILI3:fi .%.%-< este o i l) sol!i2 care se $retea!) at=t la reno'area aco$eri#urilor2 c=t #i la reali!area aco$eri#urilor noi2 fiin& sin urul mo&el recoman&at 4n ca!ul &etaliilor s$eciale $recum turnurile #i aco$eri#urile rotun&e.

6i .%.%- i la Transil'a

- 31 -

An tabelul %./ sunt $re!entate &atele te"nice ale i lelor &e ti$ .R3M3C. Tabelul %./ Date te"nice ale i lelor .R3M3C
Date te"nice Material Dimensiuni Lun ime acti') L)ime acti') An)lime $rofil 5reutate Necesar LmO Su$rafa) i la 3l$ina clasic Nisi$2ciment2a$) (i meni anor anici **>7+%>mm *10 mm *>> mm %, mm +2* 9 Lbuc 1> buc Nete&) i la Romana Nisi$2ciment2a$) (i meni anor anici **>7+%>mm *10 mm *>> mm ,> mm +2, 9 Lbuc 1> buc Nete&) i la 3l$ina Nisi$2ciment2a$) (i meni anor anici **>7+%>mm *10 mm *>> mm %, mm +2* 9 Lbuc 1> buc 5ranulat) i la Transil'a Nisi$2ciment2a$) (i meni anor anici 1-07+%>mm *10 mm 1/> mm @ %2*, 9 Lbuc *- buc Nete&)

0oamele sunt i le cu forme s$eciale2 utili!ate la fi7area #i etan#area i lelor &e@a lun ul coamelor #i muc"iilor (fig.2.2=).

=i.. 2.2@. Coam) $entru 4n'elitori &in i l) $rofilat)

Calit)ile $e care trebuie s) le aib) materialele ceramice utili!ate la aco$eri#uri suntB - culoare uniform)2 f)r) $eteC - fee $lane2 f)r) &eformaiiC - $ermeabilitate re&us)C - re!isten) la 4nco'oiere2 $ut=n& susine 0> 9 C
- 32 -

s) nu fie eli'e2 $ut=n& s) re!iste la %, cicluri 4n "e@&e! "eC structur) fin) #i omo en) 4n s$)rtur)C s) scoat) un sunet clar la lo'irea cu ciocanul. /ranulitul se $re!int) sub form) &e ranule a$ro7imati' sferice2 fabricate &in ar il) ars) #i e7$an&at). 6iin& un bun i!olator termic2 se utili!ea!) la e7ecutarea $ar&oselilor cal&e #i la stratul i!olator al $anourilor $entru $erei. Tuburile din argil ars :olane< sunt folosite la e7ecutarea canalelor &e fum #i &e 'entilaii #i se fabric) cu seciune circular) :sim$le sau cu muf)< #i cu seciune $)trat) :f)r) muf)< (fig.2.24). Tuburile pentru drena) sunt utili!ate la ca$tarea #i &renarea a$elor subterane #i se fabric) cu seciunea circular)2 sim$le2 f)r) muf) (fig.2.26). -

=i..2.23. Tuburi &in ar il) ars)B a@tub $)trat2 f)r) muf)C b@tub rotun&2 f)r) muf)C c@tub rotun&2 cu muf).

=i..2.2>. Tuburi &e &rena?B a@cilin&riceC b@"e7a onalC c@octo onal

2.1.3.2 Produse din ceramic fin !lcile i piesele ceramice (ca&lele) pentru sobe sunt aco$erite cu smal $e faa a$arent) #i se utili!ea!) la $lacarea e7terioar) a sobelor

- 33 -

$entru 4nc)l!it. 3ceste materiale trebuie s) $re!inte o re!isten) cores$un!)toare la #oc termic (fig.2.#7).

=i..2.3?. (lac) &e teracot) $entru fa)

8rnamentele ar&itecturale :br=uri2 fri!e2 anca&ramente2 $l)ci &e &rena? etc< sunt aco$erite cu smal $e faa a$arent) #i se $re!int) sub &iferite forme2 $rofiluri #i culori. *aian a este un $ro&us im$ermeabil2 &atorit) la!urii cu care este aco$erit.S$atele $l)cilor &e faian) este ne la!urat2 $re')!ut cu striuri $entru asi urarea a&erenei o$time cu mortarul utili!at la fi7area $l)cilor. !lcile ceramice sml uite tip 0:<.R8; sunt $l)cue sm)luite $e faa a$arent)2 cu latura $=n) la , cm2 utili!ate la $lacarea $ereilor. /resia ceramic este un $ro&us cu $oro!itate foarte mic).An construcii se utili!ea!) &iferite sortimente B resii ar"itecturale2 c)r)mi!i $entru $a'a?2 clinc"erul &e construcie2 tuburi &e canali!are la!urate. 2.1.4. Lianii Lianii sunt substane minerale sau or anice2 naturale sau artificiale care2 4n amestec cu a$a lea ) 4ntr@un tot materialele &e construcie aflate sub form) &e $ulbere sau ranule. Lianii se clasific) &u$) natura lor #i &u$) mo&ul &e 4nt)rire #i re!isten) la contactul cu a$a. Du$) natura lor2 lianii $ot fi naturali :ar ila #i $)m=nturile ar iloase< #i artificiali.

- 34 -

Lianii artificiali $ot fi2 4n funcie &e mo&ul &e 4nt)rire #i re!isten) la contactul cu a$aB - ne"i&raulici :aerieni< B'arul ne"i&raulic #i i$sosulC - "i&raulici :'arul "i&raulic #i cimenturile<. Din ru$a lianilor ne"i&raulici fac $arteB ipsosul de construc ii, ipsosul de modelat, ipsosul alaunat i 'arul pentru construc ii. An ru$a lianilor artificiali "i&raulici intr) 'arurile &idraulice i di'ersele sortimente de ciment. 0imentul se obine $e cale in&ustrial) &in calcar #i ar il) care2 4m$reun) cu alte a&aosuri se omo eni!ea!) #i se ar&e la tem$eratura &e 1+>> J 1>>> VC $=n) la clinc"eri!are2 &u$) care se macin) fin. De o &eosebit) im$ortan) sunt fineea &e m)cinare #i amestecul omo en al com$o!iiei. Cimentul este un liant "i&raulic care amestecat cu a$a formea!) o $ast) care face $ri!) #i se 4nt)re#te 4n tim$ &atorit) reaciilor #i $roceselor &e "i&ratare ce au loc 4n $re!ena a$ei. 3ceast) $ast) 4nt)rit) 4#i menine re!istena #i stabilitatea 4n tim$ c"iar #i sub a$). Cimentul utili!at 4n &o!a? cores$un!)tor #i 4n con&iii &e umi&itate 2 asi ur) cre#terea re!istenelor la com$resiune ale betonului tim$ 4n&elun at &u$) $unerea 4n o$er). Cimentul a a$)rut ca material &e construcii bre'etat &e c)tre !i&arul Wosef 3s$&in 4n 3n lia:10%+<.Antruc=t liantul &u$) 4nt)rire seam)n) cu $iatra &e calcar &e $e insula (ortlan&2 acest ciment a $rimit numele &e Ciment (ortlan&. Niciun alt material &e construcie2 natural sau artificial2 nu a &eterminat mo&ific)ri at=t &e $rofun&e 4n conce$ia #i te"nolo ia lucr)rilor &e construcii #i nu a sc"imbat mai mult ci'ili!aia uman). Ti$urile &e cimenturi care se $ot folosi 4n lucr)rile &e construcii ci'ile sunt e7$use 4n stan&ar&ul SR EN 11/@1 a$)rut 4n mai %>>%.Antruc=t acestea sunt consi&erate ca fiin& tra&iionale #i bine 'erificate :&e c)tre or anismele naionale &e stan&ar&i!are &in Comitetul Euro$ean &e Stan&ar&i!are<2 au $rimit numele &e cimenturi u!uale. 3cestea sunt ru$ate 4n cinci ti$uri $rinci$aleB CEM IB Cimenturi (ortlan&C CEM IIB Cimenturi (ortlan& com$o!iteC CEM IIIB Cimenturi &e furnalC CEM IIB Cimenturi $u!!olaniceC CEM IB Cimenturi com$o!ite.

- 35 -

Su$limentar fa) &e cimenturile u!uale $re')!ute $rin stan&ar&ul SR EN 11/@12 An Rom=nia se fabric) sau se $ot fabrica 2 4n ba!a unor stan&ar&e naionale sau $rofesionale2 urm)toarele cimenturi s$eciali!ate: cimenturi cu $ro$riet)i su$limentare sau s$eciale<B Cimenturi $entru &rumuri2 autostr)!i #i aero$orturiC Cimenturi cu c)l&ur) &e "i&ratare limitat)C Cimenturi cu re!isten) la a resi'itatea a$elor cu coninut &e sulfaiC Cimenturi $entru son&eC Cimenturi a&iti'ateC Cimenturi albe sau colorate. Ti$urile $rinci$ale &e cimenturi u!uale conform SR EN 11/@1B%>>% au &efinite trei clase &e re!isten) stan&ar&:tabelul %.0< Tabelul %.0. Clasele &e re!isten) ale cimenturilor Ti$uri $rinci$ale &e ciment CEM IB Ciment (ortlan& CEM IIB Ciment (ortlan& com$o!it CEM IIIB Ciment &e furnal CEM IIB Ciment $u!!olanic CEM IB Ciment com$o!it Clasa &e re!isten) stan&ar& Obser'aii
Re!istena stan&ar& a unui ciment este re!istena minim) la com$resiune &u$) %0 &e !ile . Re!istena stan&ar& este e7$rimat) 4n NL mmO. Re!istena la com$resiune se &etermin) folosin& o meto&) stan&ar&i!at) $e e$ru'ete reali!ate &in mortar : amestec omo en &e ciment2 nisi$ #i a$)<. Calitatea nisi$ului &e 4ncercare este $re')!ut) $rin stan&ar&.

*%2, +%2, ,%2,

(rin fabricaie2 cimentul $oate $re!enta o 'aloare minim) a re!istenei iniiale la com$resiune la '=rste tim$urii: % sau / !ile<. Utili!area unui ciment cu re!isten) iniial) minim arantat) $rin fabricaie la % !ile este util) celor care &oresc ritmuri ra$i&e &e e7ecuie a $refabricatelor sau lucr)rilor &e construcii 4n eneral. (entru a e'i&enia acest lucru2 fiecare clas) &e re!isten) stan&ar& este 4m$)rit) la r=n&ul s)u 4n alte &ou) clase &e re!isten) iniial) #i anumeB
- 36 -

re!istena iniial) u!ual) :normal)<2 notat) cu NC re!istena iniial) mare2 notat) cu R. 6olosirea cimenturilor cu re!isten) iniial) normal) :N< este recoman&at) $e tim$ c)l&uros2 iar a cimenturilor cu re!isten) iniial) mare: R< este obli atorie $e tim$ fri uros. Re!istena la com$resiune $entru fiecare clas) &e re!isten) a cimenturilor u!uale este e7$us) 4n tabelul %.1. Tabelul %.1. Re!istena la com$resiune a cimenturilor u!uale

Re!istena la com$resiune :NLmmO< Re!istena iniial) Re!istena stan&ar& % !ile / !ile %0 !ile *%2, N @ X 1X *%2, Y ,%2, *%2, R X 1> @ +%2, N X 1> @ X +%2, Y -%2, +%2, R X %> @ ,%2, N X %> @ X ,%2, @ ,%2, R X *> @ 3l)turi &e re!istena la com$resiune 2 un ciment este caracteri!at #i &e tim$ul iniial &e $ri!)2 care este o $ro$rietate im$ortant) &in $unct se 'e&ere al $unerii 4n o$er) a cimentului : betonului<. Tim$ul iniial &e $ri!) re$re!int) tim$ul scurs 4ntre $re$ararea $astei &e ciment &e consisten) normal) : amestec &e ciment #i a$) 4n $ro$orii bine &efinite< #i momentul &e 4nce$ut al $ri!ei. Ance$utul $ri!ei este marcat &e fenomenul &e trecere a $astei &e ciment &e la starea flui&) la starea soli&). Determinarea tim$ului &e $ri!) se face $rint@o meto&) stan&ar&i!at)2 cu a?utorul a$aratului Iicat :fi .%..*1.<.

Clasa &e re!isten)

- 37 -

6i . %.*1. 3$arate ZIicatE $entru &eterminarea tim$ului &e $ri!) a cimenturilor O alt) caracteristic) a cimenturilor o re$re!int) stabilitatea : e7$ansiunea sau constana &e 'olum<. Du$) 4nt)rire 2 $asta &e ciment trebuie s) aib) 'olum constant2 a&ic) s) nu $re!inte contracii: 4n me&iu uscat< sau umfl)turi : 4n me&iu ume&<. Stabilitatea se &etermin) $rin meto&a stan&ar&i!at) $e turte #i meto&a stan&ar&i!at) cu inelul cu ace Le C"atelier. Meto&a $e turte const) 4n confecionarea &in $ast) &e ciment &e consisten) normal) a &ou) turte a'=n& &iametrul &e 1>@1% cm. Du$) %+ &e ore &e $)strare 4n aer ume&2 se fierb tim$ &e * ore.Du$) r)cire acestea se e7aminea!)2 constana 'olumului:stabilitatea2 e7$ansiunea <se consi&er) bun) &ac) turtele nu $re!int) 4nco'oieri sau cr)$)turi caracteristice fenomenelor &e umflare sau contracie. Inelul Le C"atelier este un cilin&ru &e tabl) a'=n& o t)ietur) continu) $e eneratoare. De mar inile t)ieturii:la ?um)tatea eneratoarei<sunt su&ate &ou) ace &e lun imi :stan&ar&i!ate< e ale care la 4nce$utul &etermin)rii sunt li$ite:&ar nesoli&are< unul &e cel)lalt :fi .%. *%.<.

- 38 -

6i . %.*%. 3cele Le C"atelier $entru &eterminarea stabilit)ii cimenturilor Determinarea stabilit)ii const) 4n um$lerea acestui inel cu $ast) &e ciment &e consisten) normal)C &u$) um$lere2 acesta se $)strea!) 4n a$) sau aer ume& tim$ &e %+ &e ore.Se m)soar) &istana &intre '=rfurile acelor. Se fierbe inelul cu $asta &e ciment tim$ &e minim o or). Du$) r)cire se m)soar) &in nou &istan#a &intre '=rfurile acelor. Diferena 4ntre cele &ou) 'alori m)surate ofer) in&icaii asu$ra constanei 'olumului. Tim$ul iniial &e $ri!) #i stabilitatea cimenturilor 4n funcie &e clasa &e re!isten) sunt $re!entate 4n tabelul %.1. Tabelul %.1>. Tim$ul iniial &e $ri!) #i stabilitatea cimenturilor Clasa &e re!isten) *%2, N *%2, R +%2, N +%2, R ,%2, N ,%2, R Tim$ul iniial &e $ri!) :minute< X /, X -> X +, Y 1> Stabilitatea :e7$ansiuneaLconstana &e 'olum< :mm<

Cimentul (ortlan& : CEM I< este un ciment reali!at &in 1,@1>> F clinc"er (ortlan& #i >@, F com$onente au7iliare minore. (entru re larea tim$ului &e $ri!) se intro&uce circa + F sulfat &e calciu sub form) &e "i$s "emi"i&rat sau an"i&rit. Cimentul (ortlan& com$o!it: CEM II< este un ciment reali!at &in -,@1+ F clinc"er (ortlan&2 -@*, F a&aosuri #i >@, F com$onente au7iliare minore. (entru re larea tim$ului &e $ri!)2 ca #i la cimentul (ortlan& : CEM I< se intro&uce circa + F sulfat &e calciu sub form) &e "i$s "emi"i&rat sau an"i&rit. Clinc"erul (ortlan& se obine $rin ar&erea 4n cu$toare rotati'e $=n) la 1+,> HC a unui amestec &e materii $rime $re )tite #i &o!ate 4n $realabil: calcare 2 marne2 ar ile loessuri2 etc.<. Clinc"erul la ie#irea &in cu$tor :fi . %.**< este este r)cit ra$i& #i stocat.

- 3" -

6i . %.** Cu$tor $entru $ro&ucerea clinc"erului 6abricarea cimenturilor cu a&aos : CEM II < este economic) $entru utili!ator2 ecolo ic) #i $re!int) 4n multe situaii a'anta?e te"nice e'i&ente fa) &e cimenturile (ortlan& : CEM I <. Utili!area a&aosurilor la $ro&ucerea cimentului se $ractic) 4nc) &e la 4nce$utul secolului trecut &in &orina &e a folosi &iferite sub$ro&use in&ustriale #i &e a re&uce consumul &e clinc"er 4n ciment. (entru a&aos $ot fi folosite: sin ure sau 4n combinaii< urm)toarele $ro&useB ! ur) re!ultat) &in $rocesul te"nolo ic &e obinere a fontei &e la combinatele si&erur iceC anumite ti$uri &e cenu#) &e la electrofiltrele termocentralelor: silico@aluminoas)<C silicea ultafin): &in in&ustria ferosiliciului<C $u!!olane: materiale &e ori ine 'ulcanic) sau roci se&imentare<C #isturi calcinateC calcar. 3ceste a&aosuri2 4nainte &e 4ncor$orare 4n ciment2 sunt atent controlate 4n ceea ce $ri'e#te com$o!iia c"imic) #i $ro$riet)ile &e liant "i&raulic. Ancor$orarea sulfatului &e calciu la fabricarea cimentului este necesar) 4n 'e&erea re l)rii tim$ului &e $ri!) $entru $ro&usul final : ciment
- 4# -

<.Sulfatul &e calciu $oate fi intro&us sub form) &e &e "i$s2 "emi"i&rat2 an"i&rit sau orice combinaie a acestora. 3mestecul omo en &intre clinc"erul (ortlan&2 a&aos #i com$onentele au7iliare minore se face 4n mori tubulare cu bile &e oel care macin) la fineea $restabilit) com$o!iia : fi .%.*+.<. An ca&rul $rocesului &e m)cinare se a&au ) sulfatul &e calciu necesar $entru re larea tim$ului &e $ri!).

6i . %.*+. Moar) tubular) rotati') $entru m)cinarea #i omo eni!area com$onenilor cimentului An Rom=nia2 cimenturile cu a&aos &e ! ur) se fabric) 4nc) &in anii 11,%@11,+ fiin& utili!ate $e scar) lar ) la &iferite construcii. (ro&ucia #i utili!area 4n elementele &e construcii a cimenturilor cu a&aosuri este 4n e7$ansiune at=t 4n R)m=nia c=t #i 4n str)in)tate. (rin fabricile sale2 C3R(3TCEMENT ROM[NI3 comerciali!ea!) urm)toarele ti$uri &e cimenturi u!uale $ro&use 4n conformitate cu SR EN 11/@1B%>>% :tabelul %.11.<

Tabelul %.11 Ti$uri &e cimenturi fabricate &e C3R(3TCEMENT ROM[NI3 Date &e i&entificare a cimentului
C3R(3(TCEMENT\ CEM I +%2, R C3R(3(TCEMENT\ CEM I ,%2, R

Ti$ul &e ciment

Ciment (ortlan& cu re!isten) iniial) mare Ciment (ortlan& cu re!isten) iniial) mare

- 41 -

C3R(3(TCEMENT\ CEM IIL 3@S *%2, R

Ciment (ortlan& cu ! ur) cu re!isten) iniial) mare C3R(3(TCEMENT\ CEM IIL.@S *%2, R Ciment (ortlan& cu ! ur) cu re!isten) iniial) mare C3R(3(TCEMENT\CEM IIL.@M:S@ Ciment (ortlan& Com$o!it cu re!isten) I<*%2, R iniial) mare Dou) &in cimenturile s$eciali!ate C3R(3(TCEMENT \se fabric) 4n continuare 4n ba!a unor stan&ar&e naionale2 lucru acce$tat &e c)tre le islaia euro$ean) 4n materie. C3R(3(TCEMENT\ 8 IIL3@S *%2, SR *>>11B111C3R(3TCEMENT\ CD +> ST3S 1>>1%@/0 Ciment cu c)l&ur) &e "i&ratare limitat) :#i re!isten) mo&erat) la a$e sulfatice<. Ciment $entru &rumuri2 autostr)!i #i aero$orturi

Inscri$ionarea sacilor &e ciment se face 4n funcie &e ti$ul cimentului conform fi urii %.*,.

6i . %.*,. I&entificarea cimentului C3R(3(TCEMENT\ CEM IIL.@M *%2, R

CEM@ $rescurtare &e la ciment conform SR EN 11/@1B%>>%C II@ clasa cimentului@Clasa a II@a G cimenturi (ortlan& com$o!ite: se refer) la fa$tul c) 4n com$onena sa intr) #i a&aosuri $e l=n ) clinc"erul (ortlan& #i "i$sul necesar re l)rii tim$ului &e $ri!)<C

- 42 -

B@conform SR EN 11/@1B %>>%2 arat) $ro$oria 4n care se )sesc a&aosurile "i&rauliceC M@ arat) fa$tul c) acest ti$ &e ciment este un ciment com$o!it 4n care a&aosurile "i&raulice sunt &e &ou) ti$uriC 32,5@ re$re!int) re!istena minim) stan&ar& la com$resiune: e7$rimat) 4n NLmmO< a cimentului la '=rsta &e %0 !ileC R@ arat) fa$tul c) acest ciment are re!istena iniial) mare.

.pa trebuie s) fie curat) cu o concentraie normal) &e s)ruri2 cu $8@ul cu$rins 4ntre + #i 1>2 f)r) resturi &e celulo!)2 !a")r sau alte $ro&use or anice. 2.1.%. &ortare Mortarele sunt amestecuri omo ene &in liant2 nisi$ #i a$)2 la care se mai $ot a&)u a $lastifiani2 colorani2 substane im$ermeabili!atoare2 substane care re lea!) $ri!a. Mortarele se $ot clasific) &u$) mai multe criterii B &omeniul &e utili!are2 natura liantului &e ba!)2 re!istena minim) la com$resiune2 &ensitatea a$arent)2 consisten). An funcie &e domeniul de utilizare2 mortarele se clasific) 4nB - mortare de zidrie2 folosite la le area $ietrelor &e construcie 4ntre eleC - mortare de tencuial2 care se a$lic) $e su$rafeele elementelor & construcie #i $rote?ea!) #i 4nfrumuseea!) construciileC - mortare speciale :fonoi!olatoare2 antiaci&e2 im$ermeabile<. Du$) natura liantului &e ba!) utili!at la $re$ararea lor2 mortarele suntB - mortare pe baz de 'ar :mortarele &e 'ar sim$lu2 mortarele &e 'ar@ ciment2 mortarele &e 'ar@i$sos<C - mortare pe baz de ciment :mortarele &e ciment2 mortarele &e ciment cu 'ar2 mortarele &e ciment @ ar il)<C - mortare pe baz de ipsos :mortarele &e i$sos2 mortarele &e i$sos@ 'ar<. Rezisten a minim la compresiune &efine#te m)rcile mortarelor2 care se notea!) cu M urmat &e 'aloarea m)rcii :M+2 M%,2 M,><. An funcie &e densitatea aparent2 mortarele se clasific) 4nB - mortare rele2 cu &ensitatea a$arent) Qa ] 10>> 9 L mMC - mortare semi rele2 cu Qa ] 1,>> J.10>> 9 L mMC - mortare u#oare2 cu Qa ] 1>>> J.1,>> 9 L mMC - mortare foarte u#oare2 cu Qa ^ 1>>> 9 L mM. Du$) consisten a lor2 mortarele $ot fi flui&e2 $lastice2 '=rtoase.
- 43 -

Prepararea mortarelor se $oate face manual2 $entru lucr)rile &e 'olum re&us #i mecanizat2 $entru lucr)rile mai im$ortante2 care necesit) un consum mare &e mortar2 folosin&u@se mala7oarele &e mortar sau betonierele cu amestec forat. An tabelul %.1%sunt $re!entate &o!a?ele $entru mortarele &e !i&)rie2 iar 4n tabelul %.1* &o!a?ele $entru mortarele &e tencuieli. Tabelul %.1% Do!area 4n $)ri 'olum $entru mortarele &e !i&)rie : Cucu #i colab.< Marca mortarului + 1> %, ,> 1>> Cate oria mortarului Iar Iar@ciment Ciment@'ar Ciment@'ar ciment Ciment @ 1 1 1 1 Do!a?ul 4n $)ri 'olum Iar $ast) Nisi$ 1 *J+ 1 1> >2/ / >2+ , @ +

Tabelul %.1* Do!area 4n $)ri 'olum $entru mortarele &e tencuial) : Cucu #i colab.< Marca mortarului :informati'< + 1> 1> %, ,> 1>> @ @ @ Cate oria mortarului Iar Iar@ciment Iar@ciment Iar@ciment Ciment Ciment I$sos@'ar I$sos (ast) &e i$sos Do!a?ul 4n $)ri 'olum Ciment sau Iar $ast) Nisi$ i$sos @ 1 *2%, 1 % 0 1 12, / 1 1 -2, 1 >2* + 1 @ * 1 >2, @ 1 @ @ 1 @ @

2.1.6 'etoane

- 44 -

.etoanele se obin &in liant2 a re ate :nisi$2 $ietri# sau $iatr) s$art)< #i a$)2 ser'in& la e7ecutarea unor $)ri &e construcie $recumB fun&aii2 !i&uri2 st=l$i2 rin!i2 $lan#ee #i a &i'erselor elemente $refabricate &in beton sim$lu2 beton armat sau beton $recom$rimat. 3 re atele recoman&ate $entru $re$ararea betoanelor $e sorturi suntB - nisi$2 ranule &u &iametrul cu$rins 4ntre > #i * mm sau > #i / mm :fi . %.*-<C

Nisi$ sort >@* Nisi$ sort *@/ 6i . %.*- Sorturi &e nisi$ $ietri#2 ranule cu &iametrul cu$rins 4ntre / #i 1- mm sau 4ntre 1- #i *1 mm: fi . *./.<C

(ietri# sort /@1-

(ietri# sort 1-@*1 6i . %.*/ Sorturi &e $ietri#

balast2 amestec natural &e nisi$ #i $ietri#2 ranule cu &iametrul cu$rins 4ntre > #i *1 mm. Du$) ra&ul &e com$actare2 betonul $oate fiB com$act2 semicom$act2 macro$oros #i celular. Du$) &ensitatea a$arent) betonul $oate fiB foarte semi reu2 u#or #i foarte u#or.
- 45 -

reu2

reu2

An funcie &e ra&ul &e 4nt)rire2 betonul $oate fiB $roas$)t2 4n curs &e 4nt)rire #i 4nt)rit2 cu urm)toarele m)rciB .,>2 ./,2 .1>>2 .1,>2 .%>>2 .%,>2 .*>>2 .+>>2 .,>>2 .->> :tabelul %.1+<. Tabelul %.1+ Cores$on&ena clasei betonului $re')!ut) $rin SR EN %>-@1B %>>% cu clasa betonului conform normati'ului C1+>L 110Marc) Clasa Clase &e Re!istena Re!istena ec"i'alent) betonului re!isten) la caracteristic) caracteristic)minim) beton conform com$resiune minim) $e $e cuburi cu latura normati'ului conform SR cilin&ri &e 1,>mm :NL mmO< C1+>L 0EN %>-@1B _1,>L*>>:N %>>% L mmO< @ .c %2, @ @ @ .,> .c *2, @ @ @ ./, .c ,2> @ @ @ .1>> .c /2, @ @ @ .1,> .c 1> C 0L1>:`< 0 1> .%>> .c 1, C 1%L1, 1% 1, .%,> .c %> C 1-L%> 1%> .*>> .c %%2, @ @ @ .*,> .c %, C %>L%, %> %, .+>> .c *> C %,L*> %, *> .+,> .c *, @ @ @ @ @ C *>L*/ *> */ .,>> .c +> @ @ @ @ @ C *,L+, *, +, .->> .c ,> C +>L,> +> ,> @ @ C +,L,, +, ,, @ @ C ,>L-> ,> -> @ @ C ,,L-/ ,, -/ @ @ C ->L/, -> /, @ @ C />L0, /> 0, @ @ C 0>L1, 0> 1, @ @ C 1>L1>, 1> 1>, @ @ C 1>>L11, 1>> 11, :`<@Clasa minim) &e beton conform stan&ar&ului SR EN %>-@1 B%>>% este C0L1> Un beton re!istent #i &urabil nu se $oate obine amestec=n& la 4nt=m$lare ciment2 a re ate #i a$).
- 46 -

(ericolul $ermanent la $re$ararea betonului este s) se Zsu$limente!eE : fa) &e reet)< cantitatea &e a$) &e $re$arare $e moti' c) astfel betonul &e'ine mai u#or lucrabil sau c) a$a a&)u at) su$limentar oricum se e'a$or). La tem$eraturi sub P 1> HC2 betonul $roas$)t turnat este obli atoriu s) fie $rote?at.Con&iiile o$time &e reali!are a reaciilor c"imice care &uc la 4nt)rirea betonului au loc 4ntre P1% HC #i P%% HC #i 4n $re!ena unei umi&it)i suficient &e mare. Du$) solicit)rile la care sunt su$use2 betoanele $ot fiB &e re!isten)2 &e u!ur) sau &e um$lutur). Du$) mo&ul &e turnare betoanele $ot fi turnate monolit #i betoane $refabricate. Du$) mo&ul &e armare betoanele suntB sim$le2 armate sau $recom$rimate. 3numite con&iii s$eciale &e e7$loatare au &eterminat a$ariia unor betoane s$eciale2 $recumB betoane refractare2 betoane antiaci&e2 betoane &e $rotecie 4m$otri'a ra&iaiilor2 betoane cu $olimeri. Un $ro&us s$ecial $e ba!) &e ciment este (ORIMENT \ L2 a'=n& o reutate s$ecific) mic)2 autoni'elant2 cu $ro$riet)i termo #i fonoi!olante2 i&eal ca strat stabil &e ni'elare #i um$lere 4n construcii. 3cest $ro&us se $oate folosi $entruB - um$lere #i ni'elare $este e'i2 con&ucte2 cabluriC - ni'elarea $ar&oselilor 4nclinate sau nere ulateC - reabilitarea $ar&oselilor 'ec"ilor construciiC - ni'elarea termoi!olatoare a teraselor #i aco$eri#urilor $laneC - i!olarea termic) sub $ar&oselile caselor sau ariilor in&ustrialeC - strat &e ni'elare sub #a$eC - termoi!olarea $i'nielor2 cramelor2 "alelorC - ni'elarea eta?elor e7ecutate &in structuri u#oare: mansar&e &in b=rne &e lemn2 rin!i metalice< :fi .%.*0<

a< um$lere #i ni'elare $rin aco$erirea com$let) a cablurilor2 e'ilor2 con&uctelorC

b< ni'elarea termoi!olant) a structurilor u#oare:mansar&) &in b=rne &e lemn<C

- 47 -

c< strat ni'elator sub #a$) $entru su$rafee nere ulateC

&< termoi!olarea teraselor sau aco$eri#urilor $lane. 6i . %.*0 Utili!area $ro&usului s$ecial $e ba!) &e ciment (ORIMENT\ L Dintre $refabricatele &in beton &estinate reali!)rii structurilor &e re!isten)2 $ot fi menionateB st=l$i #i rin!i2 ferme #i rin!i &in beton armat $recom$rimat2 $anouri mari $entru $erei #i $lan#ee2 sc)ri2 c"esoane &re$te #i curbe. Din ru$a elementelor &e 4nc"i&ere fac $arte $anourile &in .C3 armat $entru $erei interiori #i e7teriori2 f=#ii &in .C3 armat $entru $erei &es$)ritori. Din beton armat se fabric) #i o am) bo at) &e st=l$i2 iar $entru reelele &e a$) #i canali!are2 tuburi &in beton $recom$rimat obinute $rin 'ibro$resare2 &e &iferite &iametre #i lun imi :fi %.*1 a2b. #i tab. %.1,2 %.1- <.

6i .%.*1 a Tuburi &in beton armat $refabricat circulare Tabelul %.1,

- 48 -

Caracteristicile tuburilor circulare

Nr. co& Diametru nominal _ DN Mm _%>> _*>> _+>> Lun ime total) L cm 1>> 1>> 1>> Lun ime &e calcul l cm 10 10 10 Diametru intern & cm %> *> +> Diametru e7tern D cm %-2*0 +1 5rosime $erete tub c cm *2* + +2, Lun ime 4mbinare e cm % % %

Masa a$ro7imati') N ,> 1> 1+,

%1>% %1>* %1>+

6i .%.*1 b Tuburi &in beton armat $refabricat circulare cu tal$) &e re!emare Tabelul %.1Caracteristicile tuburilor circulare cu tal$) &e re!emare
Nr. co& Diame@ tru nomi@ nal DN mm _ ,>> _ ->> _ 0>> _ 1>>> Lun i@ me total) L cm %>> %>> %>> %>> Lun i@ me &e calcul l cm 11* 11* 11> 11> Diame@ tru intern & cm ,> -> 0> 1>> 5rosime tal$) &e re!ema@ re b cm 1* 1* 11 11 5rosime $erete tub c cm 1 1> Diame@ tru !on) &e 4mbina@ re D cm /1% 11, 1+> Lun i@ mea &e 4mbinare e cm / / 1> 1> L)ime tal$) &e re!emare a cm +> ,> -> /> Masa a$ro7imati')

%1> , %1> %1> 0 %11 >

N 0%> 1,> 1*/> %1>>

- 4" -

2.1.(.&etale i "ro#use #in metal (rinci$alele metale folosite 4n construcii suntB fonta2 oelul2 !incul2 cu$rul2 $lumbul #i aluminiul.Metalele se )sesc 4n $)m=nt.An rocile se&imentare se 4nt=lnesc c=teo&at) !)c)minte metalifere2 re!ult=n& mai ales &in &e$unerile l)sate &e a$ele subterane. An aceste !)c)minte2 metalele se $ot aflaB @ 4n stare $ur)2 ceea ce se 4nt=m$l) 4ns) foarte rar #i numai $entru metalele rare2 care nu se combin) sau se combin) reu cu alte cor$uri sim$leC @ 4n stare &e cor$uri com$use:minerale<2 $ro'enin& &in combinarea metalelor cu alte elemente. De cele mai multe ori2 !)c)mintele metalifere sunt constituite &in o7i!i metalici: metal P o7i en<2 sulfuri : metal P sulf< sau carbonai : re!ult=n& &in aciune bio7i&ului &e carbon @CO % G asu$ra o7i&ului metalic cores$un!)tor. %.1./.1. (ro$riet)ile fi!ice ale metalelor An stare soli&) metalul are o structur) foarte $uternic) care@i &) $osibilitatea s) re!iste )n bune con&iii 4n tim$ul $relucr)rii.Metalele sunt o$ace c"iar 4n seciuni subiri2 au un luciu caracteristic numit luciu metalic2 iar la atin ere cu m=na sunt reci.Metalele sun bune con&uc)toare &e c)l&ur) #i electricitate.An afar) &e aceste $ro$riet)i enerale mai a$ar la metale #i unele $ro$riet)i s$eciale. Cu c=t metalele sunt mai &ure #i au un $unct &e to$ire mai 4nalt au #i re!istene mecanice mai mari. Oelul se $oate $relucra la cal&2 sc"imb=n&u@i forma e7terioar) f)r) a@i sc"imba #i structura. De asemenea2 oelul se $oate su$une #i la tratamente termice : c)lire2 re'enire2 recoacere<2 &atorit) structurii sale. %.1./.%.(ro$riet)ile mecanice ale metalelor Rezisten a la trac iune este $ro$rietatea cea mai im$ortant) a metalelor #i re$re!int) re!istena la 4ntin&ere. 3ceasta se &etermin) $e e$ru'ete cu ca$ete alu ite :fi . %.+> <

- 5# -

6i .%.+> E$ru'ete &e metal $entru &eterminarea re!istenei la 4ntin&ere Rezisten a la compresiune. Metalele sunt $uin solicitate la com$resiune2 &eoarece se $ot 4nlocui cu multe materiale re!istente la com$resiune care se $ot $rocura mult mai u#or. Ancerc)rile la com$resiune se fac cu $resa "i&raulic). Duritatea. (rin &uritatea unui metal se 4nele e $ro$rietatea $e careo are &e a nu fi $)truns &e un cor$ &ur ne&eformabil. 0omportarea la 3ndoire se 'erific) $entru a stabili &ac) su$rafaa metalului re!ist) i nu se fisurea!) 4n tim$ul 4n&oirii. O$eraia are loc la rece2 numai asu$ra barelor2 tablelor2 ben!ilor sau s=rmelor. %.1./.*. (ro$riet)ile c"imice ale metalelor Combinaia c"imic) &intre fier #i carbon senume#te cementit) :6e*C <. 3cest com$us se formea!) numai $rin 4nc)l!irela tem$eraturi &e $este 11>> HC . La fabricarea fontei2 &ac) r)cirea se face 4ncet2 carbonul &in cementit) se $oate elimina #i trece 4n font) sub form) &e rafit2 care fiin& ne ru 4nc"i&e culoarea fontei. An ca!ul unei r)ciri bru#te2 carbonul r)m=ne 4n cementit) #i fonta 4#i $)strea!) culoarea alb). 3lia?ele fierului suntB - oelul2 cu un coninut &e ma7imum12/ FcarbonC - fonta2 cu $este 12/ F carbon. Oelurile cu un coninut mai ri&icat &e carbon au re!istena la traciune mai mare2 iar alun irea #i =tuirea mai mici. 3ceste oeluri se numesc #i oeluri &ure.Oelul este alia?ul cel mai folosit 4n construcii.

- 51 -

ai metalele neferoase $ot &a alia?e care se folosesc 4n construcii2 astfel Bcu$rul aliat cu staniul &) bron!ul2 iar cu !incul2 alamaC aluminiul se $oate alia cu ma ne!iul2 $lumbul cu staniul. *onta este un material care2 $e l=n ) fier2 mai conine #i alte elementeB carbon :4ntre * #i + F<2 siliciu2 man an2 fosfor #i sulf. 6onta se obine $rin re&ucerea o7i!ilor &e fier &in minereurile &e fier2 cu anumite a&aosuri2 la tem$eratur) 4nalt)2 intr@un cu$tor 'ertical numit furnal 4nalt.An eneral2 &in cu$torul 4nalt se $ot obine &ou) feluri &e font)B fonta alb) #i fonta cenu#ie. 6onta alb) este &ur) #i casant)#i se 4ntrebuinea!) 4n mare m)sur) $entru fabricarea oelului. 6onta cenu#ie are culoarea cenu#ie &in cau!a carbonului necombinat $e care 4l conine. (oate fi 4ntrebuinat) fie la fabricarea oelului 2 fie &u$) anumite $relucr)ri2 la e7ecutarea unor anumite obiecte &in font)2 ca B&iferite $iese $entru instalaii sanitare2 ca$ace. 8 elul se obine &in font)2 $rin ar&erea carbonului &in aceasta.Re&ucerea carbonului &in font) se reali!ea!) $rin $roce&eul Martin.Instalaia $entru fabricarea oelului &u$) acest $roce&eu se com$une &in &ou) $)ri &istincteBcu$torul $ro$riu@!is #i recu$eratoarele &e c)l&ur). Oelul obi#nuit &in cu$torul Martin este turnat 4n forme metalice2 numite lin otiere #i a$oi este l)sat s) se r)ceasc).An felul aceste se obin lin ourile care sunt &e &iferite forme #i m)rimi.Diferitele materiale #i $iese &e oel se obin $rin $relucr)ri mecanice #i anumeB$rin for?are2 laminare2 trefilare2matriare #i a#c"iere. 6or?area este fasonarea $ieselor la tem$eratur) 4nalt)2 $rin batere cu ciocanul. Laminarea este $relucrarea lin ourilor la laminor2 sub form) &e bare $rofilate sau tabl). Laminorul este alc)tiut &in &ou) sau trei 'aluri a#e!ate $aralel #i care se rotesc 4n ?urul a7elor sale.6iecare a7 se rote#te 4n sens in'ers fa) &e cel)lalt. C=n& se urm)re#te s) se &ea lin ourilor forme &e table2 se folosesc 'aluri sim$le.Dac) 'alurile au anumite $rofile2 atunci $iesele obinute 'or fi $rofilate. Din aceste cate orii fac $arte #inele &e cale ferat)2 barele cu seciune circular)2 $)trat) sau &re$tun "iular) #i oelurile corniere2 $rofilurile cu seciunea sub form) &e T2 &ublu T etc. Trefilarea este tra erea oelului $rin filier)$entru a obine s=rme. Matriarea este $resarea $ieselor 4n ti$are. Se $ractic) c=n& se urm)re#te obinerea mai multor $iese &e acela#i fel. 3#c"ierea este fasonarea $ieselor metalice la strun cu anumite $iese t)ietoare.
- 52 -

3$licarea acestor tratamente mecanice &uce la sc"imbarea formei #i a structurii $iesei metalice2 astfel 4nc=t $iesa metalic) la sf=r#it2 $oate &e'eni fra il). (entru a re'eni la o structur) cores$un!)toare utili!)rii lor2 $iesele se su$un unor tratamente termice2 caBrecoacerea2 c)lirea #i re'enirea. Oelul este un material elastic2 maleabil2 for?abil2 &uctil2 care $oate fi su&at2 laminat #i c)lit. Oelurile 4ntrebuinate 4n construcii sunt &e &ou) feluriB oeluri@ carbon obi#nuite #i oeluri@carbon &e calitate. Oelurile@ carbon obi#nuite sunt stan&ar&i!ate $rin ST3S ,>>@-*. Oelurile sunt &e &iferite m)rciC $rin marca unui oel se 4nele e re!istena la ru$ere la 4ntin&ere2 e7$rimat) 4n 9ilo rame@for) $e milimetru $)trat. Oelurile@carbon se notea!) cu literele OL :oel laminat< urmate &e marca res$ecti').(entru oelurile@carbon obi#nuite2 m)rcile stan&ar&i!ate sunt urm)toareleB OL >>C OL *%C OL *+C OL *0C OL +%C OL ,>C OL ->C OL />. Cu OL >> se notea!) oelurile cu marca mai mic) &e *%. Oelurile G carbon &e calitate sunt stan&ar&i!atr $rin ST3S 00>@ ->.Ele sunt &e fabricaie s$ecial)2 nealiate cu alte elemente #i au o com$o!iie c"imic) #i caracteristici mecanice arantate. 3ceste oeluri se notea!) cu literele OLC2 urmate &e marca res$ecti'). De &ata aceasta2 $rin marc) se 4nele e coninutul &e carbon al oelului 4nmulit cu 1>>B OLC 1>C OLC 1-C OLC %,C OLC *,C OLC +,C OLC ->. An cate oria $ro&uselor $rofilate &in oel@carbon obinute $rin laminare la cal& sunt cu$rinse urm)toarele materialeB - oel lat :ST3S *1,@-+<2 cu lun imea &e *@1% m2 seciunea &re$tun "iular): fi .%.+1<2 cu &imensiunile a T 1%@1,> mmC b T ,@ ,>mmC - $latban&e:ST3S **,@,/<2 cu lun imea &e *@1% m2 seciunea &re$tun "iular):fi .%.+%<2 cu &imensiunile a T 1->@->>mm2 b T -@+> mmC

6i .%.+1 Oel lat 6i . %.+% (latban&) ban&a &e oel : ST3S 1>0@-,<2 cu seciunea &re$tun "iular) :fi .%.+*<2 cu &imensiunile a T %>@ 1,> mm2 b T 1@+mmC oel rotun&: ST3S ***@-+<2 cu &iametrul seciunii 'ariin& 4ntre 1% #i *>> mm: fi .%.++<C oel semirotun& :ST3S 1/%%@,><2 cu &iametrul seciunii 'ariin& 4ntre, #i 10> mm: fi .%.+,<C
- 53 -

6i . %.+*.an&) &e oel -

6i . %.++Oel 6i .%.+, Oel rotun& semirotun& oel $)trat : ST3S **+@,1<2 cu latura $)tratului 'ariin& 4ntre 0 #i 1+> mm:fi .%.+- <C oel cornier cu ari$i e ale :ST3S +%+@-%<2 lun imea ari$ii $oate 'aria 4ntre %> #i 1,> mm :fi . %.+/<C oel cornier cu ari$i ine ale : ST3S +%,@-%<2 cu limitele $entru ari$i a T ->@1,>mm2 b T +>@1>>mm : fi .%.+0 <C

6i .%.+- Oel $)trat -

6i .%+/ Oel 6i .%.+0 Oel cornier cu ari$i cornier cu ari$i e ale ine ale oel T :ST3S ,--@ +1<2 cu &imensiunea a T %>@ ,> mm : fi . %.+1<C oel I :ST3S ,-,@ -*<2 cu &imensiunile a T 0>@+>> mm2 b T +%@1,, mm : fi . %.,><C oel U :ST3S ,-+@ -*<2 cu &imensiunile a T ,>@*>> mm2 b T *0@ 1>> mm: fi . %.,1<.

6i .%.+1 Oel T.

6i .%.,> Oel I.

6i .%.,1Oel U.

3 ceste oeluri $rofilate se 4ntrebuinea!) la construcii metalice2 $o&uri2 cl)&iri etc. Tabla folosit) 4n construcii $entru lucr)ri &e tinic"i erie este &e mai multe feluri #i anumeB tabl) nea r)2 tabl) !incat) #i on&ulat).

- 54 -

Tabla neagr :ST3S 11+-@-1<.6ormatele obi#nuite ale acestei table 'aria!) &e la ,1% 7 /1% mm $=n) la 1>>> 7 %>>> mm. 5rosimea tablei este cu$rins) 4ntre >2%, #i 1 mm #i 'aria!) &u$) &imensiunile $e care le are. Tabla zincat :ST3S %>%0@ -,<. 6ormatele ma7ime sunt acelea#i ca #i la tabla nea r). 5rosimea 'aria!) &u$) &imensiuni #i este cu$rins) 4ntre >2*> #i + mm. Tabla ondulat : ST3S %>%1@,1< se $oate obine &in tabl) nea r) sau &in tabl) !incat).5rosimea 'aria!) 4ntre >2/, #i 12,> mm. <$rma laminat : ST3S ,-*@ ,/< are &iametrul 4ntre , #i 1% mm. @mpletiturile din s$rm sunt &e mai multe feluriB 4m$letituri &in s=rm) r)sucit) cu oc"iuri "e7a onale :ST3S %,+%@-*<2 care se $ot folosi ca arm)tur) 4n construcii #i 4m$letituri &in &in s=rm) r)sucit) cu oc"iuri tra$e!oi&ale: rabi< care folosesc $entru $rin&erea tencuielilor. Cuie &in s=rm) &e oel :ST3S %111@-,<. Cuiele 4ntrebuinate 4n construcii au lun ime 4ntre *> #i %,> mm2 iar &iametrul 4ntre 120 #i 0 mm.Cuiele $entru tabl) au lun imea 4ntre %> #i +> mm2 iar &iametrul 4ntre % #i *2, mm. <$rma de o el pentru beton precomprimat : ST3S -+0% @-1< este o s=rm) &in oel &e 4nalt) re!isten)2 &estinat) s) fie folosit) ca arm)tur) 4n elementele #i construciile &in beton $recom$rimat. Denumirea $rescurtat) este S.(. Oelul beton :ST3S +*0@-1< este folosit ca arm)tur) 4n betoane.3cest oel este &e mai multe feluriB - oel @ beton rotun&2 nete& :OL >>C OL *0C OLb ,%C OLb ->C - oel @ beton cu $rofil $erio&icC - oel G beton laminat la cal& (C : (C ,%C (C -><C - oel G beton laminat la cal& #i torsionat la rece TOR :TOR +/C TOR ,/<. Oelul@ beton rotun& are &iametrul 4ntre - #i +> mm iar reutatea $e metru liniar este &e >2%%% G 120-/ 9 2 4n funcie &e &iametru. Oelul G beton (C ,% : fi .%.,% a< #i (C -> :fi . %.,% b< se laminea!) 4n bare rotun&e cu &ou) ner'uri lon itu&inale &iametral o$use #i cu ner'uri elicoi&ale &is$use la &istane e ale2 4nclinate fa) &e ner'urile lon itu&inale.Diametrul 'aria!) 4ntre - G +> mm iar reutatea $e metru liniar este &e >2%%% G 120-/ 9 .

- 55 -

6i .%.,% Oel G beton (CB 6i . %.,*Oel G beton TORB a@ cu ner'uri elicoi&aleC a G cu &ou) ner'uriC b G cu $atru ner'uriC b G cu ner'uri 4nclinate. c G cu ner'uri elicoi&ale 4ntreru$te. Oelul G beton TOR +/: fi . a%.,* #i b< #i TOR ,/ :fi . %.,* c< se laminea!) 4n bare rotun&e cu &ou) ner'uri lon itu&inale &iametral o$use sau cu $atru ner'uri lon itu&inale ec"i&istante. Se mai $oate lamina #i cu ner'uri elicoi&ale.Diametrul 'aria!) 4ntre - #i %> mm2 iar reutatea $e metru liniar este &e >2%%% G %2+-, 9 . Oelurile (C #i TOR se 4ntrebuinea!) numai la acele construcii la care este necesar un oel &e calitate su$erioar). An construcii se mai folosesc #i e'i &in oel f)r) su&ur) laminate la cal&. 3ceste e'i : ST3S +>+ G ,1< sunt 4n eneral folosite $entru con&ucte.Se 4m$art 4n urm)toarele cate oriiB - e'i f)r) su&ur) cu ca$ete nete&e2 care sunt laminate sau trase la cal&2 a'=n& ca$etele nefiletate #i l)r iteC - e'i f)r) su&ur) cu ca$ete l)r ite :e'a!ate< sau 4n ustateC se 4ntrebuinea!) la con&ucte &e a$) #i &e a!C - e'i cu ca$ete refulate2 care au la ca$ete $ereii mai ro#i &ec=t 4n restul e'iiC - e'i cu ca$ete calibrate2 $re!ent=n& abateri mai mici &ec=t 4n restul e'ii. Lun imea normal) a e'ilor este &e + G 1%2, m.Sortimentele &e ea') stan&ar&i!ate &e$in& &e rosimea $eretelui #i &e &iametrul e7terior.5rosimea $eretelui 'aria!) &e la %2, la *- mm iar &iametrul e7terior &e la %, la 0%> mm. 5reutatea teoretic) : 4n 9 L m.l.< $oate 'aria &e la 12*1 la +,-2* 9 L m.l. An afara $ro&uselor menionate 4n construcii se mai folosescB - nituri2 &in OL *+ $=n) la OL ,>C - buloane2 &in OL *%2 OL *02 OL ,>C - tirani2 &in OL *+ #i OL *0C - $iulie2 &in oel fosforosC - #uruburi $entru lemn2 &in oel cu mai $uin &e >2% F carbonC
- 56 -

scoabe2 &ornuri2 arce2 cram$oane2 c=rli e #i cabluri $entru rin!i sus$en&ate etc. - balamale 4n ro$ate $entru ferestre #i u#i2 ti$ 6 #i ti$ U2 - broa#te 4n ro$ate :at=t sim$le c=t #i &e si uran)<2 $entru u#i &e locunie. Oelul se $oate utili!a sub form) &e $rofile laminate :4n structurile &e re!isten) #i confecii metalice<2 sub form) &e bare rotun&e :oel@beton2 utili!at la armarea betoanelor< #i sub form) &e table2 e'i #i $iese s$eciale :utili!ate 4n instalaii te"nico@sanitare2 &e a!e2 &e 'entilaie2etc<.De asemeni2 oelul este utili!at #i la fabricarea &e materiale utili!ate 4n construciiB cuie2 scoabe2 nituri2 electro!i &e su&ur)2 es)turi &in s=rm)2 etc. Aincul este un material neferos2 utili!at la al'ani!are2 o$eraie care $rote?ea!) oelul contra coro!iunii. An in&ustria 'o$selelor se utili!ea!) &iferii $i meni $e ba!) &e !inc B sulfura &e !inc2 o7i&ul &e !inc2 albul &e !inc. (rote?area lemnului contra $utre!irii se face cu a?utorul clorurii &e !inc. De asemeni2 !incul este utili!at la obinerea alia?elor &e li$it #i ca element &e aliere la alame. 0uprul este un metal &uctil #i maleabil2 bun con&uc)tor &e c)l&ur) #i electricitate2 cu &ensitatea a$rent) Qa T 01>> 9 LmM . (rin alierea cu$rului cu !incul se obine alama. 6iin& re!istente la coro!iune #i a'=n& culoare #i as$ect frumos2 cu$rul #i alama sunt folosite la finisa?e. !lumbul este un metal neferos cu &ensitatea a$arent) Qa T 11*+> 9 LmM. 3cesta se aco$er) cu o $elicul) &e o7i& &e $lumb #i 4n acest mo& se auto$rote?ea!) 4m$otri'a coro!iunii. (lumbul este utili!at sub form) &e foi2 la e7ecuia ecranelor &e $rotecie 4m$otri'e ra!elor b #i amma2 la e7ecuia i!olaiilor "i&rofu e.De asemeni2 $lumbul se mai utili!ea!) la fabricarea con&uctelor &e a$) $otabil) :$lumb &e $resiune< #i la racor&area la canali!are a unor obiecte /0sanitare :$lumb &e scur ere<. (entru $rotecia contra o7i&)rii a su$rafeelor metalice se utili!ea!) 'o$sele $e ba!) &e miniu &e $lumb.Miniul &e $lumb este utili!at #i la fabricarea &e c"ituri re!istente la a$e #i uleiuri. .luminiul este un metal alb@ar intiu2 bun con&uc)tor &e ener ie #i electricitate. An $ractic) se utili!ea!) alia?ele &e aluminiu sub form) &e table2 bare $rofilate2 e'i2 s=rme2nituri. -

- 57 -

2.1.) &ateriale termo i !i#roi olante %.1.0.1. Materiale $entru i!olaii termice #i fonice La e7ecuia construciilor2 $entru a$)rarea 4m$otri'a tem$eraturilor e7cesi'e #i a ! omotelor2 se e7ecut) i!olaii termice #i fonice la elementele &e 4nc"i&ere aflate 4n contact cu me&iul e7terior. (ro$riet)ile materialelor i!olante suntB $oro!itate mare2 &ensitate a$arent) mic) : sub 1>>> 9 L m *<.3ceste materiale nu au rol &e a $relua sarcini 4n construcie2 ci trebuie s) su$orte mani$ularea2 trans$ortul #i $unerea 4n lucrare f)r) a se &eteriora. Produse minerale naturale i eApandate Materialele naturale cu $oro!itate mare2 res$ecti' cu &ensitate a$arent) re&us) care se folosesc la i!olaii suntB $iatra $once2 tufurile 'ulcanice #i mai ales &iatomitul. 3lte materiale naturale : scoria ba!altic)2 cenu#a &e termocentral) etc.< se su$un unui tratament termic s$ecial $entru e7$an&are. a< Diatomitul2 cunoscut #i sub numele &e $)m=nt &e infu!ori sau Nisel ur2 este o roc) se&imentar) &e culoare alb) G cenu#ie $=n) la brun). Din &iatomit amestecat cu &iferite a&aosuri : fibre &e a!best2 rume u#2 etc.< se fabric) mase &e &iatomit care se folosesc la i!olarea con&uctelor &e 4nc)l!ire central). b< .zbestul2 este o roc) natural)2 care are ten&ina &e a se se$ara 4n fibre fle7ibile2 cu luciu m)t)sos2 ca$abile &e a forma $rin 4nc=lcirea lor a&e')rate esuturi minerale.Du$) roca &e $ro'enien) se $oate $re!enta 4nB$raf2 ranule sau fibre mai scurte sau mai lun i.3!bestul #i $ro&usele fabricate cu a?utorul lui sunt re!istente la foc2 la aciunea microor anismelor #i a ro!)toarelor.3re &ensitatea &e %>> G *>> 9 L m* #i coeficientul &e con&uctibilitate termic) c T >2+ @>2>- 9cal L mde "e fC.Sub form) &e $raf sau &e ranule se 4ntrebuinea!) ca material termoi!olant &e um$lutur). Din fibre &e a!best se fabric) cartoane folosite $entru i!ol)ri termice2 $recum #i o serie &e $ro&use2 fiecare cores$un!=n& unei ne'oi s$ecifice &e i!olare termic). c< /ranulitul se fabric) &in ar il) e7$an&at). &< !erlitul e-pandat2 este un a re at u#or obinut $rin e7$an&area rocii naturale2 numit) $erlit. 5ranulele &e $erlit e7$an&at cu &iametrul 4ntre >21, #i 1 mm au &ensitatea a$arent) 4n r)ma&a &e 1,> G *,> 9 L m*. Se folose#te ca material &e um$lutur) #i ca a re at $entru betoane u#oare termoi!olatoare 2 fonoi!olatoare #i i nifu e.
- 58 -

e< <coria bazaltic, este un a re at u#or sub form) &e ranule $=n) la *> mm2 cu o &ensitate a$arent) &e 1>>> 9 L m*2 care se folose#te 4n acelea#i sco$uri ca #i ranulitul #i $erlitul e7$an&at. Produse ceramice C)r)mi&a fiin& un material $oros2 are 4n !i&)rie #i rolul &e i!olator termic. 5ra&ul 4n care se reali!ea!) i!olaia termic) la !i&)ria &in c)r)mi&) obi#nuit) este 4n funcie &e rosimea eiB &in acest $unct &e 'e&ere2 fa) &e &e clima &in ara noastr)2 se cere ca !i&urilr e7terioare ale locuinelor s) aib) rosimea &e cel $uin o c)r)mi&) #i ?um)tate. Cu c=t c)r)mi&a este mai $oroas)2 cu at=t se reali!ea!) o i!olaie termic) mai bun)#i 4n aceea#i m)sur)2 se $oate mic#ora rosimea !i&)riei 4n limitele a&mise #i &e re!istena materialelor. C)r)mi&a obi#nuit) are &ensitatea a$arent) &e 10>> 9 L m*2 iar c)r)mi&a eficient)2 la care olurile re$re!int) +> F &in 'olum2 are o &ensitate a$arent) &e 11>> 9 L m*. Din c)r)mi&a eficient) se $ot e7ecuta !i&uri mult mai subiri &ec=t cele &in c)r)mi&) $lin). 3stfel2 un !i& &e 1 g c)r)mi&) $lin) a'=n& */2, cm rosime $oate fi 4nlocuit cu unul &e %1 cm &in c)r)mi&) 5I( %1 7 1+ sau cu unul &e %, cm &in blocuri 5I( cu +> F oluri2 f)r) a mo&ifica ra&ul &e i!olare termic). Produse din +eton poros .etoanele $oroase a'=n& &ensitatea a$arent) &e +>> @ 1>>> 9 L m* se 4ntrebuinea!) 4n mo& curent ca i!olatoare termice #i fonice2 4n acelea#i con&iii ca #i $ro&usele ceramice. .etonul celular autocla'i!at :fi .%.,+< $oate a'ea urm)toarele &imensiuni :tab. %.1/<.

%.1/ Tabelul Ti$o&imensiuni $entru .C3 :Simcor< &e i!olaie #i !i&)rie S$ecificare .C3 i!olaie 5rosime : mm < /, 1>> 1%, 1,> %>> %>> L)ime : mm < *>> *>> *>> *>> %,> *,> Lun ime : mm < ->> ->> ->> ->> ->> ->>

.C3 !i&)rie

- 5" -

%,> %>>

*>> *>>

->> ->>

6i .%.,+ .eton celular autocla'i!at Con&iiile &e calitate ale .C3 &e ti$ 5.N *, sunt $rer')!ute 4n ST3S 1>.0*0@0> #i ST3S 0.>*-@01. (entru !ona al$in) #i nor&ic) se recoman&) o rosime minim) a !i&ului &e %,> mm2 iar $entru !ona &e #es minimum %>> mm. .etonul celular autocla'i!at $re!int) urm)toarele a'anta?eB Ca$acitante $ortant) bun)C Material i nifu C (relucrare u#oar)C Este un $ro&us ecolo icC Reali!ea!) economie &e material &e material #i mano$er)la !i&)rii #i tencuieliC 3si ur) $rotecie termic) #i fonic) net su$erioar) altor $ro&useC Ra$i&itate 4n reali!area !i&)riilorC 3si ur) un microclimat interior $l)cut at=t iarna c=t #i 'ara. An tabelul %.10 sunt $re!entate caracteristicile te"nice ale .C3 ului &e ti$ 5.N *, Tabelul %.10 Caracteristici te"nice $entru 5.N *, Re!istena la com$resiune Min. *2, N LmmO
- 6# -

Densitatea a$arent) 4n stare uscat) Umi&itatea la li'rare #i ma7im) Re!istena la 4nco'oiere Re!istena la 4n "e@&e! "e e7$rimat) 4nB$ier&erea &e mas) &u$) 1, cicluri &e 4n "e@ &e! "e.Coeficient &e eli'itate Sc)&erea re!istenei la com$resiune &u$) 1, cicluri &e 4n "e@&e! "e 3bsorbia &e a$) la saturare 3bsorbia ca$ilar) &u$) /% ore Contracia liniar) la %0 !ile Coeficientul &e con&ucti'itate termic) In&icele &e atenuare a ! omotelor: Rh< la rosimea $eretelui &eB $rotecia 4m$otri'a focului@ limita &e re!isten) la foc: $ro&us incombustibil ca $erei antifoc #i re!isteni la foc<

Ma7. ->> 9 L m* ma7. %> F #i +> F Min. 1 N LmmO Ma7. +F Ma7. 1,F Ma7. +> F Ma7.1* cm Ma7. >2, mm L m Ma7. >21% 9cal L mde "e fC. 1> cmT*/ D.C %> cmT+- D.C *, cmT,> D. min. * ore la un $erete netencuit cu rosime &e %> cm

(refabricate Iest este $rimul $ro&uc)tor rom=n &e materiale &e construcii care a creat o marc) naional) &e $resti iu $entru .C3 G IER.LON: fi .%.,, <.

6i . %.,,.eton celular autocla'i!at &e ti$ IER.LON

- 61 -

Produse i olatoare din ipsos Din i$sos se e7ecut) $l)ci fonoi!olatoare &e &ou) ti$uriB @&in i$sos s$umos2 i$sosul fiin& amestecat cu r)#ini sintetice #i 4ns$umatC @$l)cile $lane fonoabsorbante2 &in i$sos cu faa )urit).aceste $l)ci se montea!) uscat 2 mano$era &e monta? fiin& &eosebit &e sim$l).(l)cile i!olatoare &in i$sos se a$lic) $e $erei #i $e ta'ane 4n s)li &e curs2 &e s$ectacol. Produse din sticl! Sticla s$on ioas) se $re!int) sub forma) &e $l)ci &e sticl) turnate 2 cu &ensitatea a$arent) &e %>> 9 L m* .3ceste $l)ci $ot fi t)iate cu ferestr)ul la &imensiunile cerute #i asi ur) o bun) i!olare termic) sau fonic)2 &u$) structura $oroas) reali!at).3stfel sticla s$on ioas) cu $orii &esc"i#i: reeaua comunic) cu e7teriorul< este un bun i!olator fonic2 $e c=n& sticla s$on ioas) cu $orii 4nc"i#i este un bun i!olator termic.L a instalaiile fri orifere se folosesc $entru i!olarea termic)2 $l)ci &in sticl) s$on ioas) cu $orii 4nc"i#i 2 a'=n& o &ensitate a$arent) &e *,> 9 L m * #i o re!isten) la com$resiune &e %, @ *> 9 f L cmO. <ticla poroas este un material i!olator termic #i fonic2 fabricat 4n form) &e blocuri. Se obine $rin to$irea unui amestec &e &e#euri &e sticl) cu cocs2 care se menine la tem$eratura &e 0%> fCtim$ &e *- ore..locurile se formea!) 4n ti$are s$eciale. Bata de sticl se obine sub form) &e fire subiri &e sticl).Din 'ata &e sticl)2 cusut) $e carton on&ulat sau $e $las) &e s=rm)2 se confecionea!) ro o?ini2 iar &in 'ata af=nat)2 $rinse 4ntre &ou) $lase &e s=rm)2 se confecionea!) saltelele.Iata &e sticl) este un material folosit la i!olare termic) #i fonic)2 are coeficientul &e con&ucti'itate termic) c T >2>* 9cal L mde "e fC #i coeficientul me&iu &e absorbie acustic) &e /> F2 la o &ensitate a$arent) &e 1>> 9 L m*. 3re &e!a'anta?ul c) este "i rosco$ic). Blte materiale $i+roase Materialele fibroase asem)n)toare cu 'ata &e sticl) se obin $rin to$irea ! urelor &e la cu$toarele metalur ice G 'ata &e ! ur)@2 $recum #i $rin to$irea unor roci'ulcanice u#or fu!ibile G 'at) mineral). Bata mineral este un material termoi!olant #i fonoabsorbant2 alc)tuit &in fibre sticloase foarte subiri : &e or&inul a c=tor'a microni<2 obinute $rin suflarea cu abur a unei to$ituri &e ! ur) metalur ic) aci&) sau &e roci naturale silicioase. Iata mineral) are as$ect &e 'at) 4m$=slit) &e culoare alb) G cenu#ie sau brun). Este foarte $uin "i rosco$ic) #i friabil)C re!ist) bine la foc2 &ar este atacat) &e microor anisme. Se li'rea!) 4n saci &e "=rtie sau baloturi &e 1, 9 . (oate fi li'rat) #i sub form) &e $l)ci&e ti$ul NO.3SIL 6ND
- 62 -

: fi .%.,- < cu rosimea &e %> G 1-> mm2 l)imea &e ,>> mmm#i lun imea &e 1>>> mm. Trebuie ferit) &e ume!eal) #i &e tasare.

6i . %.,- (l)ci &e 'at) mineral) &e ti$ NO.3SIL 6ND Iata mineral) re!ist) la tem$eraturi $=n) la ->>fC2 iar $rote?at) $oate fi folosit) #i la instalaiile fri ote"nice. Se folose#te ca material &e um$lutur) 4ntre $erei #i 4ntre carcase &in lemn sau metal. Densitatea a$arent) a acestui material sub o sarcin) s$ecific) &e >2>% 9 f L cmO este &e cel mult %,> 9 L m * 2 iar coeficientul &e con&ucti'itate termic)2 4n stare uscat)2 la tem$eratura &e P ,>fC este &e >2>+ 9cal L mde "e fC . Produse din lemnC trestie sau plut! Din lemn2 trestie sau $lut) se fabric) $ro&use cu o $oro!itate mare #i &eci cu o $utere mare &e i!olare2 cum suntB (l)cile &in a#c"ii &e co?i &e salcie2 care au $ro$riet)i &e i!olare acustic) #i termic) bune :c T >2>,- 9cal L mde "e fC<2 fiin& folosite ca i!olant sub $ar&oseal)C (l)cile fibrolemnoase fonoabsorbante2 care constituie un material cu $ro$riet)i termo #i fonoi!olatoare su$erioare folosite 4n&eosebi la e7ecutarea $ar&oselilorC Stabilitul2 se fabric) sub form) &e $l)ci &in tala# nminerali!at2a&ic)4mbibat cu o soluie &e clorur) &e calciu + F #i a$oi a lomerat cu $ast) &e ciment (ortlan&C &ensitatea a$arent) a stabilitului este &e *1> G +0> 9 L m*2 a'=n& o $utere &e i!olare termic) &e circa #a$te ori mai mare &ec=t a c)r)mi!ilor obi#nuite. <tufitul se fabric) &in tul$ini &e stuf $resate #i le ate 4ntre ele cu s=rm)2 astfel 4nc=t s) forme!e $anouri cu &imensiuni mari2 a'=n &ensitatea a$arent) &e %-> G *-> 9 L m*.(l)cile &e stufit se folosesc la i!ol)ri termice #i fonice2 la construciile $ro'i!orii $entru $erei $e sc"elet2 4m$re?muiri2 cl)&iri a ro!oote"nice. !luta este unul &in cele mai bune materiale termo #i fonoi!olatoareCse obine &in scoara unei s$ecii &e ste?ar care cre#te 4n )rile cal&e2 are rosimea &e circa - cm2 &ensitatea a$arent) &e 1>> 9 L m * #i coeficientul &e con&ucti'itate termic) c T >2>+ 9cal L mde "e fC. Este im$ermeabil) la lic"i&e2 $utre!e#te reu #i este re!istent) la aciunea
- 63 -

a enilor e7teriori.Se )se#te sub form) &e $l)ci &e 1 7 >2, m2 cu rosimi &e 12, C % C * #i +2, cm. (entru termoi!olaii2 $luta se folose#te #i sub form) &e ranule cu &imensiuni 4ntre > #i 0 mm2 obinute $rin m)cinarea &e#eurilor.Din ranule se mai fabric) #i $l)ci &e $lut) e7$an&at) ti$ Su$ere7 #i $l)ci &e $lut) e7$an&at) a lomerat) cu bitum2 ti$ 3s9o. Toate materialele termo #i fonoi!olante &in $lut) sunt u#or inflamabile #i foarte scum$e. Produse din polimeri sintetici (olimerii sintetici se folosesc la $ro&ucerea materialelor termo #i fonoi!olante2 caB Material &e ba!) &in care se fabric) elementele res$ecti'eC Liani2 care lea ) 4ntre ele fibrele &e lemn2 &e 'at) mineral) etc.2 s$re a forma matertialul i!olant #i 4n acest ca! $olimerii trebuie s) fie flui!i: 4n soluie sau 4n emulsie<C (rotecia "i&rofu ) a unor materiale termo sau fonoi!olante e7istente.An acest ca! $olimerii sintetici trebuie s) fie sub form) &e foi2 $elicule subiri2 $l)ci sau mase &e #$aclu. .mpora este o s$um) $ro&us) $rin amestecarea unei r)#ini sintetice: uree G formal&e"i&)< cu un s$umant2 cu un 4nt)ritor #i cu a$). S$uma este reali!at) 4ntr@o instalaie mobil) com$us) &in &ou) com$resoare2 un furtun #i un $istol2 $rin interme&iul c)ruia s$uma se a$lic) la faa locului2 un&e se 4nt)re#te 4n ?ur &e +0 ore. 3m$ora are o &ensitate a$arent) me&ie &e *> 9 L m *2 care 'aria!) 4n funcie &e cantitatea &e s$umant a&)u at) 4n amestec. Coeficientul &e con&ucti'itate termic) c T >2>%0 9cal L mde "e fC2 astfel 4nc=t % cm &e am$ora i!olea!) c=t %+ cm &e !i&)rie &e c)r)mi&).3m$ora este com$arabil) cantitati' cu $luta e7$an&at)2 4ns) este mai ieftin) &ec=t aceasta. Ea este re!istent) la aciunea a$ei2 a aci!ilor2 a c)l&urii #i a fri ului. Cu am$ora se i!olea!) con&ucte2 se um$lu #liurile &in !i&)rie 4n care sunt montate e'ile2 se i!olea!) ta'anele sau 4n'elitorile. !olistirenul e-pandat este tot o s$um) &e r)#in) sintetic)2 $ro&us) sub form) &e $l)ci sau &e blocuri. De#i 10F &in 'olumul $olistirenului e7$an&at 4l constituie aerul &in $orii materialului2 totu#i re!istena acestuia la com$resiune a?un e la 1 9 f L cmO2 iar re!istena la 4nco'oiere2 la * 9 f L cmO 2 materialul fiin& mult mai consistent &ec=t 'ata &e sticl) sau am$ora. Datorit) &ensit)ii a$arente re&use : 1, G *> 9 L m *< #i coeficientul &e con&ucti'itate termic) re&us :c T >2>*, 9cal L mde "e fC<2 $olistirenul este un bun i!olator $entru a $utea fi a$licat sub $ar&oseal) sau $entru a i!ola
- 64 -

$ereii :fi .%.,/ < #i ta'anele 4nc)$erilor 4m$otri'a $)trun&erii ! omotului #i transmiterii c)l&urii. El $oate fi t)iat cu cuitul la &imensiunile &orite. .etonul a&er) bine la $olistiren. Tem$eratura ma7im) &e utili!are este &e -, G 0> fC.

6i . %.,/ Termoi!olaie la $erei cu $olistiren e7$an&at (olistirenul e7$an&at este toto&at) im$ermeabil $entru a$) #i 'a$ori #i re!istent la aciunea a$ei2 a aci!ilor2 a ba!elor. !oliclorura de 'inil spumat este un $ro&us sub form) &e $l)ci &ure #i $l)ci elastice 2 folosite la i!olarea termic) #i fonic) a $ereilor2 $lan#eelor #i aco$eri#urilor.Caracteristicile fi!ico G mecanice ale acestui material sunt re&ate 4n tabelul %.11. Tabelul %.11 Caracteristicile fi!ico G mecanice ale $oliclorurii &e 'inil s$umate Caracteristici Densitatea a$arent)2 4n 9 L m* Re!istena la ru$ere $rin com$resiune2 4n 9 f L cmO
- 65 -

(l)ci Dure Elastice />@1>> 0>@10> *@1 @

3lun irea la ru$ere2 4n F Tem$eratura ma7im) &e utili!are2 4n fC. Coeficientul &e con&ucti'itate termic) :9cal L mde "e fC<

%>@+, -> >2>,

0>@1,> -, >21>

!oliuretanul spumat este un $ro&us cu &ensitatea a$arent) &e *> G 1>> 9 L m* #i un coeficient &e con&ucti'itate termic) c T >2>*, 9cal L mde "e fC. %.1.0.%. Materiale "i&roi!olatoare 3$ele subterane #i &e infiltraie $)trun& $rin fun&aii #i $lan#ee #i $rin ca$ilaritate 2 se ri&ic) 4n !i&)rie2 $ro'oc=n& i rasia. 3ceste a$e 2 4n &rumul lor $rin &iferite straturi &e $)m=nt sau 4nc)rcat cu s)ruri sau cu aci!i care au aciune &)un)toare asu$ra betonului #i mortarelor. 3$a &e $loaie2 sta n=n& $e 4n'elitori sau $e terase2 &in cau!a construciei &efectuoase a acestora2 cu tim$ul2 $oate $)trun&e 4n interiorul 4nc)$erilor2 ume!in& $lafoanele #i !i&urile #i &eterior=n& tencuielile. (entru 4nl)turarea acestor nea?unsuri2 4nc) &e la $roiectarea construciei2 trebiue s) se stu&ie!e situaia a$elor subterane2 lu=n& m)suri $entru 4n&e$)rtarea lor.De asemenea trebuie s) se stu&ie!e $antele aco$eri#urilor #i teraselor2 4n 'e&erea e'acu)rii ra$i&e a a$elor &e $loaie.(entru o bun) $rotecie a construciilor trebuie s) se a$lice2 4ntre me&iul e7terior care a&uce a$a #i $artea &in construcie care este 4n $ericol &e a fi ume!it)2 un strat &e material im$ermeabil care formea!) "i&roi!olaia. Materialele u!uale $entru i!olaii "i&rofu e suntB bitumul2 cartoanele asfaltate #i $=n!ele asfaltate. Cartoanele #i $=n!ele asfaltate se fabric) $rintr G un $roce&eu continuu2 &u$) care cartonul sau $=n!a 4n sul se &esf)#oar) tre$tat2 trec=n& $rintr G o baie &e bitum to$it. (rin aceasta2 materialul se im$re nea!) cu bitum2 al c)rui e7ces se 4n&e$)rtea!) la ie#irea &in baie2 $rin $resarea ben!ii im$re nate 4ntre &ou) 'aluri. An continuare2 ban&a im$re nat) trece $rintr G o serie &e 'aluriC 4n acest tim$2 $e su$rafaa materialului se mai &e$une un strat &e bitum mai &ur2 care formea!) stratul &e aco$erire #i se $resar) nisi$ fin sau f)in) &e $iatr) $e ambele fee2 $entru ca la 4nf)#urarea lui &in nou 4n sul s) nu se li$easc). An ara nostr) se fabric) mai multe ti$uri &e carton asfaltat2 4n conformitate cu stan&ar&ele res$ecti'e cum ar fiB sim$lu im$re nat2 im$re nat cu strat &e aco$erire $e o sin ur) fa) sau $e ambele fee.
- 66 -

Stratul &e aco$erire $oate fi &in bitum sim$lu sau &e bitum fileri!at.Caracteristicile fiec)rui ti$ sunt &ate $e scurt 4n notaia con'enional) stabilit) $rin nstan&ar& #i se 4nscriu obli atoriu $e ambala?ul $ro&usului. La e7ecuia "i&roi!olaiilor se utili!ea!) urm)toarele materiale B - cartonul bitumat :carton asfaltat sau "=rtie u&ronat)<2 fabricat &in carton celulo!ic im$re nat cu bitum2 neaco$erit sau aco$erit $e ambele fee cu mastic bituminos<C - $=n!a bitumat) :asfaltat)<C - 4m$=slitura &e fibre &e sticl) bitumat)2 $re!int) a'anta?ul c) nu $utre!e#teC - foliile &e $olietilen) #i &e $oliclorur) &e 'inil2 care nu $utre!esc2 sunt im$ermeabile #i au rosime #i reutate re&us)C - bitumurile :substane naturale sau artificiale< sunt "i&rofobe #i se )sesc sub form) &e bitum natural &e e7tracie2 bitum in&ustrial ne$arafinosC &in bitumuri se $ot reli!a liani bitumuno#i2 ce $ot fi folosii la rece2 numii soluii2 emulsii sau sus$ensii bituminoase. Membrana ISOSTUD2 este &in $olietilen) &e 4nalt) &ensitate: 8D(E< care@i ofer) re!isten) mare la aciunea tuturor a enilor c"imici #i la com$resiune mecanic)2 mai mare &e %>>NN L m%. ISOSTUD este folosit $entru $rote?area membranelor bituminoase2 a faa&elor #i fun&aiilor.(oate fi folosit 4n acela#i tim$ #i $entru terase2 aco$eri#uri 4n teras) #i r)&ini sus$en&ate..utonii sunt aliniai at=t 'ertical c=t #i ori!ontalB a$a $oate fi &renat) 4ntr G un mo& u#or #i ra$i& $=n) 4n $artea &e ?os a fun&aiei: fi .%.,0<.

- 67 -

6i .%.,0 Membran) &in $olietilen) &e 4nalt) &ensitate :8D(E< ISOSTUD Membranele "i&roi!olatoare $lastomerice:3((< #i elastomerice :S.S< fac $arte &in ama $ro&uselor (OLi5L3SS : fi .%.,1<.

6i %.,1 Materiale &in ama $ro&uselor (OLi5L3SS.

- 68 -

3ceste membrane au rosimi &iferite sunt armate cu fibr) &e sticl)2 $oliester #i au finisa?ul 4n funcie &e a$licaiile s$ecifice:nisi$2 ar&e!ie &i'ers colorat)2 folie &e cu$ru2 folie &e aluminiu<. Membranele (OLiSOL #i (OLiM3NT sunt sisteme termo@ "i&roi!olatoare 4n rulouri sau $l)ci $reformateB membrana "i&roi!olatoare este ca#erat) la cal& &e f=#ii &in material termoi!olator &in $olistiren e7$an&at2 $olistiren e7tru&at2 $oliuretan2'at) mineral) sau 'at) &e sticl).

TE5L3SS2 re$re!int) #in&rile bituminoase2 4ntr G o 'arietate mare &e forme #i culori2 armate cu fibr) &e sticl) sau fibr) &e sticl) P $oliester. Caracteristicile te"nice ale membranelor (OLi5L3SS sunt $re!entate 4n tabelul %.%>.

Tabelul%.%> Caracteristicile te"nice ale membranelor (OLi5L3SS Membrane $e ba!) &e bitum TREND ISO.OND (L3Nj &istilat2 mo&ificat cu $olimeri :3((< :3((< :3((< $lastomeri 6le7ibilitate la rece >HC @,HC @ 1> H C 3rmat cu $oliesterB (:6C< G T3LCC MINER3L (:6C< G ar&e!ie Re!istena la ru$ere @ lon itu&inal @ trans'ersal alun irea la ru$ere @ lon itu&inal @ trans'ersal
//> N L ,cm ,>> N L ,cm +,F +,F 00> N L ,cm -,> N L ,cm ,>F ,>F 0>> N L ,cm ,>> N L ,cm +,F ,>F

- 6" -

3rmat cu fibr) &e sticl)B I G T3LCC MINER3L I G ar&e!ie Re!istena la ru$ere @ lon itu&inal @ trans'ersal alun irea la ru$ere @ lon itu&inal @ trans'ersal

*-> N L ,cm %1, N L ,cm %F %F

2.1.* +ro#use #in a bociment, sticl! i "olimeri sintetici Din ru$a $refabricatelor fac $arte #i $ro&usele reali!ate &in azbociment (amestec &e fibre &e a!best2 ciment #i a$)< . An aceast) ru$) &e materiale sunt incluse $l)cile $lane #i on&ulate &e a!bociment2 tuburile &e scur ere $entru canali!)ri #i 'entilaii #i tuburile &e $resiune $entru e7ecuia reelelor &e alimentare cu a$). <ticla este un material cu lar ) utili!are 4n construcii2 &atorit) urm)toarelor calit)iB trans$arena2 re!isten) la aciunea substanelor c"imice2 re!isten) la aciunea a enilor atmosferici2 re!isten) mecanic) mare. (entru ferestre #i luminatoare se utili!ea!) o am) lar ) &e ti$uri &e eamuriB eamul tras2 ri lat2 armat2 ornament2 termoabsorbant2 #lefuit2 securit2 termo$an. Sticla este utili!at) #i la reali!area $ereilor #i $lan#eelor2 ca! 4n care se utili!ea!) $a'elele rotalit (fig.2.C7), &ale &e sticl) ti$ Ne'a&a (fig.2.C1, $rofilit (fig. 2.C2).

- 7# -

=i.. 2.D? (a'ele rotalit

=i..2.D1 Dale &e sticl) Ne'a&a $entru $ereiB a@ cu &ou) fee curbeC b@ cu o fa) curb).

=i..2.23. (rofilit a@as$ect eneralC b@'ariante &e 4mbinare

6i .%.-% (rofilit a@as$ect eneralC b@ 'ariante &e 4mbinare Din sticl) se fabric) #i materiale termoi!olatoare caB sticla s$on ioas) #i 'ata &e sticl). (ro&usele &in $olimeri sintetici se folosesc $entru reali!area 4n'elitorilor :$l)ci on&ulate2fabricate &in metacrilat &e metilC $l)ci on&ulate #i cu$oletele &in $oliesteri armai cu fibre &e sticl)C foliile &e $oliclorur) &e 'inil $lastifiatC foliile &e $olietilen)<. (entru $ar&oseli se folosesc co'oare &in $oliclorur) &e 'inil cu rosime &e $=n) la * mm2 $l)ci &e $ar&oseal) &in (IC2 cu &imensiuni &e %>7%> sau ,>7,> cm: fi .%.-* <.
- 71 -

a< omo ene

b< etero ene 6i .%.-* (l)ci &e $ar&oseal) &in (IC (e ba!) &e $olimeri sintetici se fabric) #i a&e!i'ii2 lacurile #i 'o$selele.

CAPITOLUL 3

Noiuni de rezistena materialelor #i dimensionarea elementelor de construcii

3.1. Clasificare. structurilor de rezisten

Elemente

componente

ale

Elementele com$onenete ale structurilor &e re!isten) au forme #i &imensiuni &iferite. Orice element &e structur) se &efine#te eometric $rin &ou) &imensiuni $entru seciunea trans'ersal) #i una $entru lun ime. An funcie &e ra$ortul 4ntre aceste &imensiuni se &istin elemente &e structur) sub form) &e bare2 $l)ci #i &e blocuri. 2ara are lun imea mult mai mare &ec=t cele &ou) &imensiuni ale seciunii trans'ersale #i se caracteri!ea!) $rin a7a #i seciunile trans'ersale (fig#.1).

- 72 -

=i..3.1. Elemente lineare &e re!isten) :bare<

An funcie &e &estinaia $e care o $ot a'ea barele &re$te se numesc st$lpi 2 barele &re$te ori!ontale sau 4nclinate $oart) &enumirea &e grinzi, iar barele &re$te 4ntinse sunt numite tiran i. !laca este elementul la care una &intre &imensiuni : rosimea< este mult mai mic) 4n ra$ort cu celelalte &ou) (fig.#.2). (laca este &efinit) $rin su$rafaa ei me&ian) #i seciunea trans'ersal) $e unitatea &e lun ime. (l)cile $ot fi sub form) &e &ale2 c=n& 4nc)rcarea este normal) $e su$rafaa me&ian) #i sub form) &e $erei2 #aibe sau &iafra me2 c=n& sunt 4nc)rcate 4n $lanul lor.

- 73 -

=i..3.2. Elemente $lane &e re!isten):$l)ci<B a@ elementele caracteristice ale unei $l)ciC b@ $l)ci $laneC c@ $l)ci curbeC &@ ti$uri &e seciuni trans'ersale $rin $l)ciC e@ membran)

2locul, ca element &e structur) are toate cele trei &imensiuni a$ro$iate ca or&ini &e m)rime (fig.#.#).

=i.. 3.3. Element masi' &e re!isten)

:bloc<.

3.2. Tipuri de structuri de rezisten

<tructurile formate din bare pot fiB rin!i $e &ou) rea!eme (fig.#.%,a)5 rin!i cu console (fig#.%,b)5 rin!i continue (fig.#.%,c)5 rin!i sub form) &e reea (fig.#.%,d)5 rin!i cu !)brele (fig.#.%,e). <tructurile formate din fire $ot fi sisteme $lane sau s$aiale (fig.#.,,a,b). <tructurile formate din plci plane $ot fiB - sub form) &e su$rafee $rismatice :fig.#.C,a)5 - sub form) &e &iafra me (fig.#.C,b)5 - sub form) &e $lan#ee (fig.#.C,c). <tructurile formate din plci curbe :fig.#.=,a,b) re$re!int) un ansamblu 4ntre $l)cile curbe #i alte elemente &e re!isten) :$recum arcele #i inelele<. <tructurile formate din membrane se utili!ea!) 4n combinaie cu cablurile sau $rin susinere2 &atorit) $resiunii interioare :fig.#.4,a,b).

- 74 -

- 75 -

=i..3.". Structuri formate &in bareB a@ rin&) sim$lu re!emat)C b@ rin&) cu consol)C c@ rin&) continu)C &@ reea &e rin!iC rin&) cu !)breleC f@ ca&ru cu bare &re$teC @ arcC "@ ca&ru cu bare curbe.

-ig...%! $tructuri %ormate din %ire& a-sisteme plane' - sistem spaial!

-ig...6. $tructuri %ormate din pl)ci plane& a- supra%ee prismatice' - dia%ragme cu goluri' c- plan#eu!

-ig...(. $tructuri %ormate din pl)ci cur e& a-plac) cur ) rezemat) pe arce cu tirani' - plac) cur ) rezemat) pe inel!

- 76 -

-ig...).$tructuri %ormate din mem rane& a- n asociere cu ca luri' - structur) pneumatic)!

.... Aciuni /n construcii

3.3.1. Definiie. Clasificare. rupare 3ciunea este o cau!) ca$abil) &e a &a na#tere 4ntr@o construcie st)rilor &e solicitare mecanic). Du$) mo&ul &e a$licare2 aciunile $ot fiB - &irecte (fig.#.6,a)5 - in&irecte (fig.#.6,b).

- 77 -

=i..3.>. Clasificarea aciunilor &u$) mo&ul &e a$licare asu$ra structuriiB a@ aciuni &irecteC b@ aciuni in&irecte.

=i..3.1?. Clasificarea 4nc)rc)rilor &u$) m)rimea su$rafeei $e care se a$lic)B a@ 4nc)rc)ri concentrateC b@ 4nc)rc)ri &istribuite.

Du$) m)rimea su$rafeei $e care se a$lic)2 aciunile suntB concentrate (fig.#.17,a)5 &istribuite (fig.#.17,b). Du$) 'ariaia 4n tim$2 aciunile se clasific) 4nB statice (fig.#.11,a)5 ciclice (fig.#.11,b)5 &inamice (fig.#.11,c).

- 78 -

=i..3.11. Clasificarea aciunilor &u$) 'ariaia 4n tim$B a@ 4nc)rc)ri staticeC b@ 4nc)rc)ri cicliceC c@ 4nc)rc)ri &inamice.

Du$) frec'ena cu care sunt 4nt=lnite2 aciunile suntB $ermanente tem$orare e7ce$ionale. An calculul elementelor #i structurilor &e construcii este necesar a se lua 4n consi&eraie unele combinaii &efa'orabile ale &iferitelor 4nc)rc)ri. 3ciunile se 4m$art 4n &ou) cate orii $rinci$aleB ru$)ri fun&amentale :4nc)rc)ri $ermanente2 c'asi$ermanente #i 'ariabile <C ru$)ri s$eciale :4nc)rc)ri $ermanente2 c'asi$ermanente2 'ariabile #i e7ce$ionale<. 3.3.2. !ore e"terioare# interioare# solicitri

Antre structur) #i ba!a &e s$ri?inire $recum #i 4ntre elementele com$onente ale unei structuri2 inter'in le )turi :re!em)ri<.
- 7" -

Re!em)rile $ot fiB rea!em sim$lu2 articulaie #i 4ncastrare. Reazemul simplu (mobil) este le )tura care 4m$ie&ic) $osibilitatea &e &e$lasare &u$) &irecia $er$en&icular) $e $lanul &e re!emare (fig.#.12,a). Reaciunea care ia na#tere 4ntr@un rea!em sim$lu are cunoscute $unctul &e a$licaie #i &irecia2 iar ca necunoscut) m)rimea forei &e reaciune. .rticula ia (reazemul fi-) este o le )tur) care 4m$ie&ic) &e$lasarea &u$) orice &irecie2 l)s=n& liber) rotirea 4n ?urul $unctului teoretic &e articulaie (fig.#.12,b). Reaciunea este o for) care trece $rin $unctul &e articulaie2 care are &irecia #i m)rimea necunoscute. @ncastrarea este le )tura care 4m$ie&ic) at=t orice &e$lasare2 c=t #i orice rotire (fig.#.12,c).

=i.. 3.12. Ti$uri &e le )turiB a@rea!em sim$lu:rea!em mobil<C b@articulaie:rea!em fi7<C c@4ncastrare.

Reaciunea &intr@o 4ncastrare are $unctul &e a$licaie2 &irecia #i 'aloarea necunoscute. 6orele &e le )tur) se $un 4n e'i&en) $rin su$rimarea le )turilor #i 4nlocuirea cu reaciunile cores$un!)toare fiec)rui ti$ &e re!emare. :fortul 4ntr@o seciune este reaciunea $e care o o$une cor$ul 4n acea seciune ten&inei &e &eformare &at) &e forele e7terioare. Se &efine#te ca efort global 4ntr@o seciune2 totalitatea forelor &e le )tur) intermolecular) &in seciunea res$ecti')2 care se o$un aciunii sarcinilor e7terioare.

- 8# -

Eforturile $e faa &in st=n a 'or fi2 conform $rinci$iului aciunii #i reaciunii2 e ale #i &e sens contrar2 cu cele &e $e faa &in &rea$ta seciunii (fig. #.1#).

=i.. 3.13

Denumirile eforturilor sunt &ate &e efectele $e care le $ro&uc 4n structura $e care se a$lic). Com$onenta &u$) tan ent) la a7a barei2 N2 se nume#te for a-ial #i $ro&uce 4ntin&erea sau com$resiunea 4n bar). Com$onenta normal) $e a7a barei2 T2 se &enume#te for tietoare. Momentul M2 &eoarece $ro&uce o 4nco'oiere2 $oart) numele &e moment 3nco'oietor. 3.3.3. Eforturi unitare M)rimea care caracteri!ea!) intensitatea re$artiiei eforturilor $e unitate &e su$rafa) a seciunii2 se nume#te efort unitar. (entru &efinirea efortului unitar se consi&er) $e su$rafaa secionat)2 un element &e su$arafa) &3 cu normala n :fig.#.1%).

=i..3.1". - 81 -

Re!ultanta forelor &e le )tur) &istribuite $e elementul &e su$rafa) este o for) elementar) &(2 care are o anumit) 4nclinare fa) &e normala n. Antr@un $unct oarecare al seciunii se &efine#te ca efort unitar total ra$ortul p =
d! . d.

Elementele &e construcie2 sub aciunea eforturilor lobale2 sufer) &eformaii 4n seciuni (fig.#.1,). Mo&ificarea lun imii se mentelor &re$te se nume#te &eformaie linear)2 iar mo&ificarea un "iurilor &re$te2 &eformaie un "iular).

=i..3.1#.

Deforma ia linear se &efine#te $rin ra$ortul =

l l

Coeficientul k2 care face le )tura &intre &eformaia s$ecific) trans'ersal) #i &eformaia s$ecific) linear)2 se nume#te coeficient &e &eformaie trans'ersal)2 sau coeficientul lui (oisson . 3.3.4. Le$tura dintre eforturile unitare %i deformaiile specifice. Le$ea lui &oo'e

- 82 -

Le )tura &intre eforturi #i &eformaiile s$ecifice se stabile#te $e cale e7$erimental) #i re$re!int) as$ectul fi!ic al $roblemelor re!istenei materiale. 3nali!=n& figura #.1C, se obser') c) $entru oel a$ar o serie &e $uncte caracteristice la solicitarea &e 4ntin&ere B - $unctul 32 $=n) la care curba este a$ro7imati' &rea$t)2 marc=n& o $ro$orinalitate a$roa$e $erfect) 4ntre eforturile unitare #i &eformaiile s$ecifice2 numit) limit) &e $ro$orionalitateC - $unctul .2 care marc"ea!) limita &e elasticitate2 $=n) la care materialul se com$ort) $erfect elasticC - $unctul C2 care marc"ea!) limita &e cur ere a materialului #i care este 4nce$utul unui inter'al C G D 4n care are loc o reorientare a cristalelor materialului $e &irecia solicit)rii :$alierul &e cur ere< #i 4n care &eformaiile cresc foarte mult f)r) ca efortul s) mai creasc)C - &u$) $unctul D2 care marc"ea!) reconsoli&area materialului2 urmea!) o !on) D G E 4n care cresc at=t eforturile2 c=t #i &eformaiileC

=i..3.1D. Curbe caracteristice $entru c=te'a materiale &e construciiB a@oelC b@aluminiuC c@font)C &@beton.

$uncul E2 4n care se atin e efortul unitar ma7imC $unctul 62 4n care se $ro&uce ru$erea.

(=n) la limita &e $ro$orionalitate2 relaia &intre eforturile unitare #i &eformaiile liniare s$ecifice este le ea lui 8oo9e. RTElm2 un&e E este mo&ulul &e elasticitate al materialului2 4n &aNLcmO. (entru &eformaiile trans'ersale relaia esteB n T 5 e o2 52 re$re!ent=n& mo&ulul &e elasticitate trans'ersal)2 e7$rimat 4n &aNLcmO. Antre 5 #i E e7ist) relai &e i!otro$ieB
/= : %:1 + <

- 83 -

Du$) forma curbei caracteristice2 materialele se $ot 4nca&ra 4n materiale care res$ect) le ea lui 8oo9e :oelul2 aluminiul2 lemnul< #i materiale care nu ascult) &e le ea lui 8oo9e :betonul<. Du$) mo&ul &e com$ortare la ru$ere la solicitarea &e 4ntin&ere2 materialele $ot fiB $lastice :oelul2aluminiul< #i casante :fonta<. Du$) mo&ul &e com$ortare la 4ntin&ere #i com$resiune2 materialele se $ot com$orta a asem)n)tor :oelul moale< #i materiale care re!ist) mai $uin la 4ntin&ere &ec=t la com$resiune :betonul<. 3.3.(.Criterii construcii. pentru dimensionarea elementelor de

)etode de calcul Elementele &e construcie care su$ort) sarcini trebuie &imensionate 4n a#a fel 4nc=t s) asi ure cl)&irilor o e7$loatare normal). Criteriile &e &imensionare a elementelor &e construcie suntB - criteriul &e re!isten)2 care im$une con&iia ca elementul s) nu ce&e!e sub sarciniC - criteriul &e &eformabilitate2 care e7$rim) con&iia ca elementul s) nu sufere &eformaii2 fa) &e $o!iia sa iniial)2 $este anumite limite. Criteriul &e re!isten) trebuie 4n&e$linit &e fiecare element &e construcie2 4n tim$ ce criteriul &e &eformabilitate se a$lic) &oar la elemetele la care se im$une limitarea &e$las)rii sub sarcini. Dimensiunile $entru seciunea trans'ersal) re!ultate &in a$licarea celor &ou) criterii sunt &iferiteC $entru confecionarea barei se ale cele mai mari &imensiuni. La efectuarea calculelor &e re!isten) se $ot a$lica &iferite meto&e :meto&a re!istenelor a&misibile2 meto&a &e calcul la ru$ere2 meto&a st)rilor limit)<. ;etoda rezisten elor admisibile consi&er) c) elementul &e construcie re!ist) 4n totalitatea sa &ac) 4n $unctul cel mai solicitat efortul unitar nu &e$)#e#te o anumit) limit) acce$tabil) :re!istena a&misibil)<. Re!istena a&misibil) &ifer) 4n funcie &e material #i &e natura efortului unitar #i se &etermin) 4m$)rin& o anumit) 'aloare caracteristic) &in curba materialului $rintr@un coeficient unic &e si uran). An ca!ul solicit)rii &e 4ntin&ere $entru un material $lastic2 cum este oelul2 re!istena a&misibil) Ra se obine $rin 4m$)rirea limitei &e cur ere c Rc la un coeficient &e si uran) CcB a =
0c

4n ca!ul oelului OL */ Rc T %+>> &aNLcmO #i Cc T 12-> 2 &eciB

- 84 -

a =

%+>> = 1,>> da1 L cm % 12->

(entru materialele casante2 Ra se obine consi&er=n&u@se re!istena la ru$ere Rr :Ra T Rr L Cr<. An meto&a &e calcul la ru$ere #i meto&a st)rilor limit)2 limita &e solicitare este consi&erat) c"iar momentul &istru erii elementului &e construcie. (entru eliminarea riscurilor unor acci&ente &atorate &iferiilor factori :con&iii s$eciale &e lucru2 neomo enitatea materialului2 cre#terea 'alorilor sarcinilor $este 'alorile normale< se a&o$t) coeficieni &e si uran) &iferii.

CAPITOLUL 4

Elemente de construcie la o cldire

1.1. 'e$inirea i clasi$icarea construciilor Criteriile &e clasificare utili!ate 4n construcii suntB &estinaia2 calitatea2 structura &e re!isten)2 ra&ul &e re!isten) la foc. Du$) destina ie2 construciile se 4m$art 4n cldiri i construc ii inginereti. 0ldirile sunt construciile care &elimitea!) un s$aiu 4nc"is2 e7ecutate2 &e re ul)2 la su$rafaa terenului2 $entru a&)$ostirea oamenilor #i animalelor2 #i a &iferitelor acti'it)i &e $ro&ucie2 social@culturale2 &e &e$o!itare2 etc. E7ist) &iferite ti$uri &e cl)&iriB - cl)&iri ci'ile : cl)&iri &e locuit2 $ublice #i a&ministrati'e2 social@ culturale<C - cl)&iri in&ustriale :cl)&iri &e $ro&ucie G ateliere2 u!ine2 #i cl)&iri $entru &eser'irea $ro&uciei G ma a!ii2 re!er'oare2 silo!uri<C - cl)&iri a ro!oote"nice :a&)$osturi $entru animale2 construcii le umicole2 cl)&iri $entru a&)$ostirea in'entarului a ricol<. 0onstruc iile inginereti inclu& toate celelalte ti$uri &e construcii care nu sunt cu$rinse 4n cate oria cl)&irilorB c)i &e comunicaii2 lucr)ri &e

- 85 -

art) $e c)i &e comunicaii2 construcii "i&rote"nice2turnuri &e tele'i!iune2 linii &e trans$ort al ener iei electrice2 con&ucte &e a!e2 etc. Clasificarea &u$) criteriul de calitate este &eterminat) &e &urabilitatea #i ra&ul &e re!isten) a $rinci$alelor elemente &e construcie #i &e cerinele &e e7$loatare referitoare la normele &e su$rafa)2 ra&ul &e confort2 etc.Du$) acest criteriu cl)&irile #i construciile in inere#ti se 4m$art &u$) trei clase &e calitate &u$) cum satisfac cerine ri&icate2 me&ii sau obi#nuite. Du$) structura &e re!isten) construciile sunt alc)tuite &inB @ structuri cu $erei $ortani2 reali!ai &in lemn2 !i&)rii &i'erse2 beton armat2 &iafra me2 sau beton $refabricatC - structuri cu sc"elet $ortant :ca&re<2 reali!at &in beton armat monolit sau $refabricat sau sc"elet metalicC - structuri cu alc)tuire mi7t)2 reali!ate &in ca&re #i &iafra meC - structuri s$eciale :cu arce2 $l)ci curbe2 subiri2 cu aco$eri#ul sus$en&at $e cabluri<.

4.2. *lctuirea $eneral a unei cldiri

Elementele &e construcie ale unei cl)&iri figura %.1. $ot fi ru$ate 4nB @ elemente &e re!isten) - elemente &e 4nc"i&ere #i com$artimentare - elemente sau lucr)ri &e finisa? - instalaii. :lementele de rezisten asi ur) re!istena2 ri i&itatea #i stabilitatea2 form=n& structura &e re!isten) a cl)&irii2 fiin& alc)tuit) &inB fun&aii2 $erei $ortani2 st=l$i2 rin!i2 $lan#ee2 #ar$anta aco$eri#ului2 sc)ri2 $lanuri 4nclinate. :lementele de 3nc&idere i compartimentare $ot fi 'erticale :$ereii< sau ori!ontale :$lan#eele2 aco$eri#urile<. :lementele de finisa) a$)r) cl)&irea contra aciunilor a resi'e #i 4i &au forma #i as$ectul final.Din aceast) cate orie fac $arte $ar&oselile2 t=mol)ria2 tencuielile2 !u r)'elile2 'o$sitoriile2 $laca?ele. "nstala iile sunt re$re!entate &e reeaua interioar) &e alimentare cu a$) #i canali!are2 &e alimentare cu ner ie electric)2 &e 4nc)l!ire2 'entilaie. (artea unei cl)&iri aflat) sub cota p >2>> $oart) &enumirea &e infrastructur) :cu$rin&e fun&aiile<2 iar $artea care se afl) &easu$ra cotei p >2>> se nume#te su$rastructur) :cu$rin&e toate celelalte elemente ale cl)&irii<.

- 86 -

=i..".1. 3lc)tuirea eneral) a unei cl)&iri a@$ers$ecti')C b@seciune trans'ersal)C 1@st=l$ $refabricatC%@ rin&) $refabricat) &in beton armat reali!at) cu consol)C *@$an) $refabricat)C +@ !i& e7teriorC ,@ 4n'elitoare &in a!bociment on&ulatC -@termoi!olaieC /@ barier) &e 'a$oriC 0@ strat su$ort al termoi!olaiei2 reali!at &in a!bociment on&ulatC 1@coam) &in tabl) !incat)C 1>@ $ara$ei &in elemente $refabricate &in beton armatC 11@ $ar&oseal) 4n !ona &e o&i"n)C 1%@$ar&oseal) 4n !ona &e circulaieC 1*@ fun&aieC 1+@ trotuar.

4.3. )odularea %i tipizarea construciilor

Ti$i!area sistemelor constructi'e creea!) con&iiile e7ecut)rii 4n unit)i centrali!ate a elementelor $refabricate #i a in&ustriali!)rii e7ecuiei acestora. (entru a $utea fi a$licate o $erioa&) c=t mai lun ) &e tim$ structurile $roiectelor ti$ sau refolosibile trebuie s) 4n&e$lineasc) urm)toarele con&iiiB
- 87 -

s) cores$un&) unor e'entuale mo&ific)ri ale te"nolo iilor &e $ro&ucie2 $re')!ut) $entru s$ecia stabilit) iniialC - s) aib) $osibilit)i &e folosin) multi$l)2 construcia $ut=n& fi u#or a&a$tat) s) a&)$osteasc) &i'erse s$ecii &e animale #i c"iar $entru &iferite funciuni necesare :a&ministraie2 &e$o!it<. S@au $roiectat cl)&iri cu folosin) multi$l) cu o sin ur) &es"i&ere2 a'=n& aco$eri#ul &in elemente &e beton armat2 beton $recom$rimat #i lemn. S@au $roiectat 'ariante &e construcii cu &esc"i&eri &e la - la 1, metri :cu mo&ulul &e *m< #i 4n)limi &e la %2+> la *2-> m :cu mo&ulul &e >2+>m<. -

4.4.Terenul de fundare
Terenul &e fun&are este $artea scoarei terestre su$us) influenei 4nc)rc)rilor &ate &e construcii2 transmise $rin interme&iul fun&aiilor. Structurile care alc)tuiesc terenul&e fun&are $ot fi alc)tuite &in roci com$acte :st=ncoase sau semist=ncoase< sau &in roci &e!a re ate :$)m=nturile<. Rocile com$acte sunt roci masi'e sau cimentate cu re!istene mari la com$resiune. Rocile &e!a re ate sunt alc)tuite &in fra mente &in roci minerale2 re!ultate &in &e!a re area rocilor st=ncoase2 sub aciunea a enilor fi!ici2 sau &atorit) alter)rii $e cale c"imic). 5eote"nica &efine#te $)m=nturile ca fiin& alc)tuite &in mai multe fa!eB - fa!a soli&)2 :$articulele soli&e care formea!) s"eletul mineral<C - fa!a lic"i&)2 :a$a &in olurile r)mase 4ntre $articule<C - fa!a a!oas)2 :aerul #i a!ele &in $ori<. Ra$ortul &intre cele trei fa!e se $oate mo&ifica &atorit) 4nc)rc)rilor transmise &e construcii2 straturilor &e $)m=nt &e &easu$ra2 'ariaiilor &e tem$eratur).

4.(. !undaiile
*unda ia este elementul &e construcie2 care se afl) 4n contact &irect cu terenul bun &e fun&are #i transmite acestuia toate 4nc)rc)rile care acionea!) construcia. (entru stabilirea ti$ului &e fun&aie #i a mo&ului &e fun&are2 sunt necesare &etermin)ri $entru cunoa#terea caracteristicilor2 i&entific)rii #i
- 88 -

clasific)rii $)m=nturilor : ranulo!itate2 com$o!iie mineralo ic)2 $lasticitate2 $ermeabilitate<2 $recum #i a $ro$riet)ilor mecanice ale acestora. Re!ol'area $roblemei &eformaiilor necesar) &etermin)rii tas)rii fun&aiei im$une cunoa#terea com$resibilit)ii $)m=ntului2 iar re!ol'area $roblemelor &e ca$acitate $ortant) necesar) &etermin)rii si uranei $e care $resiunea $e tal$a fun&aiei o ofer) fa) &e $ericolul &e $ier&ere a stabilit)ii fun&aiei2 im$une cunoa#terea re!istenei la forfecare a terenului. An acest sco$ sunt necesare &etermin)ri cu mi?loace a&ec'ate2 efectuate 4n laborator #i $e teren. 4.(.1.Clasificarea fundaiilor Du$) a&=ncimea &e fun&are suntB fun&aii &e su$rafa)2 sau fun&aii &irecteC fun&aii &e a&=ncime sau in&irecte :fun&aii $e $iloi2 c"esoane2 $uuri2 coloane<. Du$) mo&ul &e e7ecuie fa) &e ni'elul a$elor subterane suntB fun&aii e7ecutate &easu$ra ni'elului a$ei freatice :4n uscat<2 fun&aii e7ecutate sub ni'elul a$ei freatice :4n a$)<. Du$) materialele folosite se &eosebescB fun&aii ri i&e :&in $iatr) natural)2 c)r)mi&)2 beton sim$lu sau ciclo$ian<C fun&aii elastice :&in beton armat<. Du$) forma lor 4n $lan fun&aiile $ot fiB fun&aii i!olateC fun&aii continue sub !i&uri sau sub st=l$i :t)l$i continue<C fun&aii cu reele &e rin!i :t)l$i 4ncruci#ate<C fun&aii $e ra&ier eneral G $lac) continu)2 sau $lac) cu rin!i. Du$) te"nolo ia &e e7ecuie2 se $ot &eosebiB fun&aii e7ecutate la faa locului2 &irect 4n roa$a &e fun&aieC fun&aii $refabricate. 4.(.2. *le$erea tipului de fundaie Se face $e ba!a unei anali!e te"nico@economice a structurii &e re!istena 4n ansamblu. Ti$ul &e fun&aie2 a&=ncimile &e fun&are2 $resiunile $e teren2 materialele $entru fun&aii se 'or ale e in=n& cont &eB @ con&iiile climaticeC
- 8" -

@ con&iiile &e stabilitate enerala a am$lasamentuluiC - a&=ncimile2 natura2 rosimile si caracteristicile fi!ico@mecanice si c"imice ale straturilor &e $)m=nt &e sub tal$a fun&aiei2 &eterminate cu a?utorul stu&iilor eote"niceC - con&iiile "i&ro eolo ice :a$e subterane #i &e su$rafa)C ra&ul &e im$ortan) al cl)&iriiC - seismicitatea re iuniiC - caracteristicile structurii &e re!isten) a construcieiC - m)rimea #i uniformitatea 4n $lan a 4nc)rc)rilor transmise &e construcieC - $articularit)ile funcionale ale construcieiC 4.(.3. )ateriale utilizate la e"ecutarea fundaiilor 6un&aiile se e7ecut) 4n mo& obi#nuit &inB beton sim$lu2 beton ciclo$ian2 beton armat #i $iatr) natural). 2etonul simplu este materialul &e construcie folosit $entru e7ecutarea fun&aiilor &e m)rci B .,>2 .1>>2 iar $entru betoanele &e e ali!are2 .%,. La construciile $ro'i!orii blocul &e fun&aie #i soclul se e7ecut) &in beton .,>. (entru construciile &efiniti'e se utili!ea!) betonul .,> 4n blocul &e fun&aie2 iar $entru socluri2 beton .1>>. La e7ecutarea betoanelor obi#nuite2 4n fun&aii se folose#te ciment (+>> sau M+>>2 care este re!istent la aciunea a$elor a resi'e. La fun&aiile care r)m=n 4n $ermanen) 4n me&iul ume& se folose#te ciment cu tras.Do!a?ul &e ciment este &e %0>J.*,> 9 ciment LmM beton. .etonul ciclo$ian se obine $rin 4n lobarea 4n beton 4n $ro$orie &e $=n) la *>F a bolo'anilor &e r=u2 $ietrei brute. .etoanele ciclo$iene con&uc la re&ucerea consumului &e ciment #i a costului. .etonul armat se folose#te 4n s$ecial la fun&aiile2 cl)&irilor2 a'=n& structura &e re!isten) cu sc"elet &in beton armat #i metalic2 $recum #i la fun&aiile cl)&irilor2 am$lasate 4n $)m=nturi neomo ene. Se utilli!ea!) betoane &e marc) .1,> $entru t)l$i &e fun&aii2 socluri2 fun&aii $a"ar2 cu!inei2 ra&iere2 reele &e rin!i. La fun&aiile su$use solicit)rilor im$ortante se folose#te betonul .%>>. (entru arm)tur) se utili!ea!) oel@beton O.*/2 (C,% sau $lase su&ate &in STN. sau ST(..
- "# -

;i&)ria &e $iatr) natural) brut) se folose#te 4n fun&aii atunci c=n& $iatra se $oate $rocura $e $lan local $entru construcii cu re im &e 4n)lime $=n) la (P% eta?e. 4.(.4. +tabilirea cotei de fundare Stabilirea cotei &e fun&are se face in=n&u@se seama &eB cota minim) &e 4n "e 8i2 care are 'alori cu$rinse 4ntre ->J/> cm :minime< #i 121>J121, m :ma7ime<C $entru tal$a &e fun&aie cota minim) &e fun&are se stabile#te cu 1>J%> cm sub a&=ncimea minim) &e 4n "eC cota fun&aiilor 'ecineC cota a$elor freaticeC caracteristicile eote"niceC cota minim) constructi') &e fun&are 8. 4.(.(. !undaii directe 6un&aiile &irecte $ot fiB ri i&e2 :continue sau i!olate<2 e7ecutate &in $iatr) natural)2 beton sim$lu sau beton ciclo$ianC lucrea!) 4n bune con&iii numai la solicit)ri &e com$resiune (fig.%.25%.#)5

=i..".2.6un&aie ri i&) sub !i&uriB 1@bloc &e fun&aieC %@socluC *@$ereteC +@ "i&roi!olaieC ,@$ar&oseal)C -@strat filtrantC /@um$lutur)C 0@teren naturalC 1@trotuar.

- "1 -

=i.. ".3.

=i.. ".3.6un&aii &irecte ri i&e sub !i&uriB a@&in $iatr) com$actat) :brut)<C b@ &in !i&)rie &e $iatr)C c@ &in beton ciclo$ianC &@ &in beton &e ciment cu cenu#) &e termocentral)C 1@ bloc &e fun&aieC %@ socluC *@ "i&roi!olaieC +@ !i&C

elastice2 :continue sau i!olate<2 e7ecutate &in beton armatC au com$ortare bun)2 at=t la com$resiune c=t #i la 4nco'oiere (fig %.#a).

- "2 -

6i . +.*a 6un&aie elastic) sub !i&uri

1@beton &e e ali!are *unda iile continue de beton simplu sub ziduri $ot fi :&u$) forma seciunii trans'ersale< &re$tun "iulare2 cu e'a!)ri #i 4n tre$te. 6un&aiile cu seciune &re$tun "iular) sunt cele mai utili!ate #i se e7ecut) atunci c=n& l)imea t)l$ii &e fun&aie nu &e$)#e#te 1m. L)imea blocului &e fun&aie trebuie s) fie mai mare &ec=t a !i&ului sau soclului cu ,J1> cm &e fiecare $arte. 6un&aiile cu e'a!)ri se folosesc atunci c=n& l)imea t)l$ii fun&aiei este mai mare &ec=t l)imea !i&ului cu %,J*, cm &e fiecare $arte a acestuia. 6un&aiile 4n tre$te se folosesc c=n& tal$a fun&aiei este mai lat) cu *,J+>cm &e fiecare $arte a !i&ului.Tre$tele trebuie s) aib) 4n)limea &e cel $uin +>cm. *unda iile continue de beton armat sub ziduri se utili!ea!) atunci c=n& fun&aia este solicitat) &e 4nc)rc)ri im$ortante2 iar terenul &e fun&are are o re!isten) normat) mic) sau este neuniform. La l)imi mici fun&aiile continue elastice sub !i&uri se $re')& cu seciune &re$tun "iular)2 iar la l)imi mai mari se $roiectea!) fun&aii continue elastice cu $ante sau te#ite2 sau sub form) &e rin&). 6un&aia se toarn) $e un strat &e beton &e e ali!are .%, &e ,J1> cm rosime. La aceste fun&aii se utili!ea!) betonul .1>> sau .1,>. Tal$a fun&aiei s armea!) la $artea inferioar) cu arm)tur) &e re!isten)2 alc)tuit) &in bare &re$te &in oel@beton2 cu &iametrul minim &e 1>mm2 a#e!ate la 1>@%, cm2 &is$use trans'ersal #i cu arm)tur) &e re$artiie $re')!ut) 4n sens lon itu&inal2 alc)tuit) &in q -L%, cm.
- "3 -

*unda iile cu descrcri pe reazeme izolate se utili!ea!) atunci c=n& se urm)re#te re&ucerea 'olumului &e s)$)turi #i c=n& terenul bun &e fun&are se )se#te la &=ncime relati' mare2 sau c=n& !i&urile transmit la fun&aii 4nc)rc)ri miciC nu sunt in&icate2 4ns) 4n ca!ul treenurilor cu tas)ri ine ale #i 4n !onele cu seismicitate mare : ra& seismic /2 0 #i 1<. 3ceste ti$uri &e fun&aii sunt alc)tuite &in blocuri &e fun&aie :rea!eme i!olate< #i elemente &e &esc)rcare continu) #i se reali!ea!) &in beton armat monolit marca minim) .1,> sau $refabricate2 4n ca!ul construciilor cu $erei &is$u#i re ulat 4n $lan (fig %.%).

=i..".". 6un&aie cu &esc)rc)ri $e rea!eme i!olate2 am$lasat) sub !i&uriB a@ rin!i &re$teC b@ cu rin!i cu 'uteC 1@rea!eme i!olateC %@ rin&) &e &esc)rcareC *@!i&C +@ beton &e e ali!areC,@ $ietri#C -@ i!olaie "i&rofu )C /@ trotuarC 0@ um$lutur)C 1@ &o$ &e bitumC 1>@ $laca su$ort a $ar&oseliiC 11@ nisi$

*unda iile sub ziduri despr itoare se reali!ea!) &irect &e c)tre $laca su$ort a $ar&oselii $arterului sau subsolului #i se e7ecut) numai sub !i&uri &es$)ritoare ne$ortante2 &e cel mult 1, cm rosime #i &e 4n)limea unui ni'el.

- "4 -

*unda iile sub st$lpi $ot fi i!olate ri i&e (fig.%.,) sau i!olate elastice (fig.%.C).La st=l$ii $refabricai se folosesc fun&aii ti$ $a"ar care $ot fi #i ele $refabricate (fig.%.=). 6un&aiile sub st=l$i $ot fi #i continue :fig.%.4).

=i.. ".#. 6un&aii ri i&e i!olate2 sub st=l$iB a@sub st=l$ &e beton armatC b@ sub st=l$ &in lemnC c@ sub st=l$i metaliciC 1@bloc &e fun&aieC %@ cu!inetC *@ st=l$ &in beton armatC +@ tal$) &in lemn tareC ,@ st=l$ &in lemnC -@ $lac) metalic) &e ba!)C /@ buloane &e ancora?C 0@ st=l$ metalic.

- "5 -

=i..".D. 6un&aie elastic) i!olat):sub st=l$i<B a@ &e form) $rismatic)C b@ &e form) $rismatic) a'=n& faa su$erioar) te#it)C 1@ fun&aieC %@ st=l$C *@ beton &e e ali!are. =i..".@. 6un&aie elastic)2 i!olat)2 &e ti$ $a"arB a@aciune 'ertical)C b@ $lanC 1@ $eretele $a"aruluiC %@ st=l$C *@ beton &e monoliti!areC +@ beton &e e ali!are.

=i..".3. 6un&aii elastice2 continue2 sub #iruri &e st=l$iB a@ rectilinieC b@ $oli onal).

Cele i!olate sunt &e &ou) ti$uriB fun&aii cu bloc &e beton sim$lu #i cu!inet &e beton armatC fun&aii cu tal$) &in beton armat. 6un&aiile cu bloc &e beton sim$lu #i cu!inet &e beton armat sunt alc)tuite &intr@un bloc &e beton sim$lu2 $e care rea!)m) st=l$ul &e beton armat2 $rin interme&iul unui cu!inet . .locul se e7ecut) &in beton sim$lu marca .,>2 iar &ac) cu!inetul se ancorea!) 4n bloc2 acesta se e7ecut) &in beton .1>>. 6un&aiile cu t)l$i &in beton armat se e7ecut) fie &e form) $rismatic) (fig.%.C,a) c=n& su$rafaa ba!ei este cel mult e al) cu 1mO2 fie ca $rism) cu faa su$erioar) te#it) :fig.%.C,b), c=n& su$rafaa t)l$ii este mai mare &e 1mO. *unda iile continue sub st$lpi se e7ecut) 4n situaia 4n care &in cau!a naturii terenului #i a 4nc)rc)rilor im$ortante2 su$rafeele fun&aiilor i!olate &e'in foarte mari.An acest ca! se a&o$t) soluia &e a uni fun&aiile unor #iruri &e st=l$i &u$) o &irecie2 reali!=n& astfel fun&aii continue :fig.%.4).
- "6 -

4.(.,. !undaii indirecte -de ad.ncime/ 6un&area in&irect) se folose#te 4n ca!ul 4n care2 terenul bun &e fun&are se )se#te la a&=ncime mare. *unda ii pe pilo i (iloii sunt elementele structurale &e fun&are 4n a&=ncime2 caracteri!ate $rintr@un ra$ort mare 4ntre lun imea l #i latura :sau &iametrul< d. Du$) mo&ul 4n care $iloii transmit 4nc)rc)rile &in construcie la teren se &eosebesc &ou) cate oriiB - $iloi $urt)tori $e '=rf2care str)$un straturile neconsistente #i se 4nfi 4n stratul consistent $e o a&=ncime &e cca 12>>m (fig.%.6,a). - $iloi flotani2 care transmit 4nc)rc)rile &in construcie $rin frecare 4ntre su$rafaa lateral) a $ilotului #i terenul 4ncon?ur)tor (fig.%.6,b).

=i..".>.(iloiB a@ $urt)tori la '=rfC b@ flotaniC c@ care lucrea!) la smul ereB

Du$) materialul &in care se confecionea!)2 $iloii suntB &in lemn2 metalici #i &in beton armat. Du$) mo&ul &e e7ecuie #i 4nfi ere 4n $)m=nt2 $iloii $ot fi $refabricai sau e7ecutai &irect 4n o$er). *unda ii pe c&esoane C"esoanele sunt elemente care $)trun& 4n teren $rin s)$area #i e'acuarea $)m=ntului &e sub ele2 $e m)sur) ce elementul 4naintea!). 6un&aiile $e c"esoane $ot fi $e c"esoane &es"ise sau $e c"esoane cu aer com$rimat. *unda iile pe c&esoane desc&ise
- "7 -

C"esonul este o construcie &in lemn2 metal2 beton sau beton armat sub forma &e cutie.El are numai $erei laterali #i anumite &iafra me interioare ori!ontale &e ri i&i!are.6orma 4n $lan este &e obicei &re$tun "iular)2 circular)2 $)trat)2 eli$tic) (fig.%.17). (entru a u#ura $)trun&erea c"esonului 4n teren2 $artea inferioar) a $ereilor este $re')!ut) cu un cuit &in $rofiluri &e oel laminat.S)$area $)m=ntului &in interiorul c"esonului se face manual sau folosin& mi?loace mecanice ca raifere2 &ra i cu lan2 ?et &e a$) sub $resiune. 6un&aiile $e c"esoane &esc"ise se folosesc &e obicei 4n terenuri imbibate cu a$) sau sub a$)2 c=n& a&=ncimea &e fun&are nu este $rea mare.

=i..".1?.6orma 4n $lan a c"esoanelor &esc"ise.

*unda iile pe c&esoane cu aer comprimat se utili!ea!) c=n& terenul bun &e fun&are se )seste la o a&=ncime mare fa) &e ni'elul a$ei sau c=n& 4n teren se )sesc obstacole.C"esonul se e7ecut) 4n mo& frec'ent &in beton armat #i mai rar &in metal. O instalaie &e lucru (fig.%.11) 4n c"eson cu aer com$rimat cu$rin&e urm)toarele $)ri $rinci$aleB c"esonul $ro$riu@!is2 masi'ul &e !i&)rie #i instalaia &e e7$loatare. C"esonul are forma unei cutii cu $artea su$erioar) 4nc"is)2 iar cea inferioar)2 &esc"is).

- "8 -

=i..".11. C"eson cu aer com$rimatB 1@ c"esonC %@ co# &e e'acuareC *@cam$an)C +@ camer) &e lucruC ,@ c)m)#uial)C -@ masi'ul &e !i&)rie al fun&aiei.

3&=ncimea ma7im) $=n) la care se $oate a?un e cu acest ti$ &e fun&aie este &e cca *, m.Du$) ce s@a a?uns la a&=ncimea &e fun&are se betonea!) cutia c"esonului #i $e m)sur) ce se e7tra tre$tat instalaiile &in co#2 se betonea!) #i acesta. Instalaia este reu &e e7$loatat #i &e'ine neeconomic)C se folose#te numai 4n ca!uri s$eciale. *unda ii pe coloane Coloanele sunt elemente structurale &e fun&are &e form) tubular)2 &in beton armat sau metal2 intro&use 4n teren $rin 'ibrare2 res$ecti' forare #i um$lute a$oi cu beton armat. Coloanele $ot fi 4nfi$te $=n) la o a&=ncime &e cca +> mC $e m)sura 4nfi erii2 coloanele se 4nn)&esc cu a?utorul unor flan#e bulonate2 sau al su&urii.Du$) atin erea cotei &e fun&are se um$lu cu arm)tur) #i beton. @mbunt irea terenurilor de fundare se $oate face $rin com$actare sau $rin transformarea artificial) a structurii acesteia. Com$actarea terenurilor $oate fi &e su$rafa) sau &e a&=ncime.
- "" -

Com$actarea &e su$rafa) se e7ecut) c=n& rosimea stratului com$resibil aflat sub tal$a fun&aiei2 este &e %J- m. Com$actarea &e a&=ncime se e7ecut) c=n& rosimea stratului com$resibil aflat sub tal$a fun&aiei este mai mare &e /J.0 m. (entru $)m=nturile loessoi&e se folosesc $roce&eeleB coloane &e $)m=nt sau $reume!irea terenului. Transformarea artificial) a $ro$riet)ilor $)m=ntului const) 4n $ro&ucerea unor mo&ific)ri calitati'e 4n com$o!iia #i structura $)m=nturilor cu a?utorul unor substane2 soluii2 sus$ensii2 tratamente c"imice2 termice. (entru aceste transform)ri se utili!ea!) cimentul2 ar ila2 'arul sau se $ot folosi anumite $roce&ee2 $recum B silicati!area2 electrosilicati!area2 bitumarea2 ar&erea sau con elarea. 4.(.0.Elemente de calcul ale fundaiilor (entru a se $utea calcula &imensiunile unei fun&aii2 este necesar s) se cunoasc) &ou) elementeB - re!ultanta 4nc)rc)rilor la ni'elul t)l$ii fun&aieiC - $resiunea normat) $r la ni'elul t)l$ii fun&aiei2 c=n& calculul terenului &e fun&are se efectuea!) la starea limit) &e ca$acitate $ortant). Calculul unei fun&aii $oate a'ea &ou) as$ecteB &imensionarea unei fun&aii care se $roiectea!) #i 'erificarea unei fun&aii e7istente. 0alculul funda iilor rigide solicitate centric (entru &imensionarea fun&aiei 4n ca!ul 4nc)rc)rii centrice2 $resiunile se re$arti!ea!) uniform $e tal$a fun&aiei (fig.%.12).

=i.. ".12. 6un&aie solicitat) centric

Dac) fun&aia are 4n $lan &imensiunile 3 #i .2 $resiunea efecti') uniform re$arti!at) $e tal$) are e7$resiaB
- 1## -

P ef D N P 5 Y $r 37.
un&e2 N @ este re!ultanta tuturor 4nc)rc)rilor &in construcie2 care solicit) fun&aia2 e7$rimat) 4n &aNC 5 @ este reutatea $ro$rie a fun&aiei2 e7$rimat) 4n &aNC 3 2 . G sunt &imensiunie 4n $lan ale fun&aieiC $r @ este $resiunea normat) 4n &aNLcmO. Din aceast) con&iie re!ult) su$rafaa necesar) a t)l$ii &e fun&aieB 3 7 . T N P 5 :cmO<. $r Dimensionarea fun&aiilor continue ri i&e sub !i&uri se re&uce la &eterminarea l)imii t)l$ii fun&aiei2 consi&er=n& un tronson &e 1 m &in lun imea fun&aiei2 a&ic) 3 T 1>> cm2 &eci B . T N P 5 :cm< 1>> U $r 5reutatea $ro$rie a fun&aiei2 fiin& funcie &e &imensiunile acesteia2 &eci tot necunoscut)2 4n $ractica &e $roiectare se $roce&ea!) la a$ro7imarea ei2 5 s >21J>21, N2 &eci B . T 121 N :cm<. 1>> $r

4.,. +tructura de rezisten a unei cldiri

Structura &e re!isten) a unei cl)&iri (fig.%.1#) este alc)tuit) &inB suprastructura2 care este $artea &in structur) ce se afl) &easu$ra terenului #i care su$ort) toate 4nc)rc)rile2 con&uc=n&u@le s$re fun&aiiC infrastructura2 care este $oriunea situat) sub ni'elul terenului2 constituin& &e obicei fun&aia construciei cu rol &e a $realua 4nc)rc)rile &e la su$rastructur) #i &e ale transmite la terenul &e fun&are sau in'ers2 4n ca!ul mi#c)rilor seismice.

- 1#1 -

=i..".13. ()rile com$onente ale unei construcii.

(roiectatrea unei structuri cu$rin&e $e l=n ) as$ectele in inere#ti #i $e cele ar"itecturale #i economice (fig.%.1%).

=i..".1". Cerinele &e ba!) $entru structura &e re!isten) a unei cl)&iri.

4.0.Perei -ziduri/
(ereii sunt elementele $rinci$ale ale c)&irilor care ser'esc laB 4nc"i&erea construciilor s$re e7terior #i com$artimentarea 4n interior2 asi ur=&u@le i!olarea termic) #i fonic)C $reluarea 4nc)rc)rilor &e la alte elemente &e construcii :$lan#ee2 rin!i2 #ar$anta aco$eri#uri<C susinerea &iferitelor instalaii2 a$arata?e #i utila?e sau a unor i!olaii s$eciale. Du$) rolul 4n construcie2 $ereii $ot fiB &e re!isten) :$ortani sau $urt)tori<C $urtai :&e um$utur)2 &es$)ritori sau auto$ortani<. Du$) materialul folosit $ereii $ot fiB
- 1#2 -

&in !i&)rie :c)r)mi&)2 4nlocuitori &e c)r)mi&)2 $iatr) natural)<C beton2 lemn2 elemente metalice2 a!bociment2 sticl)2 materiale $lastice. Du$) $o!iia 4n construcie $ereii $ot fiB $erei e7terioriC $erei interiori. Du$) mo&ul &e e7ecuie $ereii $ot fiB !i&iiC montaiC turnai $e loc. 4.0.1. Perei din zidrie

(ereii &in !i&)rie se reali!ea!) $rin aran?area or&onat) a c)r)mi!ilor #i asi urarea le )turii 4ntre ele cu mortar. 5rosimea !i&urilor &in c)r)mi&) &ifer) 4n funcie &e &estinaia lorB - !i&urile $ortante trebuie s) aib) cel $uin %, cm rosimeC - !i&urile e7terioare 4n con&iiile climatice ale )rii noastre trebuie s) aib) cel $uin */2, cm rosime. eserea rosturilor se reali!ea!) &u$) &iferite sisteme (fig.%.1,).

=i.. ".1#.Sisteme &e reali!are a le )turii !i&)rieiB

- 1#3 -

a@ le )tura 4n lun ime la $erei &e o ?um)tate &e c)r)mi&) rosimeC b@ le )tura 4n l)ime la $erei &e o c)r)mi&) rosimeC c@ le )tur) 4n bloc2 la $erei &e o c)r)mi&) rosimeC &@ le )tura 4n cruce la $erei &e o c)r)mi&) rosimeC 12 %2 *@succesiunea r=n&urilor.

O atenie &eosebit) trebuie acor&at) reali!)rii $unctelor &e 4nt=lnire a !i&urilor :la coluri $entru 2ramificaii2intersecii< $entru o mai bun) conlucrare a !i&urilor 4n s$aiu (fig.%.1C). An fig. %.1= se $re!int) o seciune $rintr@un $erete e7terior al unui a&)$ost !oote"nic2 reali!at &in !i&)rie &in c)r)mi&).

=i..".1D. eserea rosturilor =i..".1@. la Seciune $rint@un $erete e7terior al unei construcii 4ncruci#)ri &e !i&uriB!oote"nice $entru $orciB a@ la coluriC b@ la ramificaiiC1@ !i&)rie &in c)r)mi&) $lin)C %@ tencuial) interioar) &ri#cuit)t c@ la interseciiC R12 R% G r=n&urile *@ tencuial) &e e7terioar) &ri#cuit)C+@ tencuial) "i&rofu ) la socluC c)r)mi!i. ,@ "i&roi!olaie bituminoas)C -@ socluC /@ bloc &e fun&aieC 0@ trotuar $e strat &e nisi$C 1@ &o$ &e bitumC 1>@ fereastr) &in lemnC 11@ rin&) $refabricat) &in beton armatC 1%@ $an) $refabricat)C 1*@ 4n'elitoare &in a!bociment on&ulatC 1+@ s$aiu &e aerC 1,@ termoi!olaieC 1-@ barier) &e 'a$oriC 1/@ strat su$ort al termoi!olaiei2 reali!at &in a!bociment on&ulat C 10@strat &e u!ur) a $ar&oselii &i mortar &e ciment rolatC 11@ strat su$ort al $ar&oselii &in beton .1>>C %>@ strat &renant &in $ietri# sau balast. - 1#4 -

4.0.2. Perei prefabricai (entru ace#ti $erei se $ot folosi $anourile 4n trei straturi2 care se reali!ea!) &in &ou) straturi mar inale &e beton 4ntre care se afl) un mie! termoi!olant (fig.%.14). (ereii &in f=#ii &e beton celular autocla'i!at sunt ne$ortani #i se reali!ea!) $rin &is$unerea f=#iilor 4n $o!iie 'ertical) sau 4n $o!iie ori!ontal) (fig.%.16). (ereii &in $anouri &e a!bo$an se folosesc ca $erei u#ori2 ne$ortani (fig. 27). (anourile &in a!bo$an sunt reali!ate &in &ou) $l)ci $lane &e a!bociment 4ntre care se afl) un mie! &in $olistiren e7$an&at (fig.%.21). (ereii &in $anouri &e lemn sau 4nlocuitori &in lemn (fig.%.2#Efig. %.2%) se reali!ea!) asem)n)tor cu cei &in $anouri &e a!bo$an.Ei se $ot e7ecuta fic#i2 &emontabili sau mobili2 &in $l)ci a lomerate &in lemn sau &in $l)ci &in fibre &e lemn.

=i..".13. Detalii &e alc)tuire a $anourilor mari =i..".1>. (erete &in f=#ii &e beton celular $refabricate2 reali!ate 4n trei straturiB autocla'i!at cu s$aiu &e aer 'entilatB a@ cu barier) &e 'a$ori &is$us) $e faa cal&) a 1@$lac) on&ulat) &in a!bocimentC termoi!olaieiC b@ cu bariera &e 'a$ori &is$us) $e %@ barier) &e 'a$ori :'o$sea &e clor faa interioar) a $anouluiC 1@ beton armatC %@ cauciuc<C *@ f=#ii &in ..C.3.C +@ termoi!olaieC *@barier) contra 'a$orilor reali!at) &in "i&roi!olaieC ,@ mortar &e $o!)C -@ soclu &e folie &e $olietilen)C +@ barier) &e 'a$ori reali!at) &inbeton termoi!olantC /@ c=rli $entru 'o$sea &e clor cauciuc. susinerea $l)cii &e a!bociment.

- 1#5 -

=i..".21. (anouri &in a!bociment on&ulat #i $lan2 cu termoi!olaieB 1@ rin&) &in beton armatC %@ $l)ci $lane &in a!bocimentC *@ termoi!olaieC +@ $l)ci on&ulate &in a!bocimentC ,@ a raf) &e $rin&ere.

=i.. ".2?. (erete &in $anouri &e a!bo$anBa@ seciune $rin $ereteC b@ &etaliu $anouC 1@ $anou &e a!bo$an cu fereastr)C %@ aco$eri# cu s$aiu &e aer 'entilatC*@ $an) &e aco$eri# $refabricat) &in beton armatC +@ socluC ,@ $ar&oseal)C -@ trotuarC /@ $l)ci $lane &e a!bocimentC0@ strat termoi!olant &in $olistiren e7$an&at.

=i.. ".22. (erete &in tabl) cutat):ner'urat)<B a@ ele'aieC b@ $lanC 1@ tabl) ner'urat) ori!ontal:la interior<C %@ tabl) ner'urat) 'ertical:la e7terior<C *@ termoi!olaieC +@ l)crimarC ,@ st=l$ al structurii &e re!isten)

- 1#6 -

=i..".23. (erei &in $anouri ceramiceB a@ $anou &in !i&)rie &e c)r)mi&)C b@ $anou &in cor$uri ceramiceC 1@ !i&)rie &e c)r)mi&)C %@ beton armatC *@ cor$uri ceramice.

=i..".2". (erei &in $anouri &e lemn amelioratB 1@ (.6.L. &urC %@ (.6.L. $orosC *@(.3.L.C +@ strat &e aerC ,@ 'at) mineral).

- 1#7 -

4.1. !erestre %i u%i

6erestrele #i u#ile re$re!int) elementele &e t=m$l)rie ale unei cl)&iri. T=m$l)ria (fig.%.2,) cu$rin&e o $arte fi7)2 &enumit) toc #i $)ri mobile2 care se $ot mi#ca 4n interiorul tocului2 &enumite canaturi :la u#i canaturile se mai numesc foi2 iar la ferestre2 cerce'ele<. T=m$l)ria se $oate e7ecuta &in lemn2 metal2 beton armat :numai la tocuri< #i materiale $lastice s$eciale. La t=m$l)rie se mai utili!ea!) o serie &e accesorii care $oart) &enumire &e feronerie.

=i..".2#. T=m$l)rieB a@fereastr)C b@ u#)C 1@ tocC %@ foaie:canat <&e u#)C *@ cerce'ea.

4.1.1.!erestre 6erestrele 4n&e$linesc funcia &e iluminare2 #i $artici$) la reali!area 'entilaiei naturale or ani!ate.Ele $ot fiB - sim$le2 care au un sin ur r=n& &e cerce'ele :e7ist) #i ferestre sim$le cu eam &ublu<C - &uble2 c=n& au &ou) cercele 4ntre interior #i e7terior. An ara noastr)2 la a&)$osturile $entru animale #i $)s)ri sunt necesare ferestre &uble (fig.%.2C).

- 1#8 -

=i..".2D. 6ereastr) &ubl)B 1@toc &e fereastr)C %@ cerce'eaC *@ eamC +@ st)l$ &in beton armatC ,@ l)crimar &in tabl) !incat) &e 1 mm rosimeC -@ #or &in tabl) !incat) &e >2+ mm rosimeC /@ mortarC 0@ str)$un ere cui2 cositorit)C 1@ &ibluri &in lemn2 la ,> cm &istan)C 1>@ $er'a! &in lemnC 11@ 'at) mineral)C 1%@ c"itC 1*@ bri&) metalic) &e fi7areC1+@ $an) $refabricat) &in beton armatC 1,@ mortar &e etan#areC 1-@ strat su$ort al termoi!olaiei2 reali!at &in a!bociment on&ulatC 1/@ barier) &e 'a$ori &in folie &e $olietilen)C 10@ termoi!olaieC 11@ 4n'elitoare &in a!bociment on&ulat C %>@ $latban&)C %1@ bulon cu filetC %%@ #aib) elastic) &e etan#areC %*@ c)$)cel.

- 1#" -

=i..".2@. 6erestr) basculant)B 1@ !i& e7teriorC %@ toc fereastr)C *@ cerce'ea fereastr) basculant)C +@ #or &in tabl) !incat)C,@ l)crimarC -@ $an) $refabricat)C /@ rin&)C 0@ straturile aco$eri#ului.

Su$rafaa total) a ferestrelor se stabile#te 4n funcie &e su$rafaa $ar&oselii #i &e in&icele &e iluminare :I<. Du$) mo&ul 4n care se &esc"i& ferestrele $ot fi $i'otante :fi .+.%,2a< #i basculante (fig.%.2=). 4.1.2. 2%i La o cl)&ire u#ile au rolul &e a asi ura accesul &in e7terior #i le )tura $e ori!ontal) 4ntre &iferitele 4nc)$eri. Du$) sistemul &e &esc"i&ere u#ile $ot fi $i'otante (fig.%.2,,a,b) sau lisante (fig.%.24,c).

- 11# -

=i..".23. Ti$uri &e u#i folosite 4n construciile !oote"niceB a2b@ $i'otanteC c@ lisante.

U#ile se reali!ea!) mai ales &in lemn2 metal2 (IC. U#ile trebuie s) $ermit) mane'rarea u#oar) #i s) asi ure o etan#eitae suficient &e bun) $entru a e'ita crearea curenilor &e aer.

4.3.*coperi%uri
3co$eri#urile sunt elemente &e construcie $re')!ute la $artea su$erioar) a cl)&irilor. 3co$eri#ul unei cl)&iri se com$une &in &ou) $)ri $rinci$aleB - #ar$anta2 care este elementul &e re!isten) a aco$eri#ului2 $arte com$onent) a structurii &e re!isten) a cl)&iriiC - 4n'elitoarea2 care constituie elementul &e $rotecie al aco$eri#ului. 3co$eri#urile $ot fi reali!ate cu 4nclinare &e $este /F #i cu 4nclin)ri mici2 sub /F2 &enumite #i aco$eri#uri@teras). La reali!area aco$eri#urilor se $ot folosi #ar$ante &in lemn (fig.%.26), #ar$ante metalice (fig.%.#7) #i #ar$ante &in beton armat (fig %.24).

- 111 -

=i..".2>. aar$ant) &in lemn cu rea!eme interme&iareB a@ seciune $rintr@o construcie !oote"nic) f)r) ta'anC b@ seciune $rintr@o construcie !oote"nic) $re')!ut) cu ta'anC c@ 'e&ere 4n $lanC 1@ st=l$C %@ $an)C *@ c)$riorC +@ cosoroab)C ,@ cle#tiC -@ta'anC /@ contrafi#) lon itu&inal)C 0@ !i&)rie $ortant) e7terioar).

=i..".3? Ca&ru reali!at &in lemn lamelat 4ncleiatB a@ sc"em)C b@ ele'aie no& ca&ruC 1@ tronsoane &in lemn lamelatC %@ eclise &in $laca? sau &in lemn.

- 112 -

=i.. ".31 6erm) metalic) cu tirant2 reali!at) &in $rofil &e cornier :tal$a su$erioar)< #i oel beton :tal$a inferioar) #i &ia onalele<B 1@ tirantC %@ man#on &e str4n ere.

=i..".32 Structur) $refabricat) &in elemente u#oare &e beton armat2 :f)r) st4l$i interme&iari<B 1@st4l$C %@ arbaletrierC *@ tirantC +@ $an)C ,@ 4n'elitoare.

=i..".33 Structur) $refabricat) &in elemente &e reutate me&ie2:cu st4l$i interme&iari<B - 113 -

a@ cu rin!i trans'ersaleC b@ cu rin!i lon itu&inaleC 1@ st4l$ centralC %@ st4l$ mar inalC *2+@ rin!i trans'ersaleC ,@c"esoaneC -2/@ rin!i lon itu&inaleC 0@ beton &e $ant).

Tipuri de 3n'elitori @n'elitori din igl. i lele sunt a#e!ate $e #i$ci2 care $ot fi b)tute $e astereal) (fig.%.#%), sau &irect $e c)$riori (fig.%.#%).

=i..".3" An'elitori &in i l)B a@ sol!i a#e!ate $e astereal)C b@ $rofilate a#e!ate $e #i$ci :f)r) astereal)<C 1@ c)$riorC %@ astereal)C *@ carton bitumatC +@ #i$ci 1207+20 cm2 a#e!ate $aralel cu $antaC ,@ #i$ci $entru fi7area i lelorC -@ i le sol!iC /@ i le $rofilate.

@n'elitori din plci de azbociment. Se $ot reali!a &in $l)ci $lane2 care se fi7ea!) 4n cuie $e #i$ci2 sau &in $l)ci on&ulate :fig.%.#,). @n'elitori din tabl.Se utili!ea!) tabla nea r) sau !incat)2 sub form) &e foi a#e!ate $e astereal) (fig.%.#C).

- 114 -

=i.. ".3#. An'elitori &in a!bociment on&ulatB 1@ $lac) on&ulat) &in a!bocimentC %@ $an) $refabricat) &in beton armatC *@ bar) &in oel beton2 u 0 mm2 fi7at) $e $an)2 $entru $rin&erea foilor &e a!bociment on&ulat.

=i..".3D. An'elitoare &in tabl) $lan)B a@ 4mbinare cu fal sim$lu 4n $icioareC b@ 4mbinare cu fal sim$lu culcatC c@ 4mbinare cu fal &ublu 4n $icioareC &@ 4mbinare cu fal &ublu culcatC 1@ astereal) &in sc4n&uriC %@ c)$riorC *@ tabl) $lan).

@n'elitori bituminoase.Se reali!ea!) &in carton sau $=n!) bitumat)2 a#e!ate $e astereal)2 4ntr@unul sau mai multe straturi2 li$ite cu mastic bituminos. Se mai $ot folosi 4n'elitori &in sticl)2 mase $lastice2 lemn2 $aie2 stuf sau trestie. 3co$eri#urile $ot fi com$acte (fig.%.#=) sau cu s$aiu &e aer 'entilat (fig.%.#4).

- 115 -

=i..".3@. 3co$eri# com$act:teras)<B a@ sc"ema &istribuiei canalelor &e &ifu!ie 4n termoi!olaia &in beton celular autocla'i!atC b@ seciune $rintr@un aco$eri# ti$ teras)2 $re')!ut cu canale &e &ifu!ieC 1@ $lac) &e beton armat:strat &e re!isten)<C %@strat &e e ali!are &in mortar &e cimentC *@ barier) &e 'a$oriC +@ termoi!olaieC ,@ strat su$ort al "i&roi!olaieiC-@ "i&roi!olaieC /@ canale &e &ifu!ie.

=i..".3>. 3co$eri# cu s$aiu mic &e aer 'entilatB 1@ 4n'elitoare &in a!bociment on&ulatC %@ s$aiu &e aer 'entilatC *@ termoi!olaieC +@ barier) &e 'a$oriC ,@ strat su$ort al termoi!olaiei:a!bociment on&ulat<C -@ $an) $refabricat).

- 116 -

Ca accesorii la aco$eri#uri se folosc ? "eaburile #i burlanele.

=i.."."?. Lucr)ri accesorii la aco$eri#uriB a@ ? "eabC b@ burlaneC 1@ 4n'elitoare &in tabl)C %@ astereal)C *@c4rli &e susinereC +@ c)$riorC ,@ ? "eabC -@ burlaneC /@ coturiC 0@ $ereteC 1@ br)ar) &e $rin&ere.

An ca!ul aco$eri#urilor cu $o& se $ot $re'e&ea tabac"ere sau lucarne2 care sunt construcii reali!ate2 ie#in& &in $lanul aco$eri#ului2 cu ferestre care au oc"iuri mobile.

4.14. Pardoseli
Su$rafeele &in interiorul a&)$osturilor $e care se circul) sau care asi ur) animalelor locul $e care stau 4n $icioare sau culcate2 se numesc $ar&oseli. (ar&oselile au urm)toarele !oneB - !ona &estinat) stabulaiei animalelor2 &enumit) #i !ona &e o&i"n)2 or ani!at) 4n stan&uri sau 4n bo7eC - !ona &e &e$unere a &e?eciilorC - !ona &e circulaie. (ar&oselile se $ot reali!a &inB - $)m=nt (fig.%.%1)5 - ceramic) (fig.%.%2)5 - $ietre artificiale :fig.%.%#)5 - cauciuc #i mase $lastice (fig.%.%%, %.%,)5 - lemn (fig.%.%C, %.%=)5 r)tare (fig.%.%4).

- 117 -

=i.."."1. (ar&oseal) &in ar il) b)tut):&omeniu &e utili!areB tren anterior la stan&uri &e taurine #i cabaline2 4ntreinute $e a#ternut $ermanent cu rosime re&us) #i 4n a&)$osturile $entru o'ine #i cabaline &e re$ro&ucie2 4ntreinute liber $e a#ternut $ermanent<B 1@strat &e ar il) b)tut)2 consoli&at) cu amestec &e nisi$ sau ! ur) $e ultimii ,cmC %@ strat &e balast sau $ietri#C *@ $)m=nt natural sau um$lutur) &e $)m=nt com$actat).

=i.."."2. (ar&oseli &in c)r)mi!i $resate $lineB a@ a#e!ate $e lat:&omeniu &e utili!areB stan&uri $entru taurine cu a#ternut2 !one culcu# suine cu a#ternut<C b2c@ a#e!ate $e muc"ie:&omeniu &e utili!areB stan&uri cabaline $entru membrele $osterioare #i alei cabaline2 !one culcu# suine cu a#ternut #i alei suine 2 stan&uri taurine cu a#ternut<C1@c)r)mi!i $resate $lineC %@ rosturi um$lute cu mortar &e ciment sau cu mastic &e bitum fileri!atC*@ la$te &e ciment $entru um$lerea $orilorC +@ mortar &e $o!)C ,@ s$oial) &e bitum $e strat &e amorsa?2 4n ca!ul terenurilor &e fun&aie ume&eC -@ beton .1>>C /@ balast :$ietri#<C 0@ $)m=nt natural sau um$lutur) com$actat)C 1@ nisi$.

- 118 -

=i.. "."3

=i.. ".""

=i.. "."3.(ar&oseli &in beton sim$luB

a@ f)r) strat termoi!olant:&omeniu &e utili!areB a&)$osturi a'icole<Bb@ cu strat termoi!olant: &omeniu &e utili!areB a&)$osturi a'icole< c@ carosabil)2 &in beton $entru &rumuri: &omeniu &e utili!areB alei interioare $entru fura?are cu remorci te"nolo ice2 alei e7terioare &in ferme<C 1@ beton .1>>C %@ balast :$ietri#< *@ $)m=nt natural sau um$lutur) &e $)m=ntC +@ "4rtie NraftC ,@ ranulitC -@ beton 'ibrat .%>>C /@ balast cilin&rat. =i.. "."".(ar&oseli &in beton2 cu strat &e u!ur) &in mortar &e cimentB a@ scli'isit) sau rolat): &omeniu &e utili!areB alei &e circulaie 4n a&)$osturi &e taurine sau suine 2 !one &e &efecare suine<C b@ cu strat su$ort termoi!olant &in beton u#or : &omeniu &e utili!are B stan&uri &e taurine cu a#ternut 4n rosime re&us)2 !on) &e fura?are #i culcu# suine cu a#ternut &e rosime re&us)<C1@ strat &e u!ur) &in mortar &e ciment 2 scli'isit sau rolatC %@ beton .%>>C *@ balast2 $ietri# sau ranulitC +@ $)m=nt natural sau um$lutur) &e $)m4ntC,@ strat &e u!ur) &in mortar &e ciment im$ermeabili!at2 &ri#cuit as$ru sau $ie$t)natC -@ beton cu ranulit2 ! ur) e7$an&at) sau scorie ba!altic)C /@ s$oial) &e bitum cu amorsa? folie &e $olietilen)C0@ balast:$ietri#< 1@ rost &e &ilataie um$lut cu mastic bituminos.

- 11" -

=i.. "."#.

=i.. "."D.

=i.. "."# (ar&oseal) &in beton cu strat &e u!ur) &in mortar &e ciment cu a re ate elasto$lastice:&omeniu &e utili!areB !ona &e culcu#@ fura?are bo7e suine2 stan&uri #i cu#ete taurine f)r) a#ternut<B 1@ strat &e u!ur) &in mortar &e ciment cu ranule minerali!ate &in &e#euri &e cauciuc2a!best2#i nisi$C %@ beton cu ranulitC *@ balast:$ietri#< +@ $)m=nt natural sau um$lutur) com$actat). =i.. "."D. (ar&oseal) cu co'or &e cauciuc $lin2 ner'urat $e ambele fee:&omeniu &e utili!areB stan&uri #i cu#ete taurine<B 1@co'or &e cauciuc C%@ beton .1>>C *@ balast sau ranulit C+@ $)m=nt natural sau um$lutur) com$actat).

- 12# -

=i.."."@. (ar&oseal) &in &ula$i &e lemn :&omeniu &e utili!areB stan&uri taurine #i cabaline <B 1@ &ula$i &in lemn &e r)#inoase2 im$re natC%@ ri le &in lemn &e ste?ar2 im$re nat2 ,-7,-mmC *@ beton .1>>C +@ balastC,@ $)m=nt natural sau um$lutur) com$actat)

=i.. "."3

=i.. ".">

- 121 -

=i.."."3. (ar&oseal) &in calu$uri &e lemn rostuite cu bitum : &omeniu &e utili!areB tern anterior la stan&uri &e cabaline #itaurine2 bo7e cabaline cu a#ternut re&us<B 1@ calu$uri &in lemn &e esen) tare2 im$re natC %@ $at &e nisi$C *@ mastic bituminosC +@ beton .1>>C ,@ balast:$ietri#<C -@ $)m=nt natural sau um$lutur) com$actat)C /@ sc4n&ur)2 %> cm l)imeC 0@ !i&C 1@ "i&roi!olaieC 1>@ fun&aie. =i..".">. (ar&oseli &in r)tareB a@ &is$use 4n !ona &e &e$unere a &e?eciilorC b@ &is$use $e toat) !ona &e stabulaie a animalelor.

4.11.Lucrri de finisa5e
Lucr)rile &e finisare care se $ot e7ecuta la o cl)&ire suntB tencuieli interioare2 tencuieli e7terioare2 socluri2 'o$sitorii. Tencuielile sunt elemente &e finisa? care se a$lic) $e su$rafaa brut) a $ereilor sau a altor elemente &e construcii2 a'=n& rol &e $rotecie2 &ecorati' #i i!olator. Tencuielile sunt reali!ate &e obicei &in trei straturiB #$ri2 run& #i strat 'i!ibil. Fpri ul este un strat subire &in mortar &e %J* mm rosime. /rundul este stratul &e ba!) al tencuielilor2 sau stratul &e ni'elare care se a$lic) $e #$riul $roas$)t 4nt)rit 4n una sau &ou) re$ri!e cu mortar2 reali!at cu nisi$ cu ranulaie >J* mm2 'ar2 ciment #i a$). <tratul 'izibil sau &e finisa? se a$lic) $e run&ul 4nt)rit #i ume!it 4n $realabil. 5rosimea stratului 'i!ibil este &e *@+ mm. !lacarea la interior sau la e7terior a elementelor &e construcii are &re$t sco$B - s) asi ure $rotecia acestoraC - s) $ermit) o 4ntreinere u#oar) $rin s$)lareC - s) arante!e o &urabilitate mare 4n tim$ a finisa?uluiC - s) se obin) efecte &ecorati'e. (entru $laca?e se $oate folosi faiana2 $l)cuele sm)luite ti$ Cesarom2 $l)ci &in $iatr) natural)2 $l)ci care imit) $iatra natural)2 c)r)mi!i &e $laca?. (rin zugr'eal se 4nele e stratul $rotector cu care se aco$er) su$rafeele tencuite ale $ereilor sau ta'anelor. I)ruirea sau s$oiala cu la$te &e 'ar const) &in a$licarea $e $erei sau ta'ane a &ou) sau trei straturi succesi'e &e la$te &e 'ar stins2 trecut $rintr@o sit) &eas).
- 122 -

;u r)'eala $oate fi sim$l)2 4n culori2 cu &esen. Lucr)rile &e 'o$sitorie constau &in aco$erirea elementelor &in lemn sau metal2 $recum #i a $ereilor cu un strat &e lac sau 'o$sea.Io$sitoriile $ot fi 4n ulei $e tencuial)2 $e lemn)rie2 $e su$rafee metalice. Trotuarele sunt f=#ii &e $ar&oseli e7terioare e7ecutate 4n ?urul cl)&irilor2 li$ite &e !i&uri2 cu $ante &e scur ere.Ele se e7ecut) &in bolo'ani &e r=u2 c)r)mmi&) a#e!at) $e lat sau $e muc"ie2 beton sim$lu turnat2 &ale &in beton2 asfalt. L)imea trotuarului 'aria!) 4ntre >20>@12%> m.

CAPITOLUL

Elemente de !izica construciilor

(.1 Conceptul de confort termic

Dintre toate elementele &e microclimat2 se a$recia!) c) tem$eratura &eine cel mai im$ortant rol2 &u$) unii autori acest factor a'=n& o $on&ere &e circa 0>F &in totalul acestor elemente. La cl)&iri nei!olate termic s@a stabilit2 $e ba!) &e m)sur)tori2 c) $ier&erea ma7im) &e c)l&ur) are loc $rin aco$eri#2 urm=n& a$oi2 4n or&ine2 $ier&erile $rin 'entilaie2 $rin $erei2 $ar&oseli #i ferestre2 situaie ilustrat) 4n figura ,.1.

- 123 -

=i..#.1. (ier&erile &e c)l&ur) la o cl)&ire nei!olat) termic.

Dac) la alc)tuirea elementelor &e construcie enumerate trebuie a'ute 4n 'e&ere2 cu $rioritate2 criteriile &e i!olare termic)2 nu este mai $uin li$sit &e im$ortan) cerina ca la $erei #i2 mai ales2 la $ar&oseli s) se asi ure o tem$eratur) a$ro$iat) &e cea a aerului &e la interiorul a&)$ostului2 4ntruc=t animalele 'in 4n contact &irect cu aceste elemente &e construcie. (rin i!olare termic) se 4nele m)surile constructi'e care trebuie luate $entru 4m$ie&icarea $ier&erilor sau a$ortului &e c)l&ur)2 4n sco$ul $)str)rii unei anumite tem$eraturi $rescrise 4n interiorul construciilor2 4n funcie &e &estinaia lor. O cl)&ire bine i!olat) termic este r)coroas) 'ara #i c)l&uroas) iarna. (e l=n ) aceste calit)i &e confort interior2 o astfel &e cl)&ire este #i economic) 4n e7$loatare2 &eoarece este necesar) o cantitate mai mic) &e &e combustibil $entru 4nc)l!ire 4n tim$ul iernii. Tem$eratura este un $arametru scalar &e stare care &e$in&e &e tim$ : n < cu a?utorul c)reia se a$ecia!) starea &e 4nc)l!ire a aerului2 a elementelor &e co$nstrucie #i a cor$urilor 4n eneralC simbolul tem$eraturii este litera receasc) v :t"eta<2 iar unitatea &e m)sur) este ra&ul Celsius HC< sau ra&ul Nel'in :N<. Transmisia c)l&urii $oate a'ea loc $e trei c)i2 res$ecti' $rin con&ucie2 con'ecie #i ra&iaie. Transmisia c)l&urii $rin conduc ie este $re!entat) 4n (fig.,.2) #i se $oate estima cu a?utorul relaiei B

- 124 -

=i.. #.2. Transmisia c)l&urii $rin con&ucie.

w Tc S:vsi G vse< l n & 4n care B - w este cantitatea total) &e c)l&ur) transmis)2 4n 9cal sau WC - c este coeficientul &e con&ucti'itate termic) a materialului2 e7$rimat 4n 9calLm l " l HC sau 4n SLm l NC - S este su$rafataa elementului omo en &e construcie2 4n mOC - vsi este tem$eratura su$rafeei interioare a elementului &e construcie2 4n HC sau N C - vse este tem$eratura su$rafeei e7terioare a elementului &e construcie2 4n HC sau NC - & este rosimea elementului &e construcie 4n mC - n este tim$ul2 4n "C Coeficientul &e con&uctibilitate termic) c este o caracteristic) termo@fi!ic) &e ba!) a materialelor &e construcie2 care &e$in&e &e $ro$riet)ile lor fi!ice :structur)2 $oro!itate2 reutate s$ecific)2 tem$eratur)2 umi&itate< #i re$re!int) numarul &e 9cal sau Satt l " care trec 4n tim$ &e 1 "2 $rintr@un strat ros &e 1m &in materialul res$ecti'2 a'=n& su$rafaa &e 1mO2 la o &iferen) &e tem$eratur) 4ntre cele &ou) su$rafee &e 1HC sau 1N. Transmisia c)l&urii $rin con'ec ie este re$re!entat) 4n (fig.,.#) #i se $oate e7$rima cu a?utorul relaiilor B

- 125 -

=i..#.3. Transmisia c)l&urii $rin con'ecie.

xc T yc l S :vi @ vsi < n T yc l S l z vi l nC xc{ T yc{l S :ve @ vse < n T yc{l S l z ve l nC 4n care B - xc este cantitatea total) &e c)l&ur) $rimit) C - xc{ este cantitatea total) &e c)l&ur) ce&at) C - yc este coeficientul &e transfer termic $rin con'ecie la su$rafaa interioar) a elementului &e construcieC - y{c este coeficientul &e transfer termic $rin con'ecie la su$rafaa e7terioar) a elementului &e construcieC - S este su$rafaa elementului &e construcieC - z vi este &iferena &e tem$eratur) 4ntre aerul &in interior #i su$rafaa &ins$re interiorul 4nc)$erii a elementului &e 4nc"i&ereC - z ve este &iferena &e tem$eratur) 4ntre su$rafaa &e la e7terior a elementului &e 4nc"i&ere #i aerul e7teriorC - n este tim$ul 4n "C Transmisia c)l&urii $rin radia ie este $re!entat) 4n (fig.,.%) #i se calculea!) &u$) urm)toarea formul)B

- 126 -

=i..#.". Transmisia c)l&urii $rin ra&iaie

T Gr = cr 1>>

4n care2 xr este flu7ul &e c)l&ur) ra&iat)C cr este coeficientul &e ra&iaie #i re$re!int) cantitatea &e c)l&ur) ra&iat) &e 1 mO 4ntr@o or) 4n 'i& la o tem$eratur) absolut) a su$rafeei ra&iante e al) cu */* N 2 tem$eratur) ec"i'alent) cu 1>>f CC T este tem$eratura su$rafeei ra&iante 4n N.

(.2.Transmisia construcie

cldurii

prin

elementele

de

An realitate transmisia c)l&urii nu se $oate face nicio&at) numai $e una &in cele trei c)i2 ele se 4nsoesc2 una &in ele $re&omin=n& &u$) ca!. C)l&ura $rimit) sau ce&at) &e su$rafeele $ereilor 4n ca&rul sc"imbului &e c)l&ur) cu me&iul ambiant re$re!int) suma c)l&urii $rimit) sau ce&at) $rin con'ecie #i ra&iaie2 ceea ce se e7$rim) $rin coeficientul &e sc"imb su$erficial yi 2 res$ecti' ye #i care se e7$rim) $rin relaiileB yi T yc P yr ye T y{c P y{r . In'ersul acestor coeficieni &efine#te re!istena la $rimire Ri 2 res$ecti' re!istena la ce&are a c)l&urii Re la transfer termic $rin su$rafa)B
Ri = Re = 1

i
1 e - 127 -

An $ractica $roiect)rii $entru calculul termic al cl)&irilor se folose#te coeficientul &e transmisie termic) total)B
Ho = 1 1 d 1 + + i e

#i care re$re!int) cantitatea &e c)l&ur) ce trece 4n re im staionar $rintr@o su$rafa) &e 1mO 4n tim$ &e o or) #i $entru o &iferen) &e tem$eratur) 4ntr cele &ou) me&ii &e 1f C sau 1N. In'ersul acestui coefic ient 1LN>TR>T1L yi P&LcP 1LyeTRiPRPRe De cele mai multe ori 4ns)2elementele &e construcie sunt alc)tuite &intr@un num)r :n< &e straturi #i 4n acest ca!B R>T1LN>T1L yiP| &LcP1Lye (entru u#urarea calculelor $ri'in& $ier&erile &e c)l&ur)2 'alorile coeficientului N> sunt intabulate $entru &iferite 'ariante &e alc)tuire a elementelor &e construcie :Tabelul,.1<.

- 128 -

Tabelul ,.1 (alorile coe$icientului de transmisie termic! a c!ldurii E? pentru di7erse elemente de construcie
'enumirea elementului @$erei e7teriori &in c)r)mi!i $lineC @$erei e7teriori &in c)r)mi!i cu oluri 'erticale ti$ 5I(C @$erei e7teriori &in blocuri mici &e beton cu ranulitC @$erei e7teriori &in blocuri mici &e beton celularC @$erei e7teriori &in $anouri mari &e beton &e ranulitC @$lan#eu &e beton armat monolit 4n rosime &e 0 cm2 i!olat termic cu $l)ci semiri i&e &e 'at) mineral) 4n rosime &e cm #i "i&roi!olaie &in &ou) straturi &e $=n!) #i un strat &e carton asfaltat2 inclusi' betonul &e $ant):1cm< #i #a$a su$ort &e e ali!are :+J.,cm<C @i&em2 cu i!olaie termic) &e 0 cmC @aco$eri# cu strat &e aer 'entilat2a'=n& urm)toarea succesiune a straturilor2 &e ?os 4n susB @strat su$ort &in a!bociment on&ulat2 cu rosimea &e -mmC @barier) &e 'a$ori &in folie &e $olietilen) cu rosimea &e >2%mmC @termoi!olaie &in 'at) mineral) cu rosimea &e -cmC @strat &e aer 'entilat cu rosimea &e ,cmC @4n'elitoare &e a!bociment on&ulat cu rosimea &e - mmC @i&em2 &ar cu termoi!olaie &in $l)ci &e $olistirn e7$an&at cu rosimea &e +0 mmC - 12" :rosime cm %+2> *-2, %12> %+2> %12> *12> 112> %+2> %-2> F/m5E 1210 1210 12+> 12,> 12>0 >20/ 12%+ 12>+ 12,1

Eo Ecal/m 12/ 12> 12% 12* >21 >2/ 12> >21 12*

b b

12>+ >20/

>21 >2/

7 7

>211 >2-,

>20

>2,

@i&em2 &ar cu termoi!olaie &in $l)ci &e $olistiren e7$an&at &e rosime &e *- mmC @aco$eri# san&'i# a'=n& urm)toarea succesiune a straturilor2 &e ?os 4n susB @strat su$ort &e a!bociment on&ulat2 cu rosimea $l)cii &e - mmC @barier) &e 'a$ori &in folie &e $olietilen) cu rosimea &e >2%mmC @termoi!olaie &in 'at) mineral) cu rosimea &e - cmC @4n'elitoare &in a!bociment on&ulat cu rosimea $l)cii &e -mmC @i&em2&ar cu termoi!olaie &in $l)ci &e $olistiren e7$an&at cu rosimea &e +0 mmC @i&em2 &ar cu termoi!olaie &in $l)ci &e $olistiren e7$an&at cu rosimea &e *- mmC @u#i e7terioare sim$le &in lemnC @u#i e7terioare &in oelC @ferestre e7terioare sim$le &in lemn2 cu eamuri sim$leC @ferestre e7terioare sim$le &in metalC @ferestre e7terioare &uble &in lemnC @ferestre e7terioare &uble &in metalC @ferestre e7terioare &in sticl) rotalitC

>20>

>2-

121/

12>

7 7 b 7 7 7 7 7 7

>2/% >21% *2+1 ,20% ,2%* ,20% %2** *2%%211

>2-

>2/ *2> ,2> +2, ,2> %2> %20 %2,

(.3 Calculul pierderilor de caldur prin elementele de construcie

M)rimea $ier&erilor &e c)l&ur) 4n unitatea &e tim$ :1"< &intr@o 4nc)$ere este $ro$orional) cu su$rafaa &e transfer termic:S24n mO< a elementelor ce &elimitea!) 4nc)$erea2 cu 'aloarea coieficientului &e transmisie termic) total):N>< #i cu &iferena &e tem$eratur) &intre aerul interior :vi< #i cel e7terior:ve<.An aceste con&iii $ier&erea total) &e cal&ur) se obine cu relaiaB wT N>lzvlS zvT vi@ ve An $ractica $riect)rii2 'aloarea $ier&erilor &e c)l&ur) $rin elementele &e construcie :wE<se calculea!) cu formula in&icat) &e ST3S 11>/@/0B wETmlS lN>:vi@ ve<PCl NC:vi@ ve<PS$l Ns:vi@ ve<

- 13# -

(entru asi urarea confortului 4n interiorul a&)$osturilor2este necesar ca transferul &e c)l&ur) $rin elementele &e construcie s) fie la limita unor 'alori minime2con&iie care im$une res$ectarea ine alit)iiB Ro ef] Ro nec Ro ef este re!istena efecti') la transmisia termic) total) a c)l&uriiC este re!istena termic) minim) necesar) aelementului &e construcie 2luat 4n consi&eraie. Ro necT:vi@ veL zvima7<URiUn zvima7Tvi@nr

(.4 +isteme de 6entilaie .)etode de calcul

(.4.1 Calculul 6entilaiei dup criteriul concentraiei ma"ime admise de bio"id de carbon La luarea 4n consi&erare a concentraiei ma7ime a&mis) &e bio7i& &e carbon2 formula &e calcul este urm)toareaB ITCLC1@C% I este 'olumul &e aer m)surat 4n mM2 ce trebuie intro&us 4n a&)$ost 4n &ecurs &e 1"C C@cantitatea &e bio7i& &e carbon eliminat) &e animale 2e7$rimat) in :lL"<C C1@ cantitatea &e bio7i& &e carbon2e7$rimat)4n lLmM2a&mis) ca limit) ma7im) 4n a&)$osturile $entru animaleC C%@ cantitatea &e bio7i& &e carbon2e7$rimat) 4n lLmM2coninut) &e aerul e7terior #i care se ia 4n calculcul cu 'aloarea &e >2*} res$ecti' >2*lL mM.

(.4.2 Calculul 6entilaiei dup criteriul umiditii relati6e ma"ime admise 7n adpost
- 131 -

An acest ca! formula &e calcul este urm)toareaB ITULU1@U% I este 'olumul &e aer m)surat 4n mM2 ce trebuie intro&us 4n a&)$ost 4n &ecurs &e 1"C U@cantitatea &e 'a$ori &e a$a eliminat) &e animale la care se a&au ) cantitatea &e 'a$ori &e a$) ce $ro'in &in alte surse: L"<C U1@umi&itatea absolut) a aerului interior 2 cores$un!)toare umi&it)ii relati'e ma7ime a&mise 4n a&)$ost #i tem$eraturii minime a&mise $entru aerul interior: L mM<C U%@umi&itatea absolut) a aerului e7terior e7$rimat) L mM. (.4.3 Calculul 6entilaiei dup criteriul produciei de cldur An acest ca! 2calculul se efectuea!) cu a?utorul relaieiB ITwa@wELIi@Ie 4n careB I este &ebitul &e aer necesar a fi 'entilat 4n &ecurs &e or)2 4n mML"C wa@cantitatea &e c)l&ur) &e a?at) &e animale C wE@cantitatea &e c)l&ur) ce se $ier&e $rin elementele &e construcieC Ii2Ie@cantitatea &e c)l&ur) coninut) &e un metru cub aer &in interior res$ecti' &in e7terior. (.4.4 Sisteme de "entilaie An a&)$osturile &e animale 'entilaia $oate fi natural) sau mecanic). #.4.4.1 $entilaia natural (rin &esc"i&erea u#ilor #i a ferestrelor2$recum #i $rin unele neetan#eitai ale construciei se asi ur) 'entilaia 4n sistem natural neor ani!at. O a &oua 'ariant) a sistemului &e 'entilaie natural) este 'entilaia natural) or ani!at)2 sistem 4n care sc"imbul &e aer se face $rin olurile &e u#i #i ferestre2 la care se a&au ) #i alte &esc"i&eri s$eciale &estinate acestui sco$:tuburi2 canale2 co#uri2 fante<. An fig.,., sunt $re!entate &ou) sc"eme $ri'in& circulaia aerului 4n sistemul &e 'entilaie natural) or ani!at).

- 132 -

=i..#.#. Sc"ema circulaiei aerului 4n sistemul &e 'entilaie natural) or ani!at)B a@ accesul aerului $rin ferestreC b@ accesul aerului $rin oluri s$eciale &e 'entilaie.

#.4.4.2 $entilaia mecanic An a&)$osturile $entru animale 'entilaia mecanic) se $oate reali!a 4n trei mo&uriB Eprin suprapresiune2 c=n& aerul $roas$)t este intro&us forat &e 'entilatoare2 iar e'acuarea aerului &in interior se face $rin co#uri &e 'entilaieC @prin subpresiune(aspira ie)2 4n care aerul 'iciat se elimin) forat cu a?utorul 'entilatoarelor iar aerul $roas$)t $)trun&e $rin olurile &in $ereiC Emi-t,in care circulaia aerului este asi urat) cu a?utorul 'entilatoarelor. Sc"emele funcionale ale celor trei sisteme sunt $re!entate 4n figura ,.C.

=i.. #.D. Sc"ema funcional) a 'entilaiei mecaniceB a@ $rin su$ra$resiuneC b@ $rin sb$resiune:as$iraie<Cc@ mi7t.

(.( 8ilanul termic %i factorii care 7l influeneaz.

An interiorul a&)$osturilor $entru animale se asi ur) un bilan termic $o!iti'2 la ni'elul &omeniului o$tim &e metabolism2 numai atunci c=n& cantitatea &e c)l&ur) &e a?at) &e animale este mai mare sau cel $uin e al) cu cantitatea &e c)l&ur) $ier&ut) $rin elementele &e construcie #i $rin 'entilare2 bilan care se e7$rim) cu relaiaB
- 133 -

wD]wEPwI 4n careB wD este cantitatea &e c)l&ur) &e a?at) &e animale ca!ate 4n a&)$ostC wE@ cantitatea &e c)l&ur) care se $ier&e $rin elementele &e 4nc"i&ere ale construcieiC w'@ cantitatea &e c)l&ur) care se $ier&e 4n $rocesul &e 'entilaieB w'TI:Ii@Ie< I@&ebitul &e aer ce trebuie intro&us 4n a&)$ost24n &ecurs &e o or)C Ii2Ie@ental$ia aerului &e la interior2 res$ecti' &e la e7terior. 3tunci c=n& $ier&erile &e c)l&ur) $rin 'entilaie #i elementele &e construcie nu $ot fi aco$erite &e cantitatea &e c)l&ur) &e a?at) &e animale este necesar un a$ort su$limentar &e c)l&ur)2notat cu ws a c)rui m)rime se stabile#te cu relaiaB wsT:wEPwI<@wD

(.,. 9luminarea natural %i artificial. )etode de calcul

An funcie &e &is$unerea su$rafeelor 'itrate2 se &istin urm)toarele sisteme &e iluminareB @iluminarea lateral)C @iluminarea !enital):&e sus<2 $rin luminatoareC @iluminarea combinat). In&icele &e iluminare2notat cu simbolul i,re$re!int) ra$ortul &intre su$rafaa 'itrat) &estinat) ilumin)rii 4nc)$erii #i su$rafaa $ar&oselii. An ara noastr) sunt normai in&icii &e iluminare conform 'alorilor &ate 4n tabelul ,.2.

- 134 -

Tabelul ,.2 Indici de iluminare 'estinaia ad!postului Iaci &e la$te Maternitate 'aci Tineret bo'in &e re$ro&ucie Tineret bo'in la 4n r)#at .o'ine a&ulte la 4n r)#at Ie$e cu m=n?i 3rm)sari Cai &e munc) Scroafe estante #i 'ieri Maternitate scroafe Tineret $orcin &e re$ro&ucie (orcine la 4n r)#at Maternitate o'ine 5)ini ou)toare 5)ini ou)toare #i $ui (almi$e&e Indice de iluminare 1L%> 1L%> 1L11L%> 1L%, 1L10:bo7e< 1L10 1L%, 1L10J1L%> 1L10 1L11L%, 1L%> 1L10J1L%> 1L1> 1L1+

Iluminarea artificial) se folose#te $e &e o $arte2 4n sco$ul su$liment)rii luminii naturale $=n) la ni'elul minim necesar animalelor2 c=t #i muncitorilor care efectuea!) o$eraiile &e 4n ri?ire #i e7$loatare a animalelor2 iar $e &e alt) $arte2 4n sco$uri e7clusi' te"nolo ice. Instalaiile &e lumin) &in a&)$osturi folosesc lam$i electrice cu incan&escen)2 fluorescente2cu 'a$ori &e mercur #i &is$un &e &is$o!iti'e a&ec'ate care $ot oferi &iferite $ro rame &e lumin) &eosebite intre ele2 4n s$ecial la $asari. Iluminatul artificial $oate fi a$reciat 4n SLmO.Literatura &e s$ecialitate recoman&)B @%2,SL mO la bo'ineC @+2,SL mO 4n maternit)i $entru 'aciC @,SL mO 4n maternit)i $entru scroafe #i a&)$osturi $entru tineret $orcinC @%SL mO 4n a&)$osturi $entru $orci la 4n r)#atC @12% SL mO 4n sai'ane $entru oiC @*J+2, SL mO $entru )ini ou)toareC @*J*2, SL mO $entru tineret a'icol &estinat re$ro&uciei C @*2,J1 SL mO $entru $uii &e carne.
- 135 -

<I<9I&:RB=IE 1. 3n "el2 5". #i col.2 11/+ G Elemente &e calculul construciilor2 .ucure#ti2 E&. Di&actic) #i (e&a o ic). %. .ob2 C.2 Ielica2 (.2 11/0 GMateriale &e construcii2 .ucure#ti E&. Di&actic) #i (e&a o ic) . *. .elcea2 N.2 Darie2 M.2 11/0 G3co$eri#uri2 Institutul &e Construcii .ucure#ti. +. Dr) "icescu2 C. #i col.2 11-/ G Materiale &e construcii2 E&. Di&actic) #i (e&a o ic)2 .ucure#ti. ,. Dr) "ici2 C.2 11/1 G Microclimatul a&)$osturilor $entru animale2 .ucure#ti2 E&. Ceres. -.Du)2 5". #i col.2 11/- G Instalaii &e 'entilare #i climati!are2 .ucure#ti2 E&. Di&actic) #i (e&a o ic). /. 6oc#a2 I.2 11/% G Cl)&iri ci'ile2 Institutul (olite"nic Ia#i. 0. 6oc#a2 I.211/, G 8i&rotermica #i acustica cl)&irilor2 .ucure#ti2 E&. Di&actic) #i (e&a o ic). 1 .5"enea2 N.2 .elcea2 N.2 Darie2 M2 11/+ G Construcii a ricole2 .ucure#ti E&. Di&actic) #i (e&a o ic). 1>.5li or2 I.2 (o$escu2 D. 211/, G (rinci$ii &e i ien) la construciile !oote"nice2 .ucure#ti2 E&. Ceres. 11.5rama2 I. #i col.2 11-> G Construcii a ricole2 .ucure#ti2 E&. 3 rosil'ic). 1%.5ioncu2 I. 2 11/, G Teoria structurilor2 Institutul (olite"nic Timi#oara. 1*.8an an2 #i col.211/, G Mecanica construciilor2 .ucure#ti2 E&. Di&actic) #i (e&a o ic). 1+.I'an2 M.2 11/* G Statica construciilor:'ol. 1<2 Institutul (olite"nic Timi#oara. 1,.Wer "iu)2 I.211/* G Construcii a ricole2 Institutul (olite"nic Ia#i. 1-.Marusciac2 D.2 11/* G Construcii a ricole2 Institutul (olite"nic Clu?@ Na$oca. 1/.Manoliu2 I.2 11//@ 6un&aii #i $roce&ee &e fun&are2 .ucure#ti2 E&. Di&actic) #i (e&a o ic). 10.Ne oi)2 3l. ai col.2 11/- G Construcii ci'ile2 .ucure#ti2 E&. Di&actic) #i (e&a o ic). 11.(e#ti#anu2 C.2 11/1 G Construcii2 .ucure#ti2 E&. Di&actic) #i (e&a o ic). %>. ```` @ Materiale &e $re!entare2 T4r ul &e construcii C3MEb2 %>>-.
- 136 -

- 137 -