Conspect SSC - examen

Autoare, sa se stie, Ozana MAZILU, cu ma-jus-cu-le si bolduit. Fara spatiu de 1.5 si fara dimensiune de 10.(5) radical din radacina patrata la a doua. Daca il scoateti la imprimanta, sa capsati, va rog, in coltul din stanga sus. Da` doar acolo!

Mihailescu Ioan, 86-91 Tipuri de socializare Socializare primara: socializarea incepe din primele zile de viata si continua de-a lungul intregii existente. In primii ani, copilul este introdus in elementele sociale de baza (norme, valori, credinte) prin intermediul limbajului. Consta intr-un process prin care persoana dobandeste informatiile si abilitatile esentiale pt a participa la viata sociala cotidiana si isi formeaza eul. Dimensiunile sociale dobandite prin socializarea primara sunt completate cu elemente noi, pe parcursul unei socializari continue. Socializarea continua: se concentreaza pe elemente realiste Socializare anticipativa se realizeaza prin intermediul familiei, scolii, prin jocuri etc si presupune parcurgerea unei perioade de pregatire in care individul invata comportamentele pretense de noul rol, drepturile si indatoririle associate acestuia Resocializarea reprezinta un proces de invatare a unor roluri noi si de abandonare a unor roluri anterioare. (elev -> student) Resocializarea radicala manastire, penitenciar

1. Forma 1 pozitiva-concordanta: socializarea se realizeaza conform unor valori si norme sociale fundamentale si in concordanta cu valorile si normele promovate de societatea globala

2. Forma 2 pozitiva-discordanta: soc. se realizeaza in conformitate cu normele si valorile sociale fundamentale, dar in discordanta cu unele norme si valori promovate de unii agenti socializatori 3. Forma 3 negativa-concordanta soc. conforma cu normele si valorile statului totalitar, dar neconforma cu valorile si normele soc. fund. 4. Forma 4 negativa-discordanta: soc. se realiz. contrar normelor si valorilor fund. si celor promovate la nivel social general

Agentii socializarii Socializarea este realizata intr-o multitudine de forme si situatii, de numerosi agenti, dintre care cei mai importanti sunt familia, grupurile-pereche, scoala si mijloacele de comunicare in masa. Familia: locul in care copilul se naste si traieste prima perioada din viata principalul agent al socializarii intermediarul intre societatea globala si copil locul in care se modeleaza principalele component ale personalitatii exista diferente intre familii imitatia are un rol important in socializarea realiz la niv fam in primii ani, copiii traiesc in principal cu mama (afectiune, autoritate) adolescenta e mai dramatica pt baieti decat pt fete (baiatul se apropie de tata) identificarea cu parintii si imitarea rolurilor

Grupurile-pereche: formate din persoane care au aprox aceeasi varsta se manifesta ca agenti de socializ puternici, mai ales in per copilariei si adolescentei copiii se adapteaza mai repede decat adultii le ofera copiilor posibilitatea de a se manifesta independent, sa fie spontani

Scoala: agent socializator complex ofera informatii, calificari, dar si un intreg climat valoric, normativ, formal, informal interactiune dezvolta un raport de complicitate intre copii, dar si de competitive

Mijloacele de comunicare in masa: in societatile dezvoltate, tind sa devina unul dintre principalii agenti de socializare mass-media desemneaza ansamblul organizatiilor (radio, TV, filme, ziare, reviste, afise) care vehiculeaza informatii catre un nr mare de oameni au efecte atat positive, cat si negative efectele lor socializatoare depind de continutul mesajului televiziunea ofera modele comportamentale

Organizatii religioase, politice, asociatii voluntare etc

Mihailescu Ioan, 101-112 Status si rol Prin socializare, individual invata sa exercite anumite actiuni sociale, sa interactioneze cu altii si ajunge sa ocupe anumite pozitii in cadrul societatii. Altfel spus, in cadrul structurii sociale, indivizii detin anumite statusuri si joaca anumite roluri. Statusul: Pozitia sau rangul unui individ in cadrul grupului sau ale unui grup in raport cu alte grupuri (student, elev, profesor, medic, politist) In relatiile lor sociale, indivizii se raporteaza unii la altii din perspectiva statusurilor pe care le detin Fiecare individ detine o multitudine de statusuri si trece mereu de la un status la altul (prescrise sau dobandite) Prescrierea statusurilor: Se face in mod obisnuit in fiecare societate in raport cu sexul si varsta sau nationalitatea, rasa, religia sau clasa sociala Socializarea statusurilor prescrise incepe timpuriu, inca de la nastere, cu sexul (culorile in care sunt imbracati fetitele si baietii)

Statusul in functie de sex: Se face pe baza unor modele culturale, in temeiul normelor sociale dominante In unele societati, pregatirea hranei e o activitate exclusiv feminine, in altele, exclusiv masculine Un individ care nu-si indeplineste atributiile statusului sau risca sa fie penalizat social si marginalizat

Statusuri in functie de varsta: Copii, adolescenti, adulti, batrani Daca unii copii realizeaza, spre exemplu, rolurile unui adolescent sau ale unui adult, se considera ca el a imbatranit premature In societatile modern, trecerea de la varsta de adolescent la cea de adult e mai putin marcata si nu mai constituie obiectul unui control comunitar, ca in societatile traditionale Importanta statusurilor de varsta: s-a schimbat pe masura modernizarii societatii batranii aveau un status cu prestigiu social ridicat; acum, batranii sunt marginalizati social, in unele societati

Societatile modern au dezvoltat o forma de cvasiprescriere de status: meritocratia un sistem social in care statusul este prescris in raport cu meritul Statusuri dobandite: Maj statusurilor detinute de un individ sunt obtinute pe parcursul socializarii si interactiunii sociale Dobandirea unui status este rezultatul unei alegeri individuale si al unei competitii (statusul de barbat este prescris, cel de sot e dobandit) Dobandirea unui status obliga individual la alegeri multiple Dobandirea unui status se face prin eforturi personale si este insotita de anumite costuri personale Fiecare individ detine o multitudine de statusuri care se asociaza intre ele, formand un ansamblu denumit status global (poate fi coherent, unitar, daca statusurile, pozitiile care il compun sunt congruente intre ele)

Conflictele de status: Conflictele de status sau incongruenta pozitiilor se pot manifesta intre comportamente profesionale, familiale, politice, civice etc ale statusului global Absenta congruentei intre diferitele statusuri provoaca la nivelul individului un anumit sentiment de insecuritate sau de culpabilitate, care se poate compensa fie printr-un conformism accentuat, fie prin revolta, in functie de tipul societatii sau al subculturii in care traieste individul

Rolul Fiecare persoana invata sa exercite anumite roluri. In mod obisnuit, rolul defineste comportamentul asteptat de la cel care poseda un anumit status. Intr-un anumit sens, statusul si rolul sunt doua aspect ale aceluiasi fenomen. Statusul este un ansamblu de privilegii si indatoriri; rolul este exercitarea acestor privilegii si indatoriri.

Definirea rolurilor: Rolurile se defines in contextele in care ele se exercita si in raport cu alte roluri care intervin in aceste context (relatia profesor-student sau profesor-alt cadru didactic) In analiza rolurilor, distingem 3 nivele: idealul de rol formele individuale de exercitare a rolului modalitatea medie de exercitare a rolurilor Invatarea rolurilor: implica doua aspect: dobandirea capacitatii de a exercita indatoririle si de a pretinde privilegiile rolului dobandirea atitudinilor, sentimentelor si asteptarilor pretinse de rol reorientari mentale si atitudinile necesare Personalitatea influenteaza alegerea rolurilor, modul de exercitare al acestora, iar dobandirea unui nou rol produce modificari ale eului, ale personalitatii (o fata isi schimba personalitatea dupa casatorie, o sotie, dupa ce naste). Fata de fiecare rol exista anumite asteptari din partea celorlalti: asteptari necesare: se impun cu forta maxima, complet, iar detinatorul unui rol nu se poate sustrage lor un politist care fura va fi exclus din politie si condamnat cu mai multa severitate decat alte persoane care fura asteptarile obligatorii se manifesta la nivelul unor grupuri sociale aici este posibila o anumita doza de neobservare, intrucat sanctiunile nu sunt atat de severe ca mai sus unui ofiter i se poate trece cu vederea daca a consumat prea mult alcool daca indivizii nu se pot conforma asteptarilor obligatorii, ei pot parasi grupul sau sunt exclusi din grup fara alte sanctiuni asteptarile facultative libertatea de a le respecta mai mult sau mai putin membrii grupului atrag atentia celui in cauza ca nu se comporta bine recompensele actioneaza doar in cazul ast facultative, prin ele se incurajeaza

Setul de roluri fiecare pers indeplineste mai multe roluri un barbat e sot, fiu, verisor, vecin, cetatean, tata, angajat, actionat, membru de partid, jucator de tenis, militant etc. totalitatea rolurilor asociate unui status formeaza un set de roluri rolurile care alcatuiesc un set pot fi performate in mod diferit cineva este un f bun admin, dar un sot dezagreabil, un tata priceput, dar un om de afaceri prost rolurile jucate de o pers se pot combina intr-un ansamblu omogen, persoanele exercitand fara dificultati intregul set de roluri dar sunt putine aceste persoane

intervin stresurile de rol dificultatile pe care le au oamenii in exercitarea cerintelor de rol si se datoreaza pregatirii inadecvate pt rol, conflictelor de rol si esecurilor de rol

Pregatirea inadecvata pentru rol: in societatile traditionale, pregatirea pt rol era continua si facuta anterior un baiat invata de la tatal lui cum sa lucreze pamantul, cum sa ingrijeasca animalele, cum sa se comporte cu vecinii, rudele si autoritatile, astfel ca atunci cand devenea adult, era deja pregatit -> rolul era exercitat intr-o forma neschimbata f mult timp societatile modern se caract prin discontinuitate in procesul de socializare ce invata copiii are prea putina legatura cu ce vor face cand vor fi mari societatile modern accentueaza f mult caracterul formal al socializarii, ignorand modificarile informale care apar in lumea adultilor socializarea se face in raport cu idealurile de rol si nu cu exercitarea efectiva a rolurilor pregatirea inadecvata pt rol poate rezulta si din dinamismul social f puternic parintii nu au putut anticipa evolutiile sociale, economice, politice inadecvarea se manifesta si in pregatirea pt viitoarele roluri familiale

Dificultatile tranzitiei de rol: pe parcursul vietii, individual joaca mai multe roluri legate de evolutia sa biologica si profesionala trecerea de la un rol la altul poate fi asociata cu multe dificultati, intrucat nu exista o pregatire adecvata pt rolul urmator tranzitia la un nou rol nu inseamna numai invatarea unui nou rol in cazul rolurilor de varsta, ea inseamna si renuntarea la vechiul rol

Conflictele de rol: se pot manifesta in 2 forme: intre doua sau mai multe roluri exercitate de o pers conflict intre rolul de manager intr-o companies si cel de sot intre cerintele care configureaza acelasi rol intre componentele aceluiasi rol percepute drept contradictorii de pers care exercita rolul in cazul rolului de prof pot aparea conflicte intre exigentele de moralitate, corectitudine si dorinta de castiguri suplimentare Depasirea conflictelor de rol la nivel individual se face pe 3 cai: Rationalizare (inconstient) proces protective, de redefinire a unei situatii dificile in termeni acceptabili dpdv personal si social nu e moral sa mintim, dar o facem spre binele persoanei pe care o mintim; un baiat refuzat de o fata isi spune ca e mai bine ca s-a intamplat asa, pt ca fata nu-l merita sau va ajunge sa se convinga ca el a refuzat-o

Compartimentare (inconstient) procesul de separare a setului de roluri in parti distincte si de conformare la cerintele unui singur rol la un mom dat un judecator poate fi sever, dand pedepse maxime, dar acasa poate fi un tata tolerant Adjudecare (constient si intentionat) proces formal de atribuire unei terte parti a responsabilitatii pt o decizie dificila Imi pare rau, dar nu pot face altfel da vina pe un alt factor extern; individul care face asta nu e neaparat ipocrit, el poate compatimi sincer persoana afectata, dar nu se va simti vinovat pt neplacerile provocate Conflictele de rol pot duce la sinucidere (conflicte mentale si dezechilibre psihice)

Esecul de rol poate surveni in situatiile in care nu s-a realizat o pregatire adecvata pt rol, exercitarea acestuia facandu-se in mod neadecvat. Ex: esec de rol la nivel familial divort. Esecul provoaca nemultumire, frustrare. In situatii deosebita, el poate genera tulburari psihice sau fizice. In toate situatiile, persoanele care esueaza in rolurile lor sunt nefericite. Nefericitilor.

Anthony Giddens, 26-34 Cultura, societatea si individul Conceptele de CULTURA si SOCIETATE se numara printre notiunile cu cea mai larga intrebuintare din sociologie. Cand folosim cuvantul cultura intr-o conversatie zilnica obisnuita, ni-l imaginam adesea ca fiind echivalent pentru lucrurile superioare de minte arta, literatura, muzica, pictura. In acceptia data termenului de catre sociologi, el include asemenea activitati, dar si multe altele. Cultura se refera la modurile de viata ale membrilor unei societati sau ale grupurilor apartinand unei societati modul in care acestia se imbraca, traditiile de nunta si viata de familie, stilul lor de munca, ceremoniile religioase, maniera in care isi petrec timpul liber. Cultura poate fi deosebita in mod conceptual de societate, dar intre aceste notiuni exista stranse legaturi. O societate reprezinta un sistem de interrelationari care pun in legatura un individ cu altul. Nicio cultura nu poate exista fara societate si invers. Fara cultura n-am fi umani.

Specia umana Darwin sustinea ca a descoperit traiectoria continua de dezvoltare de la animale la fiinte umane. In opinia sa, caracteristicile noastre umane au aparut in urma unui process de transformari biologice, ce isi aveau originile odata cu aparitia vietii pe pamant, in urma cu mai mult de 3 miliarde de ani. Teoria lui referitoare la oameni si animale a fost privita cu reticenta, dar el a incercat sa puna in aplicare una dintre cele mai disputate, dar, in acelasi timp, convingatoare teorii ale stiintei modern teoria evolutiei. Evolutia Conform opiniei lui D, dezvoltarea speciilor umane s-a produs ca urmare a unui proces intamplator. Evolutia reprezinta un rezultat a ceea ce D denumea selectie naturala. Selectia naturala: toate fiintele organice au nevoie, pentru a supravietui, de hrana si de alte resurse, cum ar fi protectia fata de fenomenele natural. Supravietuiesc doar cei care se adapteaza si traiesc mai mult pt a putea procrea, transmitandu-si caracteristicile generatiilor urmatoare. Acestea sunt selectate pt a supravietui si a se reproduce. Un process continuu de selectie naturala are loc datorita mecanismului biologic al mutatiei. Mutatia reprezinta o transformare genetica intamplatoare care schimba caracteristicile biologice ale anumitor component ai unei specii. Animalele purtatoare de gene mutante vor avea tendinta de a supravietui mai mult.

Teoria evolutionista ne ofera posibilitatea de a reconstitui o intelegere clara a aparitiei diferitelor specii si a rel dintre ele. Fiintele umane si maimutele Exista un consens general ca evolutia vietii a inceput in oceane. Cu aprox 400 de mil in urma, si-au facut aparitia primele creaturi pe uscat -> au devenit reptile mari -> mamifere (creature cu sange cald, se reproduce prin rel sex). Mamiferele erau mai inteligente decat reptilele. Fiintele umane fac parte dintr-un grup de mamifere superioare, primatele, care au aparut in urma cu 70 de mil de ani. Din randul speciilor animale, rudele noastre cele mai apropiate sunt cimpanzeul, gorila si urangutanul. Fiintele umane nu se trag din maimute oamenii si maimutele descend din grupuri mult mai primitive de stramosi care au trait in urma cu multe milioane de ani. Sociobiologia Cu toate ca a fost recunoscuta continuitatea evolutiei dintre animale si fiintele umane, pna de curnd majoritatea biologilor au ncercat sa sublinieze calitatile distincte ale speciei umane. Aceasta pozitie a fost pusa la ndoiala de catre sociobiologi, care disting paralele strnse dintre comportamentul uman si cel al animalelor. Termenul de sociobiologie i apartine americanului Edward Wilson. Acest termen se refera la aplicarea principiilor biologice n explicarea activitatilor sociale ale tuturor animalelor, inclusiv fiintele umane. Dupa Wilson, multe aspecte ale vietii sociale umane se bazeaza pe alcatuirea noastra genetica. De exemplu, anumite specii de animale poseda complicate ritualuri prenuptiale, prin care sunt realizate uniunea sexuala si reproducerea. Dupa spusele sociologilor, curtatul si comportamentul sexual uman implica n general ritualuri similare cu cele ale animalelor, ntemeiate de asemeni pe caracteristici nnascute. Un al doilea exemplu, ar fi ca Ia majoritatea speciilor animale masculii au dimensiuni mai mari, sunt mai agresivi dect femelele si manifesta tendinta de a domina "sexul slab". Deci, e posibil ca factorii genetici sa explice motivul pentru care, in toate societatile umane cunoscute, barbatii au tendinta de a ocupa pozitii de autoritate superioara fata de cea a femeilor. O modalitate prin care sociobiologii au incercat sa elucideze relatii existente ntre sexe este cea care intrebuinteaza ideea de "strategie reproductiva". Acest concept reprezinta un model de comportament la care s-a ajuns prin intermediul selectiei evolutioniste, care favorizeaza sansele de supravietuire ale progeniturilor. Trupul femeii detine un mare procent de celule reproductive n comparatie cu masculul. n acest fel, femeile vor beneficia de acest procentaj, nesimtind nevoia de a avea relatii sexuale cu multi parteneri; scopul lor precumpanitor este acela de a avea grija si de a proteja progenitura. Pe de alta parte, barbatii sunt nclinati catre promiscuitate. Dorinta lor de a face sex cu mai multe partenere reprezinta o strategie judicioasa din punctul de vedere al speciei; ei si ndeplinesc rolul, care este acela de a mari la maxim posibilitatea de fecundare dar neoprindu-se aici. S-a sugerat ca, prin aceasta modalitate, putem justifica diferentele de atitudine si comportament sexual dintre barbati si femei avnd, asadar, posibilitatea de a explica fenomene precum violul. Multi critici resping complet interpretarea comportamentului sexual uman mentionata mai sus. Ei afirma ca nu exista posibilitatea ca ea sa fie dovedita.

Instinctele si necesitatile biologice Majoritatea biologilor si sociologilor sunt de acord ca fiintele umane nu poseda "instincte". Un astfel de enunt intra n contradictie nu numai cu ipotezele sociobiologiei, ci si cu parerea majoritatii oamenilor de stiinta. Nu exista oare o multime de lucruri pe care le facem "din instinct"? Daca cineva ne loveste cu pumnul, oare nu clipim sau ne ferim n mod instinctiv? De fapt, acesta nu este un exemplu de instinct n care termenul de instinct este folosit n mod corect. Conform acceptiei sale din biologie si sociologie, instinctul reprezinta un model complex de comportament determinat n mod genetic. O clipire spontana din ochi, o ferire a capului n fata unei lovituri anticipate reprezinta un act reflex, nu un instinct. Este Ex: Plevusca-ghimpoasa dans de imperechere instinctiv Fiintele umane se nasc cu mai multe reflexe de baza similare de exemplu, reactia de a clipi din ochi, n care majoritatea lor par a avea o anumita valoare de supravietuire evolutionista. De exemplu, bebelus ii umani vor suge atunci cnd li se ofera un sfrc sau un obiect n fonna de sfrc. Un copil si ridica rapid minile n sus pentru a se echilibra atunci cnd si pierde echilibrul si si retrage iute mna daca atinge o suprafata fierbinte. Fiecare dintre aceste reactii reprezinta o modalitate de a supravietui. De asemeni, fiintele umane poseda mai multe necesitati stabilite biologic. Exista un temei organic al nevoii noastre de hrana, bautura, sex si mentinere a unor anumite nivele climaterice. Dar modalitatile n care sunt satisfacute sau rezolvate aceste necesitati variaza mult ntre - si n interiorul diferitelor culturi. De exemplu, toate culturile tind sa aibe un anumit tip de comportament prenuptial standardizat. Cu toate ca acesta este legat de natura universala a necesitatilor sexuale, expresia lor n cadru feluritelor culturi - chiar incluznd actul sexual n sine difera enorm. O pozitie comuna pentru actul sexual n cultura occidentala este cea n care femeia sta ntinsa pe spate, iar barbatul este deasupra ei. Aceasta pozitie este considerata ca fiind absurda de catre membrii altor societati, care n cadrul actului sexual prefera pozitia n care cei doi parteneri stau ntinsi alaturi, sau femeia deasupra barbatului, sau barbatul ndaratul femeii, sau n alte pozitii. Modalitatile prin care oamenii cauta sa-si satisfaca necesitatile sexuale par astfel a fi nvatate pe cale culturala, si nu implantate genetic. Diversitatea culturala Diversitatea culturii omenesti este remarcabila. Formele de comportament variaza mult de la o cultura la alta, deseori contrastnd ntr-o maniera radicala cu ceea ce oamenii din societatile occidentale considera "normal". De exemplu, in Occidentul modem noi socotim uciderea deliberata a nou-nascutilor sau a bebelusilor drept una dintre cele mai ngrozitoare crime. Cu toate acestea, n cultura chineza traditionala, nou-nascutii de sex feminin erau sugrumati n mod frecvent dupa nastere, pentru ca erau considerati o piedica, nu un avantaj pentru familie. n Occident, consumam stridii, dar nu mncam pui de pisica sau catel usi, care sunt considerati delicatese n anumite parti ale lumii. Evreii nu consuma carne de porc, n timp ce hindusii mannca acest tip de came, nu nsa si pe cea de vita. Occidentalii socotesc sarutul drept o parte nonnala a comportamentului sexual, dar n multe culturi aceasta practica fie nu este cunoscuta, fie este socotita ca fiind dezgustatoare. Toate aceste trasaturi dife.rite de comportament reprezinta aspect ale diferentelor culturale evidente care disting o societate de alta.

Identitate culturala si ethnocentrism Fiecare cultura poseda propriile sale modele w1ice de comportament, care par straine oamenilor din alte medii culturale. Investigatie stiintifica (Horace Miner Nacirema cititi-l invers :D): Credinta fundamentala care sta la baza ntregului sistem pare sa fie cea confonn careia corpul omenesc este urt,. iar nclinatia sa naturala este catre neputinta si boala. Prizonier al unui astfel de corp, singura speranta a omului consta n a nlatura aceste caracteristici prin folosirea puternicelor influente exercitate de ritual si ceremonie. Bun, si aici e un intreg paragraf in care descrie cum un grup obscur din nu stiu ce trib practica un ritual, isi baga fire de porc in gura, prafuri magice, e un intreg ritual al gurii. Aproape orice activitate familiara va parea stranie daca este descrisa fiind scoasa din context, n loc sa fie luata n considerare ca parte a unui ntreg mod de viata al unui popor. Ritualurile de purificare occidentale nu sunt mai mult sau mai putin ciudate dect obiceiurile unor grupuri din Pacific care si scot dintii din fata pentru nfrumusetare sau dect cele ale anumitor grupuri tribale din America de Sud care si introduc discuri n interiorul buzelor, facndu-le apoi sa iasa n afara, considernd ca acest lucru le sporeste atractivitatea. Nu putem ntelege aceste practici si credinte separndu-le de culturile diverse din care fac parte. O cultura trebuie studiata n termenii propriilor sale ntelesuri si VALORI - o supozitiecheie a sociologiei. Sociologii se straduiesc pe ct pot sa evite etnocentrismul, care reprezinta judecarea altor culturi prin comparatia cu cea careia i apartii. Avnd n vedere ca, culturile umane difera att de mult, nu este surprinzator ca in mod frecvent oamenilor care provin dintr-o anumita cultura le este greu sa nteleaga ideile sau comportamentul alteia. Socializarea SOCIALIZAREA reprezinta procesul prin care copilul neajutorat devine treptat persoana constienta de sine, inteligenta, integrata, in tipul de cultura n care s-a nascut. Socializarea nu este un fel de "programare culturala," in care copilul absoarbe in mod pasiv influentele cu care intra n contact. Chiar si nou-nascutul are necesitati sau exigente care afecteaza comportamentul celor responsabili cu grija sa: de la nastere, copilul este o fiinta activa. Socializarea leaga ntre ele diferitele generatii. Nasterea unui copil modifica vietile celor care sunt raspunzatori pentru educatia sa - iar prin urmare ei nsisi trec prin noi experiente de nvatare. Faptul de a deveni parinte de obicei leaga activitatile adultilor de cele ale copiilor pentru tot restul vietii. Oamenii n vrsta ramn parinti atunci cnd devin bunici, desigur, genernd astfel un alt set de relatii care pun n legatura generatii diferite. Cu toate ca procesul de nvatare culturala este cu mult mai intens n pruncie si n faza timpurie a copilariei dect ulterior, nvatarea si adaptarea continua pe parcursul ntregului ciclu de viata.

Anthony Giddens, 263-309 STATIFICAREA SI STRUCTURA DE CLASA De ce anumite grupuri ntr-o societate sunt mai avute sau mai puternice dect altele? Ct de inegale sunt societatile moderne? Ct de multe sanse are cineva provenit dintr-un mediu de jos

sa ajunga n vrful scarii economice? Din ce motive persista azi saracia n tarile bogate? Iata cteva ntrebari pe care le avem n vedere si la care vom ncerca sa raspundem. Studiul inegalitatilor sociale reprezinta unul dintre cele mai importante domenii ale sociologiei, pentru ca resursele materiale la care au acces oamenii determina foarte multe aspecte ale existentei lor. Sisteme de stratificare sociala Stratificarea sociala = inegalitati structurale ntre diverse grupuri de oameni. Inegalitatile exista n toate tipurile de societate umana. Chiar si n cele mai simple societati, n care variatiile de bogatie sau de proprietate sunt practic inexistente, exista inegalitati ntre indivizi, barbati si femei, tineri si batrni. Este posibil ca o anumita persoana sa aiba un statut superior fata de altii, datorita curajului la vfu'1atoare, de exemplu, sau pentru ca exista credinta conform careia ea poseda un acces special spiritele ancestrale. Se pot distinge patru sisteme de stratificare de baza: sclavia, casta, starea si clasa. Sclavia Sclavia reprezinta o forma extrema de inegalitate n care unii dintre indivizi sunt literalmente proprietatea altora. Conditiile lega1e de proprietate asupra sclavilor au variat n mod considerabil de la o societate la alta. Uneori, sclavii au fost lipsiti de drepturi legale - asa dupa cum era cazul n sudul Statelor Unite - n timp ce n alte mprejurari, pozitia lor era apropiata de cea a unui servitor. In unele parti, sclavii erau alfabetizati si ocupau functii, cum ar fi administratori ai guvernului. De-a lungul istoriei, au avut loc multe rascoale ale acestora. Casta Casta este asociata, mai presus de orice, cu culturile subcontinentului indian. Termenul "casta" n sine nu este de origine indiana, el provenind din portughezul casta, care nseamna "rasa" sau "rasa pura". Sistemul de casta este extrem de elaborat, si variaza n structura sa de la o zona la alta, att de mult nct nu constituie practic un singur "sistem", ci o diversitate de credinte si practici insuficient legate ntre ele. Varna, brahmanii, reprezinta cea mai elevata conditie de puritate, iar cei care nu trebuie atinsi, cea mai dejos. Jati sunt grupuri definite din punct de vedere local n cadrul carora sunt organizate rangurile castei. Starile Starile faceau parte din feudalismul european, dar existau si alte civilizatii traditionale. Starile feudale constau din paturi sociale cu obligatii si drepturi diferite, ale unora fata de ceilalti, unele dintre aceste diferente fiind stabilite prin lege. n Europa, starea cea mai nalta era alcatuita din aristocratie si oameni instruiti ori proprietarii care nsa nu detineau titluri de noblete. O alta stare era formata de cler, care avea un statut

inferior, dar poseda diverse privilegii distincte. Cei care alcatuiau ceea ce se numea "starea a treia" erau oamenii de rnd- serbii (robii), taranii liberi, negustorii si mestesugarii. Clasa Sistemele de CLASA difera n multe privinte de sclavie, caste sau stari. Patru deosebiri trebuie mentionate n mod special: 1. Spre deosebire de alte tipuri de paturi sociale, clasele nu sunt ntemeiate pe baza unor prevederi legale sau religioase; calitatea de membru nu se bazeaza pe o pozitie specificata fie pe cale legala, fie prin cutuma. Sistemele de clasa sunt n mod tipic mai fluide dect alte tipuri de stratificare, iar granitele dintre clase nu sunt precis delimitate. Nu exista restrictii formale referitoare la casatoriile ntre persoane apartinnd unor clase diferite. 2. Clasa unui individ este, cel putin partial, dobndita, nu pur si simplu "data" la nastere, asa dupa cum se obisnuieste n alte tipuri de sisteme de stratificare. Mobilitatea socialamiscarea n sus si njos n cadrul structurii de clasa- este mult mai obisnuita dect n alte tipuri 3. Clasele depind de deosebirile economice ntre grupari de indivizi - inegalitati n privinta posesiunii si controlului resurselor materiale. n alte tipuri de sisteme de stratificare, factorii non-economici sunt de obicei cei mai importanti. 4. n alte tipuri de sisteme de stratificare, inegalitatile sunt exprimate n primul rnd prin relatia personala de datorie sau obligatia - ntre serb si senior, ntre sclav si stapn sau ntre indivizii din casta superioara si cei din casta inferioara. Putem defini clasa, drept o grupare la scara mare de oameni, care mpartasesc resurse economice comune, care influenteaza puternic stilul de viata pe care au posibilitatea sa duca. Posesiunea averii, mpreuna cu ocupatia reprezinta temeiurile principale ale deosebirilor de clasa. Clasele majore care exista n societatile occidentale sunt: - Clasa de sus (cei bogati, patronii si pers cu cele mai inalte functii executive) - Clasa de mijloc (maj angajatilor) - Clasa muncitoare (cei care au slujbe de tip manuale) - Taranii (oamenii angajati in tipuri traditionale de productie agricola) cea mai numeroasa Teoriile despre stratificare in societatile moderne Teoria lui Karl Marx Natura clasei: Pt Marx clasa reprezinta un grup de oameni care se afla intr-o relatie comuna fata de mijloacele de productie mijloacele cu aj carora isi castiga existenta.