SEMINAR CONCURENTA SI COOPERARE IN AFACERI Concurenta neloiala http://www.avocatnet.ro/content/article /i!"#$%&'/Te(ai(lovit(!e(concurenta(neloiala(Ce( olutii(le)ale(ai(la(!i po*itie.ht+l Ca!rul nor+ativ inci!

ent Rolul Statului fata de respectarea concurentei loiale este relevat ca principiu fundamental de drept de Constitutia Romaniei, in art. 135, care prevede: alin. 1 - Economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta; alin. 2 - Statul trebuie sa asi ure: a! libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. "e asemenea, un rol foarte important in le iferarea concurentei a fost asumat de catre Uniunea Europeana, care a creat un cadru normativ amplu. #stfel, la nivelul $niunii Europene e%ista o pleiada de !ocu+ente care re lementeaza activitatea economica sub aspectul concurentei. #ceste documente, la care Romania a aderat si pe care le-a ratificat, constituie drept intern prioritar in aplicare si pot fi folosite ca atare. &n Romania, izvorul normativ principal este dat de 'e ea (1)1**+ republicata si modificata, accesibila pe pa ina de internet a Consiliului Concurentei Participantii in proce ul concurentei neloiale &n materia concurentei, se evidentiaza ca participanti doua cate orii: 1. Statul, care are un dublu rol, atat de a re lementa aspectele privitoare la concurenta cat si de a se abtine de la a e%ercita concurenta neloiala. &n acest sens, dispozitiile 'e ii (1 se refera si la autoritatile si institutiile administratiei publice centrale sau locale, in masura in care acestea, prin deciziile emise sau prin re lementarile adoptate, intervin in operatiuni de piata, influentand direct sau indirect concurenta, cu e%ceptia situatiilor cand asemenea masuri sunt luate in aplicarea altor le i sau pentru apararea unui interes public ma,or. (. Celelalte persoane, reprezentate de intreprinderile si asociatiile, persoane fizice sau juridice. Controlul concurentei neloiale &n primul rand, in functie de ravitatea faptelor de concurenta neloiala, acestea pot fi: infractiuni, precum si alte nere uli. Sanctionarea faptelor de concurenta neloiala se face, in principal, conform 'e ii 11 din (* ianuarie 1**1 privind combaterea concurentei neloiale, modificata de 'e ea (1)1**+. Evident, in cazul apararii unor interese, e%ista posibilitatea desc-iderii unor procese, pentru recuperarea pre,udiciilor, anularea anumitor acte. Se poate obtine, pe calea contenciosuluiadministrativ, inclusiv anularea unui act al autoritatilor statului, sau c-iar sc-imbarea unor le i pe calea e%ceptiei de neconstitutionalitate. Or)anul national cu atri,utii !e control in proce ul concurentei il repre*inta Con iliul Concurentei

Consiliul Concurentei este un or anism autonom, care administreaza si pune in aplicare 'e ea concurentei .nr. (1)1**+!, dar si prevederile comunitare in materie. &n activitatea sa, Consiliul Concurentei urmareste realizarea a doua functii principale: de preventie prin monitorizarea pietelor si suprave -erea comerciantilor, precum si de coercitie, urmarind dezvoltarea unui mediu concurential normal. /rintre alte atributii, Consiliul Concurentei: sesizeaza instantele ,udecatoresti asupra cazurilor in care acestea sunt competente; sesizeaza 0uvernului cazurile de imi%tiune a or anelor administratiei publice centrale si locale in aplicarea prezentei le i. 1oate important ca putere probatorie, Consiliul Concurentei va comunica punctul sau de vedere asupra oricarui aspect in domeniul politicii concurentiale, inclusiv instantelor de ,udecata. Consiliul Concurentei poate fi sesizat in le atura cu /racticile #nticoncurentiale aratate in art. 5, + si * al 'e ii (1 si a #rt. 121, 12( ale 3ratatului pricind functionarea $niunii Europene. #dresa Consiliului Concurente este urmatoarea: /iata /resei 'ibere, nr. 1, corp "1, Sector 1, Cod /ostal 213421, 5ucuresti, 6ficiul /ostal 33. -a nivelul Uniunii Europene. in ceea ce prive te !o+eniul concurentei. un rol i+portant il are Co+i ia Europeana /otrivit principiului subsidiaritatii, mai inainte de sesizarea unor forurilor internationale, este dezirabil sa se incerce rezolvarea problemei la nivel intern, prin intermediul or anismelor statale, in situatia de fata e%istand posibilitatea sesizarii Consiliul Concurentei. Comisia Europeana, daca este cazul, se poate sesiza pe doua cai 1. re!actarea unei i+ple in/or+ari !e pre ituatia e0i tenta , prin trimiterea unei scrisori la adresa: European Commission "irectorate-0eneral for Competition #ntitrust Re istr7 5-128* 5russels 5el ia sau a unui e-mail la adresa:co+p(+ar1et(in/or+ation2ec.europa.eu. (. e i*area o/iciala a Co+i iei Europene, in cazul in care sunteti direct afectat de practica despre care banuiti ca limiteaza concurenta si puteti furniza Comisiei Europene informatii concrete in acest sens. -e)ea concurentei nr. #3/3&&4 5 electiv Art. % .1! Sunt inter*i e orice 9n:ele eri e%prese sau tacite 9ntre a en:ii economici ori asocia:iile de a en:i economici, orice decizii luate de asocia:iile de a en:i economici ;i orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect restr<n erea, 9mpiedicarea ori denaturarea concuren:ei pe pia:a rom<neasc= sau pe o parte a acesteia, 9n special cele care urm=resc: a!fi%area concertat=, 9n mod direct sau indirect, a pre:urilor de v<nzare ori de cump=rare, a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum ;i a oric=ror alte condi:ii comerciale; b!limitarea sau controlul produc:iei, distribu:iei, dezvolt=rii te-nolo ice ori investi:iilor;

c!9mp=r:irea pie:elor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriu teritorial, al volumului de v<nz=ri ;i ac-izi:ii ori pe alte criterii; d!aplicarea, 9n privin:a partenerilor comerciali, a unor condi:ii ine ale la presta:ii ec-ivalente, provoc<nd 9n acest fel, unora dintre ei, un dezavanta, 9n pozi:ia concuren:ial=; e!condi:ionarea 9nc-eierii unor contracte de acceptare de c=tre parteneri a unor clauze stipul<nd presta:ii suplimentare care, nici prin natura lor ;i nici conform uzan:elor comerciale, nu au le =tur= cu obiectul acestor contracte; f!participarea, 9n mod concertat, cu oferte trucate la licita:ii sau la orice alte forme de concurs de oferte; !eliminarea de pe pia:= a altor concuren:i, limitarea sau 9mpiedicarea accesului pe pia:= ;i a libert=:ii e%ercit=rii concuren:ei de c=tre al:i a en:i economici, precum ;i 9n:ele erile de a nu cump=ra de la sau de a nu vinde c=tre anumi:i a en:i economici f=r= o ,ustificare rezonabil=. .(!/ot fi e0ceptate de la interdic:ia stabilit= la alin. .1! 9n:ele erile, deciziile luate de asocia:iile de a en:i economici sau practicile concertate care 9ndeplinesc cumulativ condi:iile prev=zute la lit. a!-d! ;i una dintre condi:iile prev=zute la lit. e!, dup= cum urmeaz=: a!efectele pozitive prevaleaz= asupra celor ne ative sau sunt suficiente pentru a compensa restr<n erea concuren:ei provocat= de respectivele 9n:ele eri, decizii luate de asocia:iile de a en:i economici sau practici concertate; b!beneficiarilor sau consumatorilor li se asi ur= un avanta, corespunz=tor celui realizat de p=r:ile la respectiva 9n:ele ere, decizie luat= de c=tre o asocia:ie de a en:i economici sau practic= concertat=; c!eventualele restr<n eri ale concuren:ei sunt indispensabile pentru ob:inerea avanta,elor scontate, iar prin respectiva 9n:ele ere, decizie luat= de c=tre o asocia:ie de a en:i economici sau practic= concertat= p=r:ilor nu li se impun restric:ii care nu sunt necesare pentru realizarea obiectivelor enumerate la lit. e!; d!respectiva 9n:ele ere, decizie luat= de o asocia:ie de a en:i economici sau practic= concertat= nu d= a en:ilor economici sau asocia:iilor de a en:i economici posibilitatea de a elimina concuren:a de pe o parte substan:ial= a pie:ei produselor ori serviciilor la care se refer=; e!9n:ele erea, decizia luat= de o asocia:ie de a en:i economici sau practica concertat= 9n cauz= contribuie ori poate contribui la: o 1.ameliorarea produc:iei ori distribu:iei de produse, e%ecut=rii de lucr=ri ori prest=rilor de servicii; o (.promovarea pro resului te-nic sau economic, 9mbun=t=:irea calit=:ii produselor ;i serviciilor; o 3.9nt=rirea pozi:iilor concuren:iale ale 9ntreprinderilor mici ;i mi,locii pe pia:a intern=; o 8.practicarea 9n mod durabil a unor pre:uri substan:ial mai reduse pentru consumatori. Art. 4 E te inter*i 6 folosirea 9n mod abuziv a unei po*i7ii !o+inante de:inute de c=tre unul sau mai mul:i a en:i economici pe pia:a rom<neasc= ori pe o parte substan:ial= a acesteia, prin recur erea la fapte anticoncuren:iale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activit=:ii economice ori pre,udicierea consumatorilor. #semenea practici abuzive pot consta, 9n special, 9n: o a!impunerea, 9n mod direct sau indirect, a pre:urilor de v<nzare sau de cump=rare, a tarifelor ori a altor clauze contractuale inec-itabile ;i refuzul de a trata cu anumi:i furnizori sau beneficiari;

o b!limitarea produc:iei, distribu:iei sau dezvolt=rii te-nolo ice 9n dezavanta,ul utilizatorilor ori consumatorilor; o c!aplicarea, 9n privin:a partenerilor comerciali, a unor condi:ii ine ale la presta:ii ec-ivalente, provoc<nd 9n acest fel, unora dintre ei, un dezavanta, 9n pozi:ia concuren:ial=; o d!condi:ionarea 9nc-eierii unor contracte de acceptare, de c=tre parteneri, a unor clauze stipul<nd presta:ii suplimentare care, nici prin natura lor ;i nici conform uzan:elor comerciale, nu au le =tur= cu obiectul acestor contracte; o e!practicarea unor pre:uri e%cesive sau practicarea unor pre:uri de ruinare, 9n scopul 9nl=tur=rii concuren:ilor, sau v<nzarea la e%port sub costul de produc:ie, cu acoperirea diferen:elor prin impunerea unor pre:uri ma,orate consumatorilor interni; o f!e%ploatarea st=rii de dependen:= 9n care se =se;te un alt a ent economic fa:= de un asemenea a ent sau a en:i economici ;i care nu dispune de o solu:ie alternativ= 9n condi:ii ec-ivalente, precum ;i ruperea rela:iilor contractuale pentru sin urul motiv c= partenerul refuz= s= se supun= unor condi:ii comerciale ne,ustificate. Art. 38 .1!Concentrarea econo+ic6 se realizeaz= prin orice act ,uridic, indiferent de forma acestuia ;i care, fie opereaz= transferul propriet=:ii sau al folosin:ei asupra totalit=:ii ori a unei p=r:i a bunurilor, drepturilor ;i obli a:iilor unui a ent economic, fie are ca obiect sau ca efect s= permit= unui a ent economic ori unei rup=ri de a en:i economici de a e%ercita, direct sau indirect, o influen:= determinant= asupra unui alt a ent economic sau mai multor al:i a en:i economici. .(!6 opera:iune de concentrare economic= are loc atunci c<nd: o a!doi sau mai mul:i a en:i economici, anterior independen:i, fuzioneaz=; o b!una sau mai multe persoane care de:in de,a controlul cel pu:in asupra unui a ent economic ori unul sau mai mul:i a en:i economici dob<ndesc, direct sau indirect, controlul asupra unuia sau mai multor al:i a en:i economici ori asupra unor p=r:i ale acestora, fie prin luare de participare la capital, fie prin cump=rare de elemente de activ, prin contract sau prin alte mi,loace. .3!6pera:iunile de asociere, av<nd ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concuren:ial al a en:ilor economici participan:i care r=m<n independen:i, nu constituie concentrare prin dob<ndiera controlului, c-iar c<nd asemenea opera:iuni ar consta 9n crearea de entit=:i economice comune. "ac= entitatea economic= comun= este o persoan= ,uridic= 9ndeplinind statornic toate func:iile unei entit=:i economice autonome, f=r= 9ns= a realiza o coordonare a comportamentului concuren:ial fie 9ntre a en:i economici fondatori, fie 9ntre ea ;i ace;tia, opera:iunea este o concentrare 9n sensul prevederilor alin. .(! lit. b!. .8!>n sensul prezentei le i, controlul decur e din drepturi, contracte sau orice alte elemente care confer=, fiecare 9n parte ori luate 9mpreun= ;i :in<nd seama de circumstan:ele de fapt sau de drept, posibilitatea de a e%ercita o influen:= determinant= asupra unui a ent economic, 9n special din: a!drepturi de proprietate sau de folosin:= asupra totalit=:ii ori a unei p=r:i a bunurilor unui a ent economic; b!drepturi sau contracte care confer= o influen:= determinant= asupra constituirii, deliber=rilor ori deciziilor or anelor unui a ent economic. .5!Controlul este dob<ndit, conform prevederilor alin. .(! -.8!, de c=tre persoana sau persoanele ori de c=tre a en:ii economici care sunt titulari ai drepturilor ori beneficiari ai contractelor men:ionate la alin. .8! sau care, f=r= a fi titulari ai unor asemenea drepturi ori contracte, au puterea de a e%ercita influen:a determinant= conferit= de acestea.

COOPERARE ?usetescu, R., Economia si guvernanta acordurilor de cooperare intre firme , Ed. /ro $niversitaria, (22* http://www.u9+a).ro/econo+ie/econo+ie()enerala/econo+ia( i()uvernanta(acor!urilor(!e( cooperare(intre(/ir+e Cuprin Capitolul 3 ( C A : R U - C O N C E P T U A 1.1 Structura productiei 1.( Capitalist si 9ntreprinzator 1.3 >ntreprinzator si te-nician 1.8 "imensiunea asociativa a activitatii antreprenoriale Capitolul # ( P E R S P E C T I ; E T E O R E T I C E A S U P R A F I R M E I (.1 Ronald Coase si @natura firmei@ (.( Critica teoriei coasiene de catre 1ranA Bni -t (.3 @&erar-ie@ versus piata: aportul lui von ?ises (.8 1irma ca @set de contracte@ (.5 6liver Cilliamson si scoala costurilor de tranzactionare (.+ Critica teoriei costurilor de tranzactionare (.4 3eoria costurilor de a entie si continuarea analizei bazata pe @oportunism@ (.D /erspectiva bazata pe resurse 9n teoria firmei (.* /erspectiva asupra teoriei firmei bazata pe cunoastereE (.12 /erspectiva bazata pe resurse versus teoria costurilor de tranzactionareE (.11 1irma si perceptia -olista (.1( /erspectiva bazata pe resurse si strate ia de afaceri (.13 Concluzii cu privire la teoria firmei Capitolul < ( S T R A T E = I A : E A F A C E R I 3.1 6 teorie pra%eolo ica a strate iei 3.( Copierea unui produs de,a e%istent 3.3 "iferentierea produsului fata de concurenta 3.8 #ctiunea antreprenoriala, ,ocurile si strate ia militara 3.5 6 definire de natura pra%eolo ica a strate iei de afaceri 3.+ Strate ia de afaceri: formulare si implementare 3.4 #ctive strate ice versus active non-strate ice 3.D Semnificatia concurentei pentru strate ia de afaceri Capitolul > ( C O O P E R A R E A E C O N O M I C ? @ N T R E F I R M E 8.1 #cceptiuni ale cooperarii 8.( ?otivatii ale cooperarii 8.3 3ipolo ia acordurilor de cooperare 8.8 Clarificari ta%onomice ale conceptului de cooperare Capitolul % ( P R I N C I P A - I I F A C T O R I S I F O R M E A I C O O P E R ? R I I I N T E R( F I R M ? 5.1 Cultura de afaceri ,aponeza: cooperare versus competitie 5. ( 0estiunea inte rata a lantului de valoare: o noua paradi ma mana erialaE 5.3 3e-nolo ia si coperarea scopul stabilirii de standarde 5.8 Cooperarea 9n scopul reducerii riscului de afaceri 5.5 Cooperarea ca si forma de internationalizare a afacerilor: societatile-mi%te 5.+ 0lobalizarea si cooperarea inter-firma 5.4 #liantele de co-marAetin : raspunsul la un nou mediu turbulent de afaceriE

5.D #cordurile de tip cartel: o forma denaturata de cooperare strate ica Capitolul 4 ( P O - I T I C I - E P U A - I C E P R I ; I N : C O M P E T I T I A S I C O OPERAREAINTER(FIRM? +.1 Concurenta si numarul de producatori +.( Concurenta si @restrictionarea deliberata a productiei@ +.3 Cooperarea inter-firma si politica privind concurenta +.8 /olitica privind concurenta la nivelul $niunii Europene AIA-IO=RAFIE