Schizofrenia (din limba greac: schizein = a despica, a scinda, phren = minte, suflet) este o boal mintal din categoria

psihozelor endogene. Caracteristic este apariia unor manifestri psihopatologice majore, cum sunt halucinaiile, deliruri, tulburri formale de gndire, tulburri afecti e, tulburri de comportament, dezorganizarea personalitii. !n la data actual nu au fost puse "n e iden cauze corporale decelabile. #n sistemele de clasificare modern se consider obligatorie pentru stabilirea diagnosticului o durat minim a manifestrilor morbide. $ablourile clinice de tip schizofrenic, care nu "ndeplinesc %i acest criteriu, sunt clasificate & pn la proba timpului & drept boli schizofreniforme. 'chizofrenia este una din cele mai se ere afeciuni psihiatrice, cu repercusiuni gra e att pentru bolna , ct %i pentru aparintori, mai ales c nu se poate pre edea niciodat care a fi e oluia bolii, "n ciuda tratamentelor moderne care au modificat radical prognoza pri ind "ncadrarea social a bolna ilor.

Cuprins
(ascunde) * +storic , -pidemiologie

. -tiologie %i patogenie / 0anifestrile clinice

o o

/.* 1orme clinice /., Criterii de diagnostic al schizofreniei dup 2'0&+3

4 $ratament 5 6ibliografie 7 8egturi e9terne

[modific] Istoric

Emil Kraepelin (*:45 & *;,5) < descriere a unui comportament de tip schizofren gsim deja "n antichitate "n scrierile lui =retaeus din Cappadocia. #n medicina modern, di ersele manifestri clinice ale acestei maladii au fost de mult cunoscute, fiind "ns descrise sub diferite denumiri izolate unele de altele (>ahlbaum: catatonie? @ecAer: hebefrenie? Bestphal: paranoie acut). -ste meritul psihiatrului german -mil >raepelin de a fi reunit "n *:;5 simptomele caracteristice sub noiunea de "Dementia praecox" (C2emen precoceC), dorind s sublinieze prin aceasta e oluia nefa orabil a bolii pn la modificarea gra a personalitii, de%i & "n realitate & nu este orba de o demen "n sensul strict psihopatologic al cu ntului. -ugen 6leuler "n *;** introduce denumirea de Schizofrenie (Cscindare, disociere a miniiC), accentund prin aceasta caracterul disociati particular al tulburrilor psihopatologice. >urt 'chneider (*;.D) face diferena "ntre simptomele de prim ordin %i cele secundare, permind astfel un diagnostic operaional. Conceptul de schizofrenie "n sistemele moderne de clasificare ICD-10 (CInternational Classification of DiseasesC a <rganizaiei 0ondiale a 'ntii & B@<) %i DSM-I (Diagnostic and Statistical Manual of 0ental 2isorders, ediia +3, *;;/), bazate pe conceptele tradiionale, contribuie la stabilirea unui consens internaional, referindu&se la cele mai moderne rezultate ale cercetrilor %i la necesitatea operaionalizrii diagnosticului %i terapiei.

Epidemiolo!ie
1rec ena psihozelor schizofrenice este D,4 & * E, cu o rat a incidenei anuale de cca. D,D4 E. !robabilitatea ca o persoan s aiba macar o data in iata un episod schizofrenic este "n medie de cca. * E (8ifetime&risA). 0ai mult de jumtate din "mboln iri se produc "ntre pubertate %i rsta de .D de ani. 'ub termenul de schizofrenii tardi e se grupeaz acele cazuri cu un debut dup rsta de /D de ani.

Etiolo!ie "i pato!enie

'chizofrenia nu are o singur cauz, apariia ei se datoreaz interaciunii mai multor factori biologici, psihologici %i culturali cu o ulnerabilitate genetic predispozant.

Factori genetici: #n familiile bolna ilor de schizofrenie e9ist o probabilitate mai mare de "mboln ire dect la restul populaiei. #n cazul gemenilor uni itelini, rata concordanei este de 4D E. 'tudiile genetice au pus "n e iden pe cromosomul ,, o gen (B>8*), care pare s fie "n legtur cu apariia unei schizofrenii catatone. !redispoziia genetic este interpretat "n prezent ca poligenetic, "n ciuda cercetrilor de genetic molecular nu s&au putut e idenia alte localizri cromosomiale specifice. Factori pre- i perinatali: < cauz a ulnerabilitii ar putea fi reprezentat de o suferin intrauterin a ftului sau a copilului nou nscut, care ar pro oca o disfuncie minimal a creierului (Minimal Brain D sfunction). Fn rol ar putea fi jucat de infeciuni irale ale mamei sau ale nou&nscutului, o etiologie iral cert nu a putut fi totu%i demonstrat. Factori psiho-sociali: < serie de condiii psiho&sociale au fost "ncriminate drept factori declan%atori ai schizofreniei, opiniile sunt "ns contro ersate. 1actorii psiho&sociali influeneaz mai degrab e oluia bolii %i nu apariia ei. #n acela%i sens este interpretat rolul conflictelor, al suprasolicitrilor psihice sau al strilor de tensiune emoional (!igh-expressed-emotions). $eoria psihanalitic presupune c regresiunea la o treapt inferioar de dez oltare ar constitui un mecanism dinamic important "n apariia psihozelor schizofrenice. =%a zis Cpersonalitate premorbidC (personalitate schizoid) nu pare a fi asociat cu dez oltarea mai trziu a unei schizofrenii.

$omografie cerebral cu emisiune de pozitroni (!-$): #n timpul unui test de memorie se obser o reducere a acti itii metabolice "n lobii frontali (ro%u), concomitent cu cre%terea anormal a acti itii dopaminice "n corpii striai ( erde) Factori organici neuropatologici i biochimici: 'tudii neuropatologice %i radiologice au putut e idenia & cel puin la o parte din bolna i & anumite modificri structurale: mrirea entricolilor cerebrali, mic%orarea masei creierului, mai ales "n regiunile frontale. 'tudiile cu ajutorul tehnicilor moderne de medicin nuclear, '!-C$ (Single-"hoton-#mission$omputertomograph ) sau !-$ ("ositron-#mission-%omograph ), asupra flu9ului sang in cerebral %i metabolismului creierului au artat "n cazul bolna ilor de schizofrenie o reducere remarcabil a flu9ului sang in, a utilizrii o9igenului %i a schimburilor metabolice "n regiunile frontale (!ipofrontalitate). +mportante sunt cercetrile biochimice. =stfel, "n creierul bolna ilor schizofrenici e9ist o cantitate crescut de 2opamin %i un numr mai mare de receptori dopaminergici dect la normali. =%a se e9plic %i aciunea fa orabil a medicamentelor neuroleptice, care blocheaz receptorii dopaminici de tip 2,. Gi ali neuromodulatori din sistemul ner os central & glutamatul %i serotonina & ar putea juca un rol "n mecanismul de producere a psihozelor schizofrenice.

Manifestrile clinice
!sihozele schizofrenice se manifest cu o simptomatologie bogat, ariabil ca frec en sau ca intensitate la di er%i pacieni. #n ultimul timp se pune accentul pe deosebirea "ntre simptome poziti e (plus-simptome), cum sunt strile delirante sau halucinaiile, %i simptome negati e (minus-simptome), ca reducerea reaciilor afecti e, apatie, asocialitate.

Strile delirante sunt foarte frec ente, nu apar totu%i "n toate stadiile bolii, au un caracter bizar, de ne"neles, uneori magic sau mistic (idei de persecuie, de gelozie, teama de a fi otr it, idei hipochondrice etc.).

2esenul unui pacient schizofrenic aflat sub influena halucinaiilor auditi e imperati e

2esenul unui pacient schizofrenic cu tulburri gra e de gndire formal "n stare confuzional !alucinaiile (percepii false) sunt mai ales auditi e, bolna ii aud oci, dialoguri, primesc ordine imperati e. @alucinaiile pot aprea %i "n sfera olfacti (mirosuri urte) sau corporal (senzaii dureroase sau de modificare a unor organe). @alucinaiile izuale sunt mult mai rare. &lterri ale personalitii: senzaia de influen a personalitii sau gndirii prin fore e9terioare (de e9.: prin hipnoz, unde radio), depersonalizare, derealizare. 6olna ul trie%te o ia dubl, "n lumea real %i "n lumea reprezentrilor delirante. #ntr&o form e9trem, bolna ul se "ncapsuleaz "n el "nsu%i %i trie%te numai "ntr&o lume interioar fr contact cu mediul e9terior (&utism).

%ulburri formale de g'ndire sunt caracteristice: argumentaia este lipsit de logic ("aralogism), noiunile abstracte sunt concretizate ($oncretism), elemente heterogene se identific unele cu altele ($ontaminare a ideilor), se construie%te un ocabular propriu din cu inte create de bolna ((eologisme), gndirea pierde orice legtur, apar confuzii de idei, bolna ul C orbe%te alturiC sau se blocheaz complet. %ulburri afecti)e. 6olna ul pierde contactul emoional cu alte persoane, de ine obtuz, reaciile afecti e sunt neadec ate (bolna ul rde la auzirea unei e%ti triste), uneori se constat o ambi alen afecti (e9presia concomitent a unor emoii contrare).

%ulburri psihomotorii. $ipic este starea de catatonie caracterizat prin negati ism, imobilitate corporal, stereotipii gestuale sau erbale, automatisme, mutism. $oate aceste simptome ating un ni el dramatic "n starea de stupor catatonic, "n care bolna ul "n stare con%tient este total nemi%cat, nu orbe%te, tonusul muscular este crescut cu o consisten ceroas (flexibilitas cerea), anumite poziii ale corpului induse pasi sunt pstrate ca atare ($atalepsie). 2in aceast stare se poate trece "n raptus catatonic: bolna ul de ine agitat, ip, "%i sf%ie "mbrcmintea, se strmb, poate de eni agresi . %ulburri ale )oinei i ale comportamentului social sunt foarte frec ente dar necaracteristice: lips de iniiati , de interese %i de energie (&bulie), bolna ul "%i neglijeaz "ngrijirea corporal, decade din punct de edere social.

#orme clinice
2up grupul de simptome %i asocierea lor, care apar pe primul plan, se deosebesc mai multe forme clinice:

Forma paranoid-halucinatorie, dominat de strile delirante %i de halucinaii. Forma catatonic, care poate culmina cu starea de "catatonie pernicioas": bolna ul imobil dez olt febr "nalt cu tulburri egetati e gra e, care pot pro oca moartea. Forma hebefrenic* "e primul plan sunt tulburrile afecti)e i cele de g'ndire formal* Forma rezidual apare "n decursul e oluiei, uneori sub efectul tratamentului. Caracteristic este modificarea personalitii cu reducerea iniiati ei, srcie afecti , declin social. Frmtoarele tablouri ale pictorului -ugen Habrice sAi ilustreaz diferite momente ale e oluiei bolii:

#n stare cronic rezidual, tablou $ablou e9ecutat "n timpul unei $ablou pictat "n stare monoton ce sugereaz preponderena faze acute cu deformarea delirant oniric "n stil simptomelor negati e realitii suprarealist Schizophrenia simplex este o form srac "n simptome poziti e cu tendin spre forma rezidual.

criterii de dia!nostic al schizofreniei dup DSM-I

0anifestri obligatorii pentru permiterea diagnosticului de schizofrenie:

2elir cu caracter bizar

@alucinaii incongruente cu dispoziia afecti , "n special perceperea unui dialog de oci strine Hndire confuz 'imptome catatone 'rcie afecti , lips de iniiati , declin social #nrutirea adaptrii "n societate 0anifestare continu a acestor simptome timp de cel puin 5 luni -9cluderea unei cauze organice e idente

$ratament
$ratamentul multidimensional reune%te mijloacele medicamentoase, psiho& %i socioterapeutice.

%ratamentul medicamentos reprezint un relati progres, de la introducerea lui "n anii *;4D (Iean 2elaJ %i !. 2eniAer, *;4,). !rimele medicamente folosite aparin clasei de antipsihotice Keuroleptice, preparate cu aciune "n principal anti&dopaminergic. 0edicamentele se administreaz att "n faza acut, ct %i in faza de remisie parial sau total sub form de tablete sau de injecii CdepozitC pentru pre enirea recidi elor. -fectele secundare nedorite trebuie cunoscute, pentru a putea fi e itate sau inute sub control. #n ultimii ani au aprut antipsihoticele de nou generaie sau antipsihotice CatipiceC, care au o serie de a antaje (efecte secundare mai reduse, influeneaz %i simptomele negati e). $otu%i, %i unele din acestea au uneori efecte secundare : pe termen lung pot cauza "ngr%are, "n unele cazuri chiar %i pn la .D de Ailograme, %i "n felul acesta cresc cu timpul riscul de diabet sau de atacuri de cord, scderea libidoului, impoten temporar . Lata de succes a acestor tratamente este situata la .D&/DE. Fnii susin c muli pacieni (cca .D&/DE) reu%esc s treac prin e9periena bolii fr medicaie %i rede in complet funcionali %i reintegrai.(necesit citare) "sihoterapia. #n centrul mijloacelor folosite st terapia suporti a pacientului, dar %i a membrilor de familie, pentru a se putea obine o cooperare necesar "n tot decursul tratamentului medicamentos. Socioterapia: 0suri la locul de munc %i "n familie, terapie ocupaional, msuri reabilitati e.

$erapia con ulsi ant electric & $C- (-lectro%oc: Cerletti %i 6ini, *;.:) sau farmacologic (Gocul cardiazolic: on 0eduna, *;./), precum %i Coma hipoglicemic cu insulin ('aAel, *;..), introduse empiric pe baza unor ipoteze fiziopatologice ulterior infirmate, dar a nd totu%i o eficacitate cert, au czut de la introducerea tratamentului medicamentos neuroleptic "n desuetudine. $otu%i, "n cazul unor stri catatonice gra e cu pericol ital (Catatonia pernicioas), electro%ocul reprezint %i "n prezent terapia de elecie.

Ipohondrie
De la %i&ipedia' enciclopedia li(er
Salt la: Navigare, cutare

Ipohondria, "n termeni medicali hipocondria, reprezint preocuparea e9cesi sau teama de a suferi de o boal gra . 2e cele mai multe ori starea de an9itate persist chiar %i dup un consult medical dup care bolna ul este asigurat c temerile legate de simptomele sale nu au o baz medical solid, sau dac e9ist o boal la baza simptomelor, temerile sale sunt mult e9agerate. 0ajoritatea celor ce sufer de aceast boal tind s "%i focalizeze teama asupra unui anumit simptom, cum ar fi problemele gastro&intestinale, palpitaiile sau oboseala muscular. Conform 2'0&+3&$L, ipohondria afecteaz "ntre *E %i 4E din populaie. 2e cele mai multe ori ipohondria este definit ca teama ca mici simptome s reprezinte un indicator al unei boli gra e, constant autoanaliz %i autodiagnosticare, precum %i o e9cesi preocupare fa de propriul organism. 0ulte persoane suferind de acest boal e9prim ne"ncredere "n diagnosticul medicilor precum %i faptul c asigurrile medicilor fa de absena unei boli serioase sunt necon ingtoare sau de scurt durat. 0uli ipohondri necesit constante reasigurri, fie de la doctori, fie de la familie sau prieteni, boala putnd de eni un ade arat cal ar att pentru bolna ct %i pentru familia %i prietenii acestuia. )fazia este o tulburare a orbirii care afecteaz e9primarea sau "nelegerea limbajului orbit sau scris "n absena oricrei modificri senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, rezultnd "n urma unor leziuni dobndite ale creierului. -lementul fundamental al unei afazii "l constituie tulburarea codificrii ling istice %i nu a articulrii sau perceperii erbale. !acientul afazic nu mai este capabil s foloseasc limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gndirii. -9ist mai multe tipuri de afazie, "n care di ersele proprieti ale limbajului pot fi mai mult sau mai puin afectate. 2isciplina medical care se ocup cu studiul afaziilor este denumit "&faziologie".

Cuprins
(ascunde) * +ntroducere , +storic
o

,.* <riginea termenului afazie

o o o

,., !recursorii ,.. !rimele studii sistematice asupra afaziei ,./ Continuatorii

. 2ominana cerebral %i zonele limbajului / 2i erse tipuri de afazie

o o o

/.* =lte forme de afazie /., 1orme particulare /.. Clasificarea american

4 2iagnosticul unei afazii 5 Cauzele afaziilor 7 $ratamentul afaziilor : 6ibliografie selecti

o o

:.* 8ucrri clasice :., 8iteratur modern

; 8egturi e9terne

Introducere
8imbajul este un mijloc de cunoa%tere %i de comunicare "ntre oameni, tulburarea sa reprezint o "ntrerupere a contactului cu ambiana, cu att mai marcat "n cazul cnd coe9ist cu alte perturbri ale acti itii simbolice cogniti e corelate cu orbirea, cum ar fi gnozia, pra9ia, memoria, schema corporal. 0anifestrile clinice ale afaziei, pri ind natura %i intensitatea tulburrilor, difer "n funcie de anumii factori biologici, cum ar fi etiologia, rsta, preferina manual, sau sociali, respecti gradul de %colarizare, caracteristicile inerente ale limbii orbite etc. Cea mai mare parte a persoanelor afazice nu pierd complet uzul orbirii, unii pacieni nu au dect o u%oar nesiguran "n gsirea cu ntului adec at, pe cnd alii & dimpotri & pierd "n totalitate facultatea de a se e9prima prin limbajul erbal, de a "nelege ceea ce li se orbe%te, de a citi sau de a scrie, "n timp ce alte funcii cogniti e, cum ar fi memoria sau orientarea, nu sunt semnificati alterate. 'peciali%tii fac o deosebire "ntre )orbire (sau & mai corect & elocuiune) %i limba+ (engl.: speech and language? fr.: parole et langage? ger.: Sprechen und Sprache): dac un pacient are dificulti "n articularea sau pronunarea cu ntului, se spune c are tulburri de elocuiune, "n cazul cnd

are greuti "n gsirea cu ntului, "n combinarea cu intelor pentru alctuirea unei propoziiuni sau "n "nelegerea sensului cu intelor sau frazelor percepute, atunci are o alterare a limbajului. 2e cele mai multe ori tulburrile de limbaj se asociaz cu dificulti de elocuiune. 0ai multe forme ale limbajului pot fi interesate: con ersaia, cititul, scrisul etc. =fazia este o tulburare a limbajului dob'ndit, adic sur ine la un indi id care pn atunci a ea o orbire normal, "n acest fel se deosebe%te de tulburrile ce apar "n cursul dez oltrii unui copil, cum ar fi gng eala sau legastenia (incapacitatea sau dificultatea de a citi).

Istoric

"aul Broca

*ri!inea termenului afazie

Ftilizat de !laton (gr.: ,-,./, = lipsa orbirii) pentru a caracteriza starea unei persoane care, "nmrmurit "n faa unui argument definiti , C%i&a pierdut glasulC, termenul de afazie "n "nelesul actual a fost introdus "n literatura medical "n *:54 de =rmand $rousseau, "nlocuind termeni mai echi ca "alalie" (IacMues 8ordat, *:/,) sau "afemie" (!aul 6roca, *:5*).

+recursorii
!rimele concepii cu pri ire la funciile cerebrale ale limbajului se datoresc lui 1ranz Hall (*:*D), "ntemeietorul frenologiei, %i lui Iean&6aptiste 6ouillaud (*:,4). Hall localiza funcia orbirii "n zonele din creier situate "napoia orbitei, "n timp ce 6ouillaud, "n urma unor obser aii anatomo&clinice, situa un Corgan legislator al orbiriiC "n lobii anteriori ai creierului. H. 2a9 (*:.5) constat pentru prima dat o legtur "ntre funcia limbajului %i jumtatea stng a creierului, obser aia lui rmne "ns necunoscut publicului medical %i este publicat de fiul su, 0. 2a9, abia "n anul *:54.

!rima autopsie a lui 6roca: -misfera cerebral stng a pacientului 0eborgne (desen de !ierre 0arie)

+rimele studii sistematice asupra afaziei

#n anul *:54, !aul 6roca comunic rezultatele obser aiilor anatomo&clinice fcute asupra pacientului 0eborgne "n care constat o leziune circumscris la Cpiciorul celei de a treia circon oluiuni frontaleC "n emisfera cerebral stng, unde localizeaz CcentrulC limbajului articulat. Flterior relateaz o serie de cazuri asemntoare. Carl BernicAe descrie "n anul *:7/ o alt form de tulburare a orbirii, care & spre deosebire de cazurile lui 6roca & se caracteriza prin tulburarea "nelegeri limbajului, "n timp ce orbirea proprie era posibil, "ns plin de gre%eli. -l denume%te aceast form "afazie sensorial", aprut "n urma unei leziuni "n zona Cprimei circon oluiuni temporaleC, rezer nd pentru cazurile descrise de 6roca termenul de "afazie motorie".

Continuatorii
Cercetrile de mai trziu s&au concentrat asupra descrierii unor forme speciale de afazie, asupra localizrilor cerebrale %i dez oltrii di erselor teorii fiziopatologice %i neuropsihologice.

@ughlings IacAson (*:55) aplic teoria sa asupra disoluiei funciilor cerebrale ierarhizate la studiul limbajului %i afirm c & "n cazul afaziei & nu ar fi orba de pierderea Cimaginilor erbaleC ci de imposibilitatea realizrii Climbajului propoziionalC. 1.C. 1inAelburg (*:7D) consider afazia drept tulburare a simbolurilor erbale (asimbolie). =. >ussmaul (*:75) descrie "surditatea )erbal", "n care pacientul cu un auz %i inteligen normale, nu este capabil s "neleag niciun cu nt perceput. 'igmund 1reud (*:;*) critic teoriile localizaioniste %i consider c funcia limbajului nu poate fi asumat dect de zone "ntinse ale scoarei cerbrale specializate, "ntre care e9ist zone asociati e. Ioseph 2ejerine (*:;,) descrie alexia (incapacitatea de "nelegere a te9telor scrise) ca manifestare a unei Cceciti erbale pureC, "n cazul unor leziuni localizate "n 1 rus angularis. !ierre 0arie (*;D5) se ridic cu ehemen "mpotri a doctrinei clasice a Ccentrilor preformai ai imaginilor erbaleC %i consider afazia drept alterarea unui deficit intelectual specializat pri ind limbajul. =rnold !icA "n lucrarea 2ber die agrammatischen St3rungen (C2espre tulburrile agramaticeC, *;*.) subliniaz necesitatea folosirii metodelor ling isticei "n studiul afaziei. @enrJ @ead (*;,5) nu admite o delimitare strict "ntre aspectele motorii %i cele senzoriale ale limbajului %i consider luburrile afazice drept manifestare a unui defect "n formularea %i e9presia simbolic.

>urt Holdstein (*;/:), representant al psihologiei configuraioniste (1estaltps chologie), consider c cea mai "nalt proprietate a substanei cerebrale ar fi funcia de simultaneitate, care dispare "n "mprejurri patologice, cum ar fi %i afazia, "n care "ntreaga configuraie a bolna ului & Ccomportamentul abstractC & de ine modificat, nu numai orbirea. Holdstein acord o deosebit atenie a%a zisului Climbaj interiorC.

#n literatura aprut dup cel de&al doilea rzboi mondial se remarc urmtoarele tendine: & +ncluderea metodelor ling istice, de psihologie e9perimental %i de stimulare a creierului "n studiul afaziei, "n special de ctre cercettorii americani (Korman HeschNind, *;54? @oNard Hoodglass %i -dith >aplan, *;7,? B.!enfield %i 8. Loberts, *;4;). & 2ez oltarea metodelor de tratament al afaziei (=nton 8eischner, *;75? >laus !oecA %i 1.I. 'tachoNiaA, *;77), cu includerea ling i%tilor, logopezilor %i foniatrilor, alturi de neuropsihologi %i neurologi. #n Lomnia sunt de remarcat studiile asupra afaziei "ntreprinse de =rthur >reindler %i =le9andru 1radis (*;7D), 0ihai +oan 6otez (*;5:), +on 3oinescu %i K. Hheorghi&'e astopol (*;5:).

Dominan,a cere(ral "i zonele lim(a-ului

4onele clasice ale limba+ului Koiunea de dominan cerebral sau specializare emisferic funcional a aprut o dat cu primele studii anatomo&clinice asupra afaziei, dar se aplic %i la alte acti iti simbolice ale creierului. 8a o persoan adult, se admite c di erselor funcii cerebrale superioare corespund "n fiecare emisfer dispoziti e anatomo&fiziologice, a cror integritate este necesar pentru e9ercitarea lor cu eficacitate. !entru funcia limbajului, "n cazul unei preferine manuale drepte (la CdreptaciC), emisfera cerebral stng este dominant "n majoritatea co r%itoare a cazurilor, ceea ce "nseamn c "n urma unor leziuni "n anumite regiuni de partea stng a creierului apar tulburri de tip afazic. 2ominana emisferic pentru orbire "n funcie de preferina manual nu trebuie "ns considerat "n mod rigid %i absolut, e9ist e9cepii (la CstngaciC lucrurile sunt ce a mai complicate), iar posibilitatea recuperrii unor acti iti compromise demonstreaz e9istena unei plasticiti funcionale "n structura creierului, cu att mai e ident, cu ct subiectul este mai tnr.

Conform concepiei clasice "zona limba+ului" este constituit din dou arii corticale situate "n emisfera cerebral dominant ("n general cea stng la CdreptaciC):

CpiciorulC (pars opercularis) %i CcapulC (pars triangularis) celei de a treia circon oluiuni frontale = "aria lui Broca", a crei leziune afecteaz producia orbirii treimea posterioar a primei circon oluiuni temporale = "aria lui 5ernic6e", a crei leziuni impieteaz "nelegerea orbirii.

+mportante sunt %i legturile "ntre aceste regiuni, cum ar fi Cfascicolul arcuatC, care une%te aria lui 6roca cu cea a lui BernicAe. 8a acestea trebuie adgat zona alctuit din g rus supramarginalis %i g rus angularis, cu un rol deosebit "n funcia limbajului scris. B. !enfield %i 8. Loberts au descris "n *;4; "aria motorie suplimentar", situat pe faa intern a unei emisfere cerebrale, important pentru declan%area actului motor al orbirii.

Di.erse tipuri de afazie

2i ersele tipuri de afazie rezult din localizrile leziunilor "n anumite regiuni din creier. Cele patru forme clasice, bazate pe obser aii anatomo&clinice, admise de majoritatea speciali%tilor, afecteaz mai mult de jumtate din pacienii suferinzi de afazie.

)fazia /roca (afazie motorie sau e0presi.) este prototipul tulburrilor afazice cu debit erbal redus, "n timp ce "nelegerea limbajului este "n mare msur puin compromis. Simptome caracteristice: & ocabular redus la cte a cu inte sau silabe, bolna ul adopt un stil telegrafic? & parafazii fonematice sau Cdezintegrare foneticC (producerea unor cu inte cu foneme incorecte)? & deficiene gramaticale, mai ales de sinta9 (agramatism)? & debit erbal "ncetinit, laborios? & pronunia (articularea) cu intelor defectuoas? & Cmelodia erbalC (prozodia) srac? & scrisul este defectuos, "n parte %i prin slbiciunea minii drepte? & "nelegerea orbirii este puin sau de loc afectat? & pacientul este con%tient de dificultile a ute, reacioneaz depresi ? & comunicarea este redus "n primul rnd datorit incapacitii de e9presie. 1ocalizarea lezional: !iciorul celei de a treia circon oluiuni frontale din emisfera cerebral dominant pentru orbire ("n majoritatea cazurilor cea stng) %i substana alb subiacent, uneori cu prinderea "insulei lui 7eil". Oon irigat de artera prerolandic, ramur a arterei cerebrale mi+locii. )fazia %ernic&e (afazie senzorial sau recepti.), caracterizat prin tulburri accentuate ale "nelegerii limbajului %i printr&o producie erbal fluent, normal din punct de edere fonetic, dar profund alterat semantic, de ne"neles pentru interlocutor.

Simptome caracteristice: & lips de "nelegere a limbajului, "n cazuri gra e pn la "surditate )erbal"? & orbirea cu debit normal, uneori chiar e9cesi de abundent %i accelereat (ClogoreeC, Cdiaree erbalC)? & producia erbal lipsit de "neles, prin parafazii semantice (Csalat de cu inteC), neologime ("+argonafazie")? & articularea cu intelor normal? & construcia gramatical doar u%or alterat, uneori totu%i paragramatism (Cjargon dissintacticC)? & incapacitate de a "nelege limbajul scris (alexie), scrisul disortografic? & pacientul este de cele mai multe ori incon%tient de defectul su %i are o dispoziie afecti disforic? & capacitatea de comunicare este gra alterat. 1ocalizare lezional: Circon oluiunea temporal posterioar %i cea parietal inferioar "n emisfera cerebral dominant pentru orbire ("n majoritatea cazurilor de partea stng). Oon irigat de artera temporal posterioar, ramur a arterei cerebrale mi+locii. )fazia !lo(al este forma cea mai gra de afazie. 8eziunile cerebrale "ntinse, cuprinznd att zonele anterioare (6roca), ct %i cele posterioare (BernicAe, circon oluiunea supramarginal) ale limbajului pro oac o pierdere total a capacitii de orbire %i de "nelegere, a scrisului %i cititului. =ce%ti pacieni pstreaz un rudiment de limbaj automat, "n special sub forma e9clamailor emoionale. 1rec ent este asociat cu un deficit motor gra (hemiplegie) de partea dreapt a corpului. Comunicarea erbal este practic imposibil. !rognosticul unei recuperri a limbajului este foarte rezer at. )fazia amnestic (!itres) ()fazie nominal sau )nomie), caracterizat printr&o tulburare a accesului le9ical ("n special pentru substanti e %i adjecti e atributi e), att la orbit ct %i la scris. 0anifestrile cele mai obi%nuite constau "n dificultatea gsirii cu ntului adec at cu apariia de parafazii apropiate de sensul cu ntului dorit %i tulburri discrete ale "nelegerii semantice. Lepetiia cu intelor sau frazelor, precum %i cititul cu oce tare rmn nealterate. Capacitatea de comunicare doar discret limitat. 1ocalizare lezional: HJrus&ul angular, uneori leziuni ale ariilor prefrontale de partea stng.

)lte forme de afazie

)fazia de conducere se caracterizeaz printr&o orbire spontan fluent, nealterat dar cu o dificultate e9trem "n a repeta cu intele sau frazele percepute, bolna ul nea nd nici o modificare "n "nelegerea limbajului. Cnd ace%ti pacieni "ncearc s repete cu intele percepute, produc de cele mai multe ori o succesiune de parafazii fonematice ininteligibile. 2escrierea leziunilor cerebrale care sunt la originea acestei forme de afazie este contro ersat. Fnii cercettori susin c ar fi orba de o distrugere a fascicolului arcuat, care une%te aria lui BernicAe cu cea a lui 6roca. #n unele cazuri s&au constatat leziuni ale corte9ului auditi , ale insulei lui Leil suau "n circon oluiunea supramarginal. )faziile zise transcorticale

)fazia transcortical motorie. Caracteristica fundamental a acestei forme de afazie este o aspontaneitate sau lips de incitaie erbal, att pentru orbire, ct %i pentru scris. 8eziunea responsabil este situat "nainte de aria lui 6roca, "n regiunea prefrontal, afectnd sistemele a9onale care se proiecteaz pe structurile profunde eferente. )fazia transcortical senzorial comport pe plan recepti o tulburare a "nelegerii limbajului oral %i scris, iar pe plan e9presi , fie o producie erbal fluent, fie u%oare modificri calitati e (parafazii, disortografii). 8eziunile constatate afecteaz lobul parietal inferior de partea stng, izolnd zona posterioar a limbajului (BernicAe) de restul corte9ului cerebral. )fazia transcortical mi0t se manifest ca o afazie global, repetiia cu intelor %i propoziiunilor este "ns conser at, adesea cu ecolalie. )faziile zise 2pure2 (sau afazii instrumentale) sunt tulburri selecti e ale unor performane din domeniul limbajului, cum ar fi cititul, scrisul sau recunoa%terea "nelesului cu intelor. Fn pacient, de e9emplu, poate scrie, dar nu "nelege un te9t scris. )nartria pur apare, de obicei, "n e oluia unei afazii 6roca, sub aspectul unei dezintegrri fonetice. 'e manifest sub forma unei imposibiliti de a e9ecuta actele motorii necesre producerii unei foneme. -ste greu de deosebit de o apra9ie buco&facial. =nartria pur rezult dintr&o leziune a poriunii operculare a circon oluiunii frontale ascendente sau a a unor fibre de proiecie "n legtur cu aceast arie cortical. )!rafia pur se manifest printr&o tulburare izolat a scrisului, mergnd pn la supresiunea total. Ku se cunoa%te cu e9actitate localizarea lezional a acestei perturbri. Surditatea .er(al pur se caracterizeaz printr&o dificultate izolat, adesea gra "n recunoa%terea informaiilor sonore constituti e ale limbajului oral, "n timp ce auzul este intact %i semnificaia di erselor sunete non& erbale este recunoscut. #n cazurile cercetate s&a constatat o "ntrerupere a legturii dintre ariile auditi e primare (drepte %i stngi) %i zona lui BernicAe. Cecitatea .er(al pur ()le0ia a!nozic sau )le0ia pur) consist "ntr&o tulburare izolat a discriminrii %i recunoa%terii informaiilor izuale constituti e ale limbajului scris (litere, cu inte), "n timp ce imaginile non& erbale sunt percepute %i recunoscute. 8eziunile responsabile constau "ntr&o "ntrerupere a legturilor dintre ariile izuale primare (ariile calcarine), att de partea dreapt ct %i de cea stng, %i regiunile parieto& temporale ale zonei limbajului.

#orme particulare

)fazia la copii. 2espre o afazie la copii se poate orbi doar "n cazul cnd tulburarea a aprut dup ce limbajul a atins dez oltarea sa definiti ("n jur de cinci&%ase ani). $ablourile clinice se deosebesc de cele ale adulilor "n funcie de stpnirea scrisului %i cititului "n di ersele etape ale %colarizrii. #n general se obser o reducere a orbirii spontane, o srcire a ocabularului. 8a copiii de rst fraged (pn la patru&cinci ani), "n cazul unei leziuni a creierului apar a%a zise Ctulburri afazice de dez oltareC (de)elopmental aphasia, Sprachent8ic6lungsst3rung), care, de regul, sunt recuperabile, emisfera cerebral integr putnd prelua %i dez olta mai departe funciile limbajului. @otr"toare sunt natura, e9tensia %i profunzimea leziunii cerebrale.

)fazia la 2st3n!aci2. < mare parte a persoanelor cu preferin manual stng (CstngaciC) au o reprezentare a funciei limbajului "n ambele emisfere cerebrale, unii au o dominan emisferic dreapt (C"n oglindC fa de CdreptaciC), iar la o parte dominana este de partea stng. 2in acest moti , manifestrile clinice %i e oluia sunt foarte diferite de la pacient la pacient. !osibilitatea unei recuperri funcionale este mai mare dect la dreptaci. )fazia la poli!lo,i. #n urma unor obser aii mai echi se considera (!itres, *:;4) c la persoanele ce orbesc mai multe limbi, apariia unei afazii afecteaz mai mult limba achiziionat mai recent, "n timp ce orbirea %i "nelegerea limbii materne sunt mai puin sau de loc tulburate. 'tudii mai recente au artat c situaia este mult mai comple9. 'e poate "ntmpla ca limba nou "n at s de in predominant prin folosirea zilnic, "nlocuind pre alena limbii materne (cazul persoanelor imigrate "n +srael din ri cu limbi diferite). -9ist multe e9cepii de la regula lui !itres, manifestrile clinice la poligloi depinznd de factori afecti i, sociali %i profesionali. )fazia la surdomu,i. -9ist puine obser aii "n literatur %i nu se poate stabili o regul general. #n cazuri izolate s&a constatat c "n situaia unor leziuni cerebrale sur enite la surdomui, localizate "n regiuni care la o persoan obi%nuit ar fi produs o afazie, pacienii pierd capacitatea de a comunica prin limbajul gestual, realizndu&se o a%a zis "asimbolie gestual".

Clasificarea american
#n literatura de specialitate american s&a rspndit clasificarea simplificat propus de %coala neurologic din 6oston ("Boston (eoclassical Model"), cu aloare practic, a nd drept criteriu caracterul debitului erbal: fluent (curgtor) sau redus.

)fazii fluente denumite %i afazii recepti.e, cu debit erbal bogat, "n care sunt "nglobate afazia BernicAe, afazia transcortical senzorial, afazia de conducere, anomia (afazia amnestic). )fazii non-fluente sau afazii e0presi.e, cu debit erbal redus: afazia 6roca, afazia transcortical motorie, afazia global.

8a aceste dou tipuri fundamentale se adaug grupul afaziilor pure.

Dia!nosticul unei afazii

2iagnosticul unei afazii se stabile%te "n urma e9amenului limbajului orbit %i scris, care cuprinde: orbirea spontan, orbirea repetat, denumirea obiectelor %i situaiilor, "nelegerea cu intelor %i frazelor, lectura, scrisul spontan sau dictat, completat de un e9amen neurologic amnunit %i de di erse metode de in estigaie neuroradiologice. Ca prim e9amen orientati , s&a erificat utilitatea testului Token (%o6en-%est), care ser e%te la diferenierea "ntre tulburrile de orbire afazice %i cele de alt natur, dar nu d nicio indicaie asupra tipului de afazie. !entru aceasta s&au propus mai multe CbateriiC de teste erbale %i non& erbale, care reflect concepiile autorilor respecti i asupra afaziei. 0ai cunoscute sunt:

6ateria de teste a lui @enrJ @ead *;,5, bazate pe categoriile gramticale alelimbajului, cu accent pe in estigarea funciei formulrii %i e9presiei simbolice. 6ateria de teste a lui Beissenburg %i 0c6ride *;.4, capabil s studieze toate funciile limbajului %i care permite o analiz calitati a rezultatelor. !rogramul de e9amen clinic al afaziei propus de @Pcaen %i 2e =juriaguerra *;5D, bazat pe concepiile clasice asupra afaziei, comport %i cercetarea unor posibile tulburri asociate (apra9ii, agnozii), precum %i un e9amen complet al funciilor intelectuale.

#n =merica se utilizeaz mai ales schema de e9aminare a lui Hoodglass %i >aplan (*;7,), testul de diagnostic diferenial al afaziei propus de 'chuell ("Minnesota test for diferential diagnosis of aphasia", *;5;) sau bateria de teste a lui >ertesz %i !oole ("5estern &phasia Batter ", *;7/). #n Hermania este foarte rspndit testul de e9aminare al afaziei propus de %coala de neurologie din =achen (=achener =phasie $est pe scurt ==$), dez oltat de !oecA, 'tachoNiaA %i @uber (*;74). #n Lomnia, >reindler %i 1radis (*;7D) au propus un program de e9aminare a pacienilor cu afazie, bazat pe concepia lor pa lo ist asupra limbajului.

Cauzele afaziilor
<rice leziune a creierului care intereseaz zonele limbjului %i legturile dintre ele poate pro oca tulburri ale orbirii de tip afazic cu caracter permanent. Cauzele cele mai frec ente sunt:

/olile cere(ro-.asculare, hemoragii sau infarcte, mai ales "n teritoriul arterei cerebrale mijlocii de partea stng. $raumatisme cranio-cere(rale cu focare contuzionale "n parenhimul cerebral. +rocese e0pansi.e intracraniene, tumori cerebrale benigne sau maligne, primiti e sau metastatice. /oli de!enerati.e, de e9.: 6oala =lzheimer, =fazia primar progresi . /oli infec,ioase ale creierului %i meningelor: abcese cerebrale, encefalite (de e9.: -ncefalita herpetic).

$ulburri afazice cu caracter paro9istic pot fi singura manifestare a unei crize de epilepsie.

$ratamentul afaziilor
2ac nu este orba de o afeciune progresi (tumor, boal degenerati ), tulburrile afazice se pot ameliora "n cursul e oluiei (de e9.: dup un accident ascular cerebral), "n funcie de gra itatea %i e9tinderea leziunii. =ceast recuperare funcional, de cele mai multe ori incomplet, este datorit capacitii creierului de a crea noi cone9iuni interneuronale, ceea ce se nume%te plasticitate cerebral. =cest proces poate fi facilitat printr&un tratament de reeducare a

orbirii, cu scopul realizrii unei capaciti de comunicare apropiat de cea normal. Condiii obligatorii pentru obinerea unor rezultate poziti e sunt absena unor tulburri demeniale %i moti area pacientului. $ratamentul este de cele mai multe ori indi idual, uneori se asociaz %i o terapie de grup. -9ist mai multe metode (amnunte se gsesc "n literatura de specialitate: Q es 8ebrun, L. @oops: 7eco)er in &phasics, =msterdam, *;75? H. !euser: Studien zur Sprachtherapie, 0Rnchen, *;7;): metode de stimulare, metode programate, metode de deblocare, terapie melodic %i ritmat (melodic intonation therap ) cu asocierea muzicii. 'tudiile comparati e "ntre grupe de bolna i tratai %i netratai au demonstrat a antagiile tratamentului sistematic al afaziilor.

Sindromul Gilles de la Tourette

De la %i&ipedia' enciclopedia li(er
(Redirecionat de la Sindromul Tourette) Salt la: Navigare, cutare Ecopraxie Cod ICD-10: Cod ICD-9: F95.2 3 !.23

Sindromul %ourette9 este o tulburare neuropsihiatric care apare "n copilrie. Cercettorii susin c au identificat o gen care cauzeaz sindromul $ourette, dar c pot e9ista %i altele implicate "n procesul de apariie a bolii. $ourette afecteaz o persoan din *DD %i se caracterizeaz prin ticuri ocale %i musculare inclusi repetarea nea%teptat a unor mi%cri sau sunete. Copiii cu $ourette adesea sufer %i de sindromul ateniei deficitare, boli obsesi &compulsi e %i depresie. Hena '8+$L>* pare s contribuie la o parte din cazurile de $ourette.

'peciali%tii au cutat pacieni neobi%nuii care prezentau o anomalie genetic clar. = fost gsit un biat, singurul membru al familiei suferind de $ourette, care a ea o in ersiune a genelor "n cromozomul *.. < astfel de situaie apare cnd o seciune a cromozomului pare s se fi rupt %i rsucit "nainte de a fi reinserat la loc. 'pre e9tremitile acestei seciuni cercettorii au gsit gena '8+$L>*, care este acti "n celulele din creier %i este asociat cu cre%terea %i interconectarea neuronilor. =utismul este o tulburare a creierului care interfera adesea cu abilitatea de a comunica si de a relationa cu cei din jur. 'emnele autismului se dez olta aproape indotdeauna inaintea implinirii arstei de . ani, desi aceasta afectiune este uneori diagnosticata abia mai tarziu. +n mod tipic, parintii de in ingrijorati atunci cand obser a ca fiulSfiica lor nu incepe sa orbeasca su nu raspunde sau nu interactioneaza ca si ceilalti copii de aceeasi arsta. 2e regula, copiii cu autism nu au o dez oltare normala a orbirii si pot sa CparaC surzi, desi testele de audiometrie sunt normale. =utismul afecteaza modul in care copilul percepe si proceseaza informatia senzoriala. 'e eritatea autismului ariaza. Fnii au ne oie de un insotitor in aproape toate domeniile ietii lor cotidiene, in timp ce altii pot fi capabili sa functioneze la un ni el foarte ridicat si pot chiar sa mearga la o scoala normala. 2esi aceasta afectiune dureaza toata iata si determina diferite grade de izolare sociala, tratamentul poate aduce o ameliorare semnificati a in iata persoanelor cu autism. 2iagnosticarea din timp si tratamentul adec at au dus la cresterea numarului de persoane cu autism care sunt capabile sa traiasca independent atunci cand ajung la arsta adulta.

Cuprins
". #eneralitati 2. $au%e 3. Sim&tome '. (iagno)tic 5. *nve)tigatii +. Tratament !. ,ro-ila.ie

CauzeSus
=utismul pare a a ea o agregare familiala, sugerand e9istenta unui factor genetic. 2eoarece persoanele cu autism pot a ea o multitidine de manifestari, ariind de la indi id la indi id, oamenii de stiinta cred ca ca sunt implicate mai multe gene. Cercetarile care sunt in derulare au ca scop identificarea acestor gene. Fnii e9perti considera, de asemenea, ca factori de mediu pot a ea un rol in aparitia autismului si,

desi, ei au studiat mai multi astfel de factori, printre care ar fi accinurile, nu au gasit pana in prezent o cauza clara. Cercetarile imagistice ale creierului persoanelor cu autism au identificat anomalii in anumite zone cerebrale, inclusi in acelea responsabile de emotie si de relationarea sociala. =lte studii sugereaza ca persoanele cu autism au ni eluri crescute ale neurotransmitatorului numit serotonina, o substanta chimica care trimite mesaje in interiorul creierului. $otusi, aceste studii sunt preliminare si in prezent se desfasoara cercetari pentru a se e9plica modul de afectare a creierului in autism.

SimptomeSus
Simptome principale 'e eritatea simptomelor ariaza semnificati de la o persoana la alta. $otusi, toate persoanele cu autism au anumite simptome principale in urmatoarele domenii: Interactiuni sociale si relatii interpersonale. 'imptomele pot fi: & probleme semnificati e in dez oltarea abilitatilor de comunicare non erbala, cum ar fi pri irea ochi&in&ochi, e9presii faciale si posturi ale corpului & incapacitatea de a stabili relatii de prietenie cu copiii de aceeasi arsta & lipsa interesului in a impartasi bucuria, preocuparile sau realizarile cu alte persoane & lipsa empatiei. !ersoanele cu autism pot a ea dificultati in intelegerea sentimentelor altor persoane, cum ar fi durerea sau tristetea. Comunicarea .er(ala si non.er(ala. 'imptomele pot fi: & intarziere in orbire sau lipsa acesteia. =pro9imati 4DE din persoanele cu autism nu or orbi niciodata. & probleme in initierea unei con ersatii. 2e asemenea, persoanele cu autism au dificultati in mentinerea continuitatii unei con ersatii incepute. & limbaj sterotip si folosirea repetiti a a unor cu inte. !ersoanele cu autism repeta o propozitie sau o fraza pe care au auzit&o de curand (ecolalie). & dificultate in intelegerea punctului de edere al persoanei cu care are con ersatia. 2e e9emplu, o persoana cu autism ar putea sa nu inteleaga ca cine a glumeste. & pot interpreta comunicarea cu ant cu cu ant si nu au capacitatea de a intelege mesajul, sensul transmis. +nteres diminiuat in di erse acti itati sau in joc. 'imptomele pot fi: & o atentie neobisnuita asupra jucariilor. Copiii mai mici cu autism se concentreaza adesea pe anumite parti ale jucariilor, cum ar fi rotile unei masinute si nu se joaca cu intreaga jucarie. & preocupare fata de anumite subiecte. Copiii mai mari si adultii sunt adeseori fascinati de programul trenurilor sau de buletinele meteo. & ne oie de uniformitateSsimetrie si de rutina. 2e e9emplu, un copil cu autism poate a ea intotdeauna ne oie sa manance paine inainte de salata si insista sa mearga in fiecare zi pe acelasi drum spre scoala. & comportament stereotip. =cesta consta in batai din palme sau in leganarea corpului. Simptome din perioada copilariei

'imptomele autismului sunt, de obicei, obser ate mai intai de catre parinti sau de alte persoane in primii . ani de iata ai copilului. 2esi autismul este prezent de la nastere (e congenital), semnele acestei tulburari pot fi dificil de identificat sau de diagnosticat in timpul copilariei timpurii. =desea parintii de in ingrijorati atunci cand copilul lor nu rea sa fie tinut in brate, cand nu pare sa fie interesat de anumite jocuri si cand nu incepe sa orbeasca. 2e asemenea, parintii sunt nedumeriti in legatura cu capacitatea copilului de a auzi. =deseori, pare ca un copil cu autism nu aude? totusi in alte momente el sau ea pare ca aude zgomote de fond aflate la distanta, cum ar fi suierul unui tren. Cu ajutorul unui tratament administrat precoce si intensi , majoritatea copiilor isi imbunatatesc capacitatea de a relationa cu altii, de a comunica si de a se autoingriji pe masura ce cresc. +n contrast cu credintele populare legate de copiii cu autism, foarte putini sunt complet izolati din punct de edere social sau Ctraiesc intr&o lume a lor, proprieC. Simptome din perioada adolescentei +n perioada adolescentei, comportamentul se modifica. 0ulti adolescenti castiga abilitati, dar raman totusi cu un deficit in capacitatea de a relationa si de a&i intelege pe ceilalti. !ubertatea si se9ualizarea se pot face cu mai multa dificultate la adolescentii cu autism decat la copiii de aceasi arsta. =dolescentii au un risc usor crescut de a dez olta tulburari depresi e, an9ietate sau epilepsie. Simptome la .arsta adulta Fnii adulti cu autism pot fi capabili sa aiba o profesie si o iata independenta. Hradul in care un adult cu autism poate duce o iata autonoma depinde de inteligenta si de abilitatea de a comunica. =pro9imati ..E sunt capabili sa aiba cel putin o independenta partiala. Fnii adulti cu autism au o mare ne oie de a fi ajutati, in special cei cu inteligenta scazuta care nu pot orbi. 'uper izarea partiala (part&time) sau totala (full&time) poate fi asigurata prin programe terapeutice la domiciliu. 8a celalalt capat al spectrului tulburarii autiste, adultii cu autism inalt functional au adeseori succes in profesia lor si pot trai independent, desi in mod tipic ei continua sa aiba unele dificultati in relationarea cu ceilalti oameni. =ceste persoane au, de obicei, o inteligenta medie sau peste medie. )lte simptome =pro9imati *DE din persoanele cu autism au anumite forme de abilitati sa ante, talente deosebite, speciale, dar limitate, cum ar fi memorizarea unor liste, calcularea datelor calendaristice, desenul sau talent muzical. 0ulte persoane cu autism au perceptii senzoriale neobisnuite. 2e e9emplu, ei pot descrie o atingere usoara ca fiind dureroasa sau apasarea profunda o pot percepe ca fiind o senzatie linistitoare. =ltii pot sa nu simta deloc durerea. Fnii pot a ea preferinte sau din contra repulsii puternice fata de unele alimente si preocupari nefiresti. )lte afectiuni

=utismul este unul din cele cate a tipuri de tulburari per azi e de dez oltare , denumite si tulburari de spectru autist. Ku este un fapt neobisnuit ca autismul sa fie confundat cu alte tulburari per azi e de dez oltare, cum ar fi tulburarea sau sindromul =sperger sau sa aiba simptome din celelalte tulburari. < afectiune similara este denumita tulburarea per azi a de dez oltare & fara alta specificare. =ceasta se diagnosticheaza in cazul in care copiii au comportamente asemanatoare, dar nu indeplinesc criteriile pentru autism. +n plus, alte afectiuni cu simptome similare pot sa se asocieze cu autismul.

DiagnosticSus
$oti profesionistii, care lucreaza in domeniul medical si care ad copii de toate arstele cu ocazia consulturilor regulate pe care le fac, trebuie sa urmareasca daca apar semne precoce ale tulburarilor de dez oltare. $estele de screening ale dez oltarii, cum ar fi chestionarul pe arste si pe etape de dez oltare a copilului, pot fi de ajutor la e aluarea comportamentului. +n cazul in care sunt descoperite urmatoarele semne e idente ale intarzierii in dez oltare, copilul trebuie e aluat imediat de un specialist: & nu gangureste, nu arata cu degetul sau nu face alte gesturi pana la arsta de *, luni & nu spune cu inte simple pana la *5 luni & nu spune spontan propozitii de , cu inte pana la arsta de ,/ luni, cu e9ceptia celor pe care le repeta dupa ce au fost rostite de alte persoane (ecolalie) & orice pierdere a achizitiei limbajului sau abilitatilor sociale la orice arsta. +n cazul in care nu sunt semne e idente de intarziere in dez oltare sau nu sunt rezultate anormale la testele de screening, majoritatea copiilor nu necesita o e aluare ulterioara pana la data consultarii urmatoare. $otusi, copiii care au o ruda apropiata cu autism trebuie monitorizati indeaproape, deoarece ei au un risc crescut de a a ea autism si alte probleme de dez oltare. +n plus fata de e aluarea in timpul consulturilor periodice ale starii de sanatate, acesti copii pot fi supusi unor teste pentru intarzierile in dez oltare, tulburarile de in atare, deficitul in abilitatile de socializare si orice alte simptome care ar putea sugera prezenta an9ietatii sau depresiei. 2aca se dez olta tulburari in socializare, de in atare sau comportamentale la o persoana, indiferent in ce moment apar sau la ce arsta, acea persoana trebuie e aluata de un specialist & psihiatru sau psiholg.

InvestigatiiSus
'e recomanda efectuarea screening&ului copiilor pentru identificarea autismului, cu ocazia consultatiilor efectuate regulat, conform programelor de monitorizare a sanatatii copiilor. =ceasta politica ii ajuta pe medici sa identifice semnele de autism intr&un stadiu timpuriu al e olutiei. 2iagnosticarea si tratarea din timp pot ajuta copilul sa&si atinga potentialul sau ma9im. +n cazul in care se recunoaste prezenta unei intarzieri in dez oltare la un copil, testarile ulterioare il pot ajuta pe psihiatru sa determine daca aceasta problema este legata de autism, de alta tulburare per azi a de dez oltare sau de o afectiune cu simptome similare, cum ar fi intarzierea

in dez oltarea limbajului sau tulburarea de personalitate de tip e itant. !ersoanele specializate in recunoasterea problemelor de elopmentale (de dez oltare a copilului) sunt: & medicul pediatru & psihiatrul (medicul specializat in psihiatria copilului si adolescentului) & logopedul =cestia pot face testari suplimentare. E.aluarea comportamentala !rofesionistii din domeniu pot folosi o serie de ghiduri si de chestionare pentru a putea determina tipul specific de intarziere in dez oltare la copilul respecti . =cestea cuprind: & istoricul medical. +n timpul efectuarii inter iului despre istoricul medical, psihiatrul pune intrebari generale in legatura cu dez oltarea copilului, ca de e9emplu, daca ea sau el arata cu degetul parintilor diferite obiecte. Copiii mici cu autism, adeseori, arata spre obiectele pe care le doresc, dar nu arata parintilor clar un obiect anume si apoi nu erifica sa ada daca parintii se uita la obiectul pe care ei l&au indicat. & ghiduri de diagnostic pentru autism. =ceste ghiduri contin criteriile principale de e aluare a autismului si au fost stabilite de specialisti. -le sunt concepute pentru copii cu arsta de . ani sau mai mult. & alte chestionare despre comportament. $este suplimentare de diagnostic se pot aplica la copiii mai mici de . ani. & obser atiile clinice. !sihiatrul poate dori sa obser e copilul cu intarziere in dez oltare in situatii diferite. !arintii pot fi intrebati daca anumite comportamente sunt obisnuite la copilul lor in acele circumstante. & teste de e aluare a dez oltarii si a inteligentei & se recomanda testele de e aluare a intarzierii in dez oltare a copilului si cum afecteaza capacitatea lui sau ei de a gandi si de a lua decizii & e aluare somatica & e9amene de laborator. =lte teste pot fi utilizate pentru a se determina daca poate fi orba de o cauza fizica care ar putea da aceste simptome. =ceste teste includ: & e9aminarea fizica, inclusi masurarea circumferintei capului, greutatii si inaltimii, pentru a se determina daca acel copil are o crestere normala & teste de audiometrie, pentru a se determina daca afectiuni din sfera <L8 (probleme de auz) pot fi cauza intarzierii in dez oltare, in special daca sunt prezente afectarea abilitatilor sociale si folosirea limbajului. & teste pentru identificarea unei into9icatii cu plumb, in special daca este prezenta pica (in care o persoana consuma substante care nu sunt comestibile, cum ar fi pamant sau stropi de opsea eche). Copiii cu intarziere in dez oltare continua sa bage in gura di erse obiecte, in timp ce acest stadiu este depasit de copiii cu dez oltare normala. =cest obicei poate duce la into9icatia cu plumb, care trebuie identificata si tratata cat mai curand posibil. +n anumite circumstante pot fi facute teste de laborator suplimentare. =ceste teste sunt:

& analiza cromozomiala, care poate fi facuta in cazul in care copilul are intarziere mentala sau daca e9ista cazuri de intarziere mentala in familie. 2e e9emplu, sindromul cromozomului T fragil, care determina o serie de probleme legate de inteligenta sub normal, precum si comportamente autistic&liAe, poate fi identificat cu ajutorul acestei analize. & o electroencefalograma (--H), care se recomanda daca e9ista manifestari de epilepsieScon ulsii, precum un istoric de episoade in care copilul ramane cu pri irea fi9a sau daca copilul re ine la un comportament mai putin e oluat, pe care l&a a ut anterior (regresie in dez oltare).

TratamentSus
$ratament - !eneralitati 2iagnosticarea si tratarea cat mai precoce il poate ajuta pe copilul cu autism sa se dez olte la potentialul sau ma9im. !rincipalul obiecti al tratamentului este imbunatatirea capacitatii generale a copilului de a functiona. 'imptomele si manifestarile autismului se pot combina in multe feluri si pot fi ariabile din punct de edere al se eritatii. +n plus, simptomele si manifestarile aceleiasi persoane se pot modifica in cursul timpului. 2in aceste moti e, strategiile de tratament sunt adaptate ne oilor fiecarei persoane in parte si resurselor acelei familii. $otusi, in general, copiii cu autism raspund cel mai bine la tratamentul bine structurat si specializat. Fn program care este structurat astfel incat sa ii ajute pe parinti si sa imbunatateasca aspectele de comunicare, sociale, comportamentale, adaptati e si de in atare ale ietii copilului este cel mai eficient. 'e recomanda urmatoarele strategii pentru ajutarea unui copil in scopul imbunatatirii functionarii generale si atingerii potentialului sau ma9im. =ntrenamentul si managementul comportamentului. 1oloseste intarirea poziti a, autoajutorarea si antrenamentul abilitatilor sociale, a and ca obiecti imbunatatirea comportamentului si a comunicarii. +n prezent e9ista mai multe tipuri de astfel de tratamente, cum ar fi: & =naliza =plicata a Comportamentului (=6= & =pplied 6eha ioral =nalJsis) & $ratamentul si -ducarea Copiilor cu =utism si alte $ulburari de Comunicare =semanatoare ($-=CC@ & $reatment and -ducation of =utistic and Lelated Communication @andicapped Children) & si integrarea senzoriala $erapii specializate. =ceste cuprind: & logopedie & terapie ocupationala & fizioAinetoterapie Cel mai frec ent, medicamentele sunt folosite pentru tratamentul afectiunilor asociate, cum ar fi : & depresia & an9ietatea & hiperacti itatea

& comportamentele de tip obsesi &compulsi 0edicul specialist in psihiatria copilului si adolescentului poate da indrumari in acest sens. +n mass&media si in alte surse de informare au circulat articole referitoare la terapiile alternati e, cum ar fi tratamentul cu secretina si antrenamentul de integrare auditi a. =tunci cand se ia in considerare orice tip de tratament, este important sa se cunoasca sursa de informatie si sa se certifice ca acele studii sunt fondate din punct de edere stiintific. Lelatarile unui succes indi idual nu sunt do ezi suficiente pentru a se sustine folosirea pe scara larga a acelui tratament. 'e recomanda acordarea de atentie studiilor de mai mare amploare, bine controlate, care pot a ea alabilitate. $ratament am(ulator 4la domiciliu5 !arintii care au un copil cu autism trebuie sa aiba o abordare proacti a pentru a in ata despre aceasta afectiune si despre tratamentul ei, in timp ce or colabora indeaprope cu persoanele implicate in ingrijirea copilului. 2e asemenea, este necesar ca parintii sa aiba grija de ei insisi, astfel incat sa poata face fata incercarilor la care sunt supusi a and un copil cu autism. )utoeducarea parintilor despre autism !arintii trebuie sa intrebe medicul psihiatru sau sa contacteze asociatiile care se ocupa de copiii cu autism pentru a in ata tratamentul autismului si pentru a in ata cum sa se descurce cu manifestarile copilului. '&a arata ca acest tip de antrenament reduce stresul membrilor familiei si imbunatateste functionarea copilului. +ntelegerea afectiunii si cunoasterea ei, a e9pectatiilor posibile, este o parte importanta in ajutarea copilului sa de ina independent. -ste indicat ca parintii sa se informeze in legatura cu drepturile educationale ale copilului. 8egile asigura anumite drepturi pentru copiii cu handicap, inclusi al celor cu autism. +n plus, sunt anumite asociatii care asigura suport copiilor cu autism si familiilor acestora. !arintii sunt sfatuiti sa se intereseze si la ser iciile de protectie a copilului. +n atand despre autism, parintii pot fi, de asemenea, pregatiti pentru momentul in care copilul lor ajunge la maturitate. Fnii adulti cu autism pot trai Cpe picioarele lorC, pot munci si pot fi la fel de independenti ca celelalte persoane de arsta lor. =ltii au ne oie de un insotitor permanent. !arintii sunt sfatuiti sa colaboreze cu alte persoane care sa ii ajute in ingrijirea copilului lor. Comunicarea stransa cu alte persoane implicate in educarea si in ingrijirea copilului este de un mare ajutor pentru membrii familiei. Cel mai bun tratament pentru copiii cu autism este o abordare in echipa si aplicarea unui program bine structurat, in mod constant. 1iecare persoana care este implicata trebuie sa lucreze impreuna cu celelalte persoane din echipa pentru a urmari obiecti ele acestea: & educatie & identificarea simptomelor autismului si a tulburarilor asociate si in atarea modalitatilor de a le face fata & comportamentul si interactiunile cu alte familii si cu copii de aceeasi arsta & adaptarea la diferite medii & in atarea abilitatilor sociale si de comunicare -ste importanta colaborarea indeaproape cu persoanele implicate in ingrijirea copilului. -ste, de

asemenea, important ca psihiatrul sa isi faca timp sa discute cu parintii despre toate ingrijorarile acestora. -ste important ca parintii sa aiba grija de ei insisi. !arintii sunt sfatuiti sa in ete di erse modalitati de a face fata tuturor emotiilor, temerilor si ingrijorarilor care apar atunci cand au in grija un copil cu autism. !ro ocarile de zi cu zi si cele pe termen lung la care sunt supusi cresc mult riscul parintilor si al celorlalti copii din familie de a face depresie sau alte afectiuni legate de stres. 0odalitatea in care parintii fac fata acestor probleme ii influenteaza pe ceilalti membri din familie. -ste bine ca parintii sa aiba un hobbJ, sa iziteze alti prieteni si sa in ete modalitati de rela9are. 'a caute si sa accepte suport din partea altora. !e langa acestea, grupurile de terapie de suport pentru parinti si pentru alte rude apropiate sunt adesea foarte utile? persoanele care participa la aceste grupuri pot beneficia adeseori de e9perienta pe care altii o impartasesc. 2e asemenea, medicul de psihiatrie pediatrica poate face consilierea parintilor sau a celorlalti copii din familie, in cazul in care apar probleme in cursul ietii, alaturi de copilul cu autism.

ProfilaxieSus
!ana in prezent, e9pertii nu au gasit inca nici o metoda de a pre eni autismul. =u persistat mult timp ipoteze care au sustinut ideea unei asocieri intre autism si accinurile facute in timpul copilariei. $otusi, numeroasele studii efectuate nu au reusit sa demonstreze clar ca ar e9ista o legatura intre autism si accinul anti rubeola, oreion si rujeola (pojar). 2aca se e ita imunizarea copiilor, acestia si altii din comunitatea in care ei traiesc or fi supusi riscului de a face boli se ere, care pot duce la afectiuni serioase si chiar la deces.

-pilepsia este o tulburare neurologica comuna care se datoreaza unor factori care interfereaza cu impulsurile electrice la ni elul creierului. 'istemul ner os produce descarcari electrice bruste, e9cesi e si dezorganizate, care duc la aparitia con ulsiilor. Con ulsiile interfera temporar cu controlul musculaturii, controlul defecatiei (eliminarea de fecale), orbirea, ederea si constienta bolna ului. =paritia con ulsiilor este inspaimantatoare, in special daca sunt se ere. 2in fericire, tratamentul reduce impulsurile electrice anormale la ni elul creierului si controleaza crizele con ulsi e. -pilepsia nu este o forma de retardare intelectuala sau boala psihica si nu este contagioasa.

Cuprins
". #eneralitati 2. $au%e 3. Sim&tome

'. Factori de ri)c 5. (iagno)tic +. Tratament !. ,revenire

CauzeSus
Ce determina aparitia epilepsiei6 Cauzele epilepsiei nu sunt pe deplin cunoscute. 0ai putin de jumatate din bolna ii de epilepsie, au o cauza primara neindetificabila. =desea, epilepsia este rezultatul unor alte boli cum ar fi: & traumatismele craniene & tumorile cerebrale & infectiile cerebrale & accidente asculare cerebrale -pilepsia poate aparea si la persoanele fara factori de risc. Ku poate fi identificata intotdeauna o cauza. =cest lucru este alabil, in special, in multe forme de epilepsie la copii. 8a unele persoane, epilepsia se datoreaza unei tumori, infectii sau traumatisme cerebrale. -pilepsia apare mai frec ent la copii decat la adulti. -ste posibil sa e9iste agregare familiala (adica mai multe cazuri de epilepsie in familie), dar nu este obligatoriu sa e9iste istorie familiala de epilepsie pentru ca cine a sa faca epilepsie. Con ulsiile epileptice apar atunci cand descarcarile electrice anormale ale neuronilor perturba echilibrul normal al impulsurilor ner oase. 1actorii care determina aceste descarcari electrice anormale nu sunt intotdeauna clari. =fectiunile care pot duce la aparitia epilepsiei sunt: & traumatismele craniene & accidentele asculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sang ina la ni elul creierului & ateroscleroza (depunerea de grasimi) arterelor cerebrale & tumorile cerebrale & infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita & boala =lzheimer & abuzul de bauturi alcoolice & abuzul de droguri si perioada de dezinto9icare $umorile, zonele de tesut cicatriceal datorate traumatismelor sau altor boli pot deteriora o anumita zona din creier si pot determina con ulsii partiale. Cu toate acestea, epilepsia poate aparea in absenta tuturor acestor conditii.

SimptomeSus
Con ulsiile sunt singurul simptom izibil al epilepsiei. -9ista mai multe tipuri de con ulsii, iar simptomele fiecarui tip in parte se manifesta diferit la diferite persoane. Con ulsiile pot dura de la cate a secunde pana la cate a minute. Constienta poate fi pierduta sau mentinuta in timpul con ulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie. Fnii bolna i isi amintesc ce s&a intamplat in timpul con ulsiilor, in timp ce altii nici nu realizeaza ca au facut con ulsii. Con ulsiile in timpul carora bolna ul cade sau muschii de in rigizi (tepeni) sau isi pierde controlul sunt usor de recunoscut. 2ar multe con ulsii nu implica aceste reactii, si pot fi foarte greu de recunoscut. Fnele con ulsii se manifesta printr&o pri ire fi9a si pierduta timp de cate a secunde. =ltele constau in cate a spasme musculare, sau in caderea capului din pozitia normala sau perceptia unor mirosuri (de obicei neplacute) si unor imagini pe care doar bolna ul le simte. Con ulsiile epileptice sur in, adesea, fara o a ertizare in prealabil, cu toate ca unii bolna i mentioneaza o CauraC inainte de inceperea con ulsiilor. Con ulsiile inceteaza atunci cand acti itatea electrica anormala se incheie si acti itatea cerebrala re ine la normal. Con ulsiile sunt de doua tipuri: & partiale & generalizate Cum se produce6 2esi epilepsia este una dintre cele mai comune tulburari neurologice care implica sistemul ner os, specialistii nu pot e9plica e9act cum sau care sunt moti ele pentru care aceasta boala apare si cum sau de ce apar descarcarile electrice anormale la ni el cerebral. -pilepsia nu are o e olutie pre izibila. !oate aparea la orice arsta si se poate agra a dupa o perioada de ameliorare. 2esi neobisnuit, aceasta boala care afecteaza initial o anumita arie a creierului poate sa se e9tinda si intr&o alta arie cerebrala. Fnele tipuri de epilepsie ale copilului dispar odata ce acesta ajunge la arsta adolescentei. =lte tipuri pot persista toata iata. -pilepsia cauzata de un traumatism craniocerebral poate disparea dupa cati a ani sau poate persista toata iata. Ku e9ista nici un tratament care sa indece epilepsia, dar din fericire, e9ista tratamente care sa controleze aparitia con ulsiilor epileptice si care pot pre eni repetarea acestora.

actori de riscSus
Liscul de a face epilepsie este crescut atunci cand e9ista: & istorie familiala de epilepsie (mai multi bolna i de epilepsie in familie & traumatisme craniene (de e9emplu fractura craniana sau o plaga penetranta) asociate cu pierdere de constienta sau amnezie mai mult de ,/ de ore? cu cat este mai se er traumatismul cranian, cu atat riscul pentru epilepsie este mai mare & accidente asculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sang ina la ni elul creierului & tumorile cerebrale & infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita & into9icatia cu plumb & into9icatia alimentara

& e9punerea la fumuri to9ice & tulburari ale dez oltari cerebrale sur enite in timpul ietii intrauterine & abuzul de droguri & con ulsiile febrile (con ulsii care apar la copii de pana la 4 ani atunci cand fac febra crescuta din di erse cauze) & boala =lzheimer Cum s&a precizat si anterior, nu este obligatoriu sa e9iste acesti factori. -pilepsia poate aparea si in lipsa acestora din moti e necunoscute, in special in diferitele tipuri de epilepsii ale copiilor.

DiagnosticSus
'tabilirea diagnosticului este itala pentru identificarea celui mai eficient tratament pentru controlarea con ulsiilor. 2iagnosticul epilepsiei poate fi dificil. $rebuie consultat un medic specialist neurolog si este ne oie de colaborarea deschisa cu acesta. -9aminarea facuta de acesta se a a9a in principal pe . intrebari si anume: )u fost con.ulsii cu certitudine sau ce.a asemanator con.ulsiilor6 0ai multe conditii pot fi asemanatoare con ulsiilor, dar nefiind de fapt con ulsii. =cestea includ: & dureri de cap cu caracter de migrena & spasme musculare & ticuri & tulburari de somn & con ulsii psihogenice & inter ale de timp de apnee (fara respiratie) =dministrarea de medicamente antiepileptice in cazul con ulsiilor neepileptice e9pun bolna ul la riscuri care nu sunt necesare. Con.ulsiile sunt determinate de epilepsie6 Ku toate persoanele care fac con ulsii au epilepsie. Con ulsiile pot fi determinate si de alti factori, cum sunt: & febra & anumite medicamente & dezechilibre electrolitice & inhalarea de fumuri to9ice =dministrarea de medicamente antiepileptice persoanelor care nu sufera de epilepsie, pot determina aparitia con ulsiilor care altfel nu ar fi aparut. In cazul in care este epilepsie' ce fel de tip de con.ulsii au fost6

-9ista mai multe tipuri de con ulsii epileptice (partiale si generalizate) care nu sunt tratate in aceeasi maniera sau cu aceleasi medicamente. 0edicamentele care controleaza con ulsiile partiale, pot agra a con ulsiile generalizate sub forma de absente (acestea sunt niste crize noncon ulsi e, care constau in oprirea brusca si de scurta durata a acti itatii motorii, cu pri irea in CgolC si pierderea cunostintei? bolna ul nu cade in timpul acestui atac si e9ista amnezia atacului).

TratamentSus
$ratamentul poate reduce frec enta aparitiei con ulsiilor sau le poate pre eni in cele mai multe cazuri de bolna i de epilepsie si determina disparitia crizelor acestor persoane pe toata durata ietii. Con ulsiile necontrolate au un impact semnificati asupra modului de iata & nu se pot obtine permise de conducere de automobile, anumite meserii sunt interzise precum si anumite acti itati. 2esi con ulsiile prin ele insele nu afecteaza fizic bolna ii, ele au un risc de traumatisme fizice si chiar si moarte, depinzand de locatia in care se afla si momentul in care bolna ul face con ulsii. Con ulsiile apar pe neasteptate si pot determina caderea bolna ului, inecarea sau alte accidente. =sa numitul status epileptic (o criza con ulsi a care dureaza mai mult decat de obicei, mai mult de 4 minute) duce la coma si moarte. !rin reducerea frec entei sau eliminarea con ulsiilor, calitatea ietii bolna ilor se imbunatateste considerabil. Fn diagnostic corect este ital pentru administrarea tratamentului eficient. 2eciziile de tratament se bazeaza in primul rand pe tipul epilepsiei si tipul con ulsiilor & tratamentul care amelioreaza un tip de con ulsii, le agra eaza pe altele. 3arsta, starea de sanatate si stilul de iata sunt alti factori importanti in alegerea tratamentului. !oate dura mai mult timp pana la gasirea celei mai bune combinatii de medicamente, prin ajustarea dozelor, prin incercarea mai multor medicamente. 'copul este de a pre eni aparitia con ulsiilor cu pretul unor efecte ad erse cat mai reduse posibil. <data ce a fost gasit cel mai eficient tratament, este foarte important ca bolna ul sa il urmeze intocmai recomandarilor medicului neurolog. Cu ajutorul medicului, trebuie ca pacientul sa cantareasca beneficiile unui anumit tratament comparati cu deza antajele, care include efectele ad erse, riscurile si costurile acestui tratament.

PrevenireSus
2eoarece cauzele epilepsiei nu sunt intotdeuna clare, nu este posibil ca aceasta afectiune sa fie pre enita. $raumatismele craniocerebrale, o cauza frec enta de epilepsie, pot fi pre enite. 'e recomanda purtarea centurii de siguranta intotdeauna cand a aflati intr&un auto ehicul si a castii de protectia in timpul biciclismului, motociclismului, schiatului, patinatului sau calaritului.