You are on page 1of 2

Deseurile ar putea lumina Capitala Iata ca si in Romania deseurile pot deveni, din povara, un mijloc de energie utilizabila la scara

inalta. Deseurile pot constitui si o sursa importanta de bani, daca se ia in calcul ca numai prin arderea gunoaielor bucurestenilor in incineratoare moderne se pot obtine circa 40 de MW. Atat este de altfel si necesarul de energie pentru iluminatul public al apitalei, plus functionarea metroului si a transportului urban, a declarat pentru Rompres comisarul general al !arzii "ationale de Mediu, #ilvian Ionescu. $%rimaria Municipiului &ucuresti, prin primarul Adriean 'ideanu, a inceput deja negocierile pentru ac(izitionarea unui incinerator foarte modern, cu plasma, care arde deseurile la circa ).000 de grade elsius. %rin acest procedeu se poate obtine atat energie electrica, cat si biogaz. In *niunea +uropeana se modifica deja directiva privind deseurile, iar Romania trebuie sa se alinieze acesteia, pana la finalizarea procesului, adica pana la incinerator. Metoda moderna, la aceasta ora, nu mai este depozitarea si renaturarea depozitelor de gunoi, ci incinerarea. Renaturarea este, practic, o poveste, deoarece multe din tipurile de plastic folosite pot ramane intregi pana la ,00 de ani. De aceea, primarul Adriean 'ideanu este decis sa scoata bani din incinerarea deseurilor. Mai mult, a gasit si finantatorul, Deutsc(e &an-, cea mai mare banca a !ermaniei si cea mai mare companie europeana de titluri de valoare$, a precizat #ilvian Ionescu. Parteneriat public-privat In prezent, in *+ e.ista astfel de incineratoare, produse in #*A, cu o eficienta foarte ridicata. Municipalitatile din Madrid si 'arsovia au contractat deja aceste te(nologii de incinerare. #i la &ordeau. e.ista un asemenea incinerator, iar orasele mari din Asia folosesc deja uzual astfel de incineratoare. $In loc sa mai dea un milion de lei pe luna pentru iluminat, fara a adauga metroul, tramvaiul si troleibuzul, municipalitatea poate realiza economii importante prin incinerarea deseurilor in instalatii cu plasma. &ucurestiul are circa doua milioane tone de deseuri pe an. Mai mult, posibila investitie a apitalei, facuta in parteneriat public/privat, poate fi recuperata fara a antrena banul public$, a adaugat #ilvian Ionescu. %roducerea deseurilor menajere a crescut continuu in intreaga lume, atat in termeni absoluti, cat si pe cap de locuitor. antitatea de deseuri solide municipale produsa in tarile dezvoltate a crescut, in medie, de la 012 milioane tone in 1340, la 400 milioane tone in 1330. #e constata ca, in perioada considerata, cresterea in statele dezvoltate a fost de apro.imativ ,5 la suta. Astfel, spre e.emplu, in 6ranta, la nivelul anului 1333, s/au inregistrat 404 -g de deseuri solide municipale7locuitor, fata de ,,0 -g cu 00 de ani in urma. antitatea de deseuri generata in fiecare an de tarile europene este in crestere, ajungand in momentul de fata la circa ,.000 de milioane de tone, din care ,00 milioane tone intra in categoria deseurilor menajere, iar 40 de milioane de tone in grupa deseurilor periculoase. Intre 1330 si 1335, totalul cantitatii de deseuri in +uropa 8inclusiv in tarile +uropei entrale si de +st9 a crescut cu 10 la suta. at priveste deseurile municipale, cantitatea acestora a crescut in ultimul deceniu cu circa 11 la suta, iar prognozele apreciaza mentinerea acestei tendinte si in perioada imediat urmatoare. In termeni relativi, productia de deseuri a crescut in "orvegia cu

trei la suta pe an intre 133, si 133), in timp ce, in #*A, cresterea a fost de 4,5 la suta pe an pentru o perioada similara. :arile industrializate genereaza mai multe deseuri In privinta ratelor de generare a deseurilor, aprecierea acestora este dificila, intrucat in putine tari autoritatile cunosc cu e.actitate cantitatea de deseuri produse. In plus, nu e.ista o definitie unica asupra a ceea ce constituie deseu solid municipal. De e.emplu, unele tari considera molozul din constructii si demolari ca parte a flu.ului de deseuri municipale, in vreme ce altele nu. onform unui studiu al &ancii Mondiale, locuitorii tarilor industrializate genereaza mult mai mult gunoi decat locuitorii tarilor in curs de dezvoltare. ;onele urbane din tarile industrializate determina de doua sau trei ori mai mult gunoi decat cele din tarile in curs de dezvoltare. Astfel, rata de generare a deseurilor solide urbane a fost estimata intre 0,4 si 1,2 -g7persoana7zi in statele industrializate si intre 0,4 si 0,3 -g7persoana7zi in tarile in curs de dezvoltare. MM!A a negociat cu *+ mai multe perioade de tranzitie pentru managementul deseurilor. Astfel, pe Directiva nr. 347),7+ privind ambalajele si deseurile din ambalaje s/a solicitat o perioada de tranzitie de 0 ani, pana in anul ,010, pe Directiva nr. 337017+ privind depozitarea deseurilor s/a solicitat o perioada de tranzitie de 10 ani, pana in anul ,014. %e Directiva onsiliului nr. ,00074)7+ privind incinerarea deseurilor, s/a solicitat o perioada de tranzitie de 0 ani, pana in anul ,010. Gabriel Botezatu - Curierul National (13-11-2006)