Vocabularul activ şi vocabularul pasiv

Vocabularur activ cuprinde totalitate cuvintelor folosite în mod efectiv de

cineva în exprimare şi care variază de la o categorie de vorbitori, la alta.
Ele nu aparţin toate fondului principal lexical, dar au o mare capacitate de
derivare şi compunere

Vocabularul pasiv cuprinde totalitate cuvintelor specifice unei limbi pe

care vorbitori le înteleg, dar nu le utilizează decât accidental.

Evoluţia semantică a cuvintelor

a) Lărgirea sensului:
Ex: passer = vrabie (latină)

b) Restrângerea sensului:
Ex: nutrecium = hrana în general (latină)
varză = verdeaţă, plantă verde (sec.XVI)

c) Extensia sensului de la unu particular la unu general:

-astfel, la început, prin, cerneală, se înţelea doar, cerneală neagră, azi se
înţelege cerneală de toate culorile

d) Învechirea unuia din sensuri

-iniţial „limbă” înseamnă nu numai organul vorbirii ci şi popor.

e) Degradarea şi înnobilarea de sensuri:

Degradarea:
Ex: prost (modest, simplu) = slavă
mişel (latină)= sărac, nenorocit
Înnobilarea de sens:
Ex: războinic (slavă) = ucigaş, tâlhar

f) Schimbare de sens:
Ex: carte= scrisoare
a înţărca= a închide mieii sau viţei într-un tarc pentru a-i
dezobişnui de supt