CONCEPTUL ECONOMIEI DE PIATA

ECONOMIA DE PIA - GENEZA Economia de schimb nu exista de cnd lumea. Ea a aparut pe o anumita treapta a dezvoltarii societatii omenesti si anume odata cu trecerea la productia de marfuri n urma formarii a doua conditii fundamentale si anume: diviziunea sociala a muncii; autonomia, independenta producatorilor.

Forma de economie initiala a fost "economia naturala". Unii autori o numesc "economie casnica nchisa", altii o numesc "non-economie 424s184e ", cum este Fernand Brudel. Economia naturala este acea forma de organizare si functionare a activitatilor economice n care se produce pentru satisfacerea necesitatilor proprii; sau altfel spus, n care bunurile se produc chiar n interiorul comunitatilor care le consuma. Economia naturala era o economie fara schimb, deci bunurile nu deveneau marfuri; dar uneltele nu au ramas pe loc si mijloacele de productie au evoluat, iar o data cu cea de-a doua diviziune economica a muncii (separarea triburilor de pastori de celelalte triburi) a nceput sa apara un surplus de productie n raport cu necesitatile comunitatii respective. La punctul de contact dintre comunitati cu prilejul sarbatorilor religioase, triburile se ntlneau si schimbau ceea ce le prisosea. Aceasta a fost prima aparitie a pietei. Pentru ca sa existe productia de marfuri (productie de schimb) trebuiesc ndeplinite mai multe conditii fundamentale (trasaturi): diviziunea sociala a muncii a permis crearea unei varietati mari de bunuri si a

pus bazele schimbului. producatorii erau separati, pentru ca, totusi si dupa aparitia diviziunii sociale a

muncii, productia nu putea sa ia nastere daca producatorii nu erau separati. La baza acestei separatii se afla o anumita forma de proprietate asupra mijloacelor de productie. economia de schimb a capatat diferite forme de dezvoltare n decursul timpului

si trasaturile sale s-au completat, adica: activitatea economica a gravitat tot mai mult n jurul pietei. Piata devine institutia centrala n jurul careia graviteaza ntreaga viata economica; ea mediaza intre producatori si consumatori. Tot piata ofera informatii necesare pentru a decide ce, cum, cat, pentru cine sa se produca.

monetarizarea (productie pentru vnzare): toate tranzactiile de vnzare-

cumparare se fac acum prin bani. Economistul american Samuelson spune ca "banii reprezinta alaturi de capital si specializare cel de-al treilea aspect major al vietii economice moderne. Fluxul de bani reprezinta sngele care iriga sistemul economic". tranzactiile intre agentii economici sunt bilaterale, fiecare parte ce contribuie la

schimb participa efectiv, pe baza cererii si a ofertei, la realizarea cu maxim de eficienta a utilitatii. bunurile mbraca forme de marfa n economia de schimb, marfa este un bun

economic ce satisface o necesitate omeneasca, este rezultatul muncii omenesti si se transmite de la producator la consumator prin intermediul schimbului. Neaparat trebuie sa fie ndeplinite cele trei conditii pentru ca bunurile sa devina marfa. Marfa are doi factori: utilitate ( valoare de ntrebuintare) si valoare (valoarea de schimb). Expresia n bani a valorii se numeste pret. Economia de schimb devine economie de piata numai atunci cnd ea se bazeaza nprincipal pe proprietatea particulara a mijloacelor de productie. Aceasta proprietate privata, ca ax central al economiei s-a impus dupa jumatatea sec. al XVI-lea si de atunci ncepe economia capitalista (concurentiala). Economia de piata este aceea economie de schimb care se bazeazape proprietatea privata ca ax central al economiei. Orice economie de piata este economie de schimb dar nu si invers. CARACTERISTICILE ECONOMIEI DE PIA: Economia de piata moderna are urmatoarele elemente specifice: a) pluralismul formelor de proprietate, n cadrul careia predomina proprietatea privata; b) piata ndeplineste un rol important n reglarea activitatii economice; c) motivatia activitatii agentilor economici o constituie maximizarea profitului; d) concurenta stimuleaza agentii economici n promovarea progresului; e) pentru majoritatea bunurilor si serviciilor, preturile se formeaza liber; f) existenta unei structuri tehnico-economice moderne care asigura o eficienta economica nalta; g) statul democratic se manifesta, pe de o parte, ca agent economic, iar pe de alta parte, actioneaza n directia corectarii imperfectiunilor pietei prin folosirea cadrului legislativ, a prghiilor economico-financiare etc.

Spre deosebire de economia de piata, n economia centralizata, de comanda, alocarea si utilizarea resurselor, stabilirea raportului dintre resurse si nevoi sunt consecinte ale unor decizii centralizate, impuse agentilor economici de aparatul de stat, pe baza acceptarii, la nivel social, a unor principii de ierarhizare a prioritatilor si intereselor. Nici unul din aceste sisteme nu exista n stare pura, ele reprezentnd tipuri ideale. n realitate, orice economie este o economie mixta n care se ntlnesc, n diferite proportii, elemente din ambele sisteme. Analiza comparativa a economiilor reale de piata permite identificarea a trei modele principale de economie "reusita": economia sociala de piata (Germania, tarile nordice), economia de piata "directionata de consum" (S.U.A) si economia de piata "ghidata administrativ" (Japonia). Activitatea economica n societate se desfasoara de catre oameni, organizati n cadrul unor unitati economice, profitabile si specializate pe domenii distincte. Agentii economici sunt indivizi sau grupe de indivizi care participa la viata economica a societatii ndeplinind, n acest sens, anumite roluri si avnd anumite comportamente economice. Agentii economici se grupeaza pe sectoare, pe baza functiei lor principale n economie. innd seama de aceasta functie, n rndurile agentilor economici includem: ntreprinderile, gospodariile familiilor sau menajurilor, administratiile publice si private, institutiile de credit si asigurari, strainatatea. Relatiile dintre participantii la activitatile economice sunt interdependente. Fluxurile economice reprezinta miscari permanente de bunuri materiale si servicii, de resurse economice, disponibilitati banesti etc., ntre agentii participanti la tranzactii. Fiecare tranzactie bilaterala sau de piata este formata din doua fluxuri economice: a) fluxurile reale (de bunuri), care pornesc de la producator si ajung la consumator; b) fluxurile monetare, care au sens opus. n economie au loc si tranzactii unilaterale, care sunt miscari sau transferuri univoce de bunuri, fara a se primi n schimb contraprestatii. Totalitatea fluxurilor economice formeaza circuitul economic. Eforturile facute de agentii economici se concretizeaza n cheltuieli de productie curente si n noi dotari tehnice pe baza investitiilor. Rezultatele obtinute la nivelul unitatilor economice se materializeaza n bunuri materiale si servicii, fiind cuantificate n unitati fizice, natural-conventionale si valorice. n raport cu gradul lor de cuprindere, rezultatele microeconomice monetare pot fi: globale (cifra de afaceri), finale (valoarea adaugata) si nete (profitul brut si net).

Economia natural reprezint acea form de organizare a activitii economice n care nevoile de consum sunt satisfcute din rezultatele propriei activiti Economia natural are urmtoarele trsturi: n economia natural productorul din punct de vedere economic este izolat; n economia natural pmntul constituie principalul factor de producie; baza economic n economia natural const din cules, vntoare i cultivarea pmntului; economia natural e ntemeiat pe tehnica rutin, ramura principal n economia natural este agricultura mbinat cu meteugul casnic. Economia de schimb reprezint acea form de organizare a activitii economice n care agenii economici produc bunuri n vederea vnzrii, obinnd n schimbul lor altele, necesare satisfacerii cerinelor. Economia de schimb reprezint forma universal de organizare i funcionare a activitii economice n lumea contemporan. Economia de schimb are urmtoarele trsturi: 1) Specializarea agenilor economici n baza diviziunii sociale a muncii, care se caracterizeaz prin separarea diferitor categorii de munc i fixarea lor ca activiti specializate. 2) Autonomia i independena agenilor economici. Autonomia nseamn c agenii economici au dreptul de decizie referitor la volumul de producie i realizarea acestuia. 3) Oscilarea activitii economice n jurul pieei. n cadrul pieei se efectueaz schimburile dintre agenii economici, ntre productor i consumator. 4) Tranzaciile unilaterale i bilaterale de pia. n cadrul economiei de schimb ntre agenii economici se desfoar permanent fluxuri (tranzacii) de bunuri i moned. 5) Bunurile economice mbrac forma de marf. n condiiile economiei de schimb majoritatea bunurilor economice se manifest n form de marf. Marfa reprezint un bun economic care servete produciei sau satisfacerii nevoilor de via ale oamenilor, destinat vnzrii-cumprrii prin tranzaciile bilaterale pe pia. Producia de mrfuri reprezint o form de organizare a economiei n care agenii economici produc pentru pia, pentru satisfacerea nevoilor altor oameni. ECONOMIA DE PIA: CARACTERIZARE GENERAL. Asa cum s-a aratat, satisfacerea nevoilor de consum ale oamenilor se realizeaza prin intermediul bunurilor si serviciilor. n consecinta, fiecare societate umana trebuie sa-si organizeze activitatea economica astfel nct sa raspunda la cteva ntrebari fundamentale si

interdependente: ce, ct, cum si pentru cine produce? Ce bunuri si n ce cantitati trebuie produse? Cum vor fi folosite diferitele feluri de resurse pentru realizarea acestor produse? Pentru cine sunt produse bunurile respective? Acestor ntrebari societatea le-a raspuns n diferite moduri. Daca, initial, productia sociala a luat forma economiei naturale, n care bunurile create servesc consumului propriu al producatorului (autoconsumul), treptat, aceasta si-a restrns sfera de cuprindere n favoarea economiei de schimb, n care bunurile se produc preponderent pentru piata. Cu toate ca n diferite tari si perioade, economia de schimb a cunoscut si cunoaste trasaturi specifice, ea are unele caracteristici generale, dintre care cele mai semnificative sunt: a) Specializarea, ntemeiata pe un avantaj absolut sau relativ, ce a permis perfectionarea fortelor de productie, cresterea productiei prin folosirea acelorasi resurse, utilizarea pe scara larga a tehnicii si tehnologiei moderne. b) Autonomia, independenta agentilor economici, ce presupune ca agentii economici sa dispuna de libertate de actiune, de dreptul de decizie, iar nstrainarea bunurilor sa aiba la baza criterii economice. Chiar daca cea mai larga autonomie se realizeaza n conditiile proprietatii private, aceasta nu implica disparitia proprietatii publice. c) Productia de marfuri generalizata si mijlocirea schimbului de catre bani. Economia de schimb creeaza bunuri prioritar pentru vnzare. ntruct productia de marfuri este generala, iar diviziunea sociala a muncii foarte larga, schimbul este realizat prin intermediul banilor. Functiile banilor De-a lungul timpului, banii au mbracat mai multe forme: marfa-bani, moneda de aur si argint, bani de hrtie, bani electronici. Independent de etapa de evolutie si de continutul lor economic, banii ndeplinesc urmatoarele functii: a) mijloc de masurare a activitatii economice. n aceasta functie, banii masoara cheltuielile efectuate si rezultatele obtinute n activitatea economica trecuta si prezenta, precum si cele avute n vedere n perioada ce urmeaza; b) mijloc de schimb. Banii ndeplinesc aceasta functie cnd marfurile se achita n momentul livrarii lor; c) mijloc de plata. Banii ndeplinesc aceasta functie n ipoteza n care marfurile se achita la un anumit termen, dupa livrarea lor, cnd ele se vnd pe credit sau se efectueaza diferite plati (achitarea salariului, impozitului etc.); d) mijloc de rezerva de valoare.

Functiile banilor au valabilitate si pentru banii nationali, care servesc piata interna, si pentru banii universali, care servesc piata internationala, mijlocind schimburile externe de marfuri, turismul, transferul de tehnologii, investitiile efectuate n strainatate etc. Pornind de la modul concret n care sunt folosite si adoptate deciziile, n economia contemporana ntlnim doua sisteme de organizare si functionare a economiei de schimb: sistemul economiei de piata si sistemul economiei de comanda.

MODELE SI TIPURI ALE ECONOMIEI DE PIATA CONTEMPORANA Modele teoretice i tipurile concrete de economie de pia Modelul neoclasic are la baz teza conform creia prin respectarea strict a proprietii private i a liberei iniiative mecanismul pieei (preurile, jocul cererii i al ofertei, concurena) reprezint fora obiectiv de coordonare a opiunilor i activitilor agenilor economici. Modelul keynesist se particularizeaz prin aprecierea c mecanismele clasice ale pieei nu pot asigura singure funcionarea echilibrat a economiei cu folosirea deplin a resurselor. De aceea este necesar intervenia statului n mod permanent ca centru de decizie i agent economic, n calitate de autoritate public i nu neaprat prin intermediul proprietii Modelul instituionalist aparine grupului de economiti care consider c ipotezele clasice, concurena pur i perfect, hegemonia consumatorului, legea randamentelor descrescnde .a. nu se verific n realitate. n consecin a devenit necesar o intervenie instituional n economie pe linia controlului preurilor i a repartiiei veniturilor, o planificare orientativ, stabilirea unor strategii de dezvoltare, coordonarea unor activiti i domenii economice strategice, a utilitilor publice etc. Modelul libertarian de economie de pia este un model neoliberal american care absolutizeaz libertatea n economie considernd duntoare orice ncercare de implica re a statului n economie. Modelul economiei reglate apropiat de abordarea instituionalist se fundamenteaz pe teza c piaa este doar o form printre altele de coordonare i reglare a activitii, ntruct nefiind atotcuprinztoare piaa nu poate include ntregul spaiu economic Modelul dezechilibrelor inerente. n acest model teoretic economia este abordat nu numai prin ipoteza concurenei i a eficienei directe a mecanismelor pieei, ci i prin existena unor distorsiuni i dezechilibre inerente. Se consider c ceea ce caracterizeaz economia contemporan este instabilitatea i diversele dezechilibre. Astfel, ajustarea

dezechilibrelor n economia de pia presupune anumite costuri de ajustare concretizate n accentuarea rigiditii preurilor. Tipul anglo-saxon cuprinde economiile de pia cele mai liberale i cel mai puin nclinate spre dirijism, cele mai reticente la intervenia economic a statului n special sub forma ntreprinderilor publice adepte ale ideii de superioritate a ntreprinderilor private i a liberei iniiative. Aceste caracteristici pot fi ntlnite n S.U.A., Anglia, Canada. Tipul vest-european cuprinde economiile de pia adepte ale interveniei statului n economie att prin diferite politici economice ct i prin sectorul public i planificare ca instrument de reglementare ex-ante a funcionrii economiei, ceea ce le confer ntr -o proporie mai mare sau mai mic trstura de economii mixte. Aceste caracteristici care variaz dup coloratura politic a guvernului se ntlnesc ntr-o serie de ri vest-europene ca de exemplu Italia, Frana, acest din urm ar avnd o contribuie determinant pe plan conceptual i al implementrii acestui tip de economie.Economiile din acest tip sunt economii concureniale, dar flexibilitatea mecanismelor de pia poate fi influenat de intervenia statului. Economia social de pia reprezint un tip de economie de pia care tinde spre reunirea libertii pieei cu armonia social. Funcionarea acestui tip de economie de pia nu presupune doar o expansiune liber a produciei i schimbului de mrfuri, ci i gsirea unor soluii de ordin social, economic i chiar politic. Atributul social exprim obiectivul realizrii, n condiiile funcionrii libere a pieei, a unei armonii ntre interesele, opiunile i aciunile diverselor categorii sociale ca suport i impuls al dezvoltrii societii. Trsturile de baz ale acestei economii de pia se regsesc n Germania ca prototip al acestui model i, ntructva i n Austria i Olanda. Tipul nordic de economie de pia reprezint o economie de pia contractual n sensul unei cooperri ntre sectorul privat i stat cu angajamente reciproce n vederea satisfacerii prin soluii acceptabile a unor cerine de ordin economico-social cum ar fi combinarea creterii i a eficienei economice cu promovarea unor valori social-umane i de baz pentru toi membrii societii, n care pragul este satisfacerea nevoii medii i respectarea limitei de sus a echitii sociale. Economia de pia paternalist este o economie cu puternice elemente tradiionale i naionale care favorizeaz dezvoltarea competenei i a spiritului de liber iniiativ i de concuren al agenilor economici, n care rolul statului de catalizator n economie i societate se nfptuiete prin modaliti ce reflect o transpunere la nivel macro a sistemului paternalist de la nivel microsocial.