Вы находитесь на странице: 1из 6

Josef Mengele

A fost fiul cel mai mic al lui Karl Mengele si a Walburgei Hupfauer. Josef a venit pe lume la Gunzburg, in Bavaria, la 16 mertie 1 11. !atal sau, pe atunci in varsta "e #$ ani, apartinea unei familii catolice si nationaliste. %n"ustrias local bogat posesan" propria sa fabrica "e masini si "e materiale agricole, Karl Mengele avea reputatia unui muncitor incrancenat si a unui functionar sever "rept. Mama lui Josef era ca un zbir si nu ezita nicio"ata "e a&si a"monesta muncitorii pentru o pretinsa lenevie sau lipesa "e abilitate. 'i tot ea con"ucea cu fermitate casa si pe cei trei, pe care ii crestea in cea mai stricta tra"itie catolica, supunere si respect. %n pofi"a lipsei "e afectiune familiala, tanarul Josef care era poreclit cu afectuozitate (Beppo) "e antura*ul sau, era un copil inteligent si vesel. +a scoala, "esi nu se afla in fruntea clasei, era recunoscut ca un elev ambitios si stralucitor. ,ra a"esea complimentat "e profesorii sai pentru buna con"uita si pentru punctualitatea sa. %n 1 -6, el a avut o criza "e osteomelita. Josef a "evenit un tanar sarmant, cu o e"ucatie rafinata. Atent la talia sa, a capatat obisnuinta "e a nu purta "ecat .aine pe masura sa si manusi "in bumbac alb. /oarte sociabil, sigur pe sine, orator "otat cu un suras interesant, Josef avea multi prieteni si, mai ales prietene. %n a"olescenta, a intrat in conflict cu tatal sau, "eoarece "orea ca mezinul sa vina sa lucreze in uzina familiei, poate ca contabil. 0ar tanarul avea alte ambitii. 1isa sa paraseasca Gunzburg si Bavaria sa natala pentru a face o mare cariera stiintifica in antropologie. Josef a parasit Gunzburg in octombrie 1 #$ pentru a&si incepe stu"iile la universitatea "in Munc.en un"e s&a inscris la filozofie si la me"icina. 2ana atunci, isi "e"icase viata placerilor si nu se interesa "e politica. 2e atunci Munc.en era centrul miscarii nationale socialiste, o i"eologie pe care el a a"optat&o cu usurinta. %n parte "in convingere3 era un nationalist convins care "etesta i"eologia comunista. 0ar si "in ambitie, caci era foarte constient ca acesta ii putea favoriza cariera. %n martie 1 #1, a fost primit in organizatia 4astile "e otel. +a Munc.en Mengele s&a concentrat aupra stu"iilor "e antropologie si "e paleontologie cat si me"icinei. Aspectul terapeutic nu prea il interesa, insa a "escoperit o a"evarata pasiune pentru eugenism, cercetarea cauzelor genetice ale imperfectiunilor si "iformitatilor umane vizan" o perfectionare a rasei superioare germane. ,l a asistat in special la conferintele "octorului ,rnest 5u"in, care vor participa curan" la cererea lui Hitler, la elaborarea legii vizan" sterilizarea in"ivizilor atinsi "e un viciu ere"itar. Josef consi"era ca unele vieti nu trebuiau sa fie traite. Mai mult, consi"erea ca era responsabilitatea me"icilor "e a suprima asemanea e6istente pentru a prote*a rasa superioara. %n ianuarie 1 #7, Mengele a "evenit automat membru al '.A atunci can" aceasta a asimilat 4astile "e otel. 8 boala "e rinic.i l&a slabit si l&a constrans in octombrie "e a parasi organizatia. Acum, era liber "e a&si consacra timpul in totalitate stu"iilor. %n 1 #9, si&a sustinut cu succes in fata antropologului !.eo"or Mollison teza sa intitulata (,6amen morfologic al partii anterioare ma6ilarelor inferioare in patru grupe rasiale), in care postula ca este posibil "e a i"entifica "iferite rase umane prin stu"iul ma6ilarului. %n 1 #6, el a trecut e6amenul "e 'tat "e me"icina si a inceput sa o practice, timp "e sase luni, la spitalul universitar "in +eipzig.

Anul 1 #: a marcat o turnura in cariera sa. Gratie recoman"arilor, a fost numit la 1 ianuarie intr&un post "e asistent la institutul national&socialist "e cercetare pentru puritatea rasei la universitatea "in /ran;furt. ,l a lucrat sub or"inele profesorului 8tmar /rei.err von 1ersc.uer, cercetator eugenist si ar"ent aparator al tezei superioritatii rasei germane. Mengele a a"optat el& insusi foarte repe"e si fara retinere aceste teze rasiste si eugeniste. ,l a manifestat pentru profesor o a"evarata a"ulatie, acesta a"ucan"u&i o recunoastere care i&a lipsit puternic in timpul copilariei sale. 4u o vointa "e fier, Mengele a aparat tezele mentorului sau. %n mai 1 #:, el a cerut sa intre in parti"ul national&socialist, "evenin" al 9.9:7. :7&lea membru al sau. <n an mai tarziu, in mai, can"i"atura sa "e a intra in '.'. a fost acceptata =cu numarul #1:.>>9?. Mengele a atins astfel un loc important in sanul ierar.iei national&socialist. %n iulie 1 #>, el si&a obtinut "octoratul in me"icina la universitatea "in /ran;furt "upa care, in octombrie, a intrat in We.rmac.t, pentru a urma timp "e trei luni primul sau antrenament "e lupta, in ca"rul unui regiment "e infanterie usoara "e munte. Apoi s&a reintors la %nstitut un"e, ca asistent al lui von 1ersc.uer, a revazut lucrarile altor cercetatori. Mengele a aratat un interes "eosebit pentru stu"iul gemenilor. %n 1 # , can" a inceput razboiul, plin "e sperante ca sa lupte pentru patria sa, s&a "us voluntar pe front. 0ar "in cauza afectiunii sale renale, abia in iunie 1 7$ a fost acceptat in Waffen '.'. , ca membru "e rezerva al corpului me"ical. %ntre timp, in iulie 1 # , s&a casatorit cu %rene 'c.oenbein. !rimis la inceput in /ranta, va "eveni locotenent in august 1 7$ apoi va fi transferat in 2olonia ocupata la serviciul genealogic al Biroului superior al rasei si al populatiei. %n iunie 1 71, in timpul invaziei <5''&ului, a fost "ecorat cu 4rucea "e fier clasa a "oua pentru cura*ul "e care a facut "ova"a pe frontul "in <crania. %n ianuarie 1 7-, pe can" se afla la "ivizia '' 1i;ing ca me"ic "e batalion, Mengele a scos, "e sub focul "usman, "oi sol"ati "intr&un tanc in flacari. 5anit, el a primit pentru acest act "e bravura 4rucea "e fier clasa intai cat si alte "oua "ecoratii. 5anile sale l&au facut insa inapt pentru lupta. '&a reintors in Germania. 0upa convalescenta a fost promovat capitan apoi a fost numit, la sfarsitul anului, la cartierul general al Biroului superior al rasei si al populatiei la Berlin. Aici si&a regasit mentorul, pe von 1ersc.uer care lucra la Kaiser Wil.elm %nstitut. %n 1 7#, capitanul Mengele s&a oferit voluntar pentru a servi intr&un lagar "e concentrare. A fost repartizat la Ausc.@itz&Bir;enau, in 2olonia, un"e a a*uns la -7 mai. %nca "e la sosirea sa, s&a "istins printre cei -# "e me"ici "e la Ausc.@itz. Mai intai pentru ca era singurul care a fost "ecorat pentru con"uita sa pe front. 'i a facut totul pentru a&si arbora me"aliile si a facut "es referire la e6perienta sa "e lupta. 0ar mai ales, a manifestat o energie "e a uci"e si un zel iesit "in comun. %n fata epi"emiei "e tifos care s&a "eclansat in lagarul tiganilor, el a "at or"in ca in cateva zile sa fie trimisi bolnavi la gazat. Acest lucru i&a atras rapi" o recompensa, la #$ mai fiin" numit me"ic&sef al lagarelui tiganilor. 4ateva luni mai tarziu, in "ecembrie, a trimis la moarte in acelasi mo" :9$ "e femiei "in blocul 11 "upa ce i s&a semnalat ca acesta era contaminat cu pa"uc.i. %n anul urmator, zelul sau l&a "us in postura "e a fi me"ic&sef la Ausc.@itz. Aatura total imprevizibila a personalitatii sale l&a facut sa fie puternic asupra personalului lagarului, cat si a "etinutilor. 4inismul sau, cru"itatea sa si sa"ismul sau i&au atras porecla "e (ingerul mortii). +a sosirea convoaielor "e "eportati, Mengele era practic

intot"eauna prezent pe rampa "e acces la peron, un"e controla personal procesul "e selectii al noilor sositi. %mbracat intr&o uniforma impecabila, cu casca pusa intr&o forma "ezinvolta pe&o parte, se "eplasa cu eleganta in cizmele sale negre bine ceruite, cu un suras fin pe buze fre"onan" cateo"ata o arie "intr&o opera. 2area sa fie cuprins "e o placere evi"enta "e a se afla acolo. 4u mainile acoperite "e manusi albe in care tinea o bag.eta "esemna pe fiecare "eportat pe care il "iri*a cu un singur cuvant3 ("repta) sau (stanga). 0e&o parte, cei care erau valizi pentru a munci. 0e cealalta parte, (inaptii), copii, batrani, femei gravi"e, care erau trimisi ime"iat la camera "e gazare. %n cursul selectiei, e6ista insa momentul in care Mengele se arata cal"uros cu femeile si copiii "upa care intra intr&o criza ma*ora inainte si "upa masacru sau uci"ea unul sau mai multi "etinuti. %ntr&o zi, "upa ce o mama a zgariat fata unui ''&ist care incerca sa o "esparta "e fiica sa, Mengele i&a ucis pe aman"oi inainte "e a trimite tot convoiul la camera "e gazare, inclusiv pe cei care fusesera selectionati pentru munca. 'capat "e la Ausc.@itz, "omnul Jacubert a asistat, la # august 1 77, la selectionarea unui convoi provenin" "in 0rancB 3 in acea zi Mengele a or"onat "e a arunca "e vii in cuptoarele crematoriilor #$$ "e copiiCC. <n alt "eportat, Annani 'ilovic. 2etDKo, a fost martorul e6terminarii, in prezenta coman"antului Hoess si sub suprave.erea lui Mengele, a copiilor si nou&nascutilor aruncati "e vii "in zeci "e camioane, "irect in santuri pline cu benzina in flacari. 4onform parc.etului "in /ran;furt, el ar fi organizat folosirea la Ausc.@itz a EB;lon B, pe care l&a intro"us insusi Mengele in camerele "e gazare. Mengele a efectuat "e asemenea o parte "in selectiile in interiorul lagarului. %n lagarul femeilor, el a a"augat la procesul "e "ezumanizare al selectiei pe cel "e umilire, interogan" "etinutii care "efilau goi prin fata lui "espre "etalii privin" viata lor se6uala. %ntre "ecembrie 1 7# si ianuarie 1 77, el a con"amnat astfel :.$$$ "e "eportati la camera "e gazare. 0ar s&a ocupat in principal si "e selectia in spital. Bolnavii seleconati "e el au fost trimisi la camerele "e gazare, uneori impuscati, insa ucisi prin in*ectii cu fenol, cu petrol, cu ,vipal, cu clorofor sau cu aer in cavitatea car"iaca. Mengele a realizat el&insusi in*ectiile sau a "at or"in a*utoarelor sale '.' . %n iulie& august 1 77, el supervizat lic.i"area lagarului tiganilor, trimitan" la moarte #.$$$ "e persoane, in timp ce alte 1.7$$ au fost "eclarate apte "e munca. 'arbatorile evreiesti erau ocazia pentru el "e a e6termina o parte "in copiii "in lagar 3 la un an nou evreiesc, Mengele a "ecis astfel moartea a #-> "e copii "in sectorul B %% "e la Bir;enauF la Kippur, el a gazat toti copii care, fiin" mai mici "e 1.9$ m , nu puteau trece pe sub bara fi6ata la aceasta cota. Au fost apro6imativ o mieC %ntre timp, Josef Mengele a "evenit tata3 sotia sa %rene l&a a"us pe lume pe fiul lor 5olf la 11 martie 1 77. +a Ausc.@itz GBir;enau, Mengele si&a consacrat timpul in esenta misiuni pe care i&a incre"intat&o mentorului sau3 "e a efectua cercetari genetice umane, "e "ata aceasta pe subiecte vii. Munca sa a fost finantata "e o subventie pe care von 1ersc.uer a obtinut&o "e la consiliu "e cercetare german. 8biectivul era "e a strapunge secretele geniului genetic si "e a stabili meto"ele pentru era"icarea genelor slabe, in scopul "e a crea o rasa germanica superioara. 2entru me"iul '', selectiile la rampa "e sosire erau ocazia "e a gasi noi subiecti pentru e6perimentele sale me"icale. Garzile care il asistau aveau or"inul "e a parcurge liniile "e "eportati pentru a gasi in mo" special gemenii, piticii, persoanele suferin" "e malformatiile sau "e anomalii fizice, in timp ce prin statii se faceau apeluri in acest sens. Acesti cobai umani erau tinuti in baraci speciale, supranumite (zoo). Mengele si&a

concentrat in special e6perientele pe gemeni. 2orecliti in lagar (copiii lui Mengele), acestia "ispuneau "e un tratament special3 puteau sa&si pastreze parul si sa poarte .aine curate, "ormeau in paturi a"evarate, primeau ratii suplimentare si Mengele "a"ea or"ine stricte contra oricaror tratamente reale. Au "in umanitate, ci pentru a&si pastra specimenele in stare "e sanatate buna pentru e6perimentarile sale. !imp "e -1 "e luni cat a stat la Ausc.@itz, lui Mengele i&au servit "rept cobai umani apro6imativ 1.9$$ "e gemeni. Mai putin "e -$$ i&au supravietuit H 'ubiectele e6perientelor sale erau aproape intot"eauna asasinate pentru a fi "isecate. Acesti gemeni au fost supusi "iferitelor e6periente 3 erau fotografiati, li se luau amprente "igitale, se observa ra"acina parului, iar Mengele isi nota tot. 4opiii tineri erau pusi in custi izolate si supusi unei mari varietati "e stimuli. Me"icul '' a realizat toto"ata un mare numar "e manipulari sanguine, prelevan" esantioane "e sange pe care le&a in*ectat "e la un german la altul "intr&o grupa sanguina "iferita pentru a nota reactiile. Altora le&a inoculat agenti infectiosi pentru a testa in cat timp mureau "in cauza bolii. ,l a realizat e6periente pe ma"uva spinarii, pe corzile vocale, a operat fara anestezie pentru a efectua ablatia membrelor sau organe. 4el putin intr&o ocazie a incercat "e a crea un caz "e (siamezi artificiali) cusan" venele a "oi gemeni. Atunci can" un geaman a "ece"at, fratele sau ori sora sa era "e*a con"amnat =a? la moarte sigura3 Mengele a or"onat o "isectie ime"iata a copilui asasinat pentru a stabili (o autopsie comparata). 4at "espre copiii pe care nu&i "orea, s&a intamplat sa&i con"uca c.iar el la camera "e gazare, ceea ce numea (plimbarea catre semineu). ,6perientele (%ngerul mortii) au recurs si la raze I, cu care a sterilizat intr&o zi un grup religios polonez, arzan"u&i foarte profun". A efectuat si transplanturi "e ma"uva, castrare sau sc.imbare "e se6, la rezistenta la presiune, la frig sau la curent electric prin a"ministrare asupra "etinutilor "e socuri "e inalta tensiune. %n primavara s&a interesat in mo" particular "e culoarea oc.ilor urmarin" "aca poate sau nu sa o mo"ifice. Astfel, a in*ectat in oc.ii cobailor sai pro"use c.imice, provocan"u&le "es orbirea. Ma*oritatea "intre ei au fost asasinati, oc.ii lor fiin" prelevati si pusi "e Mengele pe zi"ul biroului sau. 0ar el a "isecat si copii vii. ,santioanele "e sange cat si o parte "in organele prelevate au fost trimise lui von 1ersc.uer la Berlin cu o analiza a e6perimentelor sale. 4u toate acestea, totalitatea atrocitatilor comise "e Mergele ramane necunoscuta. %nregistrarile trimise la Kaiser Wi.elm %nstitut au fost "istruse "e aviatia aliata cu cele "oua camioane care le transporta. Mengele a plecat "e la Ausc.@itz&Bir;enau in noaptea "e 1: spre 1> ianuarie 1 79, can" lagarul a inceput sa fie evacuat. ,l s&a "us la lagarul "e la Gross&5osen, pe care l&a parasit inaintea eliberarii acestuia "e catre rusi la 11 februarie 1 79. Apoi a fost la Maut.ausen, "upa care s&a ascuns la unul "in vec.i sai colegi "e la /ran;furt. %n ianuarie, pe can" s&a "eg.izat in sol"at al We.rmac.tului, a fost arestat in 'a6a "e americani sub numele "e "octor <l /ritz Hollman =sau <lman? si "etinut intr&un lagar "e prizonieri "e razboi in apropiere "e Munc.en. 0esi ''&ist, Mengele nu avea grupa sa sanguina tatuata pe brat ignoran" a"evarata sa i"entitate, americanii l&au eliberat. Mengele s&a refugiat atunci in regiunea sa natala, nu "eparte "e Gunzburg un"e a pastrat numeroase contacte cu familia si cu prietenii sai care il informau "espre evenimente. %ncepan" cu #$ octombrie 1 79, el a lucrat ca muncitor agricol in ferma lui George /isc.er, in apropiere "e 5osen.eim. A ramas acolo trei ani fara sa se nelinisteasca. %n

august 1 7>, s&a reintors la Gunzburg pentru a trai un"e s&a ocupat "e "ezvoltarea societatii tatalui sau. /amilia Mengele a cumparat *umatate "in /ar"o /arm KG, o firma argentiniana "e constructie "e masini agricole. 0ar autoritatile aliate au inceput in sfarsit sa&l caute pe me"icul "e la Ausc.@itz. Mengele a parasit "eci Germania in august 1 7 sub numele "e Helmut Gregor cu un pasaport care i&a fost inmanat "e comitetul international "e 4ruce 5osie. !recan" prin %talia, s&a imbarcat la Genova pe un pac.ebot "e curse lungi, in "irectia Argentina. %n tara "in America "e 'u", s&a integrat foarte usor intr&o comunitate "e fosti nazisti crean" rapi" o retea "e prieteni a"evarati care l&a a*utat sa se instaleze la Buenos Aires un"e a e6ercitat o vreme me"icina. %n 1 97, el a primit vizita tatalui sau Karl si a "ivortat "e %rene. <n an mai tarziu, "upa ca"erea generalului 2eron a emigrat cateva luni in 2araguaB. %n 1 96, Mart.a Maria Hill, va"uva fratelui sau Karl ="ece"at in 1 7 ?, l&a vizitat impreuna cu fiul sau 5olf. 0upa intoarcerea lui Mengele la Buenos Ares, si&a luat numele sau, fara nicio teama. !imp "e mai multi ani, a "us o viata "e familie confortabila in +os 8livos, cartierul sic al capitalei Argentinei. '&a casatorit cu Mart.a la Montevi"eo, in <ruguaB, in 1 9>. 'imtin" totusi amenintarea unei posibile e6tra"ari ca urmare a aparitiei numelui sau pe lista criminalilor "e razboi nazisti cautati, el s&a instalat in mai 1 9 la Asuncion, in 2araguaB, un"e a "esc.is un cabinet me"ical si a cerut nationalitatea paraguaBana. Aceasta i s&a "at "e catre curtea suprema "e *ustitie "in Asuncion la -: noiembrie 1 9 , gratie unor garantii false prezentate "e "oi martori, Werner Jung si Ale*an"ro von ,c;stein. %ntre timp, la : iunie 1 9 , 5epublica /e"erala a Germaniei a lansat un man"at "e arestare impotriva lui. 0ar guvernul paraguaBan a refuzat cererile "e e6tra"areC H.. 1anatorii "e nazisti nu au ramas in acest timp inactivi. %n 1 6$, Mengele a aflat fara in"oiala "e capturarea lui A"olf ,ic.mann la Buenos Aires "e catre Mossa". 'imtin"u&se amenintat s&a "us in Brazilia in vara anului 1 6$. 'ub numele fals "e 2eter Hoc.bic.;et, intro"us "e Wolfgang Ge.rar" "e la care i&a imprumutat mai tarziu i"entitatea, a "evenit a"ministratorul firmei Aova ,uropa, propietate a cuplului 'tammer, in apropiere "e AraraJuara, la #$$ ;m "e 'ao 2aulo. %n 1 61, el a urmat cuplul pe noua propietate, in regiunea 'erra Aegra la 19$ ;m "e 'ao 2aulo. Abia acolo a "escoperit 'tammer a"evarata i"entitate a a"ministratorului lor. 0ar Mengele a amenintat si le&a cumparat tacerea gratie interventiei avocatului Hans 'el"meier, care i&a servit "rept agent "e legatura cu familia sa in Germania. 'i poate a aflat ca, in 1 67, universitatea "in Munc.en si "in /ran;furt i&au retras titlurile universitare. %n 1 66, familia 'tammer si Mengele s&au mutat inca o "ata si s&au instalat pentru mai multi ani in apropiere "e 4airiras, langa 'ao 2aolo. %n 1 :9, insa, 'tammerii au plecat, ce"an" si casa "in ,l"ora"o 2auliste celui pe care l&au prote*at timp "e 17 ani. Mengele si&a sc.imbat inca o "ata numele, imprumutan" i"entitatea lui Wolfgang Ge.rar" care s&a intors in Austria. Josef Mengele a murit innecat la Bertioga, o statiune balneara "e pe litoralul brazilian, la : februarie 1 : , si a fost ingropat, sub numele "e Wolfgang Ge.rar", in mormantul nr.#-1 "in cimitirul "in ,mbu, la #$ ;m "e 'ao 2aulo. Abia in februarie 1 >9, ca urmare retransmiterii "e televiziunile "in lumea intreaga al procesului simbolic al me"icului "e la Ausc.@itz in au"itoriumul "e la Ka" 1as.em, muzeul "e la %erusalim "e"icat memoriei victimelor evreiesti ale nazismului, comunitatea

internationala s&a interesat "in nou "e el. +a #$ mai 1 >9, in curs unei perc.ezitii la "omiciliul lui Hans 'el"meier, politia vest germana a gasit mai multe "ocumente confirman" prezenta lui Mengele in Brazilia si moartea sa in 1 : . %ntr&o saptamana, prin interme"iul familiei Bossert, politia braziliana a localizat mormantul "e la ,mbu. ,6pertizele me"ico& legale au atestat ca era vorba "e resturile lui Mengele. %n 1 -, testele A0A realizate cu arco"urile fiului sau 5olf au certificat "efinitiv i"entitatea sa.

Вам также может понравиться