You are on page 1of 2

Higrotermica -parte a fizicii constructiilor ce se ocupa cu studiul fenom de transf de energie si masa prin elementele anvelopei constr.

Transf de energ se refera la studiul transferului de caldura.trasnf de masa = difuzia vaporilor de apa in elementele de constructie Anvelopa clad=elementele clad care delimiteaza spatiile incalzite de exterior sau de spatiile neincalzite- fenom de transfer de masa au loc in mod natural din perete cu potential ridicat spre cele cu potential mai scazut Marimi higrotermice Temperature= parametru de stare ce masoara starea de agitatie a particuleleor unui corp. camp de temp spatiala=multimea pct dintr un spatiu cu temperat diferite.camp plan de temperat, camp unidirect de temp Detaliu-contine-geometria si dimensiunile, functiile fiecarui strat, materialul din care este executat stratul, caracteristicile termotehnice, conditiile de conturTsi,Tse Presiunea P=Paer uscat+Pvapori de apa. Presiune a de saturatie=pres la care ajung vap. Inainte de a se tr in picaturi. umiditate relativa =Pv/Psx !!"-specifica unei sg temperaturi Suprafete i oterme-multimea de puncte cu aceeasi temp dintr un spatiu. Prop!-suprafetele izoterme nu se intersecteaza si nu se ating-daca forma ramane constancta in timp supr izoterme se numesc suprafete stationare si daca nu, supr nestationare "ur#e i oterme -planele de sect-izoterme sunt considerate in acelasi pln geometric sau de sectiune -utilizate in faza de optimizare a alcatuirii a unui element stratul de termoizolatie-evita fenom de condens -cur#ele izoterme au aceleasi prop ca si izoterme in regim termic stationar forma lor ramane const, in nestationar forma lor se mod in timp marimi termo-tehnice caracteristice -cantitatea de caldura $=cm%T, c=cald specifica, m=masa corpului,%T=variatia de temperature a corpului, %T&!-fenom de racire, %T'!-fen de incalzire,corpul a#s caldura flu$ de caldura def-cantitatea de caldura ce trece printr un elem in unit de timp $=$/t=( )att densitatea de flu$-fluxul de caldura ce trece prin suprafata elementara a elementului de constructie *=$/+ -fluxul de caldura are natura unei viteze gradientul de temperature-modulul gradientului de timp se datoreaza faptului ca sensul fluxului se poate schim#a ,valoarea ramane constancta legea lui %ouriet densitatea de flux este egala cu produsul dintre conductivitatea termica a elementului si gradientul de temperature *=-,IgradtI, minus apare pt ca directia fluxului de caldura, are semnul invers cresterii temoeraturii in groasimea elem transfer termic din elem de constr -principalele noduride transfer sunt conductia, convectia termica si radiatia termica -cele - noduri fizic sunt insepara#ile conductia-tr de caldura prin conductie este specific corpurilor solide, -se manifesta si in corpurile lichide si cu mai mica intensitate in cele gazoase ,=coeficient de conductie termica-masoara cantitatea de energie ce stra#ate un element de constructie gros de m cand intre fetele acestuia este o diferenta de temperature de .elvin. /mentele de constructie sunt corpuri neomogene in care se afla apa in toate cele - stari de agregare -fluxul de caldura traverseaza scheletul solid, aerul, vaporii de apa,sau gheata din porii elementului -conducti#ilitatea termica determinata la temp incaperii este exprimata in #uletinul de analiza pt conducti#ilitatea la ! grade conducti#ilitatea termica creste odata cu cresterea densitatii materialului, duritatii, temperaturii, gradului de umezire a elementului -conductivitatile termice prezentate in normat de proiectare sunt prientate si pot fi folosite la predimens higrotermica a elem -in calculele de proiectare finala se vor utiliza numai conductivitatea termice cuprinse in documentatiile termice de acreditare a materialului in 0omania &!' "onvectia termica 1 specifica suprafetelor

care separa un corp solid de fluidul inconjurator -pe fata interioara a elementelor exista un strat lamelar de aer 1 strat limita- avand grosimea de microni2 pe fata exterioara a elem exista un strat lim melamelar - mici tur#ioane, grosime de microni. (c=)*+m,-. 1 coeficient de schim# superficial de calduri prin conventie. 3cnumeric masoara conductivitatea de caldura schim#ata intre m4 de perete si aerul inconjurator atunci cand dif de temp dintre ele este 56. 7ci = 89(/m4:; 1 interior 7ce = <!9(/m4:; 1 ext -7 creste odata cu cresterea dif dintre temp aerului si temp de pe supraf elementului -7c 1 creste odata cu cresterea vitezei de circulatie a aerului =pentru aerul int 1 !, m/s, iar exterior 1 > m/s?2 schim#ul de cald, prin conventie, creste odata cu rugozitatea supraf elementului2 7 depinde de directia fluxului de caldura si de raportul intre lung si lat supraf. &!& /adiatia termica -coeficientul de schim# de caldura prin radiatie @ 70=9(/m4:;2 masoara cant de caldura schim#ata intre supraf elem si mediul inconjurator, cand intre supraf si aer e o dif se temp de :. Schema practica0 9evenimentul real;&9model fizic =simuleaza evenimentul real?;&9modelul matematic =im#raca modelul fizic?;&9metoda de rezolvare a modelului matematic;&9instrumentul de rezolvare =aplicarea mat?; (ri = (rc = 1 *+m,-transferul/a#sor#tia de caldura-prin radiatie -7r depinde de dif dintre supraf elementului si aer, creste odata cu cresterea ei, creste odata cu gradul de finisare a suprafetelor, este influentat de culoarea elementului. =pentru corpurile de incalzire se recomanda culori cat mai deschise si supraf cat mai lucioase?. &!1! Schim#ul glo#al de caldura la supraf elem -se produce simultan atat prin radiatie cat si prin convectie =fen fizice insepara#ile? -79(/m4/:; 1 coef de schim# superficial de caldura prin radiatie si convectie 7=7c+7r 7i=7ci+7ri=8+8=A (/m4: 7e=7ce+7re=<!+8=<8 (/m4: acestea sunt valori de proiectare. 1! 2cuatiile diferentiale ale conductiei termice -pentru a introduce ec dif se scrie echili#rul energetic pe un paralelipiped elementar decupat din elementul de constructie BBB , 1 conductivitatea termica c 1 caldura specifica C 1 densitate aparenta echili#rul@ $ +$<=$-+$8 unde $ -cant de caldura care intra in elem pe primele - supraf ale lui in timpul %t2 $<cant de caldura cedata de sursele interioare de caldura in timpul %t2 $--cant de caldura care iese pe celelalte - supraf ale elem in timpul %t2 $8-cant de caldura a#sor#ita sau cedata de elem pentru var temp acestuia cu dT grade =pentru a se modifica temperatura corpului? *x+dx=*x+d=*x? $ +$<-$-=$8 1 ec de #ilant energetic 9D4T/Dx4;+9D4T/DE4;+9D4T/Dz4;+ +9*)/,;=9cC/,;+9DT/Dt; 1 ec diferentiala a cond termice spatiale pt corpuri omogene cu izvoare interioare de caldura. 1!3 4enerali area ec diferentiale ale transf de caldura -,- varia#il pe o axa =& se introduce su# derivata -ec dif ale conductiei termice pt corpuri neomogene in reg termic nestationar0 D/Dx9,=DT/Dx?;+D/DE9,=DT/DE?; +D/Dz9,=DT/Dz?;=cC=DT/Dt? 1 spatiala D/Dx9,=DT/Dx?;+D/DE9,=DT/DE?;= cC=DT/Dt? 1 plana D/Dx9,=DT/Dx?;= cC=DT/Dt? 1 unidirectionala -in cazul ec cond termice pt corpuri neomogene in reg termic stationar, formulele sunt aceleasi, doar ca termenul cC=DT/Dt?=! -ec unidir D/Dx9,=DT/Dx?;=! sta la #aza calcului num al elem de constr. -determinarea campurilor de temp spatiale, plane, unidirectionale si din elem de constr se face prin integrarea ec diferentiale, punandu-se conditii la limita =temp int si temp ext? 5! /e olvarea numerica a ec dif ale transf de caldura 5!3 ec transf unidirectional de caldura in regim termic stationar

D/Dx9,=DT/Dx?;=!2 cond de contur@ Ti=<!56, Fi=G!" BBBBBBBB 7i=A (/m4: Te=- A56 7c=<8 (/m4: aerul int si ext are gros unitara 0 +0<+0-=0 =suma rezistentelor la transf termic a fiecarui strat de material = rez la transf termic a elem? 0!=0i+0 +0<+0-+0e=0i+0+0e 1 rez glo#ala la transfer termic =& un producator tre#uie sad ea 0, nu 0 !2 - rez e direct prop cu d =& 0 =d / H9m/(/m.; 9m<./(; 0<=d</< H2 0-=d-/- H2 0i= /7 2 0e= /7e. Prima conditie de proiectare@ 0!I0! nec 2 0! nec 1 din normative =pt fiecare elem de constr se prec 0! nec?, pt pereti 0! nec= ,8 m<:/(. Pt a sta#ili relatia de calcul pt temp se redeseneaza elem la scara rezistentei termice. BBB 6aract acestui mod de reprezentare e ca variatia temp se reprez liniar. %Tsi/%T = 0i/0! =& %Tsi=%T/0! 0i 2 Tsi=Ti%Tsi =& Tsi=Ti 1 =Ti 1 Te?/0! 0i 2 %T /%T==0i+0 ?/0! =& %T =%T/0! =0i+0 ? T =Ti - =Ti 1 Te?/0! =0i + 0 ? Temp intr-un strat e egala cu temp int din care se scade rap dintre temp interioara 1 temp ext cu 0!, inmultit cu suma rez la transf termic de la interior pana in stratul respective. T<=Ti - =Ti 1 Te?/0! =0i + 0 +0<? Tse=Ti - =Ti 1 Te?/0! =0i + 0 +0<+0-? J doua conditie de proiectare este Tsi&Tnoua /e olvarea numerica a campului plan de temp! in regim termic nestationar!

la difuzia vaporilor denumit factorul de re istenta la difu ia vaporilor! / .R #eton T -> si la vata minerala T < BBBBB 0v= rezistenta la transfer de vapori 0v= 0v + 0v<+ 0vfluxul de vapori are directia U pe elementul si sensul de la zona mai calda spre zona mai rece =iarna de la int. spre exterior? are rezistenta de transfer la vapori neglijata 0v = d x / .R 2 0v< = d< x / .R< 2 0v- = dx / .R- . / .R 1 coeficientul rezistentei la transferul vaporilor 1 numeric masoara de cate ori mai incet se difuzeaza vaporii de apa printr-un perete din materialul respectiv gros de un metru, decat se difuzeaza prin aer. / .R 1 este adimensional Fi,e = umiditate relativa9"; i = interioare e = exterioare Fi = 8> MV>"- in incaperi normale Fi = G!" - camera de zi Fe = V! M A!" BBBBB ps = presiunea de saturatie p! 1 este presiunea peste care vaporii de apa se transforma in apa . Psc Fa = !!9"; Ti grafic Psi Te grafic Pse Pvi = presiunea vaporilor la exterior =partiala? Pvi = Fi x psi / !! Pve = presiunea vaporilor la exterior = partiala? 0etea de discretizare, paralela cu axele de Pve = Fe x pse/ !! 9pe; relatiile numerice pentru calculul presiunii coord. Ka intersectia axelor se formeaza nodurile.=& un sist. alge#ric liniar cu atatea partiale a vaporilor in straturile elem. +e sta#ilesc dupa aceeasi procedura utiizata nec. cate noduri. pt fiecare nod@ la sta#ilirea temperaturii =& se deseneaza =D/Dx?=,BDT/Dx?+=D/DE?=,BDT/DE? elem. deformat la scara =!2 intre noduri avem #arele retelei-are rezistentelor de vapori caract. termo tehnice denumite BBBBB permea#ilitati termice =,?. /lem. real se graficul de variatie a presiunilor partiale inlocuieste cu reteaua de pare cu de vapori este reprezentata de o linie permea#ilitati L. +e cunosc temp. in continua inclinata noduri, sir rel de echili#ru -toate calculele se vor conduce pe acest $ -!+$<-!+$--!+$8-!=!, unde $i-!=L=Titip de desen deformat T!?, =& din am#ele -se formeaza % dreptunghice asemenea, T!==L -!T +L<-! T<+L --!T-+L8-! T8?/=L se scrie asemanarea !+L<-!+L--!+L8-!?. Pv = Pvi - Pvi - Pve/ 0v x 0v . T!=r -!T +r<-!T<+MT8, unde rj=Lj-!/ Pv< = Pvi - Pvi - Pve/ 0v x =0v + 0v<?. N=j= 8?Lj-!. "alculul permea#ilitatii termice /tapele proiectarii elem. de constructie la a6nod in centrul elementului difuzia apei L -!=!.>=, %E +,-%E<?/%x . a6 calculul rezistentelor termice L<-!=!.>=,<%E +,8%E<?/%x<. 0i = / 7 2 L--!=!.>=,-%x +,8%x<?/%E<. 0 =d / , 2 L8-!=!.>=, %x +,<%x<?/%E . 0<= d</ ,<2 #6nod pe suprafata el 0-= d-/ ,-2 L -!=!.>=, %E +,-%E<?/%x . 0e= / ,e . L<-!=!.>=%E +%E<?Oi,e BBBBB L--!=!.>=,-%x ?/%E< #6 calculul temperaturii pe suprafata si in L8-!=!.>=,%x ?/%E element. c?nod pe colt iesit c6 determinarea presiunilor de saturatie L -!=!.>=, %E ?/%x Ti total grafic Psi 2 Tsi Pssi 2 T Ps 2 T< L<-!=!.>%E Oi,e Ps< 2 T- Ps- 2 Tse Psse 2 Te Pse . L--!=!.>%x Oi,e d6 rezistentele la difuzia vaporilor L8-!=!.>=, %x ?/%E 0v = d x / .R 2 0v< = d< x / .R< 2 d6nod pe colt intrand 0v- = d- x / .R- 2 L -!=!.>=, %E +,-%E<?/%x . 0 = d8 x / .R8 2 0v= 0v + 0v<+ 0v- + 0v8. v8 L<-!=!.>=,<%E ?/%x< e6 calculul presiunilor partiale a vaporilor de L--!=!.>=,-%x ?/%E< apa la interior si exterior L8-!=!.>=, %x +,<%x<?/%E . - la interior @ pvi = Fi x Psi / !! L>-!=!.>=%x<+%E<?Oi,e - la exterior @ pve = Fe x Pse / !! Jpare a >-a ramura, se schim#a rel de - in straturile elementului @Pv 2 Pv< 2 Pvechili#ru. f6 interpretarea fizica a intersectiei sau /e olvarea campului unidirectional de neintersectiei cur#elor Pv si Ps temp in regim termic nestationar! - se face pe desenul facut la scara =D/Dx?=,DT/Dx?=cCDT/Dt. calculele se fac coresp unui pas de timp Dt rezistentelor la vapori - si acest desen va arata principial in felul pt regim termic stationar, $, cant de cald care intra atata si iese. Pt cel nestationar, urmator @ se produce o acumulare de cald ce reduce BBBBB din flux =& iese mai putin. Pariatia temp ext 777 1 algoritmul picatura 1 o picatura tre#uie sa curga lin de la interior la exterior se resimte la int dupa un timp, numit -in acest caz 1 intru-cat cur#ele nu se defazaj intersecteaza nu exista condens in elem. J-amplitudinea de variatie a temp aerului de constructie ext a- amplitudinea variatiei de temp pe supraf - in cazul < cele < grafice sunt tangente intr-un punct. int. +c = sectiunea de condensare coef de amortizare@ Q=J/a, de unde o cond *vW ' *v 1 restul de apa condenseaza de proiectare Q&=Qnec. mv = =Pvi - Pv< / 0va - Pv< - Pve / 0ve? x X) x -G!! --& Refazajul S- dif in ore intre mom in care la de secunde 9 :g/m<; ext avem temp minima si mom in care la mv = cantitate de condens 2 0ve 1 iese din int se atinge val minima2 S= T imp- T imp. / element 2 pvi 1 intra in element 2 de regula de 8-G ore, in functie de material. X) = nr. Re ore de condensare, care este Transferul de masa! Defu ia vaporilor precizat prin norme, in functie de zona de apa prin elemente de constructii! climatica - fenomenul transf. de masa are loc - avem si cazul - 1 cele < cur#e se simultan cu fenomenul transmisiei caldurii intersecteaza, dar tangentele duse din 1 fenomenele sunt fizic insepara#ile. Pvi, si Pve la cur#a Ps se intalnesc in - din p. d. v. didactic, practic, tehnic pot fi acelasi punct. studiate separat BBBBB - fiecare material de constructie este - fizic nu se poate 0va caracterizat de un coeficient de rezistenta

- se corecteaza cur#aPv ducand tangenta la cur#a Ps - traseul punctat reprezinta valorile reale ale presiunilor partiale ale vaporilor de apa - apare o suprafata de condens se calculeaza cu aceasi fosmula 6JYZK -- relatia pentru determinarea cantitatii de apa condensata mv este identica cu cazul < BBBBB - se duc tangenta la Ps din Pvi, respectiv Pve - aceste tangente nu au punct comun, ca si in cazul < - se corecteaza presiunea vaporilor de apa pe traseul liniei punctate. m) = =Pvi - Pv<W / 0va - Pv-W - Pve / 0ve? x X) x -G!! 0ve 1 vapori care ies 2 0va 1 vapori care intra . - cantitatea de condens din masa elem. este limitata de prescriptiile in rigoare pentru fiecare tip de material in parte. - in cazul in care cresterea umiditatii masice @ %(efectiv ' %( adm. - %(efectiv este & decat %( adm. 1 conductivitatile termice se corecteaza tinand seama de umiditate si se reia tot calculul termic. - in faza de proiectare nu se admite cresterea umiditatii efective peste cea adm. =& se schim#a grosimea straturilor, se schim#a tipurile de materiale, tipul #arierei de vapori 6resterea umiditatii masive =%(efectiv? BBBBB - condensul preluat de grosimea stratului termoizolant = grosimea stratului ce se umezeste = d)? BBBBB f) = densitatea materialului care se urmareste %(efectiv = =m) / d) x f) ? x !! 9 "; /tapele privind calcului masei de vapori @ 8! verificarea acumularii condensului de la an la an BBBBB - nu au voie sa se intalneasca cele < cur#e, nici macar tangente - pentru cele 8 zone climatice sunt sta#ilite temperaturi exterioare de calcul si umiditati exterioare relative de calcul @ Te si Fe - cantitatea de apa condensata pe timpul iernii e mai mica decat cantitatea de apa ce se evapora in timpul anului m) ' mv - daca cantitatea de condens e #ine sta#ilita, atunci capacitatea de evaporare e mult mai mare - in cazul in care exista acumulare de ape progresva de la an la an se opreste calculul si se schim#a solutia de proiectare 88! 6alculul cantitatii de condens a6 calculul iterativ - se determina temperatura exterioara la care incepe condensul BBBBB Te 1 e valoarea ar#itrara 2 TeW' Te 2 TeW ' Te[ ' Te BBBBB - se mareste sau se micsoreaza Te reluandu-se calcule pana cand cele < cur#e sunt tangente intr-un punct Ps t = Pv t \ Pst - Pvt \ ' ! Pa -la calculul manual ! 1 > ori - pe calculator >! 1 -!! pasi / repetari - corespunzator temperaturii de incepere de condens sunt date in ta#el pe zone climatice BBBBB X) = numarul de ore de condens Xv = numarul de ore de evaporare Tec = temperatura exterioara de calcul #6 considerand Tec , X) , Xv 1 = Te[ ? 1 se reia calculul la condens BBBBB in aceasta etapa intotdeauna, cele < cur#e se intersecteaza sau sunt tangente se determina m) se determina %(ef si se compara cu cea admisi#ila @ %(ef. ' %)adm. -corespunzator temperaturii exterioare la care incepe condensul , tot pe zone climatice sunt precizate temperaturi exterioare de calcul pe trimp de vara, in care are loc fenomenul de avaporare. se reface calculul cu temperatura de evaporare la exterior si se determina in acest caz capacitatea de evaporare a elem. =m) ? . 6onditia ca un elem. sa fie #ine proiectat este mv & m) ==daca totul este corect ne iese automat mv && m)?? BBBBB 0o = /A+!.! >/!.V!+!.-G>/!.A!+!.!<>/!.]-+ /<8 = !.GG] m<: / ( 1perete de -G>

0o = /A+!.! >/!.V!+!.<]/!.]-+ /<8 = !.G<V m<: / ( - perete d <]! -rezistenta termica a tamplariei tre#uie sa fie mai mica decat rezistenta termica a peretelui : = . 0 = /: = / T !.]! m<: / (