Ion Heliade-Rdulescu, biografie (1802 - 1872) Ion Heliade-Rdulescu (n. 6 ianuarie 1802, Trgovite d.

. 27 aprilie 1872, Bucureti) a fost un scriitor, filolog i om politic romn, membru fondator al Academiei Romne i primul su preedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura romn prepaoptist. Dup obiceiul i n spiritul vremii, Ion Heliade Rdulescu nva limba greac, nainte de a nva s citeasc romnete din lucrarea Istoria pentru nceputul romnilor n Dachia a lui Petru Maior. Frecventeaz coala greceasc de la Schitu Mgureanu; cunoate poezia lui Hristopulos, poet la mare mod, pe care o i traduce. n 1818, el devine elevul lui Gh. Lazr, cruia i va urma la conducerea colii de la"Sf.Sava". Este membru activ al asociailor culturale din epoc: "Societatea Literar"(din 1827), "Societatea Filarmonic" (din 1833), ntemeietor al presei din Muntenia. Mai trziu devine succesorul lui Gh. Lazr la Colegiul Sfntul Sava, dup retragerea acestuia. n 1827 apare Societatea literar, din iniiativa sa i a lui Dinicu Golescu. care promova ideile iluministe: rspndirea colii romneti, nfiinarea unui teatru naional, publicarea de gazete, de traduceri i de opere originale. Aici, Heliade citete din traducerile sale din Lamartine. Un an mai trziu apare la Sibiu Gramatica Romneasc, n care autorul se dovedete un reformator la domeniul limbii; susine simplificarea alfabetului chirilic, fonetismul ortografic, mprumutarea neologismelor din latin i din limbile romanice. La 8 aprilie 1829 apare Curierul romnesc, prima gazet n limba romn din Principate. Civa ani mai trziu este director al colii de muzic vocal, de declamaie i de literatur care avea rostul de a pregti actori profesioniti. n 1836 i adun toate producia literar n volumul Culegeri din scrierile lui I. Eliad de proze i de poezie. Apare, n subredacia lui Heliade i a lui Florian Aaron, Muzeul Naional, supliment sptmnal al Curierului romnesc. n 1846, Heliade propune planul unei "biblioteci universale", menit sa nzestreze cultura noastr cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, ntreprindere uria, ce depea cu mult chiar puterile unei generaii, orict de ambiioase. Este autor a numeroase traduceri, imitaii i prelucrri din clasici ai literaturii universale (Boileau, La Fontaine, Dante Aligheri, Goethe, Byron .a). A militat pentru unificarea limbii romne literare (Gramatica romneasc), 1828. Membru fondator al Societii Academice Romne (Academia Romn) i primul preedinte al acesteia (1867 - 1870). Este un militant pentru drepturile omului fiind ns adeptul aciunilor moderate de acest gen fiind mpotriva revoluionarilor ultranaionaliti. Heliade domina o jumtate de secol de poezie romneasc. i face planuri mari, dar nu le duce la ndeplinire. ncearc toate speciile genului liric, ns produciile literare sunt inegale: unele excelente, altele slabe, lipsite de culoare. S-a dovedit nzestrat pentru poezia satiric i fabula. i n proz, unde are talent, se distinge spiritul su satiric. Cea mai important oper este Echilibru ntre antiteze, prima schi romneasc a unui sistem filozofic.

SBURATORUL Publicata pentru prima oara in 1843,poezia "Sburatorul",reprezinta capodopera liricii lui Ion Heliade Radulescu.Sursa poeziei consta intr-o credinta populara care a generat mitul erotic al Sburatorului.In folclorul romanesc,Sburatorul este o semidivinitate erotica,un demon simbolizand chinurile iubirii.El este conceput ca putandu-se metamorfoza in sarpe,zmeu sau sul de foc spre a patrunde nestiut in casa,unde se transforma intr-un tanar frumos si pasionat,care isi chinuieste victima (fata sau femeie matura),tulburand-o pana la epuizare cu senzatia chinuitoare a dragostei neimplinite.In fond el apare in vis,uneori ca semizeu acoperit cu solzi argintii si cu aripi albe pe umeri. Folclorul erotic consacra Sburatorului cantece lirice,farmece,vraji si descantece.Tema poeziei este zbuciumul sufletesc al unei tinere care traieste primii fiori ai iubirii."Sburatorul" este o balada,lirismul fiind infatisat sub forma epica.Compozitional,poezia este alcatuita din trei tablouri ce pot fi considerate secvente epice: monologul Floricai,tabloul inserarii (pastel) si dialogul celor doua femei care observa patrunderea Sburatorului in casa fetei.Dramatismul primei parti este atenuat de calmul naturii evocate in pastel si de sclipirile de umor popular din dialogul final. Pe parcursul poemului se produce gradat trecerea de la psihologic la fantastic,de la cazul particular al sentimentului Floricai la cazul general al unui sentiment si al unei suferinte a varstei adolescentine.Tranzitia se realizeaza prin evocarea unei nopti pline de vraja in care fantasticul devine posibil.Poemul are o constructie circulara,banuiala confuza a Floricai ( "o fi vrun zburator!") fiind confirmata in final de observatia suratelor.