Cursuri Management Urban

Curs 1
- Structura cursului: astazi orasele 1. Urban Contextul in care evolueaza

2. Planificare spatiala si strategica 3. Managementul urban modul in care orasele se gestioneaza ca reactive incat sa influenteze contextual global Definitii Definitia verbal sau scris; explicarea unui obiect, fenomen, idee, persoana - o insiruire de cuvinte - modalitatea descrierea caracteristicilor gen proxim + diferenta specifica - nu se definesc notiuni mai simple prin notiuni mai complicate - are 2 parti care reflecta modul de a define transmit caracteristicile obiect/fenomen/idei pentru a izola subiectul definit de genul proxim exemplu: gen proxim telefon (toata lumea il stie) instrument de comunicare la distanta diferenta specifica mobil (il izoleaza din clasa telefoanelor) - cu cat genul proxim este mai restrains, cu atat este mai usor sa identifici obiectul prin caracteristica identific diferenta specifica singularizeaza obiectul in grupul respective Decartes Ma indoiesc deci gandesc deci exist - sensul cuvintelor denotativ = propriu conotativ = figurat ia nastere prin referinte la context - dictionarele de specialitate explica bogatia de sensuri/moduri variate de utilizare, teori, modele, exemplificari, informatii etc. Conceptul idee (gen proxim) idee care sta la baza construirii (are o baza creatoare) construiesc = con (cu) struere (a lega); idee fundamentala sintetic si complexa in arhitectura reprezinta punctul din care se pleaca

Cursuri Management Urban schite/crochiu ideatic reprezentari ale conceptului

Model - persoana/obiect cu valori pe care le folosim ca reper, referinta Sistem (gen proxim) ansamblu de (diferenta specifica) elemente legate intre ele prin cel putin o relatie/caracteristica pentru ca se regaseste intre elementele din ansamblu si elementele din afara lui

------ = alt tip de relatie sistem intre 1,2,3 S2 S2 este un subsistem al lui S1 mediu extern (ceea ce este la mijloc, ceea ce este intre, printer si ne inconjoara.NU MEDIU INCONJURATOR) si mediu intern elementele pot fi diferite, mai multe si mai putine sistem simplu sau complex (mai multe tipuri de relatii) sistem dinamic (relatia se modifica in timp) sau static (nu se modifica in timp) sistemul poate interactiona cu mediul extern, poate schimba cu mediul extern (materie, energie, informative) sistem deschis si inchis (cand nu poate schimba) sistemele inchise si statice modele de sisteme pentru a putea construi rationamente/teorii in realitate

Orasul sistem mare, divers, complex, dynamic greu predictibil (Francoise Choay: tentativa de a imblanzi orasul)

Cursuri Management Urban

Acest sistem de relatii vazute ca elemente exista doar daca exista si S1 Structura sistem de relatii afferent unui sistem; orice sistem are atasata o structura alcatuita din suma relatiilor sale; - daca relatiile sale sunt mai puternice devine sistem rigid (se adapteaza greu schimbarii) - exista teoria structurii si structuralismul current in gandire si cultura Model rol de reprezentare gen proxim: sistem cu rol de reprezentare unul dintre mecanismele de gandire umana virtual/concret modelul care reprezinta aspectul- model iconic (icon in greaca veche = chip, in filozofia greaca = semn) sau model functional statice/dinamice fizice/conceptuale

Functia - o relatie - in arhitectura: relatie intre spatiu si nevoile utilizatorului - functionalitate in arhitectura: caracteristica a spatiului architectural - in urbanism: functionalitatea urbana reprezinta capacitatea unui teritoriu de a satisfice nevoile actiunilor care se desfasoara in ea; functia urbana relatie intre spatiul urban si nevoile utilizatorului

Cursuri Management Urban

Curs 2

Contextul in care evolueaza orasele astazi A. Giddens - megatendinta: sesizarea unor procese de schimbare in societate la scara planetara (rol foarte important) Globalizarea = interdependenta la scara planetara Opinie: 95 Bill Gates Danos in societatea Word nu exista globalitate in prezent suntem in al treilea val de globalizare.

Primul val al globalizarii: descoperirea faptului ce pamantul e rotund (Sec. XXI globalitate) - mutatiile economice care apar odata cu aceste noi descoperiri

Cursuri Management Urban

- rolul pe care comunitatile il joaca in economie - extinderea acestui tip de activitati economice : aducerea materiilor prime din colonii pentru satisfacerea nevoilor din metropola - 1492 proces care caracterizeaza trecerea de la Evul Mediu la era moderna: banii ca marfa, nu ca moneda - aparitia sistemului bancar = aparitia sistemului capitalist + lume moderna (Favier, Istoria banilor) - liga hanseatica: asociere de orase la scara europeana (fac schimburi economice intre ele pe rute pe care le aparau si aveau monopol/ superioriate zone economice exclusive) Ex: Vern (zona actuala a Sankt Petersburg) - Helsinki N Poloniei N Germaniei Suedia Norvegia Brujes -Londra - marile importuri antice erau un fel de exercitii de globalizare - sec. XVI mobilitate mare de marfuri : perioada de constructie a lumii capitaliste, relatie bazata pe schimb financiar Al doilea val al globalizarii: sec 18-19 generat de Revolutia Industriala -materia prima adusa din colonii in metropola, prelucrata si redistribuita -activitate industriala productivitate sporita a muncii nevoie sporita a distributiei marfurilor. - 1905: Henri Ford decide ca automobilul sa devina un bun de larg consum - a inventat: linia de asamblare/banda de montaj = creionarea economiei de scara (atunci cand se fabrica multe elemente din acelasi produs: diferenta dintre costul de vanzare si costul de productie mica dar nu conteaza pt ca profitul se cumuleaza) avem nevoie de piata/ de cerere sfatul national 1848 miscarea revolutionara
5

Cursuri Management Urban

1848 apara statul national (model de organizare statala): printre atributele suveranitatii nationale se numara si economia Protejarea economiei nationale prin finantari/ mecanisme fiscal (taxe, impozite mai mici) influentez concurenta Tensiune intre economie si statele care pun bariere de patrundere pe piata

- presiune asupra granitelor apare fenomenul de transparentizare a granitelor (tendinta de unificare a pietelor - ex. petrol) semn/caracteristica a globalizarii - odata cu raspandirea tehnologiei apare raportul calitate pret Ideologie: Consumerism A izbucnit ca revansa in urma celui de-al doilea razboi mondial. -dorinta de a avea mai mult decat ai nevoie/folosesti (un produs se termina moral inainte de a se termina fizic) Caracteristici ale globalizarii Mobilitatea activitatilor economice si a fortei de munca foarte calificata - Multinationala transnationala (puternica influenta politica) - Se pastreaza in metropola management-ul superior, know how-ul, designul Delocalizarea / Relocalizarea Mobilitatea capitalului - Aparitia produsului financiar la scara mare Mobilitatea serviciilor (fortei de munca) - Aparitia unui flux migrational invers dinspre colonii spre metropola (mobilitatea fortei de munca) Mobilitatea unui mod de viata (mobilitate culturala, a informatiei)

- dinamismul economiei viteza schimbarilor

Cursuri Management Urban

Curs 3
Activitatile economice prima se indreapta catre: sursa de materie

- mana de lucru ieftina - reglemetarile mediului permissive - orase attractive -- Mobilitatea capitalului unificarea pietelor financiare pred. ratelor de schimb -- Mobilitatea serviciilor foarte variate - companii care devin globale - in costul unui produs manopera are valoare mica -- Mobilitate a fortei de munca f calificata - 30-40 ani nevoia de a asigura un trai decent/ conditii de viata : mobilitatea unui mod de viata, a unei paturi privilegiate -- Mobilitate a consumului (stimulate de consumerism) -- Mobilitate culturala Data de mobilitatea informatiei (component fundamental a globalizarii), asigura rentabilitatea

Perceptie a globalizarii ca proces uniformizator proces de aculturatie se observa si un fenomen invers: glocalizare = globalizarea localului (elemente de consum local se transforma in marfa desfacuta global) ex: restaurantele de sushi, masaj thailandez nu va uniformiza nivelurile de dezvoltate (mentine diferentele) pe masura aparitiei a noi probleme apar si noi component proces pe care il traim si care are castigatori si perdanti

Cursuri Management Urban

globalizarea afecteaza toate tarile in acelasi mod (tari/regiuni/orase periferice in afara fluxului mondial afectate prin ricoseuri/consecinte. Ex. Iasi, Botosani, Buzau)

Consecintele pentru orase constau in schimbarea de relationare economica a acestuia. Orasul domina teritoriul afferent lui (sfera lui de influenta interferaza cu sfera de influenta a unui oras de aceiasi talie rezulta o retea de orase dominate de unul mai mare) Orasul competitie pe piata globala. Actiunile industrial nu mai sunt de mari dimensiuni (segmentizarea productiei) nu mai trebuie sa stea la periferie, pot pleca f repede. Orasele nu-si mai planifica viitorul pe o activitate economica certa. Activitatile aconomice devin mai volative. Orasul nu le mai poate mentine doar prin organizarea unei zone industrial functionale f buna. Impredictibilitate! Clasificarea activitatilor economice: activitati economice primare (aglicultura/silvicultura/materii prime/productia de energie) activitati economice secundare (industrale) activitati economice terztiare (de servicii) activitati economice cuaternare (creativitate+valoare economica media, jocuri de noroc). Acest tip de activitati caracterizeaza astazi un oras global. - f mobile: tin de calitatea vietii, oameni cu aceleasi preocupari, distractie Economia serviciilor orase cu economii avansate Bucuresti: cantitate f mare a fortei de munca in servicii, dar prodictivitate pe cap de locuitor scazuta Olanda 16-18% pros brut din activitati de consultant in afara tarii lor.

Cursuri Management Urban

Confortul locuirii, mediul urban, calitatea vietii component esentiale pentru mentinerea activitatii economice Ex. Hamburg traditie a editurilor transfer al activitatilor economice sedii de televiziune (oras atractiv) Componente globala system urban global John Friedmann & Saskia Sassen ipoteza oraselor globale exista orase importante pentru intreaga lume (Londra, New York, Tokio) aceste orase nu au o pozitie inexpugnabila

- orase cu rol puternic intercontinental: Istanbul, Los Angeles, San Francisco, Sao Paulo, Cairo, Vancouver, Barcelona, Islamavad, Mumbai, Singapore, Miami - orase capital: mai mult sau mai putin inflente -orase care sunt capital dar a caror influenta este de rang European: Milano, Munchen, Frankfurt, Amsterdam, Rotterdam, Marseille, Lyon -metropole in Romania: Bucuresti, Timisoara Noua ierarhie a oraselor la nivel global Ex. Porturile intra in implozie/contractie (Rotterdam, Hamburg alianta cu Shanghai)

2. Restructurare economica proces de redefinire a relatiilor fundamentale intr-o economie vazuta ca system 3 modele de restructurare I. restructurare economica in tarile cu economie dezvoltata Ex. Socul petrolier din America (au resimtit Detroit si Cleveland) foarte bun pentru Japonia accelerarea procesului de delocalizare a activitatilor economice. -in momentul colapsului financiar recalificarea fortei de munca - atractivitatea orasului
9

Cursuri Management Urban

Ex. Londra, bazinul Ruhr-ului -reinterventia statului in economie II. tip. de activitati economice - in economii emergente (Indonezia, India, Pakistan, Brazilia, Argentina, Mexic) exod rural-urban : cere forta de munca calificata -orasele nu au cum sa faca fata cresterii -micsorarea fortei de munca in agricultura (criza alimentelor) III. caz particular statele din centrul/estul Europei - combinative a schimbarii ordinii statale cu schimbarea economica de la o economie de stat catre o economie private si orientate catre cerintele pietei - sectoare falimentare: orasa monoindustriale procese de reajustare economica 3. Proces tehnologic -accelerarea lui multitudinea de planuri pe care se manifesta (monotehnologie, inginerie genetic, fizica atomic, fizica cuantica) -proces tehnologic in IT/transporturi - cresterea contitatii de informatii -viteza cresterii accelerate -costul scade -miniaturizarea -convergenta mijloacelor de transmitere a informatiei Cea mai importanta consecinta: Informatia a devein o marfa/ un sub. de productie = produse financiare IT-ul favorizeaza dezvoltarea economica / ajuta la unificarea globala / decodificarea informatiei.
10

Cursuri Management Urban

CURS 4 Progresul tehnologic: Informatia si mobilitatea economica sunt sporite, iar prin intermediul afacerilor si a turismului se creaza migratia categoriilor de munca, deci o nevoie de amplificare a mijloacelor de transport.

11

Cursuri Management Urban 1. Tehnologia informatiei: informatia devine un produs ( nu se cere o suprafata mare, ci o anumita cantitate a pietei ): se proiecteaza, se fabrica , se vinde, se proiecteaza . 2. Transporturile: a) Mobilitatea economica a capitalului, fortei de munca; tehnologia informatiei permite transferul de date, pe masura ce compania evolueaza, transportul ramane la un nivel foarte mare. b) Mobilitatea sporita generate de turism + migratia tuturor categoriilor fortelor de munca ( nevoia de amplificare a capacitatii mijloacelor de transport )=> cresterea activitatilor aeriene Marfa ( produsul ): se uzeaza mai repede moral decat fizic pe piata : performanta + raport calitate/pret. Performanta lunga + calitate => scaderea timpului alocat transportului; lipsa depozitarii

JIT- Just in time: - marcheaza comertul si transportul

bunurilllor ( cat mai putin timp, costuri distributie ) - cere un alt raport intre cost - transport -> marirea transportului aerian -> trecere usoara intre tipurile de transport => container

Door to door ( transport rapid ). Aeroportul devine important

si pentru transportul de marfa mai pretioasa; grad sprit de intermodalitate Mobilitatea umana - Aeroporturile sunt centre de activitati ( sucursale raspandite ). Ele trebuie sa fie cat mai bine legate de oras, departarea de acesta creaza necesitatea unei conexiuni. De asemenea trebuie sa existe depozite pentru marfuri si diferite zone pentru populatie, cum ar fi: sali de conferinte, hoteluri, banci, birouri, centre comerciale si locuire. Exemplu:- America-> exista un nou tip de activitate umana: Edge City: aeroport, intretaieri de autostrazi; aerogara legata de oras + piste mai mari, construite mai departe de oras=> aeroportul devine un nod regional.

12

Cursuri Management Urban -Munchen-> legat prin doua linii de metrou de oras. Cu doua statii inainte incepe asezarea ( edge city ). Tinde sa ia volumul Frankfurtului. Asistam la o reducere a transportului naval ( contractia porturilor ); porturile nu mai au nevoie de o suprafata foarte mare -> eliminam sau structuram unele transporturi. Suprafete enorme sunt convertite, economia orasului se schimba ( forta de munca libera ). Geneva, Barcelona diminueaza activitatile, Hamburg incearca sa redevina concurentul Rottherdamului. Astfel se produce conversia urbana, revitalizarea fronturilor la apa : Rottherdam devine foarte dinamic iar orasul ajunge o anexa a portului. Trenurile de mare viteza: -timpul alocat calatoriilor se diminueaza, sub 4 ore, mai convenabil decat avionul reconsiderarea garilor ca noduri in cadrul orasului Apocalypse Now: gandirea transporturilor, pe orase -> pentru a-si imbunatati accesibilitatea ( noduri intermodale ) Megatendinte ( vizeaza mediul ). Mediul-mijloc, printre, inconjur/ extern, intern ->Poluare ( problema mediului ) ->Dezvoltare durabila ( importanta calitatii mediului in oras ) Constientizarea de catre om ca activitatile afecteaza mediul nu este foarte veche. Problemele au fost vizibile dupa al II-lea R.M. in anii 60-70. A devenit pe parcurs un subiect foarte discutat. In Germania, in 74 este creat primul partid verde; problemele ( generatia I ) erau legate de poluare cu o singura sursa identificabila, avea un contur, avea fie proprietatea de a fi absorbita, fie lasa urme reparabile; era de un anume tip. Generatia II ( 70-80 ): poluare cumulate, care provine din mai multe surse, consecintele sunt mari, situatie greu reversibila, sau chiar ireversibila. -greu de combatut; sursele pe diferite teritorii Anii 90: trebuie o adresare la sursa => politici de descurajare 13

Cursuri Management Urban 1977: tratat de la Kyoto

Dezvoltarea durabila importanta calitatii mediului in oras ->

consecinte in starea de sanatate, comportament social. Think tank/ thinkers pools: grupuri de oameni ce se intalnesc si exprima idei ce vizeaza intreaga societate. Apare o preocupare pentru viitor( viitorologia ); se formeaza cluburi de oameni cu formari diverse; Ex: Clubul de la Roma profita de socul petrolului din 73-74 si dau un raport: limitele cresterii nivelul de crestere al comertului extensive=> model gresit , rata de reinoire mai inceata decat cea de consum, deci epuizarea resurselor globului. 1980: Natiunile Unite decid sa studieze subiectul dezvoltarii Brundlandt ( min. Norvegia ) a prezidat aceasta comisie; raport 1992 reuniunea de la Rio; apare pentru prima data cuvantul sustainable. Dezvoltarea durabila este acel model de dezvoltare care raspunde nevoilor generatiilor actuale si asigura totodata conditia pentru satisfacerea nevoilor fundamenale ale generatiilor viitoare permitandu-le acestora sa aiba si optiunea privind modul de dezvoltare. D.D. adduce economia, socialul, cu edilul-> concept integrator. Dupa 10 ani de la aparitia lui s-a atras atentia asupra nevoilor= nevoi de baza ( hrana, loc de munca, sanatate ). ->responsabilitatea globala colectiva -> treptat s-au adaugat si alte nevoi: patrimonial => absolutizarea economiei sub semnul intrebarii. La Conferinta de la Rio-Agenda 21: think globally, act locally. Dupa 4 ani apare viitorul nostrum comun; Urbanizing Worldreuniune Istanbul 1996-> arata faptul ca orasul se prabuseste economic pentru ca a lasat problemele sa se dezvolte.

14

Cursuri Management Urban

CURS 5
Schimbari in stilul de viata

-sunt in stransa legatura cu schimbarile demografice -doua tendinte paralele -ce aduce globalizarea ca si circulatie a modelelor, valorilor =tendinta de uniformizare -diferente mari intre diferite regiuni ale lumii, rezultate din diferente culturale, religioase, practici de viata, conditii economice

-imbatranirea populatiei =cresterea sperantei de viata (datorita cresterii economice, alimentatiei mai bune, conditiilor mai bune de munca) -oamenii traiesc mai mult iar sporul natural sade

15

Cursuri Management Urban -tinerii se casatoresc mai tarziu, copiii apar mai tarziu, batranii traiesc mai mult

=>dezechilibru in piramida varstelor: -creste nr. celor ce trebuie intretinuti =povara in serviciul de asistenta sociala (pensii, asigurari de sanatate) -scade nr. celor ce contribuie -schimbari in bugetul de timp deoarece -cresterea economica nu e suficienta pentru a asigura locuri pentru noua forta de munca -somajul devine o problema, datorita ajutorului de somaj -scaderea numarului de ore de lucru (ex: Franta-7 ore) =>surplus de timp liber =>nevoie de dotari de recreere -migratia fortei de munca activa

Schimbari: - maturitatea fizica+ maturitatea sexual - formatia universitara care devine problematica - competitie/ambianta - prelungirea stilului de viata - amanarea casatoriei => varsta medie creste, creste si varsta aparitiei copilului - astazi: mod diferit de agregare - familii monoparentale-> dificultate financiara - spatii publice de larga frecventare ( diferite evenimente care inlensnesc relatiile sociale)

16

Cursuri Management Urban - diversitate de locuri, cluburi, diferite functiuni => efemeritatea spatiilor.

Criza statului instarit: perioada dupa al II-lea R.M. Post 1848: Revolutia adduce un nou model de stat => Statul National; aparitia statului ca unificare de state; aparitia ideii de economie nationala; dorinta de egalitate dintre diversele provincii ale statului. locuintele, reconstructia orasului, sistemul de pensii, ajutor de somaj, gratuitatea invatamantului statul social European: 1973-1974: criza petrolului -toate schimbarile impun un alt ritm de viata in paralel cu amestectul etnic -multitudine culturala, diversitate rasiala si etnica = lumea e deschisa incrucisarilor => -o alta structura a veniturilor publice -o alta diversitate a serviiilor publice -furnizarea serviciilor publice nu numai de catre stat, ci si de organizatiile comunitare -servicii publice -> platite -> gratuite

CURS 6 Criza statului instarit

Descentralizarea: statele si-au legitimat existenta prin asumarea responsabilitatii fata de oameni -statul se legitimeaza prin: cadrul legal-> constitutia teritoriu; traditie dobandita sau construita; -suveranitatea: exercitiul puterii

17

Cursuri Management Urban -independenta -cadru institutional isi asuma si servicii publice: la acest lucru se refera descentralizarea Subsidialitatea- decizia in ceea ce priveste rezolvarea problemelor unei comunitati; apropierea fata de acea comunitate. Statele: unitate teritoriala de baza + unitate administrativa ( commune, judete ); ( cateodata cu un grad mare de autonomie ). 4 Modele. 1. Statul centralizat: nu mai exista in Europa. -isi asuma toate puterile: stabileste ce servicii publice se dau, cine ( de regula, el ) , pretul lor, standardele de calitate si controleaza serviciul. -statele socialiste: eminamente centralizate; treptat a disparut proprietatea private -practica subventia la sursa ( pt toti cetatenii asigura surplusul de bani luati print axe si impozite) = egalitarista, dar nu convenabila.

2. Stat deconcentrat: nu mai concentreaza toata puterea ( teritoriului ) , ci are niste institutii cu doua atributii: cine furnizeaza? / variatie in pret ( limite mici ) -se pot utiliza diferit in structura socioeconomica, georgrafica, etc. -nu prea mai exista -> prefectul : luat de la francezi, acum nici Franta nu mai deconcentrata. 3. Statul descentralizat: isi pastreaza majoritatea serviciilor publice, dar da voie si autoritatilor locale sa isi infiinteze altele. ( ex: SMURD ). -nu se mai implica in cine furnizeaza+ marja mai mare de pret ( exista pret maximal ) -imparte cu autoritatile locale controlul; stabileste standard de calitate + subventia la destinatie ( stabilirea baremului pt. subventii, insotit de o usoara crestere de pret ) -universalitate->centro liberal => cel mai raspandit 18

Cursuri Management Urban

4. Devolution: stat cu transfer mare de responsabilitati-redare a puterii -traditia locala este foarte puternica ( Marea Britanie, Olanda ) -mentine doar cateva servicii publice. Ex: Elvetiaprotectia mediului, restul-> transferate -caile ferate,autostrazile,univ.,posta -comunitatile pot renunta sau infiinta servicii publice -nu mai subventioneaza; trebuie sa existe o politica locala de subv. si atunci ea se implica -controleaza doar prin sondaj Conditii care fac posibila descentralizarea: -capabilitatea tehnica -instrainarea comunitatii in unele tari s-a dus in domeniul politic ( devolution, ex: Marea Britanie-Scotia ) Descentralizarea functioneaza acolo unde comunitatea este reactiva.

Management
-se ocupa cu organizatiile si are nevoie de creativitate => arta -a gestiona, a administra, randasi -orientare spre profit- administratia afacerilor Michaela Porter: profesor de management, consultant al guvernelor Management= procesul de utilizare a resurselor unei organizatii in vederea atingerii unui scop prin intermediul a patru component: planificare, organizare, conducere, control. Organizatii: grupare de indivizi care urmaresc acelasi scop 1. Orientare spre profit 2. Nonprofit ( umanitare- UNICEF; cultural- Atheneul Roman; mediu; partidele politice-> aplicarea doctrine= model bazat pe ideologie; biserica; org. profesionale. ) Interes: ->general 19

Cursuri Management Urban ->de grup ->amical/animal ->asociere ->fundatia ( 1 capital cu 1 sau mai multi fondatori ) ONG= organizatii care nu sunt in sfera puterii, adm. 3. Din sfera adm. Publice= organizatii guvernamentale Scop: binele unei colectivitati -functioneaza cu bani publici -funct. Transparent Resurse-> umane-resurse critice ( creativitate ) -> material ->financiare-sunt versatile ->tehnologice---- > know how Planificarea: timp, activitate, scop, resurse, cariera, sociala, elaborarea unui proiect -proces in cadrul caruia se stabilesc scopuri, actiuni pentru atingerea scopurilor, se aloca resurse necesare desfasurarii actiunilor, se ordoneaza actiunile in timp, se stabilesc responsabilii privind desfasurarea actiunilor si se definesc mecanisme de control al desfasurarii actiunilor. 6 intrebari: ce vreau sa obtin? Ce fac? Cu ce resurse? Cand? Cine? Cum controlez? = ne ocupam si de celelalte 3 componente Organizare: proces cu 4 etape 1. Evalueaza tipul de munca su cantitatea de munca 2. Repartizarea muncii pe posture functionale 3. Intre posture creez relatii=> structura organizatorica ( relatii ce se stabilesc intre posture pentru a atinge scopul cu minimum de resurse ) 4. Selectarea, pregatirea si incadrarea resurselor umane. Conducere= generarea de comportamente din partea prganizatiei orientate sprea atingerea scopului : cum sa motivez? Cum sa mobilizez?

20

Cursuri Management Urban

Curs 7
Management process care suprinde urmatoarele etape: 1. Stabileste momentele de control 2. Stabileste standardele de control 3. Masurarea realitatii si compararea custandardele 4. Elaborarea planurilor alternative Controlul cu cat este mai repede depistata o problema. Cu atat mai repede se poate redresa

_nu se poate controla tot timpul costisitor _control punctele de inflexiune _probleme perioade foarte lungi mai trebuie introduce puncte de control (1-0.5) _perioada (6-7) = performanta mare, aproape de final desi timpul este foarte scurt, mai introducem cel putin un punct de control 21

Cursuri Management Urban _5 defect orice drum este ales se pierde timp si bani trebuie sa existe un plan de avarie pentru a nu pierde scopul; dar planul B costa se face un plan B pentru punctele apropiate de final (5.7) se fac cu costuri mai mici in perioada de planificare Planificare (identificarea actiunilor si scopului) - econ, mediu, domeniu social, politica - cele mai frecvente resurse financiare palnuficarea resurselor financiare - planificarea de patrimoniu (achizitie de bunuri) - planificarea de resurse umane - planificarea componentelor managementului - planificarea spatial a teritoriului (orasul = element al sistemului); judeteana, nationala, europeana, globala; - urbana orasul ca aglomeratie, ca intreg + portiuni din oras - de arhitectura = nu proiectele analiza tema + propunere concept - se ocupa de modul in care este utilizat terenul si de masura in care conformatia spatial raspunde nevoilor si asteptarilor - o parte de planificare aspatiala Strategos = conducator al armatei, insarcinat cu gestiunea resurselor ( Grecia Antica) Strategie si operationale (management) _planificare in functie de timp: termen scurt, mediu, lung _in management = planificarea ce se aplica planificarii urbane incepe din 70 _strategia miscari de ansamblu character holistic (holistique)

Ce? Ce fac?

Planificarea strategica _abordare de ansamblu, integral; se face pe termen lung _se elaboreaza pe o perioada definite voluntar _formuleaza scopuri, teluri, obiective strategice [goal] _defineste directii majore de actiune (ansamblu de actiuni); definite general; 22

Planificarea operationala _caracter fragmentar _se elaboreaza pe terment scurt/ mediu _are perioade de timp stabilite _stabileste tinte sau obiective _defineste actiuni masurabile (detaliate) exacte,

Cursuri Management Urban Cu ce? Cand? Cine? Cum contro lam Conclu zii _aloca cantitati mari de _aloca precis si tipul si resurse necesare directiilor cantitatea de resursa _stabileste etape. orizonturi _stabileste termene in ore, zile pentru fiecare actiune in parte _defineste momente _defineste responsabilitati institutionale, structuri individuale si de grup pentru organizatorice fiecare actiune _stabileste modele de control _stabileste momentele si standardele de control _cuprinzatoare, specifica, _fragmentara, detaliata, viziune de ansamblu, exacta, se concentreaza asupra nedetaliata actiunilor _se concentreaza asupra scopului, scopurilor

_operational fara strategic se pierd resurse; imaginea de anasablu o completeaza pe cea strategica si o ajuta la punerea in practica

CURS 8
Orasul = comunitate de indivizi; spatiu -> interactiuni/activitati Planificare strategica - model 8 componente (in 8 pasi) -> consecutivitate, nu linear

23

Cursuri Management Urban

Societatea = diversa, variata, competitive, dinamica. Strategia = urmare a unei decizii voluntare. Componente: prima componenta analiza mediului extern (factori <apa, aer, temperature> + conditii <rezultate din interactiunile factorilor>) + factori, conditii indiferente = incercam sa detectam factorii si conditiile favorabile scopului(oportunitati), dar si factori si conditii care reprezinta riscuri, amenintari; cateodata este bine sa stabilim si pe cei indiferenti pentru ca si acestia pot evolua. A 2a component analiza mediului intern = factori si conditii ce ne ajuta = puncte tari(calitati) sau ce se opun scopului = puncte slabe(slabiciuni); = ne raportam la scop si la ce am constatat in mediul extern competente distinctive

24

Cursuri Management Urban

Mediul extern -> orasul, zona proxima, dar si factori care influenteaza mediul respective

Curs 9
1. Cunoasterea mediului extern
25

Cursuri Management Urban

2. Cunoasterea mediului intern SWOT (strengths/weaknesses/ opportunities/ threats) Audit: financiar resurse umane tehnologic patrimoniu Audit-ul este o sinteza a analizei SWOT. Diagnosticul descrie situatia din mediul interior in rapot cu mediul exterior -identifica cauzele acelei situatii - scenariul if not evolutia probabila a situatiei daca nu se intervine Planificare strategica resurse - timp (act voluntar eu decid pe ce perioada de timp se elaboreaza o strategie)

D diagnostic R resurse

26

Cursuri Management Urban

T timp M misiune V viziune Viziune = text sintetic ce descrie starea pe ca dorim s-o atingem pornind de la diagnostic, peste timpul T in functie de resurse Trebuie sa fie realista/ tangibila/ indrazneata/ ambitioasa Dubla caracteristica: vag/general/nedetaliat dar si specifica (relatia dintre mediul interior si mediul exterior) Stare idealizata Poate fi schimbata tinand cont de anumite resurse si de timp

Misiune = descrie caile majore de la diagnostic la viziune Repozitionare in raport cu resursele si cu timpul 5 caracteristici: trebuie sa inceapa printr-o referire la scop Cuprinde descrierea unor cai majore principale de actiune Descrierea cailor de actiune trebuie sa fie sufficient de clara pentru a putea intelege cum constat progresul catre tinta Misiunea trebuie sa personalizeze, sa individualizeze Sa fie moralizatoare/ sa genereze comportamente orientate catre scop; rol de propaganda (individualizarea subiectelor in raport cu alte asemenea)

misiune deviza ! Diagnostic Misiune Viziune : nucleul strategiei

3. Formularea viziunii si a misiunii - Formularea separate permite mec. de control

27

Cursuri Management Urban

4. Structurarea sistemului de obiective strategice Obiectiv strategic = o stare, un rezultat, o realitate, produsul unui proces 2 feluri: finale / .. Obiectivele strategice formeaza un sistem. Coordonare raportarea la un criteriu interior - o ierarhie. Intarirea tipului de relatii Relatia de: conditionare un element nu poate exista fara altul interconditionare niciun element nu poate exista fara un anumit element coroborare intre elemente exista mai multe tipuri de interconditionare [a+b] > [a] + [b] (rezultatul sumei efectelor e mai mare decat suma efectelor individuale) Relatii foarte stranse sistem rigid : prezinta avantaje: valoros intr-un mediu extreme predictibil Exista nevoia de unele relatii mai slabe : flexibilitate. Calitati ale obiectivelor: Adaptabilitate Flexibilitate Potentare reciproca intre obiective Claritate Amplasare in timp (posibilitatea unei noi raportari la resurse si timp) Evoluabile Coerente (sa acopere viziunea) Ierarhie (ob. Importante si secundare pentru atingerea scopului) Acceptate de organizatie

28

Cursuri Management Urban

CURS 10
1.Analiza M.E. 2.Analiza M.I. => Swot-> misiunea si viziunea 3.4. -> Planificari strategice ( stiri, rezultate, actiuni )/ obiecte strategice -> finale -> de parcurs ( doar etape ) -pot fi relatii de tarii diferite -nu neaparat un sistem omogen, in relatie cu gradul de predictibilitate -se defineste sistemul in raport cu : resursele si timpul -se poate redefini viziunea -sistemul: coerent-acopera viziunea -ierarhizat -obiectivele strategice: - exprimabile in scris -evaluabile -sistemul trebuie sa fie cat mai corent, cat mai acoperitot pentru viziune -asumate -plasate in timp -ne raportam mereu la viziune -tendinta este de suprarealizare a sarcinilor -nu este posibila atingerea tuturor obiectivelor
29

Cursuri Management Urban

-daca tai din obiective, relatiile ->sa vrem mai mult decat viziunea

afectez ni se

sistemul, cere->

tai

legaturilestrategice->

optiuni

Azi: 5. Luarea optiunilor strategice -atat obiectivele cat si relatiile dintre ele -regruparea obiectivelor -folosirea cat mai buna a- resurselor -timpului Cea mai delicata etapa-> nu depind doar de sistemul initial ( 1...4 ) ci si de stilul deciziei ( cine ia decizia: un om, o organizatie ) STUDIU: A. B.

A) Cantitate mare de date ale proceselor, tipurilor de resurse B) Situatie descrisa in termeni generali, nu date exactemanagerii au facut apel la propria experienta Concluzie: curbele lui Gans sunt diferite- dar de ce ? Suntem tentati sa dam mai mult crezare datelor exacte care ni se ofera, decat experientei, intuitiei, etc. Avem nevoie de date + capacitatea de a lua bune decizii -> stilul managerial ( f.important ) 6.Construirea propriu-zisa a strategiei -construirea produsului si a strategiei -cea mai laborioasa -ob. Strategic- rez.unui ansamblu de actiuni - f. Important- controlul actiunilor
30

Cursuri Management Urban

-asocierea sistemului de obiecte strategice cu un sistem de obiective de actiune -> telul: de cate ori definim o dir. de actiune = un set de actiuni, cu diferite relatii intre ele, sa am astfel grupate actiunile a.i. sa valorific relatiile dintre actiuni -> cresterea eficientei resurselor.

-criterii de grupare a dir. de actiuni: -consecutivitate -acelasi tip de resurse -directia de actiune catre- un obiect - doua, trei -existenta sagetilor mici= o structura ( exista o relatie intre doua sisteme ) -cand un obiectiv strategic are prea multe sageti=> complexitate, ne-vulnerabilitate mare.
31

Cursuri Management Urban

-deocamdata- ce obiectiv vreau sa ating si cum fac?

32

Cursuri Management Urban

CURS 11
Construirea strategiei

= obiective si directii de actiuni Subob Obiec . tive 1 1 1 1 2 3 1 2 1 2 2 2 3 C 4 1 2 2 4 D Dir.A ct. A Acti uni a1 a2 a3 a4 b1 b2 c1 c1 c3 c4 c5 d1 d2 d3 d4 1 2 3 4

3 3 3 3 1 2 3 4

Punct de control Actiune principala Actiune secundara in raport cu obiectivul ar putea aparea si in functie de resurse Actiune auxiliara Perioade aglomerate - Sunt actiuni periodice in cascada; exista perioade cu putine actiuni simultane si perioade in care sunt foarte multe actiuni - Ex: perioada 2 este nevoie de multe resurse, in special resurse umane => trebuie sa mai mutam in perioada 1 sau sa externalizez actiuni. - In cazul mai multor strategii, acestea treb. coordonate
33

Cursuri Management Urban

7. PLANURI OPERATIONALE - sunt de mai multe feluri - alegerea tipului de plauri operationale pe care le vom folosi la punerea in practica a strategiei si definirea lor (stabilirea obiectivelor lor principale)

POLITICILE = suita de actiuni la care o organizatie recurge in situatii ce se repeat Politica polis = oras/cetate; politics Policy Poli a slefui Exemple: 1. Companie cu majoritate femei - Politica pentru viitoarele mame - Politica de resurse umane - Politica sociala din partea salariatilor

34

Cursuri Management Urban

2. Politici de avansare in firma, privind finantele firmei, politici salariale, politici de aprovizionare, politici de negociere cu clientii etc. Politicile sunt suficient de maleabile. Caracteristici: Vast, pe termen mediu sau lung Numar mare de obiective, structura in etape, ca si strategiile Au cel mai redus grad de detaliere=> reutilizabile (adaptabile) Politici publice = o comunitate le elaboreaza si le aplica spre binele membrilor sai = nationale, locale + europene = economice, sociale sau de mediu = urbane, rurale sau teritoriale (spatiale) = spatiale sau aspatiale (politica fiscal etc.) sectoriale se ocupa de un anumit domeniu (ex: salubritatea, iluminatul public etc) integrate se ocupa de toate aspectele intr-un anumit teritoriu( ex: zona centrala, accesel in oras, marile cartiere de locuinte) - prin natura subiectului reclama o abordare integrate (politici de locuire, politica de mediu, politica privind mobilitatea) Metoda = descrierea logicii procesului = reutilizabila, vaga Procedura = procesului pas cu pas = reutilizabila, numar limitat de factori Regulile = inflexibile, limiteaza un comportament = repetabile(situatia tip pe care se aplica) = cele mai detaliate Obiectivele planurilor operationale = exacte, masurabile, bine plasate in timp

35

Cursuri Management Urban

CURS 12
Planuri operationale

Programele se elaboreaza pe perioada scurta sau medie

36

Cursuri Management Urban

- Un singur obiectiv in general - Detalierea le diferenteaza de politici - Au menirea de a raspunde unei anumite situatii intr-un anume moment = adecvare situationala => nereutilizabile - Admit etape Proiecte pe termen scurt - 2 caracteristici: vizeaza un singur obiectiv + coerenta (intreg de actiuni) - Cel mai amre grad de detaliere +adecvare situationala ( Solutia anumite problem, anumit timp, anumit context) - Nu pot fi copiate - Exista proiecte foarte mari => proiecte complexe (pot fi si component directe ale unor politici) EXEMPLE 1. Misiune SUA = suprematie mondiala Strategii: politice, control al economice, propaganda, cercetare Politici Au avut diverse programe: de ex. cu mai multe proiecte ce nu s-au fiecare proiect avea nevoie de o

resurselor, militare,

Apolo (Apolo 11-1969) desfasurat secvential; strategie

2. Program de arhitectura (cerinte generice) de locuire, de sanatate, de transport etc. - In cadrul fiecarui program -> proiecte (concretizarea programului de arhitectura) - Politicile socio-culturale nationale vor influenta tipul programelor 3. Planul Urbanistic General 1999 Bucuresti Strategie : obiectiv: Bucuresti poarta E V Obiective strategice Politici : conexiuni internationale, nationale etc Programe infrastructura: linii de mare viteza; cresterea vitezei pe liniile existente; system de gari - Proiet gara Razoare face necesar un alt program pentru zona respective

37

Cursuri Management Urban

4. Barcelona

- Primul caz de planificare strategica incercata si reusita Istorie: - fosta colonie romana - Sec. XIX: inceputul industrializarii - 1850: competitie pentru un plan ordonator de dezvoltare; castigate de Ildefonso Cevda, acesta valorificand o serie de axe istorice si creand patrate de aprox 100 m. Nici astazi gratarul initial nu este complet; el a desenat pe 160 de ani.

38

Cursuri Management Urban

- Sfarsitul sec. XIX infloreste arta catalane( Gaudi, Picasso, Miro) - Pana la sfarsitul secolului XX traieste din industrii, banci - 1930 1974 = dictatura fascista - 1972-1974 = soc petrolier Barcelona afectata in transporturile portuare - 2 expozitii mondiale 1930 pav MIes van der Rohe - 1992 Spania sarbatorea 10 ani de la intrarea in UE si 500 de ani de la descoperirea Americii si Barcelona a adoptat o strategie de imagine - 1992 Spania : jocuri olimpice + expozitie la Sevilla - Restructurare: Bojigas & Martorel au demolat insule din orasul gotic si au creat spatii publice minimale dar de foarte mare calitate -> orasul gotic a reintrat in circuitul touristic - Jocurile olimpice au general un proiect complex, iar in favoarea strategiei orasului s-au luat 2 hotarari: 1. De a nu desfasura JO la marginea orasului pe un sit compact, ci in mai multe localizari. ->interventiile locale au fost gandite in functie de ce urma sa se intample dupa olimpiada: nou port, centru de
39

Cursuri Management Urban

presa + prelungirea ariei dintre ele (->plaja, port) + valorificarea culturii in parallel - 18 luni -> planificare strategica -> au capacitate diferite fonduri - s-au construit 2 turnuri de televiziune ( Calatrava + Foster) 2. Toate locatiile trebuiau sa fie usor de legat + parcaje + terenuri care urmau sa revina comunitatii - 1992, 1998 strategia a fost reevaluata si create noi viziuni - Barcelonetta au dezvoltat tot spatial public din jur si au iluminat strazile, iar cu timpul au inceput sa intre functiuni in interiorul insulei - La S de Ramblas populatie mixta, multi emigrant, locuire densa; au intervenit dupa olimpiada: = Richard Meyer muzeu de arta contemporana ( in N zonei) amenajate 2 strazi si o piata in fata + au aparut galerii, cafenele, hoteluri = 2000 -> reluarea ideii de demolare a unei insule - acest tip de interventii au continuat in tot orasul

40