Desemnarea zilei de 25 octombrie ca zi oficial a armatei este legat de anul 1944, cnd, la aceast dat, Forele Armate Rom

ne au eliberat nord!"estul #ransil"aniei de sub ocu$aia strin% A fost ca o recunoa&tere a im$ortanei zilei de 25 octombrie 1944 $entru istoria Armatei Rom ne &i istoria naional, n ansamblul ei, im$ortan $us n e"iden &i de fa$tul c autoritile tim$ului &i!au asumat un risc% Alegnd aceast zi, s!au su$us unor s$eculaii nefa"orabile lor, care $uteau asocia fa$tele de arme cu ziua regelui 'i(ai, nscut tot ntr!o zi de 25 octombrie, dar n 1921, sau cu forma de gu"ernmnt e)istent nainte de *+ decembrie 194,% Realitatea este c eliberarea nord!"estului #ransil"aniei, la 25 octombrie 1944, s!a $rodus du$ ce Rom nia a ntors armele m$otri"a -ermaniei &i a $artici$at la eliberarea teritoriilor de sub dominaie nazist% Regele 'i(ai &i $artidele $olitice ale "remii au fost motorul acestei aciuni% .ste un moti" n $lus $entru care ziua de 25 octombrie, ani"ersarea regelui, a de"enit /iua Forelor Armate%

Datorita unei greu descifrabile alc(imii a sufletului colecti", atunci cand realizeaza ce"a im$ortant, romanii simt ne"oia sa dedice acel moment de gratie sefului lor, unei autoritati su$reme, sau unui alt re$er cat mai inalt% 0n astfel de caz este si cel al /ilei armatei, 25 octombrie, zi in care a fost eliberata in 1944 1ultima $alma de $amant romanesc de sub ocu$atia (itlerista1 2desi 3asarabia reintrase inca din "ara sub ocu$atie so"ietica4 si care era ziua de nastere a su"eranului de atunci al Romaniei, Regele 'i(ai 5% .ste usor de imaginat ca desfasurarea o$eratiilor militare ar fi $ermis ca momentul eliberarii com$lete a teritoriului sa sur"ina fie $e 24 sau $e 26 octombrie, dar militarii armatei regale au considerat o$ortun acest gest de deferenta fata de cel ce 7ucase un rol determinant in actul de la 2* August de intoarcere a armelor im$otri"a -ermaniei% 5n fond, ei de$usesera 7uramantul fata de 18eam, tara si #ron1% 9ro$aganda comunista a stiut sa oculteze cu multa abilitate dubla semnificatie a zilei de 25 :ctombrie, asa cum a trecut in umbra $erioada ani"ersarii so"ietice de la 2 octombrie a /ilei Armatei% Asa cum $e toata $erioada regimului comunist manualele de istorie uitau com$let sa mentioneze lu$tele armatei romane $e frontul de est im$otri"a so"ieticilor, tot asa 25 octombrie nu a insemnat altce"a decat un glorios moment de lu$ta antifascista% 5conografic, im$resionantul monument al lui ;ida -(eza de la <arei a 7ucat un rol consistent in aceasta unica asociere a semnificatiei acestei zile in constiinta $ublica a romanilor% Astfel, in 1969, adica la un sfert de "eac de la momentul 1944, intr!o com$ozitie grafica im$rimata $e o carte $ostala realizata de .ditura militara, 25 :ctombrie era /iua Fortelor Armate ale Re$ublicii =ocialiste Romania, in acord cu denumirea de atunci a 'inisterului Fortelor Armate si cu s$iritul belicos si incrancenat ideologic al "remurilor% 5maginea monumentului lui ;ida -(eza este neli$sita, ca un re$er al recu$erarii traditiilor nationale, $entru stergerea amintirii e)ceselor $roso"ietice din obsedantul deceniu% 0lterior, in anii >?+, cores$unzator noilor interesele economice si ideologice ale regimului ceausist, in toate ocaziile ani"ersar!$ro$agandistice a fost e)acerbata imaginea

soldatului muncitor $e santierele de constructii, in agricultura, la <analul Dunare!'area 8eagra, in mine, sub de"iza 19entru $atria noastra, Re$ublica =ocialista Romania1% 0lterior si aceasta lozinca a fost umbrita $rin su$ralicitarea $ana la refuz a formulei $ro$agandistice 19artidul!<eausescu!Romania ne $oarta catre $ace azi solia1%

LA 25 OCTOMBRIE 1944, militarii Di"iziei a 9!a 5nfanterie au dega7at, la <arei, ultima brazda de $amant romanesc aflata sub ocu$atia (ortista, incununand astfel lu$ta si 7ertfa zecilor de mii de combatanti $entru eliberarea Ardealului, lu$ta ince$uta in <ar$atii :rientali, c(iar in noa$tea de 2*@24 august 1944% Astfel s!a eliberat intreg teritoriul de 4*%492 Am$, ocu$at $rin Dictatul criminal de la ;iena, refacandu!se in $artea de ;est ade"aratele (otare de stat ale Romaniei% : zi mai tarziu, la 26 octombrie, 'inistrul de razboi, generalul 'i(ai Raco"ita, declaraB Romanii, cu mic, cu mare, tresalta la sunetul trambitelor biruitoare. Ardealul a revenit astazi, prin lupta dreapta si jertfa vrednica, la trupul din care a fost rupt% 3ilanul lu$telor $urtate de armata rom n $entru des" r&irea eliberrii #ransil"aniei este ilustrati" $entru efortul ma7or de rzboi al naiunii rom ne n a$rarea idealurilor sale de libertate &i unitate% Armata rom n a anga7at, ntre 1 se$tembrie C 25 octombrie 1944, 2, de di"izii, un cor$ aerian &i dou brigzi de artilerie antiaerian, totaliz nd un efecti" de 265%,*5 militari 21++%+++ militari mai mult dec t $re"ederile con"eniei de armistiiu4% 9ierderile nregistrate de tru$ele noastre s!au ridicat la 49%,44 de militari 2mori, rnii &i dis$rui4% Dn cursul ofensi"ei au fost eliberate ?,2 de localiti ntre care ? ora&e% 5namicului i!au fost $ro"ocate 11%4*4 $ierderi 2$rizonieri &i mori numrai4% Dn total, $e ntreg teritoriul Rom niei inamicul a nregistrat din $artea tru$elor rom ne ,2%9*, $ierderi%

C 25 OCTOMBRIE ZIUA ARMATEI ROMANE 25 :ctombrie constituie amintirea unei zile de m$linire naional, ziua c nd armata rom n &i!a nde$linit menirea fireasc% De"enit simbol al tuturor btliilor &i eroilor neamului rom nesc, data de 25 :ctombrie a rmas nti$rit n sufletele rom nilor ca zi n care ara &i srbtore&te Armata &i $e cei care au fost sau sunt n slu7ba ei% Din 1?*+, anul nfiinrii armatei rom ne moderne, $ n n 1951, n tradiia rom neasc nu a e)istat o zi dedicat e)clusi" srbtoririi acestei instituii% Aflat n centrul ateniei $ublice, mai ales du$ Rzboiul de 5nde$enden din 1?,,!1?,?, armata a $artici$at anual la manifestrile $rile7uite /iua Dnlrii Domnului, de"enit, du$ 9rimul Rzboi 'ondial /iua .roilor, &i la cele din /iua 8aional a Regatului Rom nei 21+ 'ai4% Dac armata ca organism al statului rom n nu a a"ut $ro$ria zi ani"ersar, n sc(imb, categoriile de fore armate, res$ecti" diferitele genuri de arme, uniti &i mari uniti &i srbtoreau ziua odat cu $raznicele $ro$riilor $atroni s$irituali% Ace&ti $atroni au fost confirmai $entru categoriile de fore armate $rin Dnaltul Decret Regal nr% 1621 din 24%+5%1929, iar $entru unitile ce a$arineau aceluia&i ti$ de arm $rin Dnaltul Decret Regal nr% 1*4* din 1,%+4%19*1% Dn martie 194?, acest gen de srbtoare a fost abandonat, fiind a$oi reluat din anul 1994% Dn $rezent, zilele categoriilor de fore ale armatei &i cele ale genurilor de arm &i s$ecialitilor militare sunt stabilite $rin Regulamentul onorurilor &i ceremoniilor militare, R%-% C 4, a$robat $rin ordinul ministrului a$rrii naionale nr% '119 din 2, se$tembrie 2+++% =rbtorirea zilei armatei n lume s!a instituit, n mod difereniat, de la o ar la alta, du$ $rimul rzboi mondial, cu sco$ul de a oferi societii ci"ile $osibilitatea e"ocrii fa$telor de arme sau e"enimentelor (otr toare din "iaa fiecrei o&tiri% De regul, aceste zile au fost stabilite n corelaie cu momente semnificati"e din istoria modern &i contem$oran% Dn general, armatele din :ccident nu srbtoresc o dat anume ca zi a armatei% Dn aceea&i tradiie se ncadra &i armata rom n n $erioada antebelic% .)ce$ie de la aceast regul fac Frana, care &i serbeaz armata la data de 11 noiembrie C ziua armistiiului din 11%11%191? dintre aliai &i -ermania !, &i 5talia, la 4 noiembrie C armistiiul de la ;illa -iusti din +4%11%191?%

Drapel de lupta al Armatei romane in al doilea razboi mondial Dn ara noastr, $e data de 2+ iulie 1951, 9rezidiul 'arii Adunri 8aionale a emis Decretul nr%125 n "ederea declarrii zilei de 2 octombrie, $entru $rima oar, ca E/iua Forelor Armate ale R%9%R%F% 'oti"ul acestei alegeri l constituia fa$tul c, la 2 octombrie 194*, =talin a$robase organizarea Di"iziei E#udor ;ladimirescuF din $rizonieri de rzboi rom ni, de"enind, astfel, Es mbureleF "iitoarei EArmate 9o$ulareF din Rom nia% #im$ de a$ro)imati" un deceniu srbtorile oficiale rom ne&ti au c$tat un $rofund caracter $roso"ietic, anul ndu!se, $ractic, a$roa$e toate simbolurile naionale &i mistific ndu!se e"ident as$ectele de ordin istoric% Dn 195?, $rin :rdin al ministrului forelor armate, s!a re"enit la tradiiile unitilor &i marilor uniti crora li s!a $ermis s!&i srbtoreasc sau s comemoreze $rinci$alele momente din toat $erioada e)istenei lor% 5deea du$ care ntreaga armat rom n &i a"ea Es mbureleF n Di"izia E#udor ;ladimirescuF de"enea astfel de domeniul trecutului% Dn anul urmtor retragerii armatei so"ietice din Rom nia, $rin Decretul nr% *?1 din +1%1+%1959, /iua Forelor Armate a fost mutat $e data de 25 :ctombrie% Dn Decret nu se face nici o referire e)$licit la moti"ul acestei decizii% Ga "remea res$ecti", ea a re$rezentat un act de cura7% 'oti"ul $rinci$al al deciziei de sc(imbare a /ilei Armatei trebuie cutat n fa$tele de arme ale Armatei Rom ne &i n rezultatul acestoraB rentregirea graniei de ;est a Rom niei &i anularea, de facto, a $re"ederilor Dictatului de la ;iena% Acesta a fost singurul obiecti" strategic naional, realizat efecti" de Armata Rom n $e c m$ul de lu$t, recunoscut 7uridic n art% 2 al #ratatului de $ace dintre Rom nia &i 9uterile Aliate &i Asociate, nc(eiat la 1+ februarie 194,%

Recunoa&terea im$ortanei zilei de 25 octombrie 1944 $entru istoria Armatei Rom ne &i istoria naional, n ansamblul ei, este $us n e"iden &i de fa$tul c autoritile tim$ului &i!au asumat c(iar riscul unor s$eculaii nefa"orabile lor, care $uteau asocia fa$tele de arme cu ziua regelui 'i(ai, nscut tot ntr!o zi de 25 octombrie, sau cu forma de gu"ernm nt e)istent nainte de *+ decembrie 194,% Deci, 25 :ctombrie 1944 semnific data eliberrii totale a nord!"estului #ransil"aniei de sub ocu$aie &i administraie strine% <(iar dac acest teritoriu a fost $reluat iniial de administraia so"ietic, fiind retrocedat Rom niei $e 9 martie 1945 2la c te"a zile du$ instalarea gu"ernului -roza, $e +6%+*%19454, n ziua de 25 octombrie 1944 Armata Rom n a trit un moment nltor, $rin atingerea (otarului firesc al $atriei sale% Ga momentul res$ecti" comandantul Armatei a 4!a, generalul -(eorg(e A"ramescu, adres ndu!se militarilor din subordinea sa, consemna n :rdinul de /i nr% 1+4 din 25%1+%1944, urmtoareleB La chemarea rii pentru dezrobirea Ardealului rupt prin Dictatul de la Viena ai rspuns cu nsufleire !i credin n izb"nda poporului nostru, tineri !i btr"ni ai pornit spre hotarele sfinte ale patriei !i cu piepturile voastre ai fcut z#az ne nfricat du!manului care voia s ajun# la $arpai %&'. (drobit de focul npraznic al artileriei !i de necontenitele voastre atacuri, inamicul a fost iz#onit din Ardealul scump %&', eliber"nd astfel ultima palm de pm"nt sf"nt al rii). <ele consemnate mai sus $un n e"iden fa$tul c /iua Armatei este legat efecti" &i afecti" de #ransil"ania, leagnul genezei &i e"oluiei istorice a $o$orului nostru, de obiecti"ele &i sentimentele Armatei Rom ne, care au "izat ntotdeauna nde$linirea idealurilor naionaleB unitate, inde$enden, su"eranitate, integritate teritorial% 2*ectia +raditii ,ilitare si -ducatie $ivica a ,Ap. / 000.mapn.ro4 ORDIN DE ZI AL COMANDANTULUI ARMATEI A 4-A ROMANE $rin care -eneralul -(eorg(e A"ramescu e"oc eroismul militarilor rom ni n lu$tele duse $entru eliberarea $atriei EArmata 4 =tat ma7or :RD58 D. /5 nr% *92 bis din 29 octombrie 1944 Ga c(emarea rii $entru dezrobirea Ardealului r$it $rin Dictatul de la ;iena ai rs$uns cu nsufleire &i credin n izb nda dre$tii neamului rom nesc% #ineri &i btr ni ai $ornit s$re (otarele sfinte ale $atriei &i cu $ie$tul "ostru ai fcut zgaz de nenfr nt du&manului care "oia s a7ung la <ar$ai% A$oi, alturi de marea armat so"ietic, ai trecut la atac &i du$ lu$te grele de zi &i noa$te, fr rgaz, ai nfr nt d rza a$rare a 'ure&ului% /drobit de focul n$rasnic al artileriei &i de necontenitele "oastre asalturi, inamicul a fost gonit din Ardealul scum$% 9rin $loi, $rin noroaie &i drumuri desfundate, zi &i noa$te ai lu$tat cu un du&man d rz &i (otr t &i l!ai n"ins%

Azi, c nd a"angrzile trec $e $m nt strin, $entru des" r&irea nfr ngerii definiti"e a du&manului, g ndul meu se ndrea$t ctre "oi, cu dragoste &i admiraie $entru fa$tele "oastre de arme% 9este "eacuri "ei fi sl"ii, "oi ofieri &i osta&i care ai eliberat Ardealul% 9e cei care au czut la datorie i "or $reamri urma&ii &i numele lor "a fi scris n cartea de aur a neamului% Dncreztori n destinele neamului &i lu nd $ild de la cei ce au $us $atria mai $resus dec t "iaa, continum lu$ta str ns unii n 7urul steagului &i a tronului% <omandantul Armatei 4 -eneral de cor$ de armat -(eorg(e A"ramescuF COMPLEXUL MEMORIAL CAREI <om$le)ul monumental ridicat n memoria eroilor din cel de!al doilea rzboi mondial s!a construit ntr!o $ia frumoas din localitate &i este creaia scul$torului rom n ;ida -(eza &i a ar(itectului Anton D mboianu% =e numr $rintre cele mai im$untoare &i re$rezentati"e monumente ridicate $e teritoriul rii noastre ntru sla"a eroilor rom ni care &i!au 7ertfit "iaa n lu$tele $entru alungarea (ort(H&tilor unguri de $e teritoriul 9atriei% A fost dez"elit n anul 1964, cu $rile7ul m$linirii a dou decenii de la alungarea tru$elor du&mane de $e ultima brazd de $m nt rom nesc%

Realizat din $iatr alb, com$le)ul se com$une din c te"a elemente scul$turale &i ar(itecturale distincte, armonios legate ntre ele, &i anumeB un ca$ de ran, care dega7 demnitate &i statornicieI o $oart cu ncrustaii ins$irate din crestturile ceardacurilor maramure&eneI o femeie sdind o floareI c(i$ul unui osta&, cu trsturi as$re, im$resionant $rin masi"itatea saI un obelisc care aminte&te de turlele bisericilor maramure&ene% <om$le)ul are urmtoarele dimensiuniB 1? ) 5 ) 12 m% Referindu!se la creaia sa monumental, scul$torul ;ida -(eza s$unea ntr!un inter"iuB JGucrarea are mai multe elemente simbolice, nce$ nd cu acel ca$ de ran care e)ist la ca$tul com$le)ului, simboliz nd rscoalele rne&ti care au fost $e aceste meleaguri% 0rmeaz $oarta 7ertfelor care s!au dat $entru eliberarea $atriei% Kranca, ce m$l nt o floare, simbolizeaz "iaa nou care nce$e% 0rmeaz soldatul eliberator, care sub forma n care e re$rezentat ilustreaz un osta& demn de menirea lui, $artici$ant acti" la eliberarea 9atriei% <a $unct culminant al acestui monument, am nlat obeliscul sau flacra "e&nic, un obelisc ce seamn cu turlele bisericilor de lemn din 'aramure&F% 9e obelisc este s$at urmtorul te)tB J-lorie osta&ilor armatei rom ne czui n lu$tele $entru eliberarea $atrieiF% 2Altermedia4