Liliana Trohin (Chisinau) Os?nda vrajitoriei S?ntem crestini de doua mii de ani.

Totusi, n ultimul timp, remarcam o tendinta v adita spre ocultism, n toate formele lui de manifestare: spiritism, magie, ghicit ul ?n cafea, t?lcuire a viselor, preziceri de tot felul (inclusiv si horoscopul) . Daca rasfoim ziarele si revistele, observam anunturi ale magilor, care sustin ca poseda puteri supranaturale si vindeca orice boala (sa fie oare chiar asa?), ba mai mult, dezleaga si cununiile! Iata cursa ideala n care cad fetele fricoase, c a nu cumva, Doamne fereste, sa ramna nemaritate! Intelectualii s?nt captati si ei n plasa ocultismului, dar printr-o momeala adecv ata nivelului lor cultural: stiintele oculte. Esti considerat modern , destept, cul t daca studiezi extrasensorica, bioenergetica, ufologia, teosofia, ?nvatatura de spre karma, parapsihologia. Cum sa explicam faptul ca ntr-un secol al progresului stiintific snt at?t de rasp? ndite si devin actuale practicile pagne care ?si au ob?rsia lor ?n ritualurile tr iburilor primitive? Cu adevarat, omul fara Dumnezeu se ndobitoceste De ce spun asa? Dar despre ce fel de dezvoltare intelectuala poate fi vorba atunci cnd sursa inspiratiei devine sam anismul? E foarte trist ca nici macar nu vrem sa recunoastem acest adevar. Sfint ii Parinti afirma ca atunci cnd dispare credinta locul ei este preluat de superst itie. Omul este creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu (si nu a maimutei), iata de ce nelinistit este sufletul sau pna nu se va odihni n Domnul (Fer. Augustin, Conf esiuni, 1). Iar atunci c?nd ?l pierde pe Dumnezeu, mai bine zis c?nd ?l scoate d in inima, sufletul nu suporta hiatul, golul, deoarece ramne tendinta fireasca de a se ndrepta spre Cineva. Si atunci aceasta lipsa este acoperita cu superstitii s i ocultism. Pe necredinciosi i putem compara cu un om care a flamnzit timp ?ndelungat si atunc i c?nd gaseste hrana mannca fara a tine cont daca e alterata sau chiar otravita. Tinerii frecventeaza cercurile oculte mai mult din curiozitate. De fapt, ntotdeau na misteriosul, tainicul, necunoscutul a avut o putere seducatoare. Dorinta omul ui de a cunoaste si de a experimenta totul, si binele si raul, este o particular itate mostenita de la stramosii Adam si Eva. Dumnezeu le-a interzis sa mannce din pomul cunostintei binelui si raului, pentru ca ei sa nu amestece bucuria binelu i cu ceea ce duce la opusul acesteia. Porunca, spune Sfntul Grigorie de Nyssa, er a o lege de viata care cerea omului sa nu moara si care l invita sa traiasca n amb ianta binelui si sa ramna n afara raului. Primii oameni n-au ascultat de Dumnezeu si, n consecinta, au devenit muritori. Tot asa, cei care folosesc droguri au dori t, din curiozitate, sa guste din sensatii puternice, devenind n urma acestor experim ente victime neputiincioase si fara vointa. La fel si cei care vor sa patrunda n s ferele supranaturalului, o pot sf?rsi tragic. Caci raul este baltat, adica ni se prezinta totdeauna printr-o iluzie nselatoare, nfatisindu-se cu o aparenta de bin e, n experienta nsa se arata altceva: cunoasterea lui, intrarea n contact cu el, es te ?nceputul si fundamentul stricaciunii si al mortii. Se cunosc cazuri c?nd cei care au intrat ?n legatura cu duhurile necurate au avu t de suferit dereglari de ordin psihologic: dereglari emotionale, senzatii de fr ica, depresii. Unii chiar s-au sinucis. De aceea si Dumnezeu i-a poruncit lui Mo ise: Sa nu fie la tine nimeni care sa aiba mestesugul de ghicitor, de cititor n st ele, de vestitor al viitorului, de vrajitor, descntator, nimeni care cheama duhur ile sau dau cu ghiocul, nimeni care sa ntrebe pe morti, caci oricine care face ac

este lucruri este urciune ?naintea Domnului (Deut. 18, 10). Apoi arata si pedeapsa : Daca un om sau o femeie se ndeletniceste cu ghicire sa fie pedepsiti cu moartea, sa-i ucideti cu pietre (Levitic 20, 27). Cum se schimba constiinta oamenilor: ceea ce condamna Dumnezeu este acceptat cu aclamatii de contemporanii nostri. Multi crestini nici nu cunosc faptul ca a rec urge la ajutorul vrajitorilor este un pacat grav, iar cei care au facut-o sase a ni nu trebuie sa se mpartaseasca (Canonul Sfntului Vasile cel Mare). E cazul ca crestinii sa nteleaga ca la biserica se vine nu doar atunci cnd botezi, cununi sau ?nmorm?ntezi pe cineva. Biserica este Casa lui Dumnezeu, Trupul Tain ic al lui Hristos si are puterea de a-l sfinti, vindeca, si de a-l feri pe om de tot raul. Nu avem ce cauta ajutor nafara Bisericii. Ea este corabia m?ntuirii. F ara dnsa ne vom ?neca ?n valurile pacatelor, asa cum s-au necat toti care nu se af lau ?n corabia lui Noe. Pentru bolnavi, se savrseste Taina sfntului Maslu, despre care aminteste Apostolul Icov n epistola sa: este cineva bolnav ?ntre voi, sa cheme preotii bisericii sa s e roage pentru el, ungndu-l cu untdelemn, ?n numele Domnului (Iacov 5, 14). Vedeti , apostolii nu ne-au poruncit sa alergam la ghicitori sau sa practicam yoga. Tai na Sfntului Maslu este precedata de marturisirea pacatelor, deoarece boala este m ai mult o consecinta a pacatelor. ?mpotriva duhurilor necurate ?n cartile de rugaciune este inclus psalmul 90 si A catistul Sfntului Ciprian. Iar conditia suprema care l va proteja pe om de toate i nfluentele rele este marturisirea ct mai frecventa si mpartasirea cu Sfntul Trup si Snge al Domnului Iisus Hristos. Caci tocmai prin Sf?nta ?mpartasanie ramne Hristo s ?n noi si noi ?ntru El. Or, daca Hristos ramne ?ntru noi, ce ne mai lipseste sa u de ce bunatati am mai avea nevoie? Cine ar mai putea sa ne faca vreun rau? El opreste sagetile viclene care sunt azvrlite spre noi, adapostindu-ne de orice ata c venit dinafara noastra, pentru ca El este Scaparea noastra si Izbavitorul nost ru.