Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Pentru deducera acestei ecuatii se considera un sistem macroscopic format dintr-o conducta cu sectiunea variabila, amplasata intr-o pozitie oarecare. Volumul de control pentru care se intocmeste bilantul energiilor este delimitat de peretele interior al conductei si se sectiunile S1 si S 2 situate la inaltimile H1, respectiv H2 fata de un plan de referinta. Pe aceasta portiune de conducta unitatea de masa a fluidului primeste din exterior lucrul mecanic L M si cantitatea de caldura, Q.
dE = Ei E e dt
(II.112)
in regim stationar:
E = E
i
(II.113)
2
Energiile care intervin la curgerea fluidului in sistemul considerat, raportate la unutatea de masa de fluid sunt: - la intrarea in sistem prin sectiunea S : 1 energia potentiala: gH1 energia cinetica:
1 2 v1 2
energia data de presiunea statica: energia interna a fluidului: U 1 energia mecanica: L M energia calorica: Q
P1Vs1
S2
gH 2
1 2 v2 2
energia data de presiunea statica: P2 Vs 2 energia interna a fluidului: U 2 In aceste expresii: g este constanta acceleratiei gravitationale; H inaltimea; v viteza medie; P presiunea 1 statica; iar Vs= este volumul specific. Inlocuind expresiile energiilor in ecuatia de bilant, 5 pentru curgerea in regim stationar, se obtine:
(II.114)
Relatia anterioara se expliciteaza in raport cu lucrul mecanic consumat din exterior si rezulta:
Este incomod a se lucra cu energii interne si de aceea se exprima variatia energiei interne U = U2 U1 , conform principiului I al termodinamicii:
U = U2 U1 = Q| PdVs
Vs1
Vs 2
(II.116)
caldura introdusa din exterior Q, si caldura rezultata in urma disiparii a unei parti din energia fluidului, Ep ca urmare a frecarilor si a inertiei:
Q = Q + Ep
(II.117)
P2 Vs 2 P1Vs1 =
P2 Vs 2
P1Vs1
d(PV ) = PdV + V dP
s s s Vs1 P1
Vs 2
P2
(II.118)
Care dupa inlocuire in expresia lucrului mecanic si a simplificarilor corespunzatoare conduce la:
1 2 2 L M = g(H2 H1 ) + v 2 v 1 + Vs dP + E p 2 P1
P2
(II.119)
Relatia de mai sus este ecuatia lui Bernoulli in forma generala. Rezolvarea integralei din ecuatia de mai sus necesita cunoasterea ecuatiei de stare a fluidului: =f(P,T).
8
a)
Pentru fluide necompresibile in curgere izoterma, =constant, si deci volumul specific: Vs=1/, este independent de presiune. In acast caz:
P2
P2
P2 P1 1 Vs dP = dP = P1 P1
(II.120)
P2 P1 1 2 2 L M = g(H2 H1 ) + v 2 v 1 + + Ep 2
(II.121)
In ecuatia de mai sus fiecare termen are dimensiunea unei energii raportata la unitatea de masa:
[gH]SI
kg m m N m J m = 2m= 2 = = kg kg s kg s
Ecuatia lui Bernoulli in forma data de relatia anterioara poate fi interpretata astfel: lucrul mecanic de exterior LM este folosit pentru: - cresterea energiei potentiale a fluidului, exprimata prin termenul, g(H2 H1 ) ;
1 2 2 termenul, v 2 v 1 ; 2
10
In calculele ingineresti ecuatia Bernoulli se utilizeaza si in alte forme: - ecuatia Bernoulli in termeni de presiuni:
1 2 L M = PT = g(H2 H1 ) + v 2 v 2 1 + (P2 P1 ) + E p 2
(II.122)
N J in care fiecare termen are dimensiunile unei presiuni: 2 = 3 m m Intr-o forma mai restransa:
PT = Pg + Pd + Ps + Pp
(II.123)
11
unde:
Pg = g(H2 H1 )
Ps = P2 P1
1 2 v Pd = v 2 2 1 2 Pp = E p
( LM P2 P1 ) E p 1 2 2 = HM = (H2 H1 ) + v 2 v1 + + 2g g g
- ecuatia lui Bernoulli in termeni de inaltimi. Se obtine prin impartirea ecuatiei exprimata in presiuni la g:
(II.124)
Hg = H2 H1
(inaltimea geometrica )
Ep g
HM = H g + H d + H s + H p
(II.125)
Se face precizarea ca indiferent de modul de exprimare a termenilor ecuatiei lui Bernoulli, semnificatia fizica a fiecarui termen este aceeasi. 13
b) Pentru fluide compresibile (gaze) in curgere izoterma, densitatea si deci volumul specific depind de presiune. Dependenta de presiune a volumului specific se obtine din ecuatia de stare a fluidului. Pentru gaze la presiuni moderate ecuatia de stare rezulta din legea gazelor perfecte.
m RT RT PV = nRT P = P= V M M RT Vs = MP
P2
Deci:
RT dP RT P2 = Vs dP = ln M P1 P M P1 P1
P2
(II.126)
1 2 RT P2 2 L M = g(H2 H1 ) + v 2 v 1 + ln + E p 2 M P1
(II.127)
Cursul nr. 7
(II.128)