You are on page 1of 124

VALORIFICAREA DESEURILOR

16.

VALORIFICAREA DESEURILOR

Plecand de la ierarhia specifica managementului deseurilor, deseurile a caror formare nu poate fi evitata trebuie valorificate conform posibilitatilor. Masurile de valorificare a deseurilor trebuie implementate acolo unde cele de impiedicare a formarii nu sunt posibile sau unde, din motive ecologice sau economice, nu ar mai fi rationale. Vis--vis de indepartarea deseurilor trebuie sa i se recunoasca valorificarii superioritatea, atata timp cat: !" aceasta este posibila tehnic si cu niste cheltuieli modice de reprezenatare ; !" pentru materialele recuperate este disponibila o piata de desfacere, respectiv poate fi creata aceasta piata. Masurile de valorificare a deseurilor contribuie ca produsele, ambalajele, ca si alte materiale, de care proprietarul lor nu mai are nevoie, sa nu mai ajunga in depozitul de deseuri. Aceste masuri trebuie sa faciliteze mentinerea deseurilor in circuitul economic sau aducerea lor in aceata zona. De asemenea, masurile care contribuie intr-un mod incurajator la cresterea capacitatii de valorificare a produselor, ambalajelor si a altor materiale sunt masuri de valorificare a deseurilor (masuri calitative de valorificare), cum ar fi de exemplu masurile de minimizare a continutului de materiale daunatoare al deseurilor, respectiv al produselor secundare, ca si substituirea produselor, ambalajelor si a altor materiale nevalorificabile cu unele valorificabile. Valorificarea fractiunilor individuale ale deseului presupune insa o separare intre componentele sale valorificabile. Deoarece o separare a gunoiului deja amestecat, mai ales in domeniul deseurilor menajere, nu este posibila decat cu mari cheltuieli si de cele mai multe ori cu rezultate insuficiente, materialele individuale sau grupele de materiale trebuie colectate separat, cu ajutorul sistemelor de colectare si supuse unei valorificari inca inainte de amestecarea cu alte parti ale gunoiului. Aceste masuri prealabile, (care trebuie luate de producatorul, respectiv posesorul deseurilor, astfel incat o valorificare sa fie posibila), apartin de asemenea domeniului masurilor de valorificare a deseurilor. Masurile prealabile cuprind, pe langa organizarea transportului, mai ales separarea deseurilor la locul lor de obtinere (de ex. in gospodarii, in intreprinderi, in locuri publice si in firme de prestari servicii) in resturi valorificabile si nevalorificabile, ca si strangerea lor in recipiente separate. Acest lucru presupune colaborarea motivata a cetatenilor, extrem de importanta pentru ca este singura care mentine sau falimenteaza sistemul colectarii selective. Si pentru componente din deseuri cu continut toxic, a caror ramanere in deseuri ar insemna un pericol pentru om si mediu, ar trebui instituite sisteme de colectare selectiva. Acest lucru este de mare importanta, atat din punctul de vedere al obtinerii unor materiale secundare sarace in substante toxice, ca si al detoxificarii gunoiului ramas, care trebuie indepartat. In principiu, trebuie avut grija ca masurile colectarii selective sa nu intre in contradictie cu cele de impiedicare a formarii deseurilor. Prin colectarea selectiva a deseurilor valorificabile trebuie incurajat comportamentul responsabil al cetateanului
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

fata de gunoiul sau, ca si o exploatare rationala a resurselor, insa nu trebuie distruse nici eforturile in vederea impiedicarii formarii deseurilor. Asa cum s-a aratat deja in Cap. 15.1, valorificarea deseurilor reprezinta doar a doua dintre cele mai bune solutii de gestiune a deseurilor, deaorece prin colectarea si tratarea componenetelor valorificabile ale deseurilor se realizeaza un consum de energie si de resurse destul de ridicat. 16.1 Definirea conceptului si a scopurilor

Ca sinomim pentru notiunea de valorificare a deseurilor s-a incetatenit intre timp notiunea de reciclare. Din acest motiv valorificarea deseurilor se expliciteaza mai indeaproape in contextul reciclarii. De fapt, reciclare inseamna a reintroduce intr-un circuit. Raportat la deseuri, intelegem termenul cu sensul de reintroducere a acelor materiale, consumate in fabricarea si in folosirea bunurilor transformate apoi in deseuri. In Anexa IA a Ordonantei nr. 78/2000 privind managementul deseurilor, modificate prin Legea 426/2001, notiunea de reciclare se defineste ca reprelucrare a deseurilor intr-un proces de productie, fie pentru scopul original, fie pentru alte scopuri. Imaginea ideala a unui circuit inchis nu poate fi transformata in realitate prin valorificarea deseurilor, deoarece aceasta are nevoie de energie innoita si de adaosuri de materii prime. Un alt aspect care trebuie luat in considerare aici este faptul ca, o reciclare veritabila, in sensul ca, dintr-un material uzat (materie secundara) sa se obtine acelasi produs sau un alt produs de aceeasi calitate, are loc doar foarte rar. Aceasta forma de reciclare, la care calitatea produsului reciclat scade, se intalneste si sub demunirea de Downcycling. O prezentare extinsa si sistematica a notiunilor este continuta in Directiva 2243 a Asociatiei Inginerilor Germani (Verein Deutscher Ingenieure; VDI-Directiva 2243), in care gasim printre altele, urmatoarele definitii: !" Recycling (reciclarea) este o utilizare noua sau o valorificare a produselor sau a partilor din produse in forma unor circuite !" Reciclarea in timpul folosirii produsului este reintroducerea produselor folosite, dupa sau fara un proces de tratare de ex. procesul de prelucrare-transformare a produsului -, folosindu-le in aceeasi forma intr-un nou stadiu de utilizare (reciclarea produsului). !" Reciclarea deseurilor din productie reprezinta reintroducerea intr-un nou proces de productie a deseurilor din productie, ca si a materialelor auxiliare si a combustibililor dupa sau fara un proces de tratare adica proces de prelucrare -transformare (reciclarea materialelor). Pentru diferitele forme si procese exista alte forme ale reciclarii. Astfel se opereaza o diferentiere intre reutilizarea si valorificarea produselor, respectiv ale partilor din produse (vezi Fig. 16-1). Elementul principal de diferentiere intre reutilizare si valorificare consta in aceea ca in primul caz forma produsului se pastreaza in mare
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

parte, in timp ce in cel de-al doilea caz ea se pierde. In schimb, in comparatie cu valorificarea, reutilizarea deseurilor are loc, , la un nivel al valorii mai inalt si de aceea este de preferat. Valorificarea deseurilor este legata in primul rand de o pierdere a substantelor valoroase.

RECICLARE

Reutilizare

Valorificare

Rereutilizare

Continuarea reutilizarii

Revalorificare

Continuarea valorificarii

Exemplu: reumplerea sticlelor de unica folosinta

Exemplu: utilizarea paharului de musta ca pahar de baut

Exemplu: producerea unor sticle noi din sticla uzata

Exemplu: producerea cartoanelor din hartie uzata (Downcycling)

Fig. 16-1: Definitia notiunii de reciclare dupa Directiva 2243 VDI La formele de reciclare urmeaza inca o impartire in re-reutilizare si continuarea reutilizarii, respectiv in revalorificare si continuarea revalorificarii:
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

!" Re-reutilizarea este utilizarea din nou a unui produs folosit, pentru acelasi scop pentru care a fost conceput, fara a i se aduce modificari, respectiv cu modificari limitate ale unora dintre partile sale. !" Continuarea reutilizarii este utilizarea din nou a unui produs folosit, pentru un scop diferit de acela pentru care a fost conceput. Ea se poate realiza cu pastrarea formei produsului sau cu efectuare de modificari limitate. !" Revalorificarea este folosirea repetata a materialelor uzate si a deseurilor din productie, respectiv a materialelor auxiliare si a combustibililor intr-un proces de productie identic cu cel care a fost deja realizat. Prin revalorificare iau nastere, din materialele de iesire, materiale avand in mare parte aceeasi valoare. !" Continuarea valorificarii este folosirea materialelor uzate si a deseurilor din productie, respectiv a materialelor auxiliare si a combustibililor intr-un proces de productie nou. Prin continuarea valorificarii iau nastere materiale industriale sau produse cu alte caracteristici (materiale industriale secundare) si/sau alta forma. Aici este si locul reciclarii chimice (de ex. piroliza, hidroliza) a materialelor plastice. Deasemenea, exista diferente intre valorificarea materiala si energetica a deseurilor, dupa cum urmeaza: Valorificarea materiala presupune substituirea materiilor prime, deseul fiind utilizat din nou datorita caracteristicilor sale materiale cu exceptia folosirii lui imediate ca material combustibil pentru obtinerea de energie. Valorificarea biologica (compostare, fermentatie) este tot valorificare materiala a resturilor organice, fie ca este vorba despre tratarea realizata conform standardelor industriale ale instalatiilor cu tehnica inalta, fie ca ne situam in zona gospodariilor particulare, a administratiilor comunale sau a gradinilor particulare, unde valorificarea se face pentru nevoile proprii (gospodarii: de ex. compostare, hranirea animalelor, vezi si Cap. 15.1. si 16.7.) Valorificarea energetica presupune folosirea combustibil inlocuitor pentru obtinerea de energie. deseurilor ca material

La reciclarea materialelor din plastic mai facem diferenta si intre valorificarea materiilor prime si valorificarea materialelor industriale. Alegerea unei metode de valorificare trebuie sa adopte intotdeauna maniera ecologica de valorificare. Obiectivele valorificarii deseurilor se completeaza cu obiectivele evitarii formarii deseurilor, mentionate in Cap. 15.2. 16.2 Evaluarea ecologica a valorificarii deseurilor

In principiu, la masurile de valorificare a deseurilor, ca si la masurile de evitare a formarii lor, trebuie estimat gradul de poluare a mediului. Modelul de bilant al afectarii
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

mediului cuprinde domeniile colectarii, transportului, prelucrarii, productiei de produse secundare, logisticii de distributie, comercializarii, utilizarii si salubrizarii. Metodologic, urmeaza aceleasi procedee ca si cele descrise anterior in Cap. 15.3. pentru impiedicarea formarii deseurilor. Pentru a evita si aici pericolul unor cheltuieli de cercetare foarte mari, se poate efectua o pre-examinare calificata, asemanatoare modelului de evaluare propus de INSTITUTUL AUSTRIAC DE ECOLOGIE [1992] si dezvoltat de KOPYTZIOK [1995] (vezi Fig. 16 -2). Pentru atingerea scopului evaluarii, adica estimarea gradului de reducere a poluarii mediului prin productie, cu ajutorul valorificarii deseurilor, este posibila realizarea unor comparatii diverse. O influenta decisiva asupra rezultatului evaluarii o constitue alegerea si stabilirea limitelor sistemului cercetat. Se pot alege de exemplu valorificarea deseurilor si productia primara, valorificarea deseurilor si alte optiuni alternative de comportament (de ex. impiedicararea formarii deseurilor), ca si studiul comparativ al poluarii mediului din productia primara si secundara din punct de vedere al consumului de materie prima (comparatia inainte/dupa). Cu ajutorul unei comparatii a valorificarii deseurilor si a productiei primare, pot fi insa evaluate numai procedeele prin care se obtin produse comparabile din punctul de vedere al calitatii lor. Astfel, este acceptabila compararea hartiei de scris poligrafice din materii primare cu unele asemanatoare obtinute din hartie uzata, insa procesul de productie pentru componenete din plastic nu poate fi comparat ; de exemplu fabricarea bancilor din parcuri din deseuri amestecate si fabricarea materialelor plastice nu pot fi cpmparate aceasta din cauza diferentei mari de calitate.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

Fig. 16 -2:

Schema de desfasurare a pre-examinarii calificate in vederea valorificarii deseurilor [Sursa: KOPYTZIOK, 1995, modificat]

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

Pentru evaluarea proceselor comparabile (de ex. producerea de sticla pentru recipiente), KOPYTZIOK [1995] propune un model in 3 trepte, cu ajutorul caruia pot fi stabilite in prealabil limitele sistemului de cercetat : !" Compararea proceselor de finalizare, in care materiile de prelucrat primare, respectiv secundare sunt transformate intr-un produs finit evaluare a poluarii mediului la fabricarea unei cantitati mari de asemenea produse (limita I a sistemului); !" Compararea productiei primare si secundare luand in considerare performantele de dinainte si de dupa, ca de ex. extinderea ariei tehnologiilor si reducerea materiei prime, productia de material auxiliar, transportul, colectarea, prelucrarea, salubrizarea (Limita a II a sistemlui); !" Compararea fabricarii primare si secundare luand in considerare evolutiile relevante calitativ si cantitativ in determinarea poluarii mediului, ca de exemplu modificari ale procedeelor si conditiilor de productie, modificari in cantitatea produsa, substitutii de materiale, evolutia populatiei (Limita a III a sistemului). Dupa stabilirea limitelor sistemului, trebuie alese procedeele de evaluat. Este esential ca evaluarea sa se raporteze la procedeele utilizate real si nu la cele catre care se tinde, desi se accepta ca imbunatatirile de ultima ora pot influenta evaluarea. 16.3 Importanta actuala a valorificarii deseurilor

Ca si in alte state central si est-europene, in Romania a existat si exista inca un sistem de reciclare foarte ramificat cu puncte de colectare a materialelor valorificabile (REMAT). Fostele puncte de colectare REMAT, aflate in proprietatea statului, au fost privatizate succesiv, dupa schimbarea politica de la sfarsitul lui 1989. In vechiul regim, acest sistem era puternic ancorat in constiinta romanilor, mai ales datorita stimulentelor financiare. Colectarea si predarea materialelor valorificabile si-au pierdut de atunci mult din semnificatie, in consecinta, in ultimii ani, cantitatile de materiale reciclabile colectate s-au diminuat considerabil. La ICIM Institutul de Cercetare in Ingineria Mediului, s-a inregistrat1, in cadrul chestionarii anuale a producatorilor importanti de deseuri si a celor responsabili cu salubrizarea din 1999, un total de aproximativ 76,5 milioane de tone de deseuri, dupa cum urmeaza: !" cca. 69 de mil. tone (cca. 90,2%) de deseuri industriale, !" cca. 6,2 mil. t (8,1%) deseuri din localitati, din care cca. 5,2 mil. tone gunoi menajer, !" cca. 0,93 mil. tone (1,2%) de deseuri din agricultura si
: Datele se bazeaza in mare parte pe estimari ale volumului deseurilor si, prin acesta, pe determinarea greutatii cu ajutorul densitatii in vrac. Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale
1

VALORIFICAREA DESEURILOR

!" 0,4 mil. tone (0,5%) de deseuri de alta provenienta (de ex. deseuri din spitale). In comparatie cu media europeana, rata de valorificare a fierului vechi in Romania este la un nivel ceva mai scazut. Astfel, National Council for Materials Recycling a furnizat, la sfarsitul anilor 90, o cota de reciclare a cuprului de cca. 39% (Europa: 45%), a aluminiului de 33% (Europa: 40%). In cazul hartiei si al cartonului, dar mai ales al sticlei si plasticului, cotele de reciclare sunt evident mai mici decat cele de la nivel european. Din deseurile industriale, in 1999, au fost supuse valorificarii numai cca 16% (cca. 11 mil. tone), fie prin recuperare intra-intreprindere, fie prin intreprinderi exterioare de valorificare [ICIM, 1999]. Pentru unele fractiuni, ca de ex. sticla, metale feroase si neferoase, in domeniul deseurilor specifice productiei, s-au atins cote de reciclare de peste 90%, prin reintroducerea lor in procesele de productie (vezi si Cap. 9.3.3.). Fosta intreprindere de stat, privatizata intre timp, REMAT administreaza in fiecare judet un centru de recicalre (doua in Bucuresti), si, suplimentar, in zonele intravilane, puncte de colectare pentru materialele recicalbile. Sunt acceptate mai ales materiale uzate din productia industriala, intr-o proportie mai redusa si din gospodarii. Materialele neamestecate in exces, mai ales fierul vechi, mai putin si hartie/carton, sticla si plastic, ajung de acolo la industriile prelucratoare. Comerciantii particulari de materiale vechi colecteaza deseuri valorificabile si primesc de la REMAT un castig, a carui valoare depinde de fiecare situatie in parte. Importanta REMAT a scazut in ultimii ani si putem presupune ca aceasta tendinta va continua, o data cu schimbarea intregii situatii economice si cu cresterea nivelului de trai. In anumite orase exista containere speciale de depozitare a deseurilor valorificabile (de ex. hartia). La rampele de depozitare, diferite grupe de populatie colecteaza deseuri valorificabile. Despre volumul cantitatilor de astfel de materiale, din care aceste grupe de populatie au ales ce-a fost mai bun, nu exista date certe. Aceasta demonstreaza ca o masura esentiala pentru diminuarea cantitatilor de deseuri este introducerea colectarii selective in viitor a componentelor deseurilor si de prelucrarea lor pentru a deveni produse noi. 16.4 Cadrul cerintelor legislative

Deoarece, in perspectiva dorintei de aderare la UE, prescriptiile juridice UE vor influenta in viitor legislatia din Romania si indeplinirea dispozitiilor legale privind deseurile, se va face mai intai o prezentare rezumativa a acestor dispozitii, iar la final, se vor schita reglementarile pentru valorificarea deseurilor ale legislatiei nationale romanesti, ca si posibilitatile legale existente la nivelul administratiei publice locale.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

16.4.1 Legislatia UE Printre preocuparile principale ale strategiei comunitare de management al deseurilor, se numara, alaturi de impiedicarea formarii deseurilor si responsabilitatea produsului, valorificarea (dintre care se prefera valorificarea materiala, nu valorificarea energetica) si revalorificarea deseurilor. Al Cincilea Program de Actiune pentru Mediu al Comisiei Europene, care reprezinta cadrul superior al politicii de mediu, accentueaza importanta valorificarii deseurilor. Prin Directiva cadru a UE privind deseurile nr. 75/442/CEE, care constituie baza legislatiei europene in domeniul deseurilor, statele membre se obliga sa transforme ordinea de prioritati ale gospodaririi deseurilor (Art. 3). Trebuie sa se

asigure o valorificare fara periclitarea sanatatii umane sau a mediului (Art. 4). Mai mult: instalatiile in care se valorifica deseurile necesita o aprobare de la autoritatile competente (Art. 10).

In art. 5 al directivei cadru se precizeaza principiile vecinatatii si ale autarhiei salubrizarii. Aici apare ca foarte importanta diferenta intre deseurile de valorificat si

deseurile de indepartat. Principiul vecinatatii salubrizarii nu se refera la valorificarea deseurilor. Deseurile care se valorifica nu trebuie sa fie reciclate neaparat in instalatia potrivita cea mai apropiata. Ele se supun prescriptiilor referitoare la libera circulatie a marfurilor si, in consecinta, pot fi tratate dincolo de granita. Acest lucru trebuie sa incurajeze constituirea unei industrii europene concurentiale a reciclarii. In practica, delimitarea intre incinerare ca procedeu de valorificare, respectiv ca procedeu de inlaturare presupune probleme. Deoarece standardele pentru instalatiile din Uniunea Europeana nu sunt inca armonizate pe deplin, iar prescriptiile calitative pentru valorificare lipsesc total pana acum, intre statele membre exista o mare discrepanta a preturilor. Acest lucru implica pericolul ca deseurile sa fie neglijent tratate la statiile de sortare sau incinerarate la temperatura necorespunzatoare. Criteriul principal pentru stabilirea temperaturii minime nu este stipulat prin legea valorificarii deseurilor, ci este doar pretul. O reglementare corespunzatoare se afla acum in prelucrare.

Mai exista si directive despre fluxurile specifice de deseuri, care au scopul de a implementa intaietatea impiedicarii formarii deseurilor si incurajarea valorificarii materiale. Principala preocupare este reducerea materialelor periculoase. Astfel, pentru a optimiza posibilitatea valorificarii materiale, se cere colectarea selectiva chiar la sursa, (de ex. Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile din ambalaje, Directiva 86/278/CEE privind protectia mediului, Directiva 91/157/CEE privind materialele periculoase din baterii si acumulatori). In plus, la ora actuala se afla in pregatire o noua directiva privind tratatrea biologica a deseurilor care se pot descompune. 16.4.2 Legislatia nationala In Ordonanta de urgenta nr. 78/2000 privind gospodarirea deseurlor, modificata si aprobata de Legea Nr. 426/2001, se preiau pe scara larga prevederile Directivei UE 75/442/CEE privind deseurile si ale Directivei privind deseurile periculoase
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

10

Conform art. 6 (2) al Ordonantei, dupa impiedicarea formarii deseurilor trebuie incurajata valorificarea lor, pentru ca in principiu sunt posibile, atat valorificarea materiala, cat si cea energetica. In continuare, consiliile locale sunt obligate sa se asigure ca se realizeaza un management al deseurilor integrativ si eficient, management care, printre altele, colecteaza deseuri orasenesti si industriale pe care le supune valorificarii sau indepartarii, ca se realizeaza colectarea selectiva prin folosirea unor sisteme speciale de recipiente si ca tot gunoiul este colectat din localitati si indepartat (Art. 49).
Articolul 19 contine prevederi legale pentru implementarea sistemelor de colectare selectiva, intrucat producatorul de deseuri este obligat sa separe deseurile valorificabile de restul deseurilor, inainte de colectarea lor. Obligatia de valorificare este in principiu a producatorului de deseuri si atata timp cat nu a fost instalat un sistem unitar de salubrizare, producatorul de deseuri trebuie sa efectueze el insusi activitatile necesare (Art. 21). Mai exista si Ordonanta 33/1995, modificata si aprobata prin Legea 137/1996 privind colectarea, reciclarea si recuperarea deseului valorificabil in timpul procesului de productie. Ea obliga producatorul si posesorul de deseuri sa recicleze materialele valorificabile si reglementeaza conditiile pentru colectarea materialelor revalorificabile. Amanunte legate de continutul acestei ordonante au fost deja prezentate in Cap. 9. Intre alte acte juridice care privesc valorificarea deseurilor este si Ordonanta de urgenta nr. 16/2001 privind managementul deseurilor industriale reciclabile, care contine mai ales reglementari pentru autorizarea intreprinderilor de colectare si administrarea statiilor de valorificare, taxe pentru obtinerea aprobarii de catre o intreprindere de colectare, respectiv valorificare, ca si sanctiuni in caz de contraventii. In plus, in Anexa 1 sunt prezentate fractiunile reciclabile de provenienta industriala (hartie/carton/cartonaje, sticla, metale feroase si neferoase, textile, materiale plastice, cauciuc), aceasta lista putand fi reactualizata prin hotarare de guvern. Mai exista si prescriptii privind colectarea, sortarea si depozitarea, transportul si valorificarea gunoiului menajer si stradal, ca si a altor deseuri din aceeasi categorie (Dispozitiile de guvern 8/1976 si Ordinul 59/1976). De asemenea, in ultimii doi ani au fost emise mai multe acte normative care reglementeaza gestiunea deseurilor in ceea ce priveste valorificarea acestora, dupa cum urmeaza : !" Hotararea de Guvern nr. 662/2001, privind gestionarea uleiurilor uzate. !" Hotararea de Guvern nr. 1057/2001, privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase !" Hotararea de Guvern nr. 349/2002, privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

11

Standardul roman SR 13 351 - Salubrizarea localitatilor - De!euri Urbane !i Rurale. Prescriptii generale de colectare selectiva - contine prescriptii foarte generale privind colectarea selectiva a deseurilor de la sate si orase. In acest SR sunt numite fractiunile din aceste deseuri care pot fi folosite ca materii secundare, de ex. hartia si cartonul, sticla, metalele feroase si neferoase, materialele plastice, textilele, pielaria, cauciucul, pluta, resturile alimentare. In continuare sunt definite etapele care trebuie luate in considerare la colectarea selectiva, printre altele reducerea cantitatilor de deseuri de depozitat, acceptarea din partea populatiei, ca si punerea la dispozitie a tehnologiilor corespunzatoare de valorificare si a pietelor de desfacere pentru materialele colectate. Referitor la clasificarea si la cerintele de calitate ale materialelor uzate care ar putea fi folosite la productie ca materii secundare, exista diferite standarde, ca de ex. pentru fractiunea metalelor STAS 6058-88 si STAS 3017 -78, ca si pentru fractiunea hartiei standardele din seria STAS 4527/81. 16.4.3 Legislatia la nivel administrativ teritorial Experienta a aratat ca dispozitiile legale sunt cele mai eficiente masuri de implementare a unei colectari selective si a unei valorificari materiale, atat ale deseurilor din gospodarii particulare si mici intreprinderi, cat si ale celor din spatiile publice. Pe langa o aplicare consecventa a reglementarilor legale nationale, autoritatile locale au obligatia de a emite norme de salubritate locale si de a organiza serviciul de salubritate - vezi Ordonanta de Guvern 87/2002 si Art. 49 (g) al Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000. Astfel, legislatia poate reglementa de ex. ce deseuri pot fi trimise unei statii de tratare, sau poate interzice acceptarea deseurilor valorificabile de catre statiile de indepartare a deseurilor (rampe de gunoi, instalatii de incinerare a gunoiului). Atat gospodariile particulare cat si intreprinderile industriale pot fi obligate sa colecteze selectiv deseurile valorificabile in recipiente special destinate acestui scop, avand obligatia de a incheia un contract de salubrizare si de utilizare a recipientilor. In Cap. 18.3. se vor trata detaliat functia, importanta si posibilitatile de concepere a continutului legilor privind deseurile. Si prin planurile teritoriale de management al deseurilor care trebuie elaborate conform art. 8 (1) din OUG 78/2000, autoritatile locale pot influenta evolutia valorificarii deseurilor la nivel local, deoarece acestea trebuie sa contina date despre eventuale pregatiri speciale pentru anumite deseuri. 16.5 Posibilitati de valorificare si domenii de utilizare a deseurilor refolosibile Cele mai importante piete pentru materii secundare sunt !" Hartie veche; !" Sticla veche;
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

12

!" Metale vechi; !" Plastice vechi; !" Textile vechi. Pe langa aceste asa numite materiale valorificabile uscate, gunoiul contine, in functie de structura locuintelor si de anotimp, o componenta considerabila de material organic (deseuri biologice si verzi din gospodarii si intreprinderi). Aceasta fractiune poate fi compostata si folosita ca ingrasamant si ca mijloc de imbunatatire a solului prin introducerea substantelor in circuitul lor natural. In Romania vor aparea si alte piete pentru alte materiale vechi, datorita ultimelor acte normative aprobate privind valorificarea deseurilor (de ex. masini vechi, uleiuri vechi, baterii), La elaborarea unui concept de valorificare, de prim interes este studierea cantitatilor de deseuri si a compozitiei lor, atat pentru deseurile menajere cat si pentru cele industriale. Este necesara o diferentiere dupa structura locului de producere a deseurilor si dupa influentele anotimpurilor, precum si o estimare a potentialului de reciclare al grupelor de materiale relevante, urmarind in principal : !"Potentialele disponibile din punct de vedere teoretic, !"Cantitatile disponibile/utilizabile practic, !"Compararea cu cantitatile deja supuse reciclarii Baza unui concept de management al deseurilor, avand ca obiectiv valorificarea la maximum a deseurilor, este examinarea posibilitatilor de desfacere pentru materiile secundare care se pot obtine. Examinarea pretentiilor pietei (posibilitati de desfacere, specificari si formarea pretului produselor), luand in considerare caracteristicile regionale, formeaza baza pentru evaluarea si selectarea sistemelor de colectare si a procedeelor de reciclare potrivite. Ramane de vazut, ce pretentii va exprima piata in privinta cantitatii si a calitatii substantelor si produselor de reciclat, deoarece, la urma urmelor, doar materialele reintroduse in circuitul economic contribuie la reducerea cantitatii de deseuri. Pentru prezentarea activitatilor existente de reciclare, ca si pentru date despre cotele de reciclare in domeniul deseurilor din productie si din locuinte, indicam Cap. 9.3.3. Urmatoarele paragrafe se vor limita la o prezentare generala a celor mai importante domenii ale materialelor valorificabile, ca si a posibilitatilor de desfacere existente, in principiu, pentru aceste materii secundare, deoarece, in acest moment, autorul nu dispune de o baza de date referitoare la actuala productie primara, la cotele de utilizare a materialelor vechi in timpul productiei sau la potentialele de reciclare existente in Romania.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

13

16.5.1 Criterii de evaluare a posibilitatilor de desfacere a materialelor secundare Pietele de materiale secundare se caracterizeaza prin mari variatii conjuncturale, cele mai importante variatii, determinante pentru evolutia pietelor fiind in principiu: urmatoarele : o Procedeele disponibile pentru continuarea secundare si volumul cantitativ a lor; o Calitatea materiilor secundare; o Situatia de concurentei pe pietele relevante ale materiilor prime ; o Politica de desfacere a producatorilor de materii secundare. #Cantitate si siguranta cumpararii Pentru aprecierea sanselor pe o piata a unei materii secundare este necesar sa cunoastem capacitatea de asimilare a industriei prelucratoare a acestui material. Materia secundara intra intotdeauna pe piete care sunt de cele mai multe ori deservite de materii prime originare. Trebuie sa avem grija ca materiile secundare sa atinga doar in parte calitatea produselor concurente, neinlocuind astfel pe deplin materilor prime originare. Pentru a aprecia siguranta cumpararii, este necesar sa estimam: !" potentialele de desfacere pentru materiile secundare, pe baza cifrelor de consum al materiilor prime originare; !" posibilitatile de substitutie a materiilor prime cu materii secundare. prelucrarii materialelor

#Calitate
Pentru unele materii secundare exista o gradare a calitatii in forma unor clase comerciale definite sau in alte cazuri se stabilesc cerinte minimale, de exemplu din partea industriei prelucratoare, respectiv a Ministerului Industriei. Si la nivelul UE exista cerinte de calitate, corespunzator solicitarilor pietei internationale. O adaptare a caracteristicilor romanesti la categoriile si cerintele de calitate europene s-a realizat de exemplu in domeniul metalelor neferoase, prin elaborarea STAS 6058-1/88. In practica se obisnuieste sa se negocieze calitatea dorita, luand in considerare si conditiile de livrare. Obtinerea de catre cumparator a calitatii dorite reprezinta o parte a politicii de desfacere.

#Pret
Materialele vechi valorificabile inca mai au un pret fix. Aici nu se pot face prognoze despre dezvoltarea ulterioara a pretului, deoarece schimbarile neprevazute in oferta si cerere ar putea modifica puternic situatia pretului. Eforturile autoritatilor locale in domeniul administrarii deseurilor pot duce insa la schimbari semnificative ale pretului.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

14

Pretul pietei este dependent pe termen scurt, de interventiile actorilor de pe piata. Cu cat este mai redusa cererea industriei, cu atat mai mici sunt preturile si cu atat mai mari pretentiile de calitate. In functie de materialul vechi, pretul acestuia poate scadea atat pe termen scurt cat si pe termen lung atat de mult incat castigurile care se pot obtine sa nu acopere cheltuielile de colectare si prelucrare. In functie de zona si de situatia de pe piata, castigurile pentru aceleasi materiale reciclate variaza considerabil. De aceea, pentru fiecare zona trebuie sa se determine, in cadrul unui studiu de piata, cantitatea reala de materiale potential valorificabile, dupa care trebuie analizate modalitatile de valorificare si salubrizare, precum si costurile acestora. In acest studiu trebuie inclus si domeniul logisticii. Aceasta presupune ca, pe langa identificarea intreprinderilor care colecteaza si recicleaza deseuri valorificabile, sa se efectueze si examinarea sistemului existent de colectare si transport, in vederea aflarii posibilitatilor sale de optimizare. La calcularea costurilor trebuie luate in considerare, pe langa costurile propriuzise cu valorificarea, si costurile de investitii si de functionare a echipamentelor necesare. In concluzie, alaturi de calitatea produselor, formarea pretului este un instrument important care poate influenta determinant desfacerea pe piata. 16.5.2 Posibilitati de promovare a utilizarii de materiale refolosibile Desfacerea produselor reciclate poate fi sustinuta, atat de industria prelucratoare, comert, consumatori, cat si de autoritatea publica, in felul urmator: Industria prelucratoare: !" Extinderea capacitatilor de reciclare disponibile ; !" Continuarea dezvoltarii procedeelor de prelucrare a deseurilor valorificabile; !" Dezvoltarea industriei de produse din materiale reciclate. Comertul: ! Sprijinirea desfacerii produselor noi provenite din reciclare; ! Formarea pretului in favoarea produselor reciclate. Consumatorii: ! Schimbarea comportamentului de consum in directia unei cereri crescute pentru bunurile si produsele reciclate, respectiv pentru produsele cu o componenta ridicata in produse reciclate. Institutiile publice:

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

15

! Incurajarea initiativelor de cercetare, de model si promovare - prin preluarea si implementarea practicilor de succes ; ! Reducerea impozitelor pentru crearea unor noi oportunitati de prelucrare a deseurilor valorificabile ; ! Sprijin financiar pentru imbunatatirea si extinderea instalatiilor tehnice si tehnologiilor disponibile si care trebuie implementate ; ! Consumarea produselor reciclate intr-o proportie mai mare decat in prezent ; ! Hotarari politice clare, respectiv prevederi legale pentru utilizarea produselor reciclate ; ! Demersuri de constientizare a populatiei in vederea utilizarii si vanzarii produselor reciclate etc. 16.5.3 Hartie si carton vechi Reciclarea hartiei vechi este bine cunoscuta si utilizata astazi, in industria hartiei. Hartia si cartonul se inalnesc printre altele, mai ales sub forma de: Hartii poligrafice (hartii pentru imprimanta si de ziar) ; Hartii si cartoane de impachetat ; Hartie igienica; Hartii si cartoane tehnice speciale. Tipografii, edituri, chioscuri de distribuire a presei, Intreprinderi care prelucreaza hartie, Magazine, Autoritati, administratii, firme de prestari servicii, Gospodarii particulare.

Deseurile din hartie se obtin, in principal, in urmatoarele domenii:

In Romania, deseurile din hartie si carton provenind intr-o proportie covarsitoare din intreprinderi sunt colectate prin punctele de colectare REMAT. Hartia veche colectata separat si valorificata se foloseste in principal in industria hartiei ca materie prima fibroasa. Exista posibilitati de valorificare a hartiei vechi si in afara industriei hartiei, ca de ex. in industria materialelor de constructii ca material izolant, la producerea de placi fibroase, sau ca material de umplere a ambalajului, dar o asemenea utilizare este totusi de o importanta redusa. In trecut, deseurile din hartie erau folosite in diverse tari ca material ajutator pentru compostarea deseurilor organice. Avand in vedere continutul ridicat de C si N si proportia redusa a apei, acest lucru pare normal. Dar intrucat hartia este prelucrata tehnic, se poate ca, in functie de tehnologiei de imprimare si a compozitiei colorantilor,
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

16

continutul in metalele grele sa fie prea ridicat si sa dauneze procesului de compostare. Astazi, deoarece culorile pentru imprimare sunt imbunatatite si contin mai putine metale grele, putem presupune ca exista o tendinta de reducere a continutului lor in deseurile din hartie. Gradul de folosire a hartiei vechi este diferit, din motive tehnice mai ales si in functie de fiecare tip de hartie. In timp ce utilizarea la producerea hartiei de ambalaj si cartonului nu ridica probleme deosebite, la folosire in zona hartiilor speciale poligrafice apar greutati. Revalorificarea hartiei vechi la fabricarea hartiei are totusi limite tehnice. La fiecare ciclu de reutilizare se scurteaza fibrele si determina necesitatea unui aport suplimentar de fibra. Alte eforturi de valorificare facute in ultimul timp au condus la dezvoltarea alternativelor si posibilitatilor de utilizare. In principalul domeniu de utilizare, industria hartiei, caracteristicile hartiei vechi pot fi imbunatatite, in special prin introducerea instalatiilor moderne de prelucrare, care deschid noi modalitati de folosire. Mentionam in principal procedeele de spalare a cernelii pentru marirea gradului de alb al hartiei, prin indepartarea culorilor de imprimare si fractionarea fibrelor pentru separarea fibrelor mai scurte (=cu capacitate redusa de a forma legaturi). Nu in ultimul rand trebuie subliniate eforturile pentru cresterea gradului de acceptare a consumului de produse continand hartie veche. Utilizarea ecologica a valorificarii hartiei vechi este, din punctul de vedere al managementului deseurilor, cea mai importanta cale in reducerea cantitatilor de deseuri. Astfel, este diminuata poluarea mediului prin Economisirea cantitatilor de materii prime si de energie ; Diminuarea emisiilor de gaze si ape reziduale.

De ex. prin utilizarea hartiei vechi la fabricarea hartiei noi, atat consumul de lemn cat si cheltuielile in energie pentru transportul lemnului si pentru productie se reduc. In plus, se reduc si efectele negative asupra climei, ca urmare a defrisarii suprafetelor forestiere (ce diminueaza procesul transformarii dioxidului de carbon in oxigen), si asupra solului (cresterea riscului de eroziune). Hartia fabricata pe baza hartiei vechi are de asemenea o nevoie mai scazuta de apa si o incarcatura in ape reziduale mai mica decat hartia fabricata numai din material lemnos. Deosebit de nepoluanta este productia de hartie reciclata, atunci cand este instituit un circuit al apei si se renunta la decolorare (splararea cernelii) si inalbire (prin folosirea compusilor cu clor), deoarece apele reziduale obtinute de la decolorari chimice si utilizarea decolorantilor sunt extrem de impurificate si trebuie privite critic. Fabricile de hartie sunt interesate sa pastreze hartia veche pe cat posibil neamestecata si fara impuritati majore, ca de ex. metale, materiale plastice, cioburi de sticla si resturi organice, hartii cerate, rezistente la apa sau incleiate. Hartia veche este sortata in vederea reutilizarii pe sortimente, pentru a putea produce in cele din urma cele 4 tipuri de hartie mentionate la inceputul acestui capitol.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

17

Diferentele uzuale de calitate trebuie luate in considerare, privind cerintele pietei nationale si internationale. La nivel european, datele referitoare la acest aspect pot fi gasite in Norma CEN 643, la nivel national in Standardele (STAS) din seria 4527. Privind lucrurile la modul general, de ex. grupa de hartie noua Hartie poligrafica cuprinde hartie veche de prelucrata din materialele provenite din deseurile menajere (ziare, ilustrate), materiale imprimate returnate si resturi de la tipografii. La fabricarea hartiilor de ambalaj, sau la cartoane se folosesc materiale din hartie veche corespunzatoare fiecarui strat in parte. Pentru recto si verso se folosesc materialele din resurile menajere, deseuri amestecate si resturi din cartonaje. Stratul acoperitor este format din dosare si formulare tipizate vechi, care contin sau nu contin lemn. Hartia veche utilizata la fabricarea hartiei gofrata se compune din hartie veche amestecata, resturi din magazin si resturi din cartoane gofrate. Intre hartiile igienice deosebim hartia tissue, formata 100% din hartie reciclata, iar pentru fabricarea hartiei pentru toaleta si bucatarie se mai foloseste si hartie creponata. Ambele au un continut de hartie veche de pana la 100%. La fabricarea hartiei-tissue se pot folosi hartie veche alba fara lemn, fasii multicolore, dosare, ziare, ilustrarte, resturi din tipografii si materiale imprimate returnate, la hartia creponata hartie veche fara lemn. Piata maculaturii este caracterizata prin mari variatii ale preturilor si ale cantitatilor, ce se produc in intervale scurte de timp. Astfel, nu se fac intotdeauna plati, ci anumite fabrici de hartie primesc maculatura numai daca se achita o suma in plus. Variatiile se pot explica mai ales prin modificarea in timp a ofertei, supuse si urmatorilor factori de influenta: Dezvoltarea/marimea conjuncturala a productiei de hartie, Paleta de productie a industriei hartiei, Pretul si calitatea concurentei pe pietele nationale si internationale ale materiei prime pentru hartie si hartiei noi, Calitatea si disponibilitatea tipurilor de maculatura solicitate, Nevoia industriei hartiei, ca si cota de utilizare la fabricarea de produse noi, Cererea actuala de pe piata, adica consumul de hartie, carton si cartonaje, Stadiul tehnicii industriale de prelucrare, Exporturile si importurile de maculatura, Cursul dolarului. De aceea, la realizarea contractelor de achizitii si a negocierii conditiilor pretului de vanzare-cumparare intre autoritatile locale si comerciantii de materiale valorificabile, este necesara luarea in considerare a conditiilor de functionare a fabricilor de hartiei si carton.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

18

Pentru industria hartiei, utilizarea maculaturii ofera in parte avantaje economice. De aceea, aceasta industrie este interesata de o livrare sigura a maculaturii si a posibilitatii de a calcula preturile pe termen lung. Reprezentantul intereselor asociatiilor nationale ale industriei hartiei la nivel european este Confederation of European Paper Industries (CEPI). CEPI reprezinta legatura intre reprezentantii membrilor asociatiilor nationale si institutiile europene, asigura schimbul de informatii intre acestia si participa activ la elaborarea acelor reglementari din legislatia UE care au efecte asupra industriei hartiei. 16.5.4 Sticle vechi Cea mai mare parte din sticla provenita din deseurile menajere si cele industriale este reprezentata de sticla din recipiente. O posibilitate importanta de reducere a sticlei vechi este deci industria sticlei pentru recipiente. La reciclarea sticlei vechi, materiilor prime la retopire li se adauga nisip de cuart, carbonat de calciu si cioburi. Si in industria sticlei plane se utilizeaza cioburi. Insa, din cauza compozitiei chimice diferite, in comparatie cu sticla pentru recipiente, se folosesc numai cioburi din productia si prelucrarea de sticla plana. Sticla veche de valoare inferioara poate fi folosita la fabricarea de materiale izolatoare (vata de sticla), de materiale de slefuit, ca si de teracote si gresii. Sticla de ecranul televizoarelor nu trebuie colectata impreuna cu sticla pentru recipiente. In cazul acesteia se intalnesc materiale incarcate cu substante toxice, care trebuie colectate separat si tratate corespunzator. Pentru asigurarea unor cote de reciclare inalte in industria sticlei pentru recipiente, este neaparat necesar sa se evite o contaminare a sticlei pentru recipiente cu astfel de sticle. Daca nu, acest lucru poate aduce cu sine probleme pentru industria sticlei pentru recipiente, in ceea ce priveste valorile limita totale ale metalelor grele, stabilite in directivele UE privind ambalajele. La ora actuala, sticla se colecteaza, in proportie redusa, prin REMAT. In mare, recipientele din sticla sunt colectate din casa in casa de catre comercianti particulari de materiale vechi, care le livreaza apoi contra cost la punctele de colectare REMAT. Sticla veche poate fi reciclata fara probleme, teoretic, intr-o proportie de 90%. Totusi, aceasta valoare teoretica poate fi atinsa, daca sticla este colectata separat pe culori, deoarece cota de reciclare pentru sticla depinde foarte mult de culoarea produsului. Industria sticlei pentru recipiente produce in general sticla alba, verde si maro. La fabricarea sticlei albe este necesara o puritate a culorii, pentru sticla veche utilizata, de aproximativ 99,5 %, pentru a putea obtine, la un ados de 50% cioburi, o calitate suficienta a sticlei. De asemenea, la fabricarea sticlei maro, numai putine cioburi diferite pot fi utilizate. Recipientele din sticla avand alte culori decat cele trei mentionate mai sus pot fi colectate impreuna cu recipientele din sticla verde, deoarece la fabricarea sticlei verzi pentru recipiente este tolerat cea mai mare cota de cioburi diferite. Este posibila o cota de sticla veche amestecata de pana la 70% in cazul sticlei albe, 60% - la sticla maro si 95% - la sticla verde.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

19

La fabricarea sticlei pentru recipiente, problemele care apar in procesul de productie (cum ar fi incluziuni nedorite in sticla), sunt provocate de substante perturbatoare cum ar fi ceramica, pietrele, portelanul, plasticul, aluminiul, metalele feroase si neferoase. Pe langa separarea pe culori, sticla veche trebuie deci pregatita riguros inainte de topire, adica eliberata, mecanic sau manual, de substante straine si granulata. Indeosebi sticlele alba si maro sunt foarte sensibile in ceea ce priveste impuritatile amintite. In industria fibrelor de sticla, culorile joaca un rol mic, insa in cioburi nu trebuie sa fie absolut deloc substante straine. Pe langa efectele pozitive in managementul deseurilor (de ex. diminuarea volumelor de la rampele de depozitare prin reducerea cantitatilor de deseuri, marirea puterii calorice a gunoiului ramas), prin reciclarea sticlei vechi se pot obtine si alte avantaje ecologice, dintre care amintim: Economisirea energiei si reducerea emisiilor la recuperarea, transportul si pregatirea materiilor prime; Reducerea interventiilor asupra peisajului si a prejudiciilor asupra apei freatice cauzate de exploatarea materiilor prime; Diminuarea poluarii apelor reziduale la fabricarea sodei. Necesarul de energie la fabricarea sticlei se diminueaza pe punct de procent al adosului de cioburi cu cca. 0,2 pana la 0,5% . Pentru ca avantajul energetic sa nu fie anulat de cheltuielile cu transportul, acestora trebuie sa li se acorde o mare importanta. Nerentabilitatea in cazul distantelor mari este si motivul pentru care practic nu exista comert international in domeniul reciclarii sticlei. Datorita economisirii de energie si de materii prime, utilizarea cioburilor ofera de obicei uzinelor de sticla avantaje economice. Pe langa economiile in energie, mai ales posibilitatea amestecarii cantitatilor de sticla veche in vanele de topire, se obtine o durata de topire mai scurta, in comparatie cu folosirea numai a materiilor primare. In ceea ce priveste preturile de pe piata sticlei vechi din Romania nu se pot face afirmatii in acest moment, pentru ca depind in general de cantitatile de sticla veche disponibile si de necesarul industriei. 16.5.5 Metale vechi Locurile de depozitare a fierului vechi se afla mai ales in zonele industriale. Aici se obtine fierul vechi intr-o cantitate si forma concentrate. In ceea ce priveste fierul vechi din gunoiul menajer, este vorba in special de tabla alba si fier. Categoria metalelor neferoase este dominata de aluminiu. In principiu, metalele se preteaza bine la revalorificare, deoarece, in timpul utilizarii nu se modifica structura lor. Fierul vechi din gunoiul menajer este impur din cauza hartiei, plasticului, cauciucului, lacurilor, culorilor, resturi de mancare s.a.m.d, asa incat el nu poate fi utilizat decat pregatit intr-un proces de obtinere a fierului brut si a otelului. Din aceasta cauza, este necesara o colectare cat mai curata.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

20

In ceea ce priveste reciclarea metalelor, in Romania exista o infrastructura functionala de mult timp. O mare parte din fierul vechi este utilizat in industria producatoare si prelucratoare a metalelor, fie reintrodus direct in procesele de productie, respectiv de prelucrare, fie ajunge, prin colectarea selectiva si reintroducerea lui de catre REMAT si comercianti particulari de materiale vechi, in industria otelului. Cantitatea de fier vechi este impartita, la nivel mondial, in doua grupe principale: Cantitatea proprie de fier vechi din furnale si otelarii, ca si din turnatorii. Acest fier vechi ramane in circuitul materiilor prime, respectiv al celor industriale, de aceea se mai numeste si fier vechi in circuit ; Fierul vechi cumparat, unde este vorba fie despre resturile de productie colectate de catre industria fierului vechi, asa-numitul fier vechi nou, fie despre bunurile de consum si industriale, din otelarii si turnatorii, care nu mai pot fi utilizate, asa-numitul fier vechi vechi. Un utilizator important al fierului vechi este industria producatoare de fier si otel. Cerintele de calitate sunt diferite, in functie de metodele de obtinere a otelului. Factorii care influenteaza calitatea fierului vechi sunt continutul in fier, greutatea in vrac si impuritatile metalice ca si cele nemetalice. Spre deosebire de resturile nemetalice din productie, metalele vechi din gunoiul menajer nu indeplinesc de regula aceste cerinte. Cerintele de calitate ale otelariilor pot fi atinse in aces caz numai printr-o prelucrare mecanica. In cazul nemetalelor, cerintele in ceea ce priveste puritatea sunt foarte ridicate. Aluminiul vechi trebuie sa fie de ex. fara amestecuri metalice. Cerintele de calitate (continuturile in substante straine, compozitia chimica, listele de sortimente) pentru metalele feroase se regasesc in Standardul Romanesc STAS 6058-1/88, care a fost adaptat inca de la inceputurile sale cerintelor europene (indeosebi pentru fier, cupru, alama). De asemenea, nedorite sunt foliile si hartiile cu un strat de aluminiu, deoarece, la topire, cauzeaza dificultati tehnice prin ramasitele de cenusa. Utilitatea ecologica a reciclarii metalelor rezida in economisirea materiilor prime, reducerea interventiilor in peisaj si a efectelor lor negative la exploatarea minereului de fier, ca si in economisirea de energie in comparatie cu productia otelului din minereu de fier. Mai ales cu ajutorul reciclarii aluminiului pot fi diminuate o serie de poluari grave ale mediului care apar la productia primara a acestui metal (economisire de materie prima, diminuarea poluarilor mediului la exploatarea bauxitei, diminuarea emisiilor atmosferice, consum mai mic (cu pana la 95%!) de energie primara). Pericolul cel mai mare este constituit de emisiile in atmosfera, daca purificarea aerului rezidual rezultat din procesul de retopire nu se face corespunzator stadiului actual al tehnicii, iar, prin arderea impuritatilor organice, dioxina si furanul ajung in mediu o data cu gazele reziduale.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

21

Ca si in cazul maculaturii, pretul pietei fierului vechi este supus unor variatii puternice, datorate interdependentei internationale a pietelor otelului si fierului vechi si a cursului de schimb al dolarului. In ciuda faptului ca fierul vechi poate fi usor vandut, colectarea selectiva din gospodarii nu este necesara in toate cazurile (cantitatea obtinuta este redusa, greutatea in vrac este mica, iar costurile de colectare ridicate), dar trebuie examinata atent. Efecte mai evidente se asteapta prin colectarea selectiva a metalelor din gunoiul cu granulatie mare si din cel industrial. Structurile de valorificare (REMAT, comercianti particulari de materiale vechi) trebuie sprijinite in acest scop. Resturi din metale se obtin in domeniul casnic mai ales din ambalajele alimentelor. Analizele gunoiului menajer din Ramnicu Valcea au aratat ca procentul lor din totalitatea resturilor din ambalaje este redus, nu in ultimul rand din motivul rolului inca important al conservarii proprii a alimentelor [PPI, 2001]. Pentru mentinerea unui procent mic in ambalaje ar trebui ca masurile de impiedicare a formarii deseurilor sa fie tratate cu o atentie sporita (vezi Cap. 15.8.3.) La nivel european exista cate o asociatie atat pentru industria fierului si a otelului, cat si pentru comertul de metale neferoase si industria reciclarii metalelor neferoase, organisme care reprezinta interesele asociatiilor nationale pe langa Comisia Uniunii Europene. Pentru domeniul metalelor neferoase, aceasta este European Metal Trade and Recycling Federation (EUROMETREC), iar pentru domeniul metalelor feroase - European Confederation of Iron and Steel Industries (EUROFER). 16.5.6 Plastic Privita la nivel mondial, utilizarea materialelor plastice a crescut in importanta in anii 60. In Romania, consumul de plastic, deci si cantitatea de salubrizat a crescut dramatic abia dupa schimbarea politica produsa in anii 90. Nu dispunem in acest caz de cifre exacte privind productia de plastic, cantitatile de plastic de salubrizat sau posibilitatile si activitatile de valorificare din Romania. Resturile din plastic provin atat din gunoiul menajer, cat si din cel industrial. Pana acum, in Romania, reciclarii plasticului i s-a acordat o importanta secundara, mai ales din cauza lipsei posibilitatilor tehnice. Intr-o proportie redusa, aceasta fractiune este colectata prin REMAT, dupa care este supusa unei valorificari. Plasticul se imparte in urmatoarele grupe:

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

22

Termoplastic

Duroplastic

Elastomeri

!" Polietilena (PE) !" Polipropilena (PP) !" Policlorura de vinil (PVC) !" Polistiren (PS) !" Poliamida (PA) !" Epoxid !" Silicon !" Poliuretani legati spatial !" Cauciuc !" Poliuretan
(PU)

Tab.16-1: Tipuri de plastic [Sursa: PIEHL, SSELBECK, 1998] Cea mai mare parte din productia de materiale plastice este constituite de PE, PVC, PP si PS. In domeniul ambalajelor sunt utilizate mai ales tipurile de materiale plastice PE si PP. Putem deduce de aici ca, mai ales in cazul PET, se va realiza o crestere a cantitatilor de materiale plastice utilizate si, in consecinta, si o crestere a cantitatilor de deseuri din acest domeniu. La reciclarea plasticului se deosebesc in practica trei modalitati de valorificare, principial diferite: !" valorificare a materiilor industriale; !" valorificare a materiilor prime; !" utilizare energetica. Prin valorificarea materiilor industriale intelegem prelucrarea mecanica (purificare si separare a substantelor straine, maruntire, macinare, separare in functie de tip si, in conditiile date, granulare) a materialelor plastice. Premisa acestei modalitati de valorificare este existenta unor materiale plastice pure. La aceasta cerinta se incadreaza mai ales deseurile din productia intreprinderilor prelucratoare de plastic sau deseurile obtinute din revalorificarea industriala a bunurilor individuale, nu insa si resturile plastice amestecate provenite din gunoiul menajer. In vederea reciclarii materialelor industriale, pentru prelucrarea resturilor din plastic amestecate, exista diferite posibilitati tehnice necesare pentru a obtine o puritate a sortimentelor cat mai mare. Pe langa sistemele automate simple de sortare, se folosesc si diferite metode costisitoare (de ex. metoda plutire-sedimentare, metoda hidrociclonului sau sortarea centrifuga). Principalii utilizatori pentru regranulatele din plastic sunt producatorii de folii, de conducte si intreprinderile de stropire/turnare. Prin retopire se produc in cele din urma forme noi, iar regranulatele sunt prelucrate si obtinute componente finite in forma pura.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

23

Pentru perspectiva ecologica si economica este important ca produsele finite sa poata fi prelucrate si in bunuri mai putin pretentioase (care initial erau produse din materiale plastice primare), respectiv, prin downcycling, ca de ex. ghiveciuri de flori, banci pentru parcuri. Pe de alta parte, trebuie avut in vedere ca produsele de acest tip sunt necesare si ca este deci mai ieftin sa le produci din materiale plastice reciclate, inferioare, in loc de a folosi la fabricarea lor materii prime. Deseurile care sunt valorificate prin modalitatea descrisa mai sus sunt produse mai ales de catre consumatori industriali finali, ca de ex. de catre agricultori sau intreprinderi de desfacere. In principiu, ele sunt mai usor de colectat din aceste locuri. Materialele termoplastice sunt potrivite mai ales valorificarii materiilor industriale. Spre deosebire de duroplastele insolubile si de elastomerii care nu se topesc, ele trec intr-o stare plastica pe care o pastreaza si dupa racire. Printr-un aport scazut de energie, materiale termoplastice folosite pot fi aduse in zona temperaturii de transformare (intre 90 si 120 C, in functie de materialul plastic), pentru a li se conferi o noua forma si simultan o noua functie. PVC-ul nu poate fi valorificat prin metoda mentionata mai sus. La valorificarea materiilor prime, procesele chimice determina transformarea materialelor plastice vechi in materiale prime petrochimice, ca uleiuri si gaze, din care pot fi sintetizate materiale plastice noi, culori sau materiale adezive noi. Metodele utilizate, ca hidratarea, gazeificarea, hidroliza, piroliza sau reducerea in furnale, se deosebesc mult, primele doua atingand in principal un procent de utilizare industriala mai mare. Aceste metode sunt potrivite pentru prelucrarea deseurilor amestecate si impure, adica tot ceea ce nu se poate descompune, necesitand mari cheltuieli pentru aducerea lor in fractiuni pure, pentru a fi valorificate. Materialele plastice sunt utilizate prin ardere la obtinerea de energie termica si electrica. Pe aceasta cale sunt valorificate mai ales resturile plastice amestecate si impure, dar si cele toxice, din cuptoarele de ciment sau instalatiile industriale de incinerare. Arderea materiilor plastice pentru obtinerea energiei este la ora actuala inca controversata, deoarece, din perspectiva ecologica, trebuie acordata o atentie deosebita purificarii gazelor de ardere, deoarece in procesul de ardere pot aparea substante toxice problematice, ca de ex. dioxina. Valorificarea energetica este de dorit din perspectiva ecologica numai atunci cand se realizeaza in instalatii de incinerare superioare, sarace in emisii, cu un control al calitatii materialului introdus, ca si cu o utilizare eficienta a energiei. Semnificatia ecologica a valorificarii resturilor din plastic este in principal economisirea de resurse, adica economisirea de energie si a emisiilor legate de ea. Acest lucru se exprima si in reducerea contributiei la efectul de sera [BRANDRUP, 1998]. Marimea acestei contributii depinde de efortul ecologic coroborat cu modalitatea de valorificare. In functie de fiecare situatie de valorificare, de standardele tehnice, ca si de calitatea si compozitia deseurilor din plastic, utilizarea simultana a diferitelor modalitati de
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

24

valorificare sau ingradirea valorificarii deseurilor din plastic poate reprezenta optimul la anumite niveluri. Astfel, reciclarea materialelor plastice din industrie poate fi rentabila, in timp ce pentru fractiunea de plastic din gunoiul menajer este dificila, deoarece : !" lipseste puritatea sortimentelor, deci este posibil numai un asa-numit downcycling in produse inferioare, daca nu sunt utilizate metode de prelucrare care sa corespunda celor mai noi cunostinte si performante tehnice ; !" efortul de colectare este considerabil ; !" distantele mari pana la instalatiile de valorificare pot reprezenta o dificultate in plus. Situatia de piata a bunurilor plastice si deci si rentabilitatea economica a utilizarii plasticului reciclat sunt in mare masura dependente de pretul petrolului pe piata mondiala si al produselor pe baza de petrol, ca si de efortul financiar pentru prelucrare. Diversitatea sortimentelor, materialele mixte, impuritatile si lipsa acceptarii pe piata pot avea o influenta negativa asupra valorificarii plasticului si a utilizarii materialelor plastice reciclate. Pentru a actiona impotriva acestei influente, trebuie impuse industriei producatoare utilizarea anumitor materiale plastice sau limitarea la materiale plastice relativ usor separabile. La nivel european, in 1999, a fost fondata o asociatie care sa reprezinte interesele celor care recicleaza materialele plastice. Obiectivele principale ale European Association of Plastics Recycling and Recovery Organisations(EPRO) sunt standardizarea calitati produselor, stimularea dezvoltarii unor produse reciclate competitive, ca si o activitate de relatii publice pro reciclarea materialelor plastice. 16.5.7 Textile Textilele vechi se obtin ca resturi din productie in domeniul industrial si dupa utilizarea in gospodarii particulare. In statistica anuala a ICIM [1999], pentru anul 1998, a fost data proportia de 6% textile in gunoiul menajer romanesc. Materiale suplimentare sau informatii despre consumul de textile, activitatile actuale pentru colectarea, reutilizarea si revalorificarea textilelor vechi nu sunt disponibile. Intr-o proportie redusa, textilele vechi sunt colectate la punctele REMAT. O premisa esentiala pentru reutilizarea si valorificarea textilelor vechi este colectarea selectiva a marfii curate, uscate si igienizate. Daca textilele sunt colectate amestecat cu alte fractiuni, situatia de marketing este considerabil mai proasta. O exceptie o constituie colectarea pantofilor. Calitatea marfii colectate este masurata, pe langa criteriile sortimentelor, si dupa proportia textilelor reutilizabile. In zona gunoiului menajer, un factor esential pentru proportia de textile valorificabile continute este mentalitatea arunca tot a populatiei. Din cauza nivelului scazut al veniturilor din Romania si a preturilor mari, prin comparatie, ale textilelor noi, se deduce ca la ora actuala putem gasi cu greu in gunoiul menajer haine reutilizabile, deci presiunea de a actiona in aceasta directie este mica.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

25

Mai mult: in prezent se aduc haine second-hand din Europa occidentala si centrala (de ex. din Germania) catre tarile est-europene. Ipoteza ca hainele inca utilizabile nu isi gasesc drumul catre pubela de gunoi menajer este confirmata si de analizele deseurilor menajere din Ramnicu Valcea (vezi si Cap. 16.6.2). Din fractiunea de textile sortata atunci, cuprinzand 2,62 % (7,5 kg/loc*a) din gunoiul menajer, cea mai mare parte era formata din zdrente, carpe de sters, pantofi uzati si materiale care nu mai puteau fi utilizabile. In plus putem presupune ca in zonele rurale, unde veniturile se afla sub media pe tara, proportia textilelor utilizabile este inca si mai mica decat cea din orasele mari. Ca posibilitate de comercializare a hainelor vechi reutilizabile exista in Romania mai ales Second-Hand-Shops sau piete Second-Hand, unde cetatenii ar putea preda direct la nevoie textile vechi reutilizabile. De asemenea, o colectare, sortare si reparare poate fi solicitata si de catre institutii in scopuri caritabile. O premisa a succesului colectarii separate este o informare suficienta a consumatorilor despre posibilitatile de colectare existente pentru hainele vechi si despre oferta de marfa Second-Hand la nivel local. Hainele vechi care nu mai sunt purtabile pot fi transformate in carpe de sters. Pe langa aceasta, textilele vechi se folosesc dupa o prelucrare relativ costisitoare (maruntire, separarea fibrelor) ca fibre secundare in industria textila, ca si in cea a bumbacului si a lanei, ca material fibros. Probleme la prelucrare apar din cauza cresterii proportiei de fibre sintetice, respectiv a amestecarii lor in textile cu fibre naturale, astfel incat sunt necesare metode de prelucrare mai scumpe. In timp ce putem presupune ca hainele vechi se vand aproape fara probleme, fibrele textile secundare si carpele de sters trebuie concureaza pe piata internationala cu produse de calitate superioara. Este vorba in primul rand de concurenta cu fibre primare (bumbac, fibre sintetice) care sunt puternic dependente de cursul de schimb al dolarului, ca si de pretul petrolului. La fabricarea carpelor de sters se foloseste din ce in ce mai mult hartia. 16.5.8 Compost din de!euri biologice !i vegetale Resturile organice colectate selectiv reprezinta un potential care, cu ajutorul metodelor biologice, poate fi supus unei valorificari materiale. Datorita faptului ca proportia sa in gunoiul menajer romanesc este foarte mare, de peste 50% [ICIM, 1999], acestei fractiuni trebuie sa i se acorde o importanta considerabila. In comparatie cu deseurile valorificabile mentionate anterior, aici se poate realiza cea mai importanta reducere a cantitatilor de deseuri ramase, deci protejarea rezervelor de la rampele de depozitare. Alte avantaje ale colectarii separate si tratarii debitului de materiale organice stau in faptul ca prin reducerea partii biologic active din gunoiul ramas pot fi imbunatatite proprietatile de depozitare ale acestuia. In consecinta, comportamentul la tasare al rampelor se imbunatateste, iar potentialul lor de formare a apei de infiltratii si de emisie a gazelor se reduce.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

26

La metodele de tratare biologica trebuie sa facem diferenta intre !" metodele aerobe (compostare), care se desfasoara in prezenta oxigenului ; !" metodele anaerobe (fermentatie), la care descompunerea substantei organice se desfasoara in absenta oxigenului (vezi si Capitolul 23.4.). Compostul este produsul finit al metodelor de tratare aerobe in vederea descompunerii substantei organice. Si in cazul metodelor de tratare anaerobe, produsul solid intermediar care se formeaza (resturi din fermentare, ramasite ale fermentatiei) este tratat de obicei in continuare aerob, astfel incat se va obtine tot compost. Fractiunea organica cuprinde: !" resturi de bucatarie din gospodarii; !" resturi de gradina; !" resturi verzi din parcuri si spatii verzi, ca si din comitire (de ex. resturi din copaci si arbusti, frunza) ; !" resturi organice din piete; !" resturi organice din intreprinderi. Resturile verzi, rezultate din lucrarile de intretinere si ingrijire a drumurilor publice (plantatii care insotesc drumul), nu sunt potrivite pentru aceasta modalitate de valorificare, din cauza incarcaturii lor in substante toxice. Acelasi lucru este valabil pentru lemnul vechi tratat, de ex. din industrie sau alte intreprinderi, din lucrari de demolare a cladirilor, din tambure pentru cablu, paleti sau lazi de fructe. Corespunz!tor tipului de materiale utilizate, deosebim: fabricare se utilizeaz! cu prec!dere de"euri vegetale din buc!t!rie "i din gr!din!, colectate ntr-un recipient separat (biopubel!, compost-pubel!) ;

!" compostul din de!eu biologic respectiv biocompostul, la a c!rui

!" compostul din de!eu verde respectiv compost verde, obtinut cu

prec!dere din resturi de plante din gr!dini publice "i parcuri (t!ieturi din copaci "i arbu"ti, frunze, iarb!).

16.5.8.1 Cerin"e de calitate La comercializarea compostului, calitatea produsului are o importan#! decisiv!. Pentru siguran#a de salubrizare a acestui sistem de valorificare, composturile ob#inute trebuie s! corespund! unui standard de calitate, adaptat cerin#elor consumatorului "i ale pie#ei. Scopul este fabricarea unui compost s!rac in substan#e d!un!toare, care s! fie competitiv pe pia#!, ca produs de calitate. Cerin#ele de calitate ale biocomposturilor trebuie s! fie orientate c#tre utilizare si s# "in# cont de toate efectele relevante ale utiliz#rii acestor produse. Cerin#ele de calitate trebuie s! aib! ca urmare asigurarea pe termen lung a valorific!rii compostului pe baza analizelor exacte, att n ceea ce prive"te parametrii de calitate si metodele, ct "i recomand#rile de utilizare de specilalitate.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

27

$innd cont de dezbaterea actual! cu privire la utilizarea n cultura plantelor a componentelor organice din de"euri din localit!#i, trebuie privite n perspectiv! pe ct posibil toate aspectele importante ale valorific!rii compostului. Este necesar! instituirea unui consens ct se poate de extins ntre utilizatorii "i produc!torii biocomposturilor, ca "i ntre speciali"tii n "tiin#! "i autorit!#i. La nivelul Uniunii Europene nu exist! pn! acum reglement!ri legislative n ceea ce prive"te cerin#ele de calitate pentru composturi. Diferite #!ri, ca de ex. Germania, Danemarca, Belgia, au fixat prin lege valori limit! pentru metalele grele, n timp ce alte #!ri, ca de ex. Austria "i Olanda, permit valori orientative cu abateri mai mult sau mai pu#in mari. n ceea ce prive"te metalele grele, #!rile arat! puncte de interes foarte diferite n criteriile "i eforturile de calitate. Direc#ia general! pentru mediu a UE a emisa un document de lucru pentru tratarea biologic# a de!eurilor organice (varianta 2, la momentul 12 februarie 2001), n care, printre altele, sunt enuntate "i cerin#ele de calitate (anexa III). Acestea se limiteaz! la domeniul metalelor grele, al impurit!#ilor, ca "i al igienei. Va fi prezentat n cele ce urmeaz! rezumatul con#inutului. n privin#a unor alte cerin#e "i a lu!rii de probe, n viitor vor mai fi elaborate alte norme comunitare. Pn! atunci, pot fi utilizate metodele "i normele na#ionale ale statelor membre. Remarc!m c! acest document de lucru trebuie n#eles ca o baz! de discu#ie pentru statele membre. A fost conceput f!r! participarea Comisiei Europene, deci nu are un caracter legal. Putem presupune ns! c! UE va concepe, pe baza acestui document, o directiv!. Din acest motiv n expunerile urm!toare prezentarea documentului se va referi la starea actual! de fapt. n completare se vor face referiri pentru exemplificare la legisla#iile "i cerin#ele valabile n anumite state UE. 16.5.8.1.1 Parametri cu influen"# asupra calit#"ii Calitatea compostului ob#inut din resturile biologice "i verzi este dependent! nemijlocit de tipul !i compozi"ia materiilor prime utilizate, ca "i de separarea pe sortimente pure realizat! la respectivele locuri de produc#ie. Toate rezultatele disponibile arat! c! produc#ia compostului de calitate poate fi f!cut! numai prin colectarea selectiv! "i tratarea biologic! a de"eurilor. Aceasta necesit! informarea intensiv! "i activit!#i de rela#ii publice (vezi "i Cap. 18.1.). Compozi#ia materialului ini#ial pentru tratarea biologic! a de"eurilor este supus! unor varia#ii puternice, n func#ie de anotimp. Al#i factori cu influen#! asupra calit!#ii compostului sunt prenc#rc#rile industriale respectiv antropogene, ca "i structura geologica a fiecarei zone de colectare. Efectele negative pot fi provocate mai ales de existenta substan#elor toxice. Prin legatura materialelor organice cu sol "i prin mbog!#irea mai ales a plantelor cu substante provenite din sol, substan#ele toxice ajung n produsul final, respectiv in compost.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

28

Ca exemplu tipic pentru polu!rile geogene ale materialului de input cu substan#e d!un!toare men#ion!m nichelul. Surse importante de nichel sunt solurile bazaltice degradate. Polu!rile antropogene cu substan#e toxice se produc mai ales pe calea aerului (depuneri atmosferice), n parte ns! "i pe calea apei. Exemple:

!" Polu!rile cu plumb prin emisiile de la vehicule ; !" Polu!rile cu plumb, cadmiu "i zinc din domeniul construc#iilor
metalice ; textil!.

!" Polu!ri cu cadmiu prin emisii din industria metalurgica, chimic! "i
Metoda compost#rii/fermenta"iei respectiv fermentarea adecvat# exercit! de asemenea o influen#! considerabil! asupra calit!#ii produsului. Tratarea biologic! trebuie s! asigure faptul c! se realizeaza igienizarea materialului. Fermentarea trebuie s! se fac! n a"a fel nct produsul destinat vnz!rii s! aib! un con#inut n ap! care s! nu afecteze depozitarea "i utilizarea compostului. n plus, trebuie s! existe o compatibilitate cu plantele, adaptat! scopului utiliz!rii, iar marfa destinat! vnz!rii trebuie s! fie inodor! sau s! aib! un miros pl!cut. 16.5.8.1.2 Caracteristici !i substan"e con"inute In aprecierea calit!#ii, a posibilit!#ii de comercializare "i a posibilit!#ilor de utilizare a compostului deosebim doua tipuri de substan"e cu valoare nutritiva "i fara valoare nutritiva. Din prima categorie fac parte substan#ele hr!nitoare pentru plante (azot, fosfor, potasiu, magneziu, calciu), con#inutul n substan#! organic! "i raportul carbon/azot (raportul C/N), la care se mai adaug! : parametrii fizici : con#inut n ap!, con#inut n s!ruri, valoare a pH-ului ; parametrii biologici : grad de fermentare, compatibilitate cu plantele, ca "i igienizare. Printre substan#ele fara valoare nutritiva se : substan#ele str!ine identificabile optic (de ex. materiale plastice, sticl!, metale, pietre), ca "i substan#ele toxice poten#iale, ca de ex. metalele grele "i substan#ele organice d!un!toare. Din cauza originilor "i a materialelor de baza diferite utilizate, caracteristicilor "i substan#elor con#inute, composturile variaz! n anumite intervale ( Tab. 16-2). # linut "

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

29

pentru produsele de compost este ntre 35% "i 45% pentru marfa in vrac, n timp ce pentru marfa mpachetat! trebuie s! fie de maximum 35%. Tab. 16-2: Continutul si caracteristicile substan#elor din composturile finite (selec#ie)

Parametru Con#inut n ap! Substan#! uscat! Substan#! organic! Substan#e activ bazice Raportul C/N Valoarea pH-ului Con#inutul n sare Greutate volumetric! Totalul Totalul Totalul Totalul de de de de azot (N) fosfat (P2O5) kaliu (K2O) magneziu (MgO)

Con"inut* 20 50 % MV 50 80 % MV 15 60 % MU 1 8 % MU 10 25/1 6,5 8,5 1 10 g/l MV 400 900 g/l MV 0,4 0,2 0,3 0,2 2,0 1,2 2,0 1,8 % % % % MU MU MU MU

*: Variatia continutului de substante la compostul de origini diferite. La aceea"i origine (instala#ie de compost) variatia intervalului este mai mic!. MV = mas! verde; MU = mas! uscat! #Con"inutul n saruri Con#inutul n saruri este un parametru sum! al s!rurilor hr!nitoare din compost. El este determinat n principal de con#inutul n K2O. La utilizarea pe cmp, acesta nu joac! un rol esen#ial, cel pu#in n zonele de clim! umed!, ns! la fabricarea p!mntului de plante, unde compostul este o component! n amestec are un rol important (vezi mai jos, Cap. 16.5.8.3). Cu ct este mai mare con#inutul n s!ruri, cu att mai mult compostul trebuie amestecat cu componente s!race, astfel nct utilizarea s! nu duc! la distrugeri ale plantelor. Composturile din de"eurile verzi prezint!, cu con#inuturi n saruri n medie 2 - 5 g KCl/l substan#! verde (SV), valori mai sc!zute dect composturile din de"euri biologice, care pot atinge sau chiar dep!"i valori ntre 6 - 9 g KCl/l. La multe tipuri de culturi, apar tulburari de crestere nc! de la 2 g/KCl/l.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

30

#Valoarea pH-ului Valorile pH-ului composturilor se situeaz! cu prec!dere ntre 7 "i 8, care trebuie considerate optime. Majoritatea plantelor de cultur! din gr!din! prefer! valori ale pHului de la neutru pn! la u"or acide (pH 5 pn! la 6,5), astfel nct, n cultura de plante decorative "i de legume (vezi Cap. 16.5.8.3), prin amestecarea altor componente de substrat adecvate, cu valori mai sc!zute ale pH-ului, trebuie fixat un domeniu mai convenabil. Pentru speciile care prefer! aciditatea (de ex. azaleele, rododendronul, ericaceele etc.) utilizarea compostului nu este potrivit!, din cauza valorii nalte a pHului. #Substan"e hr#nitoare pentru plante La ngr!"area solului, deosebim doua tipuri de substan"e : hr#nitoare totale "i hr#nitoare disponibile n plante, unde analiza con#inuturilor este necesar! mai ales pentru utilizarea compostului n domeniul substratului. De interes sunt de obicei, la substan#ele hr!nitoare totale, azotul, fosforul, potasiul, magneziul "i calciul, iar la formele disponibile n plante (libere), nitratul, amoniul, fosfatul, potasiul "i magneziul. Formele "i con#inuturile n azot furnizeaz! informa#ii nu numai despre con#inutul n substan#e hr!nitoare, ci "i despre starea de fermentare a compostului. Con#inuturile n azot total ale composturilor finite se g!sesc de obicei n intervalul 0,5 "i 2% de mas! uscat!, iar cea mai mare parte (> 90%) se prezint! n forma unor compusi organici. Partea disponibil! din plante este format! aproape exclusiv din nitrat, n timp ce la o fermentare normal! ar trebui s! existe n produs numai urme de amoniu. Al!turi de azot, fosfatul se num!r! printre substan#ele hr!nitoare principale n cultura plantelor. Potasiul se g!se"te n compost sub forma oxidului de potasiu n cea mai mare parte n form! disponibil! n plante "i influen#eaz! esen#ial con#inutul n saruri. Magneziul "i calciul (n forma oxizilor, oxihidra#ilor "i carbona#ilor) apar#in substan#elor bazic active, care ac#ioneaz! mpotriva acidifierii solului "i pot influen#a disponibilitatea n plante a anumitor substan#e hr!nitoare prin modificarea valorii pHului. #Raportul C/N Raportul C/N, furnizeaza informatii cu privire la progresul ferment!rii "i a aplicabilit!#ii n cultura plantelor. Se calculeaz! din valorile determinate ale substan#ei organice "i din totalul de azot. Con#inutul n carbon se determin! din valoarea substan#ei organice prin mp!r#irea la factorul 1,724. n de"eurile biologice verzi pot ap!rea raporturi de 30 - 40/1, adic! la o parte de azot revin 30 40 p!r#i de carbon (la de"euri verzi din lemn raporturile pot fi "i mai mari). In decursul ferment!rii, propor#ia de azot r!mne relativ stabil!, n timp ce n condi#ii de fermentare convenabile, con#inutul n substan#e organice se reduce, ceea ce conduce la sc!derea raporturilor.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

31

Pentru aplicarea compostului n cultura plantelor, raporturile C/N sunt convenabile n intervalul de 10 - 15/1, deoarece n acest caz putem exclude o concuren#! asupra azotului ntre microorganisme "i r!d!cini ale plantelor (stabilirea azotului, imobilizarea N), n sol sau n substrat. #Substan"# organic# Substan#a organic! a unui compost se determin! prin pierderea sa n c!ldur! la o temperatur! de 550C. n decursul ferment!rii, substan#a organic! este transformat! n humus, iar con#inutul ei se diminueaz!. Timpii de fermentare, care se limiteaz! la igienizarea m!surii necesare (compost verde), furnizeaz! con#inuturi mai mari n substan#! organic!. %i prelucrarea cantit!#ilor mai mari de resturi din copaci "i arbu"ti din amestecul de pornire poate m!ri con#inutul n substan#! organic!. Este recomandat un con#inut minim de 20% n substan#a organica uscat!. #Grad de fermentare Gradul de fermentare caracterizeaz! stadiul procesului microbian de descompunere. Se deduce din temperatura maxim! atins! ntr-un experiement de autonc!lzire a unui material din compost. Apoi, compostul este clasificat n func#ie de gradul s!u de maturitate n : material brut, compost verde sau compost finit. Materialul brut are gradul I de fermentare, compostul verde gradul II sau III de fermentare, iar compostul finit indic! un grad V sau IV de fermentare (Tab. 16-3). Tab. 16-3: Ordonarea gradului de fermentare al composturilor pe baza maximului de temperatur!

Temperatura maxima ( 0C) > 60 50,1 60 40,1 50 30,1 40 < 30

Grad de fermentare I II III IV V

Denumire Material brut Compost verde Compost verde Compost finit Compost finit

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

32

#Compatibilitatea cu plantele Composturile ob#inute corect sunt compatibile cu plantele "i favorizeaza fertilitatea solului "i dezvoltarea plantelor. Ele trebuie s! nu con#in! substan#e d!un!toare plantelor (fitotoxice), iar, la momentul utiliz!rii, s! nu fixeze azot ntr-un volum apreciabil. Examinarea acestui parametru se realizeaz! cu ajutorul testului cu puie#i. #Igien# Un indiciu asupra st!rii igienei este dat de con"inutul n semin"e cu capacitate de germinare !i n p#r"i de plante capabile s# nmugureasc#. Pentru valorificarea n cultura plantelor sunt necesare n general composturi cu con#inuturi sc!zute n semin#e capabile s! germineze (semin#e de buruieni). n zona substratului, n care composturile sunt folosite n cantit!#i mai mari (de ex. p!mntul de flori), composturile nu ar trebui s! con#in! deloc semin#e care pot germina. Dac! un compost este practic liber (max. 3 seminte pe litru de compost, conform variantei 2 a documentului UE legat de tratarea biologic! a de"eurile biologice) de semin#e capabile s! germineze "i de p!r#i din plante capabile s! nmugureasc!, n condi#ii normale putem spune c! exist! o igienizare suficient!. Conform prevederilor UE, trebuie s! fie satisf!cute urm!toarele cerin#e de igien!: Salmonella spp nu apare n 50 g de compost ; Chlostridium perfringens nu apare n 1 g de compost.

#Impurit#"i / substan"e str#ine Printre impurit!#ile din de"eul biologic, respectiv din compost, se num!r! mai ales sticla, metalele, materialele plastice, bateriile etc. Utilizatorii solicit! compost cu un con#inut ct mai sc!zut n aceste materiale str!ine. Acestea sunt indezirabile, att din cauza pericolului de r!nire, ct "i din cauza poten#ialului n substan#e d!un!toare. Printr-o informare, motivare corespunz!toare "i un control direct la surs!, la nivelul gospod!riilor trebuie ac#ionat ntr-un mod de comportare adecvat (vezi "i Cap. 18.1.). Conform prevederilor UE privind tratarea biologic! a de"eurilor biologice, con#inutul n substan#e straine din compost trebuie s! fie mai mic de 0,5% n masa uscat!. %i pietrele, de la o anumita m!rime (> 5 mm), apar#in categoriei componentelor indezirabile n compostul finit. Avnd n vedere acest parametru, n document se propune o valoare < 5% n masa uscat!. #Metale grele Cum am ar!tat mai sus, metalele grele ajung n materialul destinat compost!rii, respectiv fermenta#iei, pe c!i geogene sau antropogene. Deoarece aceste substan#e d!un!toare sunt r!spndite peste tot, nu pot fi excluse complet. Prin alegerea atenta a materialului de input con#inutul n metale grele poate fi men#inut la o valoare sc!zut!. Cu poten#ial d!un!tor "i deci nepotrivite pentru materialul de input sunt de ex. :
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

33

De"eurile verzi provenind de lng! str!zile intens circulate ; Brazii de Cr!ciun cu resturi de beteal! ; Maculatura, cnd sunt utilizate culori de imprimare con#innd metale grele.

Con#inutul n metale grele al materialului de fermentare r!mne constant de-a lungul ntregului proces de tratare. Din cauza descompunerii substan#ei organice "i deci a reducerii substan#ei uscate, n acest interval de timp, se m!re"te concentra#ia relativ! a metalelor grele, astfel nct produsul finit are o concentra#ie n metale grele mai mare dect materialul de input. De obicei, sunt analizate cele "apte metale grele plumb, cadmiu, crom, cupru, nichel, mercur "i zinc. Anexa III a documentului UE define"te, dup! dispunerea n trepte a con#inuturilor n metale grele, dou! clase de calitate a mediului pentru compost, ca "i cerin#e proprii pentru de"euri biologice stabilizate ( Tab. 16-4). Mai jos sunt prezentate de"euri din tratarea mecanico-biologic! a de"eurilor nesortate sau a gunoiului r!mas, ca "i toate celelalte de"euri biologice tratate, care nu corespund clasei de calitate a mediului 1 sau 2. Composturile, ob#inute, introduse sau comercializate n UE, trebuie s! corespund! uneia dintre aceste clase. Tab. 16-4: Clase de calitate a mediului pentru composturi, respectiv resturi de fermenta#iei Parametru Compost respectiv resturi din fermenta"ie Clasa 1* Cd (mg/kg TM) Cr (mg/kg TM) Cu (mg/kg TM) Hg (mg/kg TM) Ni (mg/kg TM) Pb (mg/kg TM) Zn (mg/kg TM) 0,7 100,0 10,0 0,5 50,0 100,0 200,0 Clasa 2* 1,5 150,0 150,0 1,0 75,0 150,0 400,0 5,0 600,0 600,0 5,0 150,0 50,0 1.500,0 De!euri biologice** stabilizate

*) normat! la un con#inut de substan#! organic! de 30%. **) de"euri din tratarea mecanico-biologic! a de"eului nesortat sau a gunoiului r!mas, ca "i toate celelalte de"euri biologice tratate, care nu corespund clasei de calitate a mediului 1 sau 2

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

34

Con#inutul de metale grele trebuie raportat la un con#inut standard de substan#! organic! de 30%. Acest lucru serve"te unei mai bune posibilit!#i de comparare a composturilor cu diferite con#inuturi n substan#! organic!. Pentru producerea de composturi din clasa 2, ca "i de de"euri biologice stabilizate pe suprafe#e, sunt prev!zute limit!ri privind cantit!#ile respectiv domeniile de utilizare (vezi "i Cap. 16.5.8.3.2). Composturi din clasa 1 pot, s! fie utilizate conform bunei practici agricole, f!ra obliga#ii specifice. Spre compara#ie, prezent!m n Tab. 16.5 valorile limit! "i orientative pentru metalele grele utilizate in statele membre UE. Tab. 16-5: Valori limit!/orientative (mg/kg MU) pentru metale grele "i abaterile permise n cazuri speciale

$ara

Cr

Ni

Cu

Zn

Cd

Hg

Pb

Austria $ Ordonan#a compostului


Valoare limit! Clasa I1) + 50% abatere 70 105 25 37,5 70 105 200 2602) 0,7 1,05 0,4 0,5 45 67,5

Belgia $ Ordonan#a Ministerului agriculturii


Valoare limit! 70 2 90 300 1,5 1 120

Danemarca $ Legea Nr. 823


Valoare limit! 100 30 1.000 4.000 0,4 0,8 1203)

Germania $ Ordonan#a de"eului biologic


La 20 t/ha*a + 25% abatere La 20 t/ha*a + 25% abatere 150 188 100 125 1,5 1,9 1 1,25 100 125 70 87,5 100 125 70 87,5 50 62,5 35 44 1 1,25 0,7 0,9 400 500 300 375

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

35

Olanda $ Cea mai bun! calitate a compostului


Valoare orientativ! x 1,43 abatere
1) 2) 3)

50 72

10 14

25 36

75 108

0,7 1,0

0,2 0,3

65 93

corespunde valorilor Ordonan#ei UE 2092/91 privind cultivarea ecologic! a terenurilor : : 30% abatere 60 mg/kg mas! uscat! n gr!dinile private

Observ!m c! legisla#iile fiec!rei #!ri se deosebesc considerabil, att la valoarea maxim! admisa, ct "i la abaterile acceptate de la aceste valori. In Danemarca, compostul din de"eurile biologice este supus unor cerin#e de calitate asem!n!toare cu n!molul de la sta#ia de epurare. Compostul din de"eul verde este privit ns! principial ca superior calitativ. Mai ales n cazul valorilor limit! mai sc!zute, ar trebui ca, n cazuri individuale, dup! o examinare, s! fie permis! o dep!"ire, deoarece instala#iile au o influen#! redus! asupra materialului de input "i produc composturi cu valori uneori la limita intervalului permis. #Substan"e d#un#toare organice Substan#ele organice d!un!toare ajung n mediu din surse antropogene "i sunt la fel de r!spndite ca "i metalele grele. Prin urmare, nici ele nu pot fi excluse definitiv de c!tre tratarea biologic!, nici m!car la o alegere atenta a materialului de input, reg!sindu-se att n materialul de pornire, ct "i n produsul finit. Spre deosebire de metalele grele, ele sunt supuse, n timpul ferment!rii, unor procese de cre"tere, descre"tere "i transformare. n varianta a doua a documentului UE privind tratarea biologic! a de"eurilor biologice sunt de aceea prev!zute limite superioare pentru bifenilii policlorura#i (PCB, 0,4 mg/kg mas! uscat!) "i pentru hidrocarburile poliaromatice (PAH 3 mg/kg mas! uscat!) numai n cazul de"eurilor biologice stabilizate. La nivel european, situa#ia actual! arat! c! #!rile n care se efectueaz! tratarea biologic! nu resimt n prezent o nevoie de a ac#iona n vederea stabilirii "i supravegherii continue a valorilor limit! pentru substan#ele organice d!un!toare. Exist! un curent de opinie conform c!ruia con#inuturile n substan#e organice d!un!toare ale composturilor se mi"c! n zona polu!rilor solului existente n toate sectoarele mediului. Numai n Danemarca exist! o reglementare dedus! din domeniul n!molurilor de la sta#iile de epurare "i valabil! doar pentru de"eurile organice menajere. Dac! exist! b!nuieli cu privire la o contaminare cu substan#e organice d!un!toare, se recomand! examin!ri ale acestui parametru.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

36

16.5.8.1.3 Specifica"ie a produsului Avnd n vedere diferitele domenii de utilizare, este necesara fabricarea unor produse din compost diferite. Tab. 16-6 pn! la Tab. 16-8 exemplific! diferen#ele dintre produse, adoptate n Germania pe baza unei experien#e de peste 10 ani de c!tre Bundesgtegemeinschaft Kompost e.V. Tab. 16-6: Produse din compost

Produse din compost


Compost verde

Caracterizare "i destina#ia utiliz!rii


Compost igienizat, aflat n fermentare mbun!t!#irea "i ngr!"area terenului

Compost finit

Compost igienizat, satbilizat biologic mbun!t!#irea "i ngr!"area terenului

Compost de substrat

Compost finit specific, con#inuturi limitate n substan#e hr!nitoare pentru plante "i s!ruri (component! de amestecare pentru substraturi) Compost igienizat f!r! componente fine esen#iale pentru acoperirea solului

Compost pentru acoperire

Tab. 16-7.

Granula#ii n care compostul este oferit de obicei Dimensiunea ochiurilor la cernere Pna la max. 12 mm Pna la max. 24 mm Granula"ia produsului (exemple) 0 10 mm 0 20 mm

Denumire Granula#ie fin! Granula#ie medie

Granula#ie mare

Pn! la max. 40 mm

0 30 mm

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

37

Tab. 16-8: Clasificarea composturilor n func"ie de con"inutul lor n substan"e hr#nitoare S#race n substan"e hr#nitoare < 300 mg/l < 1200 mg/l < 2000 mg/l < 4 g/l Bogate n substan"e hr#nitoare & 600 mg7l & 2400 mg/l & 6000 mg/l < 8 g/l

Substan"e hr#nitoare* Azot (Nmin) Fosfat (P2O5) Potasiu (K2O) Sare (KCl)
*)

con#inuturi libere n substan#e hr!nitoare n masa verde. Nitrat "i amonium n extractul de CaCl2, fosfat "i caliu n extractul CAL.

16.5.8.2 Asigurarea calit#"ii Comercializarea cu succes depinde de diferi#i factori, mai ales de cerin#ele utilizatorilor poten#iali de produse standar, de calitatea produsului "i de utilizarea nemijlocit!. Composturile care nu satisfac aceste cerin#e nu pot fi comercializate pe termen lung. Cu ajutorul unei asigur!ri cuprinz!toare a calit!#ii, "ansele de desfacere a composturilor din de"euri biologice se pot mbun!t!#i vizibil. Asigurarea calit!#ii prive"te etape diferite, n domeniul colect!rii, trat!rii "i valorific!rii de"eurilor organice: Colectare selectiv#: determinarea surselor de substan#e perturbatoare "i d!un!toare, identificarea posibilit!#ilor de mbn!t!#ire. Utilizarea instala"iei: identificarea "i nl!turarea gre"elilor de utilizare a instala#iei, protec#ia muncii. Produc"ia compostului: control continuu al procesului. Marketing: asigurarea unor calit!#i standard ale produselor "i sprijinirea eforturilor de comercializare. Rela"ii publice: construirea unei imagini pozitive pentru compost. Utilizare: examinarea calit!#ii compostului (parametri fizici, chimici "i biologici) prin puncte neutre, declararea m!rfii "i recomand!ri pe baza rezultatelor analizei.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

38

Paleta produselor dezvoltarea de produse din compost pentru diferite domenii de utilizare. Politic#/legisla"ie: emiterea de ordonan#e adaptate posibilit!#ilor practice "i eforturilor de calitate ale instal#iilor de compostare, pe baza evalu!rilor statistice ale analizelor compostului la nivel na#ional. State cu o industrie a compostului foarte avansat!, ca Austria, Germania, Elve#ia, Luxemburg, Olanda "i Belgia, au stabilit un management al calit!#ii pentru sta#iile de compostare, altele au nceput prin emiterea unui sistem de asigurare a calit!#ii sau altele se g!sesc n faza de planificare. Conditiile privind asigurarea calit!#ii sunt preluate n aceste #!ri de c!tre organiza#ii de sine st!t!toare (

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

39

Tab. 16-9). n sfera de competen#! a organiza#iilor pentru asigurarea calit!#ii se g!sesc de ex.: etc.. Prelucrarea "i dezvoltarea de criterii "i directive de calitate, Supravegherea calit!#ii "i acordarea unui certificat de calitate, ncurajarea produc#iei de compost de calitate, Conceperea unor recomand!ri de utilizare, Autorizarea laboratoarelor de examinare, Ajutoare de marketing "i reprezentare a intereselor pentru membri, Activit!#i de rela#ii publice "i oferire de informa#ii, Organizarea unor ntruniri de specialitate, ncurajarea activit!#ilor "tiin#ifice,

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

40

Tab. 16-9:

Exemple de institutii responsabile cu asigurarea calit!#ii n diferite state membre UE

$ara
Germania

Organiza#ia de asigurare a calit!#ii


Institutia responsabila de calitate a compostului (BGK) + institutii locale de calitate Institutul German pentru asigurarea calit!#ii "i nregistrare RAL pentru calitatea compostului Austria

Austria

Asocia#ia (KGV)

Belgia

Ministerul Agriculturii Organiza#ia pentru ncurajarea Compost!rii VLACO Uniunea "efilor de sta#ii de compostare Organismul olandez de certificare KIWA Departamentul de cultur! a plantelor al Ministerului pentru Agricultur! "i Pescuit Comitetul Danez pentru De"euri DAKOFA

Olanda

Danemarca

Documentul, propus de Direc#ia General! de Mediu a UE, privind tratarea biologic! a de"eurilor biologice con#ine "i date privind asigurarea calit!#ii composturilor, respectiv a resturilor rezultate la fermentare. Conform prevederilor actuale, produc!torii sunt r!spunz!tori de calitatea produselor fabricate de ei. Ei trebuie s! garanteze c! produsele din compost, respectiv resturile din fermentare, stabilite n Anexa II (examinarea procesului pentru controlul unei igieniz!ri suficiente) "i n Anexa III (clase da calitate a mediului) a documentului respect! cerin#ele de calitate. Anexa IV con#ine indica#ii privind metodele de luare de probe, o list! cuprinz!toare a parametrilor de examinat, a frecven#elor de examinare "i a declar!rii m!rfii. Aceast! anex! va fi adaptat! n viitor directivei UE modificate, privind n!molurile de la sta#iile de epurare. Autoritatea competenta poate reduce sau m!ri, n anumite condi#ii, num!rul analizelor, ca "i, n cazuri particulare, dispune examinarea altor parametri. Analizele trebuie efectuate de un laborator, independent de produc!tor "i recunoscut de autoritatea
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

41

competent!. Reprezentativitatea lu!rii de probe, conservarea "i analiza lor trebuie asigurate. Conform prevederilor actuale, documentul nu con#ine date legate de asigurarea bunei practici "tiin#ifice a utiliz!rii, adic! mai ales legate de cantit!#ile de compost utilizat recomandate. De ex. n Germania "i Austria exista un sistem liber de asigurare a calit!#ii, fiind considerat un sistem potrivit. n plus, asigurarea liber! a calit!#ii ofer! avantajul c! ncurajeaz! pe de-o parte con"tiin#a produc!torului in ceea ce priveste calitatea compostului "i m!re"te ncrederea "i aprecierea produsului din partea utilizatorului. Rezumnd, putem constata c!, pentru a crea o imagine pozitiv! pentru compost, pentru a construi pia#a de desfacere necesar! "i pentru a asigura o desfacere pe termen lung, este indispensabil un program pregnant de asigurare a calit!#ii n sta#iile de compostare. Respectarea unor standarde de calitate acoperitoare de catre utilizatorii compostului trebuie asigurat! "i, corespunz!tor, documentat! n exterior. Indicii de necesari utiliz!rii corespunz!toare, "tiin#ifice a produsului se g!sesc n cerin#ele de baz! ale culturii plantelor modul de a folosi profitabil "i n cantit!#i optime materialul. Acestui mod de comportare "tiin#ific "i atent i se adaug! o importan#! complementar!, aceea de minimizare a riscului privind eventuale urm!ri negative ale utiliz!rii compostului. Pentru a putea face afirma#ii referitoare la substan#ele con#inute n compostul produs, n fiecare sta#ie de compostare ar trebui s! aib! loc o supraveghere continu! a calit!#ii, iar laboratoare "i institute specializate s! fie contractate pentru analize. Analizele trebuie efectuate conform metodelor interna#ionale actuale. 16.5.8.3 Utilizarea !i comercializarea compostului Compostul poate fi folosit n diferite domenii de utilizare cultura plantelor, tehnica vegeta#iilor, iar necesarul cantitativ difer! n functie de domeniu, fiind supus influen#elor regionale. 16.5.8.3.1 Cerin"e generale pentru valorificarea composturilor n cultura plantelor n principiu, la utilizarea composturilor din de"euri organice colectate separat din localit!#i n domeniile culturii plantelor, trebuie ndeplinite urm!toarele cerin#e: Trebuie s! existe o utilitate pentru sol "i/sau plante ; Aportul de substan#e hr!nitoare "i d!un!toare trebuie s! fie cunoscut "i controlat "i nu trebuie s! aib! efecte nocive ; Stipula#iile legale trebuie ndeplinte; Utilizarea compostului trebuie s! fie rentabil!. Aceste cerin#e se concentreaz! cu prec!dere asupra urmatoarelor : Siguran#a utiliz!rii compostului, n primul rnd n ceea ce prive"te con#inutul n substan#e d!un!toare, aspectele de igien! (uman!, a plantelor, a animalelor),
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

42

con#inutul n semin#e de buruieni, ca "i compatibilitatea cu plantele a composturilor finite, con#inutul n substan#e str!ine; Respectarea valorilor limit! "i orientative pentru substan#ele con#inute "i caracteristicile composturilor, ca "i declararea am!nun#it!; Oferirea unei palete diversificate de produse (granula#ii diferite, grade de fermentare, con#inuturi n s!ruri "i substan#e hr!nitoare, valori ale pH-ului, raporturi C/N, produse pe baz! de compost) pentru diferitele destina#ii "i domenii ale utiliz!rii; Supraveghere independent! a calit!#ii prin organisme neutre; Respectarea punctelor de vedere ecologice (optimizarea calit!#ii compostului, a cantit!#ilor utilizate, a momentelor "i tehnicilor utiliz!rii, astfel nct s! fie mpiedicate polu!rile solului, panzei freatice "i a apei de suprafa#!); Respectarea cerin#elor de fabricare, func#ionare "i tehnice, ca conduc la producerea "i nnobilarea compostului. 16.5.8.3.2 Domenii de utilizare a composturilor Mai jos sunt schi#ate cele mai importante domenii poten#iale de utilizare a compostului. Date sau estim!ri despre piata de desfacere de desfacere sau cantit!#ile vandute n Romnia nu pot fi furnizate, deorece pn! acum nu au fost efectuate studii de pia#! despre acest sector "i nu dispunem nici de alte valori. Deosebim urmatoarele domeniile de utilizare n care compostul poate fi utilizat mai mult sau mai pu#in direct: 1.

!" !" !" !"


2.

Agricultura Cultura terenurilor arabile Agricultura verde Culturi de vi#! de vie "i pomi fructiferi Culturi speziale

Culturi de gr#din# !" Culturi de legume !" Culturi de plante ornamentale !" Pepiniere 3. Construc"ii peisagere, inclusiv construc"ii de terenuri de sport !i spa"ii noi Spa#ii noi n zona construirii de ora"e "i str!zi Spa#ii publice verzi Planta#ii de arbu"ti "i copaci nverzirea taluzului

!" !" !" !"

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

43

!" Planta#ii verzi care nso#esc str!zile !" Construirea terenurilor de sport
4. 5. 6. Recultivarea rampelor de depozitare, a haldelor, a locurilor construc"iilor temporare, a zonelor industriale s.a.m.d. Exploatarea forestier# Gr#dini particulare

In acest domeniu, cu ajutorul utiliz!rii compostului, al!turi de mbun!t!#irea generala a solului, se pot ob#ine cre"terea "i men#inerea con#inutului n humus, ca "i o aprovizionare n substan#e hr!nitoare a solului. Criteriile sunt urmatoarele:

!" Con#inut n substan#! organic!; !" Raportul carbon/azot; !" Valoarea pH-ului; !" Activitatea biologic!; !" Con#inuturile n substan#e hr!nitoare, disponibilitatea substan#elor
hr!nitoare "i valoarea cantit!#ii de substan#e hr!nitoare livrate ulterior;

!" Siguran#a con#inutului n substan#e d!un!toare; !" Siguran#a igienic!.


In ceea ce priveste producerea compostului pe suprafe#e, prevederile UE contin limit!ri referitoare la cantit!#ile de compost obtinute din tratarea biologica a de"eurilor biologice pentru producerea de composturi din clasa 2, ca "i din de"eurile biologice stabilizate pe suprafe#e, dupa cum urmeaza:

!" Maxim 30 de tone de mas! uscat! la hectar ntr-un interval de 3 ani


pentru composturi, respectiv pentru resturi din fermentare de clasa 2;

!" Utilizare exclusiv! ca parte component! a solurilor artificiale sau

pentru suprafe#e care nu servesc cultiv!rii plantelor pentru hrana oamenilor sau a animalelor (de ex. acoperirea rampelor de depozitare, recultivarea pr!bu"irilor de pietre "i a minelor, ridicarea unor diguri de protec#ie fonic!, construiri de str!zi sau alte domenii asem!n!toare de utilizare): maxim 200 de tone de mas! uscat! la hectar ntr-un interval de cel putin 10 ani.

n agricultur# pe lng! cerin#ele generale se formuleaz! si prevederi suplimentare privind tr!s!turile compostului. Se pot utiliza att composturi proaspete, ct "i finite. Granula#ia optim! depinde de fiecare domeniu de utilizare. Pentru mbun!t!#irea solului cu ngr!"!minte, composturile cu granula#ie medie sunt cele mai adecvate. Dac! protec#ia mpotriva eroziunii "i a nn!molirii se afl! n plan secundar, atunci la cultivarea legumelor se prefera composturile cu granula#ie medie si chiar mare in defavoarea celor fine.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

44

n parte, ntreprinderile agricole "i pot acoperi necesarul de ngr!"!minte organice cu ajutorul ngr!"!mintelor produse n propria cresc!torie de animale, astfel nct cump!rarea altor ngr!"!minte nu mai este necesar!. Cultivarea gr#dinilor ofer! o serie de modalit!#i de utilizare a compostului, att n aer liber, ct "i n ser!. Cerin#ele de calitate ale compostului sunt ridicate, deoarece fiecare cultur! presupune standarde foarte specifice, n ceea ce prive"te substan#ele hr!nitoare, con#inuturile n s!ruri "i valorile pH-ului. Enumerarea prezent! la nceputul acestui capitol, ca "i Tab. 16-10 clarific! faptul c! posibilit!#ile de utilizare a compostului la cultivarea gr#dinii !i a cmpului sunt foarte diverse. Corespunz!tor diversit!#ii domeniilor de utilizare, exist! "i diferite cerin#e n ceea ce prive"te propriet!#ile compostului mai ales granula#ia, con#inutul n substan#e hr!nitoare "i con#inutul n substan#e organice. n plus trebuie s! se ia n considerare dac! lucr!rile pentru cultivarea gr!dinilor "i cmpurilor sunt supuse normelor n vigoare privind tehnica vegeta#iei. Pentru domeniul spa"iilor publice verzi, legislatia UE prevede ca autorit!#ile, atunci cnd este posibil, s! utilizeze compostul ca nlocuitor pentru turb! sau alte materiale luate din mediul nconjur!tor, mai ales pentru componentelor produselor de mbun!t!#ire a solului, substraturilor de cultur!, materialului de sus#inere "i pentru ngr!"area solului, n cadrul m!surilor de organizare a peisajului. Utilizarea compostului poate fi stimulat! de ex. prin renun#area la ngr!"!mintele minerale "i prin prescrierea utiliz!rii compostului n cadrul licita#iei lucrarilor din construc#ii. n domeniul recultiv#rii, compostul poate fi utilizat, ndeosebi datorit! componentei sale de substan#! organic!, la restabilirea func#iilor solului "i la replantarea suprafe#elor "antierelor de construc#ii "i ale haldelor. Astfel pantele pot fi asigurate, iar eroziunile evitate. Prin compara#ie, cerin#ele de calitate ale compostului sunt sc!zute. Supraestimarea cantit!#ilor consumate poate conduce la polu!ri considerabile cu nitrat "i amoniu, ca urmare a sp!l!rii substan#elor hr!nitoare. n func#ie de amenajarea terenului la locul de utilizare, folosirea compostului poate fi asociat! cu un efort sporit. n exploat#rile forestiere utilizarea compostului poate fi util! culturii de puie#i. n cazul suprafe#elor mp!durite mai b!trne nu este necesar n mod normal un adaos de humus sau substan#e hr!nitoare. n gr#dinile din gospod#riile private utilizarea compostului din comer# "i are rostul doar dac! nu se ob#in ngr!"!minte de la animalele de cas!, dac! nu se face compostarea proprie sau dac! ea este nensemnat!. Pe lng! posibilit!#ile directe de utilizare pentru compost, mai este oferit! o palet! extins! de produse de nnobilare care se ob#in din utilizarea compostului pe post de component# n amestecuri. Trebuie s! amintim in acest caz mai ales domeniile de utilizare n care n alte situa#ii se folosesc substraturi pe baz! de turb!:

!" P!mnt de plante pentru cultivarea "i continuarea cultiv!rii (substraturi de cultur!) cu propriet!#i fizice "i chimice definite pentru gr!dini ; !" P!mnt de plante pentru beneficiari priva#i ;
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

45

!" Straturi de vegeta#ie "i substraturi de plante speciale pentru construc#ii


peisagistice (de ex. pere#i de protec#ie fonic!, gr!dini sub form! de bolt!).

n acest domeniu, pentru domenii de utilizare diferite sunt fixate cerin#e foarte stricte pentru p!mnturi "i substraturi. Prin compara#ie, intervalele de toleran#! ale propriet!#ilor necesare sunt foarte mici. Criteriile cele mai importante in acest caz sunt:

!" !" !" !" !" !" !"

greutate volumetric!; con#inut n saruri; volumul porilor; prezen#a substan#elor hr!nitoare; igiena corespunz!toare; omogenitate satisf!c!toare; absen#a substan#elor perturbatoare din materialul de ie"ire.

Propriet!#ile corespunz!toare compostului trebuie s! se orienteze n func#ie de cota parte dorit! din fiecare substrat sau cota adaosului trebuie stabilit! n func#ie de propriet!#ile existente. Composturile s!race n s!ruri "i potasiu sunt foarte potrivite n cantit!#i mai mari n substrat, pe cnd composturile verzi, compuse cu prec!dere din materiale mai s!race n substan#e hr!nitoare ca resturi de crengi "i copaci, frunze etc. ndeplinesc mai u"or aceast! cerin#!. Composturile verzi din materii prime cu o cot! ridicat! de iarb! trebuie tratate asemenea composturilor biologice "i se pot utiliza numai ntr-un procent redus ca material de adaos pentru substraturi. Alte posibilt!#i de utilizare a compostului se descoper! n domeniul tehnic, ca de exemplu folosirea lui ca material de filtru n scopul dezodoriz!rii emisiilor mirositoare, de ex. n sta#iile de epurare, sta#ii de compostare mari, mari cresc!torii de animale ".a.m.d. Sunt potrivite "i composturile proaspete, dac! este cazul "i f!r! partea fin!. Pornind de la activitate biologic! a composturilor, aceste mai pot fi utilizate si la decontaminarea solurilor poluate cu detergen#i, uleiuri "i pesticide. Cantit!#ile de compost, domeniile de utilizare "i c"tigurile care se pot ob#ine depind de calitatea produselor din compost, de profilul cerin#elor "i de disponibilitatea la plat! a utilizatorului. Cea din urm! este la rndul ei influen#at! de cantit!#ile de compost oferite pe pia#!. a. Criterii pentru m#surarea consumului de compost Cantit!#ile utilizate sunt n principal influen#ate de :

!"scopul utiliz!rii; !"nevoile culturilor plantelor; !"condi#iile specifice de la fa#a locului "i utilizarea suprafe#ei ; !"evitarea efectelor d!un!toare.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

46

Ele ar trebui s! fie limitate prin :

!"necesarul de substan#e hr!nitoare al culturilor; !"con#inutul deja "tiut al solului n substan#e hr!nitoare; !"cotele substan#elor d!un!toare.
Att din perspectiva culturii plantelor ct "i din cea ecologic!, luarea n considerare a cotelor n substan#e hr!nitoare "i d!un!toare este hot!rtoare. De asemenea, stabilirea folosirii n anumite intervale de utilizare "i cu anumite tehnici contribuie la evitarea efectelor negative asupra mediului, ca de ex. poluarea apei freatice ca urmare a sp!l!rii substan#elor hr!nitoare din compost. Pentru a facilita utilizatorului o folosire corect! a compostului, este necesar! o declarare ct se poate de exact! a composturilor inclusiv a celor mai importante prescriptii de utilizare. La o utilizare a compostului n aer liber trebuie #inut seama pentru fiecare substan#! hr!nitoare de cota sa disponibil! n perioada de vegeta#ie, ca "i de evolu#ia din anii urm!tori. Urm!torul Tab. 16-10 con#ine recomand!ri de utilizare pentru diferite domenii din construc#ii de gr!dini "i peisagere, a"a cum au fost ele elaborate de c!tre Organiza#ia german! de asigurare a calit!#ii din BUNDESGTEGEMEINSCHAFT KOMPOST E.V. [2000], lund n considerare directivele "i normele privind acest domeniu valabile n Germania. b. Concep"ia de comercializare Pentru a atinge obiectivul vnz!rii compostului, respectiv garantarea siguran#ei salubriz!rii, trebuie dezvoltat!, n cadrul unui concept comunal de management al de"eurilor, o strategie de comercializare lund n considerare condi"iile cadru locale, respectiv regionale. Primul pas const! n analizarea, cu ajutorul unui studiu de pia"#, a poten#ialelor de comercializare specifice fiec!rei regiuni "i a condi#iilor de comercializare pentru compostul ob#inut. n aceasta faz!, agen#iile de mediu ar trebui sa invite la discutii informative reprezentan#i ai autorit!#ilor specialiste n cultura plantelor, cat "i alte structuri similare. Aceste intalniri sunt importante mai ales pentru evaluarea ulterioar! a siguran#ei salubriz!rii. Bazndu-ne pe rezultatele studiului de pia#! trebuie elaborat! o strategie de marketing aplicabil! "i orientat! c!tre succes, care s! con#in! toate m!surile individuale pentru domeniile relevante de comercializare a compostului. Pe lng! garantarea siguran#ei salubriz!rii, comercializarea compostului ar trebui s! contribuie la men#inerea unor condi#ii economice convenabile n ntregul concept al colect!rii selective "i al trat!rii biologice a resturilor organice. n cadrul preg!tirii pie#ei "i al introducerii produsului pe pia#!, trebuie implementate m#surile !i ac"iunile prezentate n strategia de marketing, declansand o campanie de comunicare "i informare intens!.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

47

n ceea ce prive"te cantit!#ile de compost produse ntr-o sta#ie de compostare putem pleca de la faptul c!, la o pierdere medie n fermenta#ie, cantitatea de compost ob#inut! "i deci comercializata reprezint! aproximativ 50% din greutatea materialului de la ie"ire. Dificultatea la comercializarea compostului const! n aceea c! nu producem compost din de"euri vegetale "i biologice pentru c! pe o anumit! pia#! exist! cerere pentru acest produs, ci dintr-un interes impus de un management al de"eurilor, in vederea reducerii cantit!#ilor de de"euri r!mase. In prezent, in Romnia, estim!rile asupra cantit!#ilor viitoare de compost, ca "i asupra "anselor de desfacere "i c"tig pentru compost "i produsele din compost, nu sunt posibile, din cauza lipsei de experien#! n acest domeniu. R!mne de v!zut n ce m!sur! cantit!#ile n continu! cre"tere, ca urmare a aplic!rii colect!rii selective a de"eurilor organice, de compost "i produse din compost vor putea fi acceptate n viitor de pia#!.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

48

Tab. 16-10: Recomand!ri de utilizare a compostului pentru diferite domenii din construc#ii de gr!dini "i peisagistice Domeniu de utilizare Sta#ie nou! "i recultivare Tip al solului Compost s#rac n substan"e hr#nitoare pn! la 25 l/m2 pn! la 35 l/m2 pn! la 40 l/m2 Compost bogat n substan"e hr#nitoare pn! la 12 l/m2 pn! la 18 l/m2 pn! la 20 l/m2 Observa"ii

Soluri nisipoase (nisip) Soluri lutoase ("luf, lut) Soluri argiloase (argil!)

Este preferat compostul finit cu granula#ie mic! sau medie, s!rac n substan#e hr!nitoare pn! la avnd un con#inut n substan#e hr!nitoare Este preferat compostul finit cu granula#ie mic! sau medie, s!rac n substan#e hr!nitoare pn! la avnd un con#inut n substan#e hr!nitoare

mbun!t!#irea solului la plant!ri (gazon peisager)

Soluri nisipoase (nisip) Soluri lutoase ("luf, lut) Soluri argiloase (argil!)

pn! la 20 l/m2 pn! la 30 l/m2 pn! la 35 l/m2

pn! la 10 l/m2 pn! la 15 l/m2 pn! la 18 l/m2

mbun!t!#irea Soluri nisipoase solului la (nisip) mp!duriri Soluri lutoase ("luf, lut) Soluri argiloase (argil!)

pn! la 10 l/m2 pn! la 20 l/m2 pn! la 30 l/m2

pn! la 5 l/m2 pn! la 10 l/m2 pn! la 15 l/m2

Este preferat compostul finit cu granula#ie mic! sau medie, s!rac n substan#e hr!nitoare pn! la avnd un con#inut n substan#e hr!nitoare

mbun!t!#irea Soluri extrem de solului dup! dense

pn! la 35 l/m2

pn! la 18 l/m2

Este preferat compostul finit cu

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

49

desigilarea solului

Toate celelalte soluri

pn! la 20 l/m2

pn! la 10 l/m2

granula#ie medie, s!rac n substan#e hr!nitoare pn! la avnd un con#inut n substan#e hr!nitoare

Domeniu de utilizare

Tip al solului

Compost s#rac n substan"e hr#nitoare

Compost bogat n substan"e hr#nitoare

Observa"ii

Umplerea Amestec de g!urilor l!sate compost de plante la mp!duriri "i la plantarea copacilor de pe marginea str!zilor

pn! la 30 % Vol.- din cantitatea de umplutur!

pn! la 20 % Vol.- Compostul se din cantitatea de amestec! cu solul umplutur! scos "i respectiv cu alte componente, iar gaura l!sat! de plant! este umplut!; este preferat compostul finit cu granula#ie mic! pn! la medie

ngrijirea planta#iilor ngrijirea suprafe#elor de gazon

pn! la 8 l/m3 o dat! la 3 ani

pn! la 4 l/m3 o dat! la 3 ani

pn! la 15 l/m3 o pn! la 7 l/m3 o dat! la 5 ani dat! la 5 ani

Este preferat compostul verde sau finit s!rac n substan#e hr!nitoare pn! la avnd un con#inut n substan#e hr!nitoare, cu granula#ie mic!, utilizare la suprafa#! sau a"ezare ntr-o suprafa#! plan!

Sus#inerea planta#iilor

n func#ie de con#inutul n substan#e Parte fin! redus! hr!nitoare pn! la 20 l/m3 o dat! la 3

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

50

ani Fabricarea de material pentru strat vegetal Subsoluri nisipoase (nisip) Subsoluri lutoase ("luf, lut) Subsoluri argiloase (argil!) pn! la 20 Vol.% pn! la 30 Vol.% pn! la 40 Vol.% pn! la 10 Vol.% pn! la 15 Vol.% pn! la 20 Vol.% Este preferat compostul finit s!rac n substan#e hr!nitoare pn! la avnd un con#inut n substan#e hr!nitoare, cu granula#ie fin! pn! la medie, grosimea stratului total de 10 pn! la 30 cm Sunt preferate composturile finite cu granula#ie mic! cu con#inuturi n s!ruri "i substan#e hr!nitoare limitate, alte cerin#e specifice pn! la 25 Vol.% (con#inut n sare < 5 g/l) Este preferat compostul finit cu granula#ie mic! sau medie, s!race n substan#e hr!nitoare pn! la avnd un con#inut n substan#e hr!nitoare Este preferat compostul finit cu granula#ie mic!

Fabricarea substraturilor

Substraturi pentru culturi n recipiente "i n containere

pn! la 40 Vol. %, amestec cu alte substan#e de ie"ire s!race n elemente hr!nitoare pentru substraturi

Substraturi pentru pn! la 50 Vol.% pere#i de protec#ie (con#inut n sare fonic! sau < 2,5 g/l) materiale asem!n!toare

Construc#ii de siguran#!, de ex. stabilizarea versan#ilor, consolidarea pantelor

pn! la 10 l/m3

pn! la 5 l/m3

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

51

16.6. Colectarea selectiv# a de!eurilor care con"in materiale refolosibile M!surile de valorificare a de"eurilor nu duc imediat dup! identificarea componentelor valorificabile la ob#inerea materiilor prime secundare. O valorificare ct mai eficienta a de"eurilor, ca "i o separare a eventualelor substan#e d!un!toare din de"eu are ca premis! efectuarea unei selectii pe sortimente "i a unei (pre)colect!ri a diferitelor frac#iuni de c!tre produc!torii de de"euri la locul producerii lor (de ex. n gospod!rii, ntreprinderi, spa#ii publice). ntregul sistem de colectare cu ntreaga logistic! necesara trebuie adaptat diferitelor metode de valorificare. Acest lucru presupune un efort de organizare ridicat "i necesit! de obicei o restructurare a sistemului de colectare existent. De ex., n domeniul transportului de"eurilor menajere, acestea sunt evacuate in autogunoiere, iar resturile valorificabile sunt ridicate de vehicule speciale. Colectarea selectiv! "i valorificarea de"eurilor sunt rentabile atunci cand fezabilitatea tehnic# "i costurile acceptabile fac ca substan#ele ob#inute sa poata fi utilizate ca materii prime secundare, comercializabile pe piata. n cele ce urmeaz! sunt descrise posibilit!#ile de colectare selectiv! a componentelor de"eurilor, sunt indicate criteriile de alegere a sistemelor "i este prezentata adaptarea lor la condi#iile cadru din Romnia. Sunt totodata prezentate cerin#ele specifice organiz!rii colect!rii selective n domeniul de"eurilor voluminoase, din unit!#ile de produc#ie din construc#ii ca "i al componentelor nc!rcate toxic. 16.6.1. Criterii de evacuare !i alegere a sistemelor de colectare

La alegerea unui sistem potrivit pentru fiecare substan#! valorificabil! "i la dezvoltarea unei combina#ii de sisteme pentru diferitele tipuri de de"euri valorificabile trebuie folosite urm!toarele criterii de evaluare:

!"Calitate, comercializare, valorificare:


Posibilit!#ile de comercializare depind direct de calitatea substan#elor valorificabile colectate "i acesata la rndul ei depinde de puritatea materialelor. Pentru a putea ndeplini pe termen lung cerin#ele de calitate ale beneficiarului trebuie s! se realizeze colectarea selectiv! ct de devreme "i de atent posibil.

!"Cota de colectare:
Prin cota de colectare se pot face afirma#ii despre ce parte (respectiv ce cantitate) dintro substan#! poate fi valorificata printr-un anumit sistem. Acest lucru are consecin#e asupra reducerii de"eurilor. Cotele de colectare pot fi comparate ntre ele sau transferate c!tre alte ora"e "i comune numai n anumite condi#ii, deoarece condi#iile specifice (vezi mai jos) influen#eaz! puternic rezultatele de colectare.

!"Costuri:
La evaluarea sistemelor par#iale trebuie efectuat! o estimare a costurilor. Al!turi de costurile specifice trebuie luate n considerare investi#iile necesare (recipiente, sta#ii de sortare "i tratare), inclusiv amortizarea "i dobnzile, deorece investi#iile o dat! realizate
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

52

pot diminua flexibilitatea sistemului. n plus trebuie s! se ia n considerare si costurile externe, cum sunt de ex. prejudiciile aduse mediului. Date n ceea ce prive"te costurile fiec!rui sistem din condi#iile cadru romne"ti nu pot fi prezentate n acest ghid, deorece nu sunt disponibile valori din practic!. Flexibilitate: Sistemele de colectare selectiv! trebuie s! fie adaptabile la diferitele condi#ii locale (vezi mai jos), la cantit!#i variabile de de"euri "i de substan#e valorificabile, la posibilit!#i de valorificare modificabile "i la gradul de constientizare al populatiei. n acela"i timp ns!, fiecare sistem de colectare selectiv! dintr-un ora" respectiv comun!, trebuie s! poat! fi combinat sau completat prin alte sisteme.

!"Necesarul de locuri de amplasare !i efortul de colectare/ organizare:


Este important sa se analizeze locurile de amplasare pentru fiecare sistem par#ial de depozitare recipiente suplimentare "i/sau containere (vezi mai jos), n sectorul privat sau public, in ce grad sunt disponibile, respectiv pot fi create. De asemenea, este importanta organizarea ridic!rii recipientelor, mai ales ritmul de golire. Spre deosebire de evacuarile alternative (de ex. n prima s!pt!mn! gunoiul menajer, n a doua s!pt!mn! recipientele cu deseuri revalorificabile, n a treia s!pt!mn! gunoiul menajer, ".a.m.d.), golirile suplimentare necesit! m!rirea personalului "i extinderea parcului de vehicule.

!"Efortul de sortare
Pentru a men#ine ct mai redus efortul de sortare nainte de procesul propriu-zis al recicl!rii substan#elor valorificabile "i deci, costuri de prelucrare acceptabile, sistemele colect!rii selective trebuie s! faciliteze o sortare adecvata pe sortimente, corespunz!tor cerin#elor de calitate ale industriei prelucr!toare. Un efort de sortare mai mare m!re"te costurile de prelucrare, deci are un efect negativ asupra c"tigurilor obtinute de beneficiar.

!"Efortul informa"ional, grad de acceptare


n#elegerea "i colaborarea cet!#enilor este o conditie de baz! pentru succesul conceptului de colectare selectiv!. In acest caz, trebuie verificat mai nti ce efort de informare "i consiliere este necesar pentru a sensibiliza cet!#enii n direc#ia particip!rii active. Cu ct este mai u"or "i mai comod de ob#inut un sistem par#ial, cu att mai ridicat! este n perspectiv! motivarea popula#iei pentru a lua parte la el. Trebuie ns! s! mai atragem nc! o dat! aten#ia asupra faptului c! str!daniile de evitare a form!rii de"eurilor se reduc din ce n ce mai mult, cu ct un sistem oblig!, respectiv ndeamn! mai pu#in la reflec#ie.

!"Siguran"a salubriz#rii:
Siguran#a pe termen lung a salubriz!rii pentru ora"ele "i comunele responsabile presupune contracte care trebuie s! fie astfel construite nct riscurile valorific!rii s! nu

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

53

fie exclusiv de partea sectorului public, iar, n afar! de aceasta, flexibilitatea necesar! a sistemului s! fie asigurat!. n plus, controale din partea ora"elor "i comunelor trebuie s! fie posibile pentru a mpiedica ca substan#ele colectate selectiv s! fie utilizate altfel dect mpreun! sau s! fie depozitate, din motive financiare, la alte deponii. Din evaluarea fiec!rui sistem par#ial pot fi deduse combina#ii ra#ionale de sisteme. Pentru reducerea costurilor si minimizarea efortului de organizare trebuie luate n considerare diferitele condi"ii regionale si respectiv locale, ca "i fixarea obiectivelor de management al de!eurilor. Alegerea depinde n principal de urm!toarele condi#ii : !" cantitatea "i compozi#ia de"eurilor ; !" varia#ii n func#ie de anotimp "i regiune ale cantit!#ii "i compozi#iei de"eurilor ; o sisteme de colectare disponibile "i logistic! de colectare ; !" cerin#ele de calitate "i cantitate pentru de"eurile valorificabile ; !" distan#ele fa#! de sta#iile de prelucrare ; !" sta#ii de tratare "i de ndep!rtare disponibile ; !" taxe "i legisla#ia de"eurilor; !" structura local!, respectiv regional!, a locuin#elor ; !" structura popula#iei ; !" gradul de acceptare al popula#iei. 16.6.2. Poten"iale de revalorificare considernd mai ales gunoiul menajer

Ca baz! de dimensionare a sistemelor de colectare selectiv! "i de estimare a efectelor ei este necesar s! se cunoasc! ntregul poten#ial de valorificare. Acesta se compune din mai multe calupuri ( Fig. 16-3):

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

54

Nu pot fi colectate / valorificate deoarece nu corespund calitativ; efort de valorificare inutil "i ecologic iresponsabil (5) Poten#ial de valorificare total (1) Mai sunt nc! n gunoiul r!mas (conform analizei de sortare) (2) nc! necolec tate (6) Accept abile calitati v "i dispon ibile (7) Nu pot fi colectate de ex. din cauza lipsei de motiva#ie (8) Colect abile n compl etarea (4) (9a)

Salubrizat altfel, inclusiv prin compostarea n gr!dina proprie / hran! pentru animale (3)

Deja colectate selectiv (4)

colectabile (9)

Fig. 16-3:

Poten#iale de valorificare

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

55

Poten#ialul de valorificare total (1) rezult! din suma de"eurilor deja colectate separat (4), a celor valorificate altfel (de ex. direct la fa#a locului) (3) "i a componentelor valorificabile care mai sunt nc! n de"eurile r!mase (2). Nu tot poten#ialul de valorificare con#inut n de"eu poate fi recuperat printr-o colectare selectiv!. O anumit! parte nu poate fi colectat! sau valorificat! din cauza calit!#ii insuficiente sau a efortului prea mare (5). Astfel, cantitatea disponibil! de substan#e valorificabile (7) se reduce. n plus, nu to#i participan#ii la sistem sunt suficient de motiva#i (8), astfel nct din acest motiv o anumit! cantitate de materiale valorificabile se pierde n de"eul r!mas. Ca urmare a diversit!#ii influen#elor locale, exercitate att asupra cantit!#ii ct "i asupra compozi#iei de"eurilor dintr-o regiune, transferarea valorilor medii de la nivel na#ional sau a rezultatelor din anumite ora"e sau comune nu constituie o baz! de ncredere pentru un concept local de management al de"eurilor. Determinarea poten#ialelor de valorificare ale de"eurilor se poate face numai printr-o colectare de date de la fa#a locului "i printr-o analiz! a de"eurilor privind gunoiul menajer "i cel voluminos, ca "i de"eurile din unit!#ile comerciale "i din cele de produc#ie. Spre exemplificare sunt prezentate rezultatele din analizele gunoiului menajer din Rmnicu Vlcea, colectate n cadrul unui proiect bilateral de cooperare tehnic! [vezi PPI, 2001]. Analizele au fost realizate conform metodelor descrise n capitolul 14. Dac! o transferare a acestor rezultate la alte ora"e "i cu att mai pu#in la nivel na#ional nu este posibil!, aceste rezultate pot ns! s! furnizeze indicii asupra tipului de"eurilor valorificabile, ca "i asupra ordinului de m!rime a poten#ialului de valorificare nc! necolectat separat din gunoiul menajer romnesc. Din analizele realizate la Rmnicu Vlcea au rezultat cantit!#ile "i compozi#iile de de"euri prezentate n .

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

56

Metale Hirtie/ Carton/ Cartonaj Sticla Materiale de plastic


1,8%
26,4 3,0 5,2

0,2% 1,0% 1,0% 2,6% 0,8%


7,5

9,0%

5,0%
14,6 7,9

2,7%

5,3% 0,5%

Materiale mixte Materiale organice I Materiale organice II

15,5

19,3%

56,7 149,3

Lemn Textile Materiale minerale


50,9%

Materiale incarcate toxic Produse de igiena Materiale care nu au fost

Fig. 16-4:
*) **)

Compozitia deseurilor menajer din Ramnicu Valcea (2000/2001)


= de"euri organice din buc!t!rie "i gr!din!, avand fractiuni > 40 mm

Organice I

Organice II = Organice cu fractiuni < 10 40 mm + hrtie/carton 10 40 mm (compostabile) + frac#iune < 10 mm (de asemenea compostabile datorit! procentului mare de component! organic! fin!)

La de"eurile valorificabile din gunoiul menajer, care pot fi refolosite ca materie prim!, este vorba pe de-o parte de substan#ele valorificabile relativ uscate, depozitabile hrtie, carton, sticl#, metale, plastic, textile !i lemn, dar "i de materialul organic a carui propor#ie n gunoiul menajer din Romnia este de 60 pn! la 80%
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

57

(!), n func#ie de anotimp. Componenta organic! din gunoiul menajer poate fi compostat! "i reintrodus! n circuitul natural al substan#elor ca material de mbun!t!#ire a solului sau ca ngr!"!mnt. Acest lucru ajut! la conservarea unor capacit!#i importante ale deponiilor "i contribuie la reducerea emisiilor rezultate de la deponii (ap! de infiltra#ii, gaz). %i datele puse la dispozitie de ICIM [1999] au ar!tat o component! organic! de peste 50% n gunoiul menajer romnesc. Acest lucru clarific! faptul c! strngerea separat! "i tratarea frac#iunii organice, datorit! m!rimii considerabile a acesteia, trebuie s! ocupe un loc important n strategiile de valorificare. Pentru substan#ele valorificabile uscate men#ionate mai sus s-a determinat n cadrul analizelor din Rmnicu Vlcea o valoare medie de aproximativ 18,5%. La aceasta se adaug! frac#iunea mineral! provenit! din lucr!rile de construc#ii "i renovare, cu aproape 9%. Procentul ambalajelor a fost n medie de circa 9,4% (Fig. 16-5).

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

58

Cantitatea si compozitia deseurilor din ambalaje in Ramnicu Valcea 2000/2001

Materiale m ixte

Metal 0,4 2,3

8,0 alte m ateriale de plastic 7,4 Hartie/Carton/ Cartonaje

4,5 PET 5,1 Sticla

Fig. 16-5:

Cantitatea "i compozi#ia de"eurilor din ambalaje din Rmnicu Vlcea

Pentru gunoiul menajer (inclusiv gunoiul provenit din unit!#i comerciale!) ICIM [1999] a determinat pentru anul 1998 o component! n plastic de aproximativ 8,8 %, de"i aceast! valoare este o estimare teoretica. Analizele gunoiului menajer (f!r! componente de de"eu provenind din unit!#i comerciale) din Rmnicu Vlcea (2000/ 2001) au furnizat o valoare mai redus! a plasticului, de circa 5,5% (15,5 kg/loc*an).

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

59

16.6.3 Privire general# asupra sistemului Sistemele pentru colectarea materialelor valorificabile se clasifica n func#ie de diferite criterii, dupa cum urmeaza: Clasificare dupa organizarea ridic#rii: !" Sisteme integrate: colectarea de"eurilor valorificabile "i a gunoiului r!mas se face ntr-un recipient compartimentat sau n mai multe recipiente. Cu un vehicul corespunz!tor (vehicul cu mai multe compartimente) sunt transportate odata. !" Sisteme par#ial integrate: transportul materialelor valorificabile se face n transporturi separate, alternativ cu transportarea gunoiului menajer (ridicare alternativ!). !" Sisteme aditive: colectarea de"eurilor valorificabile se face pe lng! ridicarea normal! a gunoiului menajer cu vehicule separate "i n recipiente separate. Clasificare n func"ie de confortul utilizatorului: !" Sisteme de aducere: de"eurile valorificabile sunt aduse de c!tre produc!torul lor la puncte de colectare centrale; acest sistem de colectare este adecvat "i pentru de"eurile nc!rcate toxic. !" Sisteme de ridicare: de"eurile valorificabile sunt ridicate de la produc!torul lor. Clasificare n func"ie de presortarea la produc#torul de!eurilor: !" Colectarea unui singur material: colectarea unei singure frac#iuni valorificabile (de ex. sticl! veche). !" Colectarea de materiale individuale: colectarea mai multor frac#iuni de de"euri valorificabile n recipiente separate (de ex. sticl! veche "i maculatur!). O postsortare este a"adar de obicei asociat! cu un efort mai redus. !" Colectarea mai multor materiale/materiale amestecate: colectarea mai multor frac#iuni de de"eu valorificabile, amestecate. Postsortarea devine cu att mai costisitoare cu ct este mai mare amestecarea la colectare. Confortul utilizatorului are influen#! asupra gradului de acceptare al sistemului de colectare de c!tre popula#ie. Sistemele de ridicare ofer!, n compara#ie cu sistemele de aducere, un confort mai mare. Un sistem cu recipient pentru gunoiul menajer "i cu o pubel! pentru materiale valorificabile separ! mai bine dect un sistem n trei pubele, deoarece pentru numai un recipient de colectare trebuie f!cut loc suplimentar la punctul de amplasare. La colectarea unui singur material, confortul este mai redus dect la colectarea mai multor materiale, deoarece cet!#enii trebuie s! supun! materialele vechi necolectate unei alte c!i de valorificare.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

60

Urmeaz! o prezentare a sistemelor dup! confortul utilizatorului (vezi "i Fig. 16-6). n completare vom oferi sfaturi pentru organizarea transportului ca "i a presort!rii la produc!torul de de"euri. Din cauza lipsei datelor experimentale, n Romnia "i n alte #!ri (cu o situa#ie comparabil!) se citeaz! rezultatele care au fost ob#inute n Germania, privind cotele de colectare a deseurilor valorificabile. Acestea nu sunt neap!rat transferabile asupra situatiei din Romania. Astfel, de ex. rezultatele analizelor din Rmnicu Vlcea au ar!tat, cu excep#ia frac#iunii organice, poten#iale de valorificare clar mai mici n gunoiul menajer dect n tarile din Europa central! (vezi mai sus). Lund n considerare faptul c! o anumit! parte a ntregului poten#ial nu este valorificabil! din cauza polu!rilor "i c! o alt! parte nu poate fi colectat! din cauza motiva#iei insuficiente a popula#iei, trebuie s! ne a"tept!m la cote de colectare mult mai mici a materialelor vechi. n ce m!sur! aceasta este valabil "i pentru alte ora"e "i comune din Romania, trebuie verificat n fiecare caz n parte. n momentul de fa#! putem pleca de la premisa c! att poten#ialul de valorificare, ct "i cotele de colectare care se pot atinge n Romnia se vor situa n intervalele prezentate n cele ce urmeaz!.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

61

Sistem precolectare Recipient pentru sticla

Sistem colectare resturi organice din gradina si bucatarie

Sistem precolectare ziare, reviste, cartoane

Container pentru sticla

Container pentru carti Pubela biologica

Pubela pentru materiale revalorificabile Sac pentru materiale revalorificabile

Vehicul pentru substante toxice Materiale de lipit, ulei vechi, medicamente vechi, spray, lacuri

De exemplu hartie De exemplu ambalaje sticla mixte, materiale plastice,


metale, capace, tuburi, folii din plastic, cutii din tabla, folii de aluminiu

Curte reciclare
Materiale toxice, resturi din constructii, lemn vechi, deseu verde, resturi electrice, hartie, caron, sticla s.a.m.d

Sistem de colectare

De exemplu cenusa, saci de aspirator, scutece, resturi de la maturat

Sistem de precolectare

Colectare resturi electrice

Colectare baterii

TV, monitoare,frigidere, aparate electrice, aparate mari

Deponie

Incinerare gunoi

Baterii

Sistem de precolectare

Sistem de colectare

Sistem de precolectare

Fig. 16-6:

Sisteme de colectare utilizate frecvent n colectarea de"eurilor "i a substan#elor valorificabile

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

62

Pe termen mediu "i lung se prognozeaza o cre"tere a poten#ialelor de valorificare din gunoiul menajer, deoarece, o dat! cu ridicarea standardului de via#!, se vor modifica "i comportamentele de consum. In plus, "i cotele de colectare se vor m!ri, ca urmare a unor activit!#i intensive de informare "i consiliere "i a cre"terii con"tiin#ei ecologice legate de aceste activit!#i. Privind adecvarea sistemelor de colectare selectiv! la condi#iile cadru din Romnia trebuie verificat n detaliu n ce ordin de m!rime se vor afla poten#ialul "i cantit!#ile de de"euri valorificabile care vor fi colectate. Cu ajutorul unei puneri n balan#! a costurilor "i beneficiilor se va putea lua o hot!rre privind combina#ia sistemelor de colectare ntrun concept unitar, descrise mai jos. 16.6.3.1 Sisteme de aducere Prin sisteme de aducere n#elegem metode de colectare n care cet!#eanul aduce de"eurile valorificabile colectate de el la un punct de colectare central. Succesul acestor sisteme depinde n primul rnd de disponibilitatea cet!#enilor de a colecta acas! aceste materiale valorificabile "i in al doilea rand de a le aduce regulat la recipientele de colectare centrale.

Spatii de reciclare/ Spatii pentru materiale valorificabile


Spatiile de reciclare sunt puncte de primire centrale pentru diferite frac#iuni de de"euri valorificabile. Pe lng! substan#ele valorificabile sticl!, hrtie, carton, cartonaje, metale, textile, plastic mai pot fi colectate "i de"euri din gr!din!, cauciucuri vechi, lemn, de"euri voluminoase sau problematice. In acest caz trebuie s! fie folosit personal calificat. In Romnia exist! un sistem de colectare a materialelor valorificabile tradi#ional "i func#ional, corespunznd sistemului de colectare descris mai sus, reprezentat de fostele centre de reciclare REMAT, privatizate ntre timp (vezi "i Cap.16.3). Spatiile de reciclare se amenajeaz! acolo unde exista suficiente echipamente si resurse umane, de exemplu in spa#iile publice, in ntreprinderile de salubrizare, in deponiile "i instala#iile de epurare, ".a.m.d. Locul trebuie asigurat printr-un gard de mprejmuire corespunz!tor. Materialele sunt colectate n func#ie de sortiment, de ex. n containere sau n l!zi "i transportate de c!tre o ntreprindere, respectiv de o persoan! contractat!, c!tre ntreprinderile de prelucrare/valorificare. Programul de func#ionare ar trebui s! fie pe ct posibil distribuit uniform pe ntreaga s!pt!mn! "i s! cuprind! inclusiv perioadele n afara orelor normale de lucru (de ex. seara, smb!ta). In general nu sunt percepute taxe de la persoanele care fac livrari in cantit!#i mici. Livrarea de"eurilor din unit!#ile de produc#ie se face n general contra cost.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

63

Fig. 16-7:

Spatiu de reciclare cu posibilit!#i de primire pentru diferite frac#iuni de materiale valorificabile

Un avantaj al spatiilor de reciclare este acela ca de"eurile valorificabile sunt separate foarte bine, ceea ce duce la ob#inerea unor calit!#i superioare. Prin faptul ca spa#iul necesar este mare "i necesita personal de deservire, gradul de frecventare a unor astfel de locuri este limitat. Distan#ele mari pentru cet!#eni conduc la un nivel de colectare relativ sc!zut. De aceea, acest sistem realizeaza, n colaborare cu alte sisteme de colectare, doar o reducere limitata a cantit!#ilor de de"euri. Este posibil! "i constituirea unei re#ele de spatii descentralizate cu un depozit central, de"i n zone de salubrizare foarte mari pot fi necesare n anumite condi#ii chiar mai multe spatii de reciclare centrale. Date despre cotele de reciclare pe locuitor "i an nu pot fi prezentate de obicei, deoarece zona de acoperire nu poate fi definit! exact. Spatiile de reciclare nu trebuie privite doar prin prisma colect!rii materialelor valorificabile. %i consilierea privind de"eurile "i informarea pe marginea temelor evit!rii form!rii "i valorific!rii de"eurilor pot fi legate de aceste spatii. n plus, se poate crea posibilitatea de a repara, schimba sau cump!ra produse valorificabile, respectiv produse reciclate (de ex. obiecte folosite).
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

64

Din cauza multiplelor lor destina#ii, spatiile de reciclare sunt relativ costisitoare. Costurile se determin! din costurile de capital "i salubrizare, mai ales din cheltuielile pentru personal. Cheltuielile care trebuie acoperite pentru a m!ri gradul de colectare cresc exponen#ial de la un anumit nivel, deoarece cotele de colectare propuse nu cresc n acela"i ritm cu noile costuri provocate de necesarul n infrastructur! "i personal. Trebuie g!sit deci un sistem n care, cu costuri minime, s! fie asigurat! atingerea obiectivelor.

Containere de depositare
Folosirea containerelor de depozitare pentru colectarea materialelor vechi de pe suprafe#ele accesibile publicului "i-a g!sit n ultimii ani o aplicare intens! n multe #!ri din UE. %i n Polonia a existat acest sistem, mai ales pentru sticl! veche, dar "i hrtie, metale, plastic "i textile. n Romnia dispunem pn! acum doar de experien#e singulare cu sistemele de containere de depozitare, astfel nct aici trebuie apelat la date din alte #!ri. Ca sistem de recipiente, cel mai r!spndit este cel al a"a-numitelor recipiente care se golesc la fa#a locului, cu ajutorul unui dipozitiv ata"at vehiculului de colectare (vezi "i Cap. 22.). Recipientele la schimb care sunt, dup! umplere, schimbate cu unele goale, au ns! o importan#! relativ sc!zut!. Cnd trebuie colectate n containere separate mai multe componente de material, din cauza necesarului crescut de spa#iu "i a terenurilor din ora", se poate ajunge la probleme cu locurile de amplasare a containerelor individuale. Pentru acest caz au fost dezvoltate sisteme de recipiente cu nc!peri separate prin pere#i reglabili pentru mai multe frac#iuni valorificabile, de ex. sticl! sortat! pe culori, hrtie, carton, metal, baterii, textile (vezi "i Cap. 22). Dezavantajul const! n aceea c! mp!r#irea compartimentelor nu corespunde mereu ofertei de materiale reciclabile. In cazul in care este vorba despre containere care sunt folosite prin procedura de schimb, trebuie ca ntregul recipient s! fie transportat numai atunci cnd compartimentele sunt pline. De asemenea, locurile de amplasare trebuie s! fie spatioase, deoarece trebuie s! existe un loc de manevr! suficient pentru vehiculul de transport "i depozitarea recipientelor goale. Colectarea frac#iunilor valorificabile prin containere de depozitare necesit! din partea cet!#eanului un efort deloc neglijabil prin transportarea materialelor vechi la punctele de colectare. Pentru a avea o participare ct mai bun! "i deci "i o cot! de colectare ridicat!, trebuie respectate cateva principii la alegerea locurilor de amplasare "i organizarea transportului, dupa cum urmeaza: !" Containerele trebuie dispuse n a"a fel nct cet!#eanul s! le vad! "i s! le recunoasc! (de ex. lng! pie#e "i str!zi) "i s! nu ncurce traficul din jur. !" Locurile de amplasare trebuie s! fie situate convenabil, astfel nct s! rezulte, din posibilit!#ile de combinare cu alte modalit!#i, ct mai pu#ine
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

65

solutii alternative pentru beneficiar (de ex. n apropierea centrelor comerciale, pie#elor mari, pie#elor "i spa#iilor publice). !" Optim este cnd distan#a pn! la locul de amplasare pentru cel care livreaz! nu dep!"e"te 300 m (n zona ora"ului). !" Locurile de amplasare trebuie s! aib! un teren solid, iar vehiculele de nc!rcare "i livrare s! poat! ajunge u"or la ele. !" Suprafa#a de dispunere ar trebui m!surat! astfel nct s! existe suficient loc pentru containerele noi, plus pentru suprafa#a de manevrare necesar! golirii containerelor. !" Dac! este posibil, ar trebui ca mai multe materiale vechi s! poat! fi predate n acela"i loc. !" Capacitatea p!strat!, respectiv frecven#a de golire a recipientelor trebuie stabilit! astfel nct s! se evite supraumplerile. !" Cur!#area regulat! a locului "i, pe ct posibil, supravegherea zilnic! a containerelor (de ex. prin intermediarul vecinilor) trebuie s! fie asigurate. !" La amplasarea n zone locuite trebuie #inut cont de poluarea sonor! (mai ales la aruncarea sticlei vechi). Prin interzicerea utiliz!rii containerelor n timpul serii "i noaptea, ca "i n zilele de s!rb!toare, se poate combate acest efect. !" Locurile de amplasare trebuie s! aib! un aspect pl!cut, astfel nct s! se integreze cu succes n peisajul cl!dirilor din apropiere. Avantajele acestui sistem sunt reprezentate de gradul redus de impuritati din materialele colectate "i de costurile de colectare sc!zute. In plus, aceste sisteme se mai diferen#iaz! "i prin flexibilitatea lor crescut! n ceea ce prive"te concep#iile despre managementul de"eurilor, aflate ntr-o continu! schimbare. Pentru realizarea unei re#ele dense de containere este necesar! includerea unor costuri in taxele de gunoi. De la un anumit nivel, costurile de colectare cresc exponen#ial, deoarece cotele de strngere care trebuie atinse nu cresc n aceea"i m!sur! ca "i costurile generate de m!rirea necesar! a locurilor de amplasare a containerelor "i / sau a randamentului de colectare. Cel mai des se colecteaz! sticla veche prin acest sistem. Avantajele sunt constituite de posibilitatea colect!rii pe culori separate, de costurile de colectare reduse "i de utilizarea gratuit! de c!tre cet!#eni. Separarea pe culori a sticlei vechi este facilitat! prin utilizarea unor recipiente de culori diferite sau a unor containere cu mai multe compartimente. n plus, au fost realizate "i containere care permit o aruncare care produce pu#in zgomot. Containerele de depozitare sunt utilizate "i pentru colectarea hrtiei vechi. In acest caz, experien#a a ar!tat, ca se pot ob#ine calit!#i mai reduse dect prin colect!rile din u"!-n u"! , astfel nct se simte necesitatea unei postsort!ri. n compara#ie cu strngerea hrtiei vechi, la aruncarea hrtiei nu se produce n mod normal zgomot, ns! se poate crea un aspect inestetic al spatiului de colectare n cazul unor incendieri ale recipientelor "i al unei polu!ri mai puternice a zonei nconjur!toare prin supraumplere. Pentru a evita pericolul incendiilor, sunt recomandabile, la utilizarea
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

66

containerelor din plastic, m!suri de paz! contra incendiilor (de ex. dotarea cu extinctoare). Deschiz!tura n form!, de obicei, de "li#, a conainerelor pentru hrtie face ca o m!run#ire a cartonajelor s! fie necesar!. %i colectarea metalelor vechi n containere este posibil!, ns!, n compara#ie cu hrtia "i sticla veche, are doar o importan#! redus!. Problematice sunt, tot prin compara#ie, costurile ridicate de colectare, condi#ionate de greutatea n vrac mare "i prin cantitatea redus! depozitata. Experien#a din alte #!ri a ar!tat c! partea de metal, colectat! n gospod!rii "i introdus! n sistemul de valorificare prin containerele de depozitare, provine ntr-o propor#ie covr"itoare din resturi de conserve. Bunurile de consum voluminoase, destinate utiliz!rii ndelungate (de ex. ma"ini de sp!lat, aparate electronice, biciclete) sunt evacuate mpreun! cu de"eurile voluminoase. %i n Romnia se poate pleca actualmente de la faptul c!, prin containerele pentru metal, se pot atinge doar cote de colectare reduse, deoarece cea mai mare parte a fierului vechi este destinat! recicl!rii, de ex. prin persoanele care colecteaz! materiale vechi (revalorificare, continuarea valorific!rii sau "i valorificare material!).

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

67

Fig. 16-8:

Exemple de locuri de amplasare cu diferite containere de depozitare pentru sticl! verde, maro "i alb!, hrtie/carton, textile vechi

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

68

Colectarea plasticului vechi din de"eurile menajere cu ajutorul containerelor de depozitare s-a dovedit necorespunz!toare, din cauza greut!#ii n vrac reduse, a polu!rii accentuate a foliilor, ca "i a diversit!#ii sortimentelor. Se mai adaug! "i faptul c!, n caz de incendiu, nu numai c! poate ap!rea fumul, dar exist! "i pericolul form!rii unor gaze toxice. La Kattowice (Polonia) s-au realizat experien#e pozitive cu strngerea foliilor din plastic n containere de 1,1 m3 n cadrul unui proiect pilot [CES/ OBREM 1997]. n opzi#ie cu acest caz, BOECKH [2000] spune c! n Polonia toate ncerc!rile de a colecta materiale plastice au e"uat din motivele men#ionate mai sus (densitate n vrac redus!, polu!ri, diversitatea sortimentelor, absen#! a posibilit!#ilor tehnice). Cotele de colectare depind decisiv de densitatea locurilor de amplasare "i de distan#ele maxime pe care trebuie s! le parcurg! cet!#eanul, ca "i de num!rul locuitorilor care folosesc mpreun! un container. La un num!r redus de locuitori la container se ob#in, experien#a a ar!tat, cote de colectare mai ridicate dect atunci cnd mul#i locuitori trebuie s!-"i mpart! un container. n general, cotele de colectare, din cauza confortului sc!zut la utilizare, sunt mai mici dect n cazul sistemelor de preluare, care vor fi descrise ulterior. n Germania "i #!rile vecine ei, unde exist! cantitati insemnate de material revalorificabil, numarul de containere/nr. de locuitori a fost estimat la valori ntre 1.000 "i 2.000 de locuitori la container, doveditu-se foarte practic. n regiunile care prezint! o densitate mai mare a locurilor de amplasare (500 pn! la 1.000 de locuitori la container) "i deci un confort sporit s-au atins cote de colectare mai bune [WRZ, 1997]. GALLENKEMPER [1988] recomand! un num!r maxim de 1.500 de locuitori la container. La Kattowice (Polonia) exist! seturi de containere (containere de 1,1m3 pentru hrtie, sticl! "i conserve, uneori "i pentru plastic), unde la 800 de locuitori corespunde un container. Acest num!r, n cadrul unei evalu!ri a sistemului existent acolo, a fost totu"i considerat ca prea mare [CES/ OBREM 1997]. Analize realizate n Germania au furnizat, pentru de"eurile valorificabile, colectate n containere de depozitare, cotele de colectare prezentate n Tab. 16-11.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

69

Tab. 16-11:

Cote de colectare pentru de"euri valorificabile in cazul colectarii n containere de depozitare Densitatea containerelor (locuitori pe loc de amplasare) < 500 500 1.000 1.000 2.000 asem!n!toare asem!n!toare asem!n!toare Cote de colectare (kg/locuitor*an) 20 35 15 30 10 25 15 40 14,4* 10 35 15 16,5** 0,5 3

Frac"iune

Surs#

GALLENKEMPER et al. [1993] KETELSEN [1993] PIEHL et al. [1998] GALLENKEMPER et al. [1993] BILITEWSKI et al. [1993] PIEHL et al. [1998] GALLENKEMPER et al. [1993] GALLENKEMPER et al. [1993]

Sticl# veche

Hrtie veche

asem!n!toare asem!n!toare asem!n!toare

Metale vechi

Plastic vechi

asem!n!toare

12

*) din care 95% valorificabil!; poten#ial de hrtie veche total = 36 kg/loc.an **) din care 98% valorificabil!; poten#ial de sticl! veche total = 66 kg/loc*an

Intervalele de golire se orienteaz! n func#ie de gradul de uzura a containerelor de depozitare de la fiecare loc de amplasare. Intervale de golire insuficiente "i supraumplerea care rezult! in acest caz, atrag de obicei polu!ri ale locurilor de amplasare, astfel nct stabilirii unor intervale de golire optime i se confer! o importan#! deosebit!.. Ele sunt influen#ate de structura zonei "i de caracterul locului de amplasare. Astfel, n locurile de amplasare foarte frecventate, ca de ex. centrele comerciale "i pie#ele centrale, este necesar! o golire la intervale de o zi respectiv de dou! zile, n timp ce intervalele de golire n zone cu o densitate mai sc!zut! a construc#iilor pot fi clar mai ndelungate.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

70

16.6.3.2 Sisteme de preluare Pentru m!rirea cotelor de colectare a materialelor valorificabile sunt adecvate mai sistemele de preluare, unde materialele vechi sunt adunate direct din gospod!rii.

Colectare din u"!-n u"! / colectare stradal!

n cazul colect!rilor din u"!-n u"! , respectiv stradale, sunt preluate separat de"eurile valorificabile "i obiectele de consum uzate, voluminoase (de ex. mobil! veche, aparate electronice), de c!tre colectorii/comercializatorii materialelor vechi, organiza#ii caritabile sau alte organisme. Materialele vechi, ca de ex. maculatura "i textilele vechi, sunt puse laolalt!, n cutii de carton sau pungi, "i a"ezate pe strad! la o data prestabilita. Activit!#i de colectare asem!n!toare (de ex. colect!rile din u"!-n u"! de recipiente din sticl!) exist! n Romnia de multa vreme. Acest mod de punere la dispozi#ie n lipsa unui sistem este asociat cu un efort relativ sc!zut "i deci, n perioadele cu cerere mare "i cu pre#uri ridicate pentru materialele vechi, este chiar profitabil. Dac! pre#urile pentru materiale vechi scad, acest mod de colectare nu mai este rentabil economic. Siguran#a salubriz!rii nu poate fi garantat! n acest sistem dect prin subven#ii, de ex. cnd un ora" sau o comun! restituie celui care colecteaz!, n cazul unor pre#uri pentru materialele vechi sub o anumit! limit!, echivalentul diferen#ei, respectiv o sum! fix! la tona de material vechi colectat. O alt! posibilitate de sprijin al acestei colect!ri din partea administra#iei este reprezentat! de punerea la dispozi#ie gratuita a vehiculelor. Avantajul acestui sistem este calitatea bun! a materialelor colectate, care de obicei con#in foarte pu#ine impurit!#i. Dezavantajoas! este cota de colectare sc!zut!, care ns! poate fi m!rit! prin intensificarea actiunilor de informare publica "i stabilirea unei frecvente regulate de ridicare a materialelor. In literatura de specialitate pentru cantitati de hrtie veche colectata, sunt prezentate date cu privire la cantitatile ce pot fi stranse, variind intr-un interval de la 15 pn! la 40 kg pe cap de locuitor "i an sau dau o valoare medie de 30% (19,8 kg/loc*an). Probleme care ar putea ap!rea la colectarea stradal! sunt: Pericolul de umezire n cazul ploilor "i deci diminuare a calit!#ii materialului; Aspectul inestetic al zonelor de colectare; Cantitati mai mari de folii de plastic, atunci cnd materialele vechi sunt precolectate n pungi de plastic.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

71

n gospod!rii pot ap!rea probleme cu spa#iul n cazul depozit!rii temporare a materialelor vechi n locuin#!. n domeniul colect!rii stradale intr! "i : colectarea n biopubela a resturilor de copaci "i arbu"ti, ca "i a frunzelor n anotimpurile specifice - din zonele de locuit, precum si resturile din gr!din! (prim!vara, toamna). Vezi Fig. 16-9; colectarea special! a pomilor de Cr!ciun la nceputul anului nou (vezi Fig. 16-10). Amintim aici "i transportul de"eurilor voluminoase, despre care vom vorbi mai n detaliu n Cap. 0

Fig. 16-9:

Colectarea crengilor de copaci "i arbu"ti, ca "i a frunzelor

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

72

Fig. 16-10: Colectarea brazilor de cr!ciun de la puncte centrale de colectare prestabilite

Recipient pentru un singur material/ sac pentru materiale valorificabile

Pubela pentru o singur# component# valorificabil# (numit! "i monorecipient) este un recipient suplimentar, prev!zut pentru o component! definit! a gunoiului (de ex. numai hrtie sau numai sticl!). Prin aceasta se ob#ine un grad mai mare de puritate a totalului de material vechi, ceea ce u"ureaz! o eventual! postsortare (de ex. pe diferite sortimente de hrtie), ca "i comercializarea materialelor. Un dezavantaj al sistemului este nevoia de spa#iu mai mare "i ridicarea costurilor care servesc colect!rii unui singur material. Dac! materialele se colecteaz! separat, pentru fiecare material este necesar un alt recipient sau trebuie s! se respecte un plan de preluare relativ complicat, ceea ce nu este nici practic, nici rentabil. Pentru ca oamenii s! poat! cunoasca zilele de ridicare a gunoiului "i a recipientelor cu materiale valorificabile se recomand! elaborarea unui calendar al ridic!rii "i distribuirea lui c!tre gospod!rii. Organizarea ridic!rii se poate realiza prin urmatoarele metode: ridicare integrat# de ex. cu golire s!pt!mnal! a de"eului menajere "i a materialelor vechi n vehicule cu mai multe compartimente ; ridicare par"ial integrat# cu cte un recipient pe material vechi, ntr-o alternan#! s!pt!mnal! cu ridicarea gunoiului menajer ; ridicare aditiv# cu ridicare s!pt!mnal! a gunoiului menajer "i un vehicul suplimentar pentru ridicarea recipientelor cu materiale valorificabile.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

73

In ceea ce prive"te cantit!#ile de colectare, experien#a a ar!tat c! sistemele de ridicare integrata sunt net superioare celor aditive (containere, colectare din u"!-n u"!), ins! efortul de colectare este sporit, iar calit!#ile materialelor sunt ceva mai sc!zute (de ex. nu se poate face o colectare a sticlei n func#ie de culori). GALLENKEMPER "i DOEDENS [1993] prezint! pentru sistemul de recipiente pentru un singur material urm!toarele valori pentru cantit!#ile colectabile: Hrtie veche : 35 60 kg/loc*an Sticl! veche: 25 45 kg/loc*an De"eu biologic: 50 220 kg/loc*an.

PIEHL si altii [1998] dau pentru colectarea hrtiei vechi cu acest sistem cote de colectare de 75% (49,5 kg/loc*an), in care partea valorificabil! se situeaz! la 47 kg/loc*an (95% din cantitatea colectabil!). Cele mai rationale posibilit!#i de utilizare a sistemului de colectare selectiva se intalnesc la restaurante, cantine "i c!mine pentru recipientele pentru sticl!, iar pentru recipientele pentru hrtie - la sectorul de prest!ri servicii "i cel administrativ. Combinarea acestui sistem cu biopubela descris! mai jos este posibil! dac! se poate crea unui sistem cu trei pubele. Costurile cu recipientele pot fi diminuate dac! n locul pubelelor se folosesc saci pentru materiale valorificabile. Prin distribuirea de saci de diferite culori sau transparen#i se poate ob#ine, cu acest sistem, colectarea mai multor frac#iuni valorificabile. Pentru transport sunt suficiente vehiculele mici. Dac!, pentru o mai bun! eficientizare a transportului, se folosesc vehicule de colectare conven#ionale cu pres!, trebuie s! se renun#e la presarea de"eurilor, deoarece astfel sacii ar putea fi distru"i si ar ngreuna eventuala postsortare necesar!. Pentru colectarea frac#iunilor valorificabile mai grele (de ex. sticl!, hrtie de ziar) nu este recomandabil acest sistem, deoarece, la colectare, sacii trebuie ridica#i manual "i nc!rca#i n vehicul. Prin aceasta personalul este expus unei nc!rc!ri de durat! ridicate, neergonomice. Pentru frac#iuni valorificabile u"oare, ca de ex. plasticul, poate fi utilizat! aceast! variant!, deoarece nu genereaz! un efort fizic crescut al gunoierilor. Consumul de material prin ambalajul de unic! folosin#! este, la sacul pentru de"euri, cam de 3 pn! la 4 ori mai mare dect la recipientele solide (DOEDENS, 1993]. n plus, la saci, confortul utilizatorului este mai sc!zut dect la recipientele fixe. Acest aspect poate fi mbun!t!#it prin standuri adaptate m!rimii sacilor. Dezavantaje la sacii pentru materiale valorificabile apar atunci cnd ace"tia, din cauza lipsei de spa#iu din locuin#!, trebuie depozita#i n aer liber, ceea ce poate conduce la o atragerea animalelor nedorite, a insectelor si "obolanilor. Deschiderea sacilor pentru materiale valorificabile, naintea sort!rii, se poate face manual sau mecanic. Prima variant! necesit! un consum ridicat de timp, pe cnd cea de-a doua, prin utilizarea ma"inilor speciale pentru ruperea sacilor, presupune costuri mari.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

74

n alte #!ri, n ceea ce prive"te gradul de colectare "i acceptarea sistemului cu saci pentru materiale valorificabile, experien#ele sunt foarte diferite. De cele mai multe ori, gradul de colectare este dat ca mediu, ntre pubel! pentru un singur material "i containere de depozitare. Acceptarea este bun! dac! sacii pentru materialele valorificabile sunt pusi la dispozi#ie gratuit. Dac! produc!torul de de"euri trebuie s! cumpere sacii, acceptarea sistemului este mai degrab! slab!. Dac! n zona de salubrizare se realizeaz! colectarea selectiv! "i compostarea de"eurilor organice, "i a de"eurilor din gr!din! (de ex. frunze, resturi din t!iatul plantelor), acestea pot fi colectate ( Fig. 16-11) printr-un sistem cu saci (sac pentru frunze).

Fig. 16-11:

Sac de de"euri pentru frunze "i alte resturi din gr!din!

Aceast! variant! ofer! produc!torului de de"euri, mai ales n anotimpurile cu produc#ii mari de resturi de gr!din! (prim!vara "i toamna), o posibilitate de salubrizare mai rapida. n acest caz se recomand! utilizarea sacilor de hrtie, deoarece ace"tia pot fi compostati mpreun! cu resturile organice colectate, iar golirea sacilor nainte de m!run#ire "i compostare nu mai este necesar!.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

75

Recipiente pentru mai multe materiale

La acest mod de colectare, pe lng! recipientul pentru gunoiul menajer, este pus la dispozi#ie un recipient suplimentar pentru amestecul de materiale valorificabile format din hrtie veche, sticl! veche, metal vechi, plastic "i textile vechi. Acest amestec de materiale valorificabile trebuie s! fie sortat, dup! colectare, n materiale individuale. Recipientul se deosebe"te de cel pentru gunoiul menajer prin culoarea diferit! a recipientului, a capacului sau printr-un autocolant cu suprafa#! mare. Avantajul acestui sistem este confortul ridicat la utilizare, care se reflect! n cele din urm! n cotele de colectare nalte. Totu"i, prin colectarea n comun se ajunge la diminu!ri ale calit!#ii din cauza lipsei purit!#ii materialelor, ca "i a problemelor tehnice de sortare. Sistemul conduce la cantit!#i comercializabile mai mici dect sistemele descrise anterior, deoarece putem presupune c!, la operatia de sortare se ob#in cantit!#i mai mari de resturi non-sortabile. De ex. sticla poate fi colectat! numai n culori amestecate. Mari p!r#i se sparg la colectare, transport "i sortare. %i calitatea maculaturii din recipientul pentru mai multe materiale este mai slab! dect n cazul colect!rii din u"!-n u"! sau prin containere. Diferitele impurit!#i, care nu mai pot fi separate mecanic, provoac! o reducere a calit!#ii la prelucrarea "i producerea hrtiei "i deci profituri mai reduse sau chiar pierderea posibilitatii de comercializare. De asemenea, textilele sunt adeseori murd!rite "i nu mai se pot vinde ulterior. In acest caz, investi#iile "i costurile suplimentare pentru recipiente "i sortare sunt dezavantajoase "i, prin aceasta, "i rezulta o flexibilitate redus! a sistemului la modific!ri ulterioare (ex. n cadrul perioadei de amortizare a sta#iei de sortare). Transportul se face aditiv sau alternativ. Transportul alternativ de ex. alternativ cu restul de de"eu este varianta cea mai ieftin!, ns! necesit! de la utilizator o aten#ie sporit!. In acest caz se impune distribuirea unui calendar de ridicare, prin intermediul unitatii responsabile cu salubrizarea, care s! con#in! diferitele zile de ridicare a de"eurilor valorificabile "i a restului gunoiului. Acest lucru este important mai ales pentru gospod!riile unde recipientele se pun direct in strad!. La ridicarea alternativ!, n afar! de costurile de procurare a recipientelor nu mai exist! costuri de colectare suplimentare. n Europa Central! "i de Vest se stabilesc intervale de golire pentru recipientele pentru mai multe materiale, de la una pn! la patru s!pt!mni. In Romania, ritmurile de ridicare trebuie adaptate condi#iilor "i nevoilor specifice zonei si verificate n practic!. Ridicarea ar trebui s! fie realizat! cu grij!, pe ct posibil, pentru a evita o amestecare accentuat! "i deci murd!rirea materialelor valorificabile. Aglomer!ri prea mari n vehiculele care preseaz! gunoiul, care faciliteaz! ture mai lungi "i deci "i mai rentabile, trebuie evitate. Succesul pubelei pentru mai multe componente depinde n mare m!sur! de un bun concept de ansamblu. Aceasta prive"te mai ales motiva#ia popula#iei ca "i o bun! tehnic! de colectare "i sortare, dac! dorim s! ob#inem cote de valorificare bune.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

76

PIEHL et al. [1998] dau pentru recipientele pentru mai multe materiale (hrtie veche, sticl!, metale) o cantitate colectabil! de 62% (72,5 kg/loc*an) din poten#ialul materialului vechi (117 kg/loc*an), din care ns! procentul valorificabil se afl! doar la media 70% (50,8 kg/loc*an). Diferite experien#e au ar!tat c! sistemul se preteaz! bine la o utilizare n comun de c!tre unit!#i de produc#ie mici "i medii.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

77

Biopubel!/ pubel! pentru compost

Gunoiul menajer din Romnia con#ine peste 50% de"euri organice [ICIM, 1999]. Analizele de"eurilor menajere, realizate n Rmnicu Vlcea n anul 2000/2001, au oferit o propor#ie chiar "i mai mare de circa 70% (> 200 kg/loc*an, vezi ). Prin colectarea separat! "i tratarea biologic! a acestei frac#iuni din de"euri se poate ob#ine o reducere a cantit!#ii de de"euri r!mase, care nu poate fi atins! de nici unul din sistemele pentru materiale valorificabile uscate descrise pn! acum. Compostarea totalit!#ii gunoiului menajer, a"a cum a fost practicat! in alte #!ri ca "i n Germania pn! la mijlocul anilor 80, s-a dovedit inadecvat!, deoarece, din cauza con#inutului ridicat de impurit!#i "i substan#e d!un!toare din materiale, se puteau produce composturi de calitate joas!, iar aceasta conducea la probleme n vnz!ri. ntre timp, colectarea selectiv! "i tratarea biologic! (compostare, fermentare) a frac#iunii organice s-au impus n majoritatea #!rilor UE. Independent! de aceasta este valorificarea de"eurilor organice la fa#a locului, adic! prin compostarea n propria gr!din! "i hr!nirea animalelortea de de"eu biologic "i cote de colectare Cantitatea de material organic ob#inut! n propria gospod!rie depinde mult de obi"nuin#ele de cump!rare "i de preparare a alimentelor, de propor#ia de resturi din gr!din!, de anotimp "i de gradul de valorificare a acestor materiale pe propriul teren. Cantitatea colectat! este supus! de aceea unor oscila#ii puternice de-a lungul unui an "i este dependent! de structura construc#iei. Graficul evolu#iei cantitatilor de de"euri biologice ilustreaz! un punct clar de minim iarna, din decembrie pn! n februarie, un punct de maxim prim!vara, "i unul si mai accentuat toamna. Aceste oscila#ii n func#ie de anotimp pot fi observate de obicei mai u"or n structuri de locuin#e cu mari por#iuni de gr!din!, dect n zone urbane dens populate. PIEHL et al. [1998] dau pentru colectarea selectiv! a de"eurilor biologice n sistemul de luare, la o ridicare alternativ! (golire alternativ! a recipientelor pentru gunoiul r!mas "i pentru materialele valorificabile) o cantitate colectabil! de 90% din ntreaga cantitate. n timp ce cotele de colectare pentru frac#iunea organic! de resturi din buc!t!rie este determinat! mai puternic de factori cum ar fi comportamentul de consum, acceptarea, disciplina de colectare "i activit!#ile de rela#ii publice, cota de colectare a resturilor din gr!din! compostabile cre"te o dat! cu oferta de spa#iu pentru recipiente. Prin urmare, trebuie s! ne a"tept!m la o propor#ie crescut! a de"eurilor din gr!din! n cadrul frac#iunii "i la o cre"tere a p!r#ii structurante din de"eul biologic. Din perspectiva managementului de"eurilor, volumul de recipiente pentru de"eu biologic trebuie limitat, pentru a nu lucra mpotriva compost!rii n propria gr!in!.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

78

#Tipul recipientelor de colectare La colectarea de"eurilor, n special pentru personal, apar riscuri de s!n!tate prin ridicarea, mpingerea, tragerea "i mi"carea de greut!#i. Acest fapt este luat n considerare de o directiv! a Consiliului Uniunii Europene, n care sunt expuse cerin#ele minime n privin#a siguran#ei "i a protec#iei s!n!t!#ii la manevrarea greut!#ilor2. Articolul 3 alineatul 1 stipuleaz!: Angajatorul ia m!surile organizatorice adecvate sau pune la dispozi#ie mijloacele potrivite, ndeosebi echipamente mecanice, pentru a evita situa#iile n care angajatul trebuie s! ridice manual greut!#i. Pentru colectarea de"eurilor, mai ales a celor grele, ca de"eurile biologice, trebuie folosite recipiente mari pentru gunoi, standardizate, deoarece acestea sunt prev!zute cu ro#i "i cu margine special! pentru r!sturnare. Colecatrea de"eurilor organice n saci este indicat! numai n completarea biopubelei, pentru a ndep!rta de ex. prim!vara "i toamna surplusul de de"eu verde. Aici utilizarea sacilor de hrtie s-a dovedit util!, deoarece ace"tia pot fi composta#i (vezi Fig. 16-11). #Marcarea recipientelor de colectare Recipientele pentru de"eul biologic trebuie s! aib! un aspect diferit de cel al recipientelor pentru restul de"eurilor. Cel mai ieftina modalitate de distingere intre recipiente poate fi realizat! cu ajutorul autocolantelor sau banderolelor cu indica#ii "i cu pictograme, ata"ate recipientelor deja existente, astfel nct s! se poat! recunoa"te ce trebuie s! se pun! n respectivul recipient. Ieftin! este "i metoda de a schimba capacul recipientului cu un altul de o alt! culoare. Dac! ns! este prev!zut! o produc#ie nou! de recipiente pentru colectarea materialelor valorificabile, trebuie s! se aleag! o pubel! cu o culoare complet diferit!. Ideal, se alege o culoare care s! poat! fi asociat! cu respectivul material valorificabil, de ex. verdele sau maronul pentru de"euri biologice. Marcarea cu indica#ii privind materialele care trebuie depuse n recipient trebuie adoptat! n orice caz. Mai ales pentru asigurarea calit!#ii compostului ob#inut este important s! se instaleze pentru de"eurile biologice un recipient care s! fie u"or deosebit de c!tre cet!#eni de celelalte pubele. Acest lucru ncurajeaz! precizia necesar! n separare.

Directiva Consiliului din 29 mai 1990, 50/269 CEE, privind cerin!ele minime de siguran!a "i protec!ia s#n#t#!ii la manevrarea greut#!ilor, care reprezint# ndeosebi pentru angaja!i o periclitare a coloanei vertebrale, in: Monitorul Comunit#!ilor Europene, Nr. L 156, v. 21.06.1990, pag. 9 "i urm. Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

79

Fig. 16-12:

Recipient de colectare pentru resturi organice

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

80

#M#rimi de recipiente Pentru colectarea de"eurilor biologice sunt potrivite recipientele de cca. 40 pn! la 240 l. M!rimi de peste 240 l duc la probleme semnificative la colectare, de ex. transportarea pubelelor, dep!"irea dificila a treptelor sau a altor obstacole, supranc!rcarea echipamentelor de ridicare ale vehiculelor. Efecte negative pot ap!rea "i la capitolul miros "i igien!, din cauza proceselor anaerobe, ca "i prin nc!rcarea de"eului biologic cu impurit!#i. #Pubela de cartier n func#ie de recipientele puse la dispozi#ie de fiecare ora" "i comun!, se poate ajunge, la stabilirea unui necesar minim de recipiente pe cap de locuitor, pentru a nu se ajunge la o supradotare cu recipiente, mai ales n cazul gospod!riilor de una pn! la dou! persoane. Pentru a mpiedica aceasta, se poate introduce a"a-numita pubel! de cartier, att pentru de"eurile biologice, ct "i pentru restul deseurilor. Aici gospod!riile de pe dou! sau chiar mai multe terenuri nvecinate se unesc ntr-o comunitate pentru de"euri. Num!rul vecinilor este automat limitat de m!rimea recipientului. Se stabile"te n principiu un debitor pentru taxe. La calcularea volumului de recipient necesar, este utilizat num!rul locuitorilor din terenurile participante. n continuare este recomandabil! stabilirea unei distan#e maxime ntre vecini. #Recipiente de presortare Din cauza efortului ridicat din gospod!rii, derivat din colectarea selectiv! a resturilor din buc!t!rie, s-a ar!tat c! pentru aceast! frac#iune se ob#in n parte numai cote de colectare de 50%, adic! cealalt! jum!tate a de"eului biologic se reg!se"te n de"eul r!mas. Pentru a evita aceasta "i a ob#ine cote de colectare mai ridicate la separarea resturilor din buc!t!rie, s-a dovedita ca adecvata, pe lng! activit!#ile de constientizare a populatiei "i utilizarea a"a-numitelor recipiente de presortare cu un volum ntre 5 "i 10 l ( Fig. 16-13). Pe lng! cotele de colectare mai ridicate, n anumite zone s-a putut constata c!, prin utilizarea recipientelor de presortare, scade "i con#inutul n impurit!#i al de"eului biologic. Larg practicata colectare a de"eurilor biologice n pungi de plastic pentru ducerea lor la biopubel! este redus! radical prin folosirea recipientelor de presortare. Cet!#enii primesc acest recipient gratuit, n cadrul unei vizite la domiciliu programat! nainte de introducerea noului sistem de colectare selectiv! "i asociat! cu o consiliere.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

81

Fig. 16-13: Recipient de presortare pentru de"euri biologice Prin tapetarea recipientului de presortare cu hrtie de ziar nainte de umplere s-a ob#inut un confort sporit. Acesta este legat de men#inerea cur!#eniei att n recipientele de presortare ct "i n biopubele. Printre alte efecte pozitive men#ion!m captarea apei rezultata din presare "i crearea volumelor goale, ac#ionnd mpotriva reac#iilor anaerobe "i, ntr-o oarecare m!sur!, a form!rii mirosurilor nepl!cute n biopubel!. mpachetarea resturilor umede din buc!t!rie n hrtie de ziar spore"te "i mai mult acest efect. Iarna, prin utilizarea hrtiei de ziar n recipientul de presortare mpiedic! nghe#ul de"eurilor biologice n recipiente. Utilizarea hrtiei de ziar trebuie s! aib! ca premis! faptul c! la tip!rirea ziarelor s-au folosit culori f!r! metale grele sau s!race n metale grele, altfel producndu-se o penetrare nedorit! a metalelor grele n de"eurile biologice "i deci "i n compostul

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

82

ob#inut. Hrtia ilustrat! nu este adecvat!, din acest motiv, pentru recipientul de presortare. O alt! posibilitate, scump!, este folosirea unor s!cule#e speciale din hrtie, adaptate recipientului de presortare, care s! fie distribuite n magazine cet!#enilor, contra cost. (Fig. 16-14). n ciuda inform!rii cet!#enilor, nc! se folosesc des pungi de plastic pentru colectarea resturilor din buc!t!rie, pungi care ajung n biopubel! "i polueaz! materiile prime pentru compost. Experien#a colect!rii selective a de"eurilor biologice a ar!tat c! prin furnizarea "i utilizarea s!cule#elor din hrtie se poate reduce con#inutul n impurit!#i provocat de pungile de plastic.

Fig. 16-14: Utilizarea s!cule#elor din hrtie sau a hrtiei de ziar faciliteaz! men#inerea cur!#eniei n recipientul de presortare

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

83

#Alternan"a ridic#rilor Efortul de colectare este relativ mare, ns! poate fi redus prin alternan#a ritmului de ridicare. Intervalul de ridicare este dependent de cota participan#ilor, de mp!r#irea zonelor n regiunea de colectare "i de volumul specific al recipientelor (= cantitate de de"eu biologic pe unitate de timp). In condi#ii vest europene, un interval de ridicare de 14 zile s-a dovedit practic. n ceea ce prive"te ntrebarea dac! biopubelele trebuie s! fie golite la intervale de una sau dou! s!pt!mni, diferite analize, n condi#iile climatice din Germania, au ar!tat c! nu exista diferente semnificative in ceea ce priveste infestarea cu agenti patologi la o perioad! de repaus a pubelei de dou! s!pt!mni fa#! de un repaus de numai o s!pt!mn! [JAGER et al., 1991, MARTENS et al., 1997]. Cert este ns! c! un repaus de dou! s!pt!mni aduce probleme de acceptare n rndurile cet!#enilor, deoarece mirosurile se simt din ce n ce mai mult. Plngerile cet!#enilor asupra mirosurilor nepl!cute, insectelor "amd au determinat autorit!#ile din anumite regiuni la ridicari s!pt!mnale n lunile de var!. Aceasta m!re"te desigur costurile. S! not!m aici c!, printre altele, locul de amplasare (soare / umbr!) a recipientelor pentru de"eurile biologice are o influen#! mare asupra apari#iei problemelor cu mirosurile "i dezvolt!rii larvelor de insecte. n legisla#ia romneasc! exist! o reglementare pentru ritmul de ridicare. Aceast act normativ (Ordinul MSF 536/97) stipuleaz! c! n anotimpul c!lduros de"eurile din gospod!rie trebuie ridicate cel pu#in o dat! la 2 zile, n anotimpul rece cel pu#in o dat! la 3 zile, iar n zonele centrale ale ora"ului chiar "i zilnic. n Romnia nu sunt disponibile pn! la ora actual! date experimentale legate de colectarea de"eurilor biologice. n compara#ie cu restul de"eurilor, la de"eul biologic este vorba despre aparitia problemelor legate att de formarea mirosurilor, ct "i de igiena. #Func"ionare pe timp de iarn# Temperaturile sc!zute din timpul iernii duc la nghe#area de"eurilor biologice "i cauzeaz! probleme la golire. n anumite cazuri, chiar "i prin ridic!ri multiple la procesul de basculare, recipientul nu poate fi golit. Deci pubela r!mne negolit! pn! la urm!toarea ridicare, dar nu apar probleme cu igiena. Cum am ar!tat mai sus, nghe#area biopubelelor poate fi evitat!, dac! resturile umede din buc!t!rie se nvelesc n hrtie de ziar "i/sau dac! materialele organice relativ uscate se pun n recipientele pentru de"euri ca stratul cel mai de jos. #Vehicul de colectare n cazul sistemului de vehicule avem de-a face cu vehiculele cu tambur rotitor "i vehicule care preseaz! gunoiul. Experien#a a dovedit c! vehiculele cu pres! trebuie preferate celor cu tambur, deoarece sunt mai adecvate ridic!rii de"eurilor biologice. La ridicarea de"eurilor biologice cu material structurant redus, ca de ex. materiile prime pentru compost din zonele centrale ale ora"elor, compuse n special din resturi de
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

84

buc!t!rie, prin func#ionarea tamburului rotitor s-ar distruge complet structura "i deci sar nr!ut!#i considerabil propriet!#ile de fermentare. La utilizarea vehiculelor cu pres! structura disponibil! a de"eului biologic se men#ine. Tot un dezavantaj la procesul de fermenta#ie ulterior este amestecarea constant!, la vehiculul cu tambur rotitor, a unor cantit!#i mari de ap! n celule "i ap! din presare cu de"eul biologic. Un alt dezavantaj al acestui tip de vehicul este c! o sortare necesar! a impurit!#ilor din de"eul biologic se realizeaz! mult mai greu dect n cazul materialului transportat cu vehicule cu pres!. La alegerea unui tip de vehicul adecvat trebuie luat n considerare c! apa din presare nu are voie s! curga din vehicul. Pe pia#! exist! oferte de vehicule cu echipamente corespunz!toare ce asigura etanseitatea. Si in acest caz practica a ar!tat c! vehiculele cu pres! sunt mai etanse dect vehiculele cu tambur rotitor. #Impurit#"i !i materiale d#un#toare Con#inutul n impurit!#i "i substan#e d!un!toare este o problem! central! n colectarea selectiv! a de"eului biologic, deoarece materialele toxice pot fi ndep!rtate cu mari dificult!#i "i nu complet. La colectare trebuie deci s! se men#in! o frac#iune organic! pe ct posibil bine sortat!. Pentru a informa suficient cet!#eanul este necesar! o activitate intensa de constientizare. Mai ales n cazul cartierelor aglomerate sau al zonelor cu popula#ie cu situa#ie social! deosebita, este necesar! o procedur! diferen#iat!. In acest caz trebuie s! avut n vedere un efort ridicat n personal pentru motiva#ie de ex. discu#ii n particular cu fiecare gospod!rie (vezi "i Cap. 18.1.). 16.6.3.3 Studierea comparativ# a sistemelor Fiecare sistem n parte trebuie evaluat n func#ie de criterii diferite. Astfel, la sisteme cu o colectare redus! se ob#in calit!#i superioare "i invers. In acest caz, trebuie fie c!utat un compromis fie trebuie decis n func#ie de criteriul priorit!#ii care poate fi: reducerea maxim! a cantit!#ii de de"euri sau valorificarea optim! a materialelor valorificabile. In plus, ar trebui ales un sistem care s! fie flexibil n ceea ce prive"te modific!rile condi#iilor n urm!torii ani, iar prin aceasta s! se poat! evita realizarea de investi#ii cu risc ridicat. Punerea la dispozi#ie, separat, a fiec!rei frac#iuni are limitele ei n ceea ce prive"te produc!torul de de"euri lipsa spa#iului la locurile de amplasare "i costurile pentru recipiente suplimentare "i pentru ridicarea acestora. O privire de ansamblu asupra sistemelor din punctul de vedere al adecv!rii lor la diferitele frac#iuni de de"eu este prezentata in urm!toarea Fig. 16-15.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

85

Sisteme de strngere selectiv


Organizarea transportului ridicare confort Sisteme integrate integrat" Alternativ sau aditiv Sisteme aditive aditiv aditiv aditiv Sisteme de aducere f"r" recipiente materiale singure
Colect"ri stradale !i de la case Locuri de primire sta#ionare !i mobile containere de depozitare

Sisteme de luare recipiente din sistem

Sisteme de luare recipiente din sistem f"r" recipiente

punerea la dispozi#ie

containere

colectarea de

materiale amestecate !i singure


Sac !i sac Sac !i recipient monorecipiente Vehicul cu mai multe compartimente monosac recipiente combinate recipient/sac pentru mai multe materiale

sisteme

paleta materialelor / adecvare Hrtie veche Sticl veche Metal vechi Plastic vechi Textile vechi Ambalaje u!oare De!eu biologic De!eu verde De!eu problematic Baterii vechi Aparate electrice Mobil" uzat"

Containere cu mai multe compartimente

+ + + + 0 + + 0 00 0 0

+ + + + + + + 0 0 0 0 0

+ + 0 + 0 + + 0 0 + + 0 + +

+ 0 + + + 0 0 + + + + +

+ + + + + + 0 0 0 0 + + 0 0

Fig. 16-15:

Ansamblul sistemelor de strngere selectiv! "i adecvarea lor la colectarea separat! a diferitelor frac#iuni

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

86

Posibilitatea de a combina diferite sisteme este prezentat! n Tab. 16-12. n diferite zone ale teritoriului planific!rii se pot utiliza diferite sisteme sau mai multe sisteme ntr-o anumit! zon!, atta timp ct nu se concureaz! reciproc.

Tab. 16-12:

Combina#iile adecvate ale diferitelor sisteme de colectare


Containere Containere Din u!"-n u!" Centru de monopubel" de dep. de dep. Hrtie reciclare Hrtie Hrtie Sticl"/metal o o x x x x x x x x o x x x x x x x x Pubel" pt. mai Sistem de multe compoBiopubel" saci nente x x x x x x o

Sistem

Din u!"-n u!" Hrtie Containere de dep. Hrtie Containere de dep. Sticl"/metal Centru de reciclare Monopubel" Hrtie Pubel" pt. mai multe componente Sistem de saci Biopubel" x se pot combina bine o se pot combina destul de bine

x x

o x

Pentru evaluarea comparativ! a fiec!rui sistem de colectare selectiv! a de"eurilor valorificabile, independent de zona de analiz!, au fost rezumate cele mai importante avantaje "i dezavantaje ale lor n Tab. 16-13. n tarile Central "i Vest Europene s-a dovedit adecvat!, n cele mai multe cazuri, utilizarea combinat! a urm!toarelor sisteme par#iale: recipiente suplimentare pentru de"euri biologice (sistem de preluare) ; re#ea de containere dens! pentru hrtie "i sticl! (sistem de ridicare) ; ncurajarea colect!rilor regulate din u"!-n u"! sau stradale pentru hrtie "i textile ; puncte fixe de primire pentru materiale valorificabile (centru de reciclare, spatii de reciclare). Toate sistemele implica o schimbare mai mult sau mai pu#in important! a comportamentului produc!torului de de"euri. Printr-o bun! activitate de informare a publicului, acceptarea "i a unor sisteme mai pu#in confortabile poate fi mbun!t!#it!. Al#i factori care pot avea o influen#! asupra accept!rii de c!tre popula#ie sunt: cuantumul "i structura taxelor dintr-o zon! de salubrizare ; obligativitatea de racordare "i utilizare, pentru sistemele de colectare selectiv! sau participarea benevol! ; durata de implementare a sistemelor;

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

87

mentalitatea diferit! a popula#iei n func#ie de regiune.

Suprapunerea mai multora dintre factorii aminti#i explic! de ce la prima vedere exista diferen#e mari ntre rezultatele de colectare, la un confort de colectare identic. Tab. 16-13: Studiu comparativ al diferitelor sisteme de colectare a materialelor valorificabile Avantaje Dezavantaje

Sistem Sisteme de ridicare Spatii/centre de reciclare

puritate mare a materialelor spectru larg de tipuri de material colectabile

efort mare de colectare din cauza costurilor fixe cote mici de colectare

nepotrivit n zonele postsortare f!r! probleme rurale flexibilitate sc!zut!, din cauza structurilor fixe
-

sprijinirea evit!rii form!rii/ valorific!rii de"eurilor prin consiliere

adecvare n cazul localit!#ilor cu densitate mare de locuitori

Containere de depozitare

- se poate ob#ine o calitate - confort redus; cote de bun! a materialelor colectare mai reduse dect n sistemele de - posibilitatea colect!rii preluare separate, pe culori, a sticlei - dificult!#i n centrul - flexibilitate mare fa#! de ora"elor datorate zonelor concep#iile n schimbare ale inestetice "i periclitarea managementului de"eurilor imaginii ora"ului

adaptare bun! n structuri - poluare sonor! la diferite de locuin#e colectarea sticlei, pericol de incendiu la colectarea - costuri sc!zute hrtiei vechi - la o situa#ie de profit - posibilitatea murd!ririi bun! se poate ob#ine scaderea costurilor fa#! de locurilor de amplasare taxele de ndep!rtare a - concuren#a cu sistemele de"eurilor de colectare existente (de
-

ex. colect!rile din u"!-n

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

88

u"!) Sisteme de preluare Colectare din u"!-n u"!/ stradal! calit!#i bune ale materialelor
-

cote de colectare sc!zute

efort de colectare sc!zut efort de sortare sc!zut

deficite de calitate la calit!#i amestecate "i la udarea materialelor vechi murd!rirea str!zilor

- probleme de spa#iu la depozitarea temporar! n gospod!rii

Recipiente pentru un singur material

cote de colectare ridicate

- calit!#i bune ale materialului -

costisitoare, din cauza efortului ridicat de colectare "i a investi#iilor necesare n recipiente probleme cu locul de amplasare la a"ezarea mai multor recipiente pentru materialele valorificabile

efort de sortare sc!zut pierderi mici la sortare

colectarea selectiv! pe culori a sticlei este posibil! doar pentru un num!r mare de locuitori racorda#i la un recipient lipsa vehiculelor de colectare adecvate pentru colectarea sticlei vechi concuren#a cu activit!#ile existente privind colectarea materialelor valorificabile (de ex. ale rromilor)

Sac pentru materiale valorificabile

costuri de colectare mici

calit!#i bune ale materialelor

confort sc!zut la utilizare "i consum de material mai mare dect la recipientele fixe
-

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

89

la frac#iuni mai grele, r!nirea fizic! a gunoierilor provocat! de nc!rcarea - sistem de colectare foarte manual ! a vehiculelor igienic, datorit! neutiliz!rii ndelungate a recipientelor - nepotrivite vehiculele cu izola#ie - la distribuirea gratuit! a
-

nu este necesar un compartiment nchis la vehiculele de colectare

recipientele fixe

sacilor, acceptare bun! "i cote de colectare ridicat!

golirea sacilor, din cauza procesului de deschidere, este scump! n timp "i bani la distribuirea contra cost a sacilor, acceptarea "i cota de colectare sunt sc!zute concuren#a cu activit!#ile existente pentru colectarea materialelor valorificabile necesar mare de investi#ii pentru recipiente "i sortare

Recipiente pentru mai multe materiale

confort mare la utilizare cote de colectare ridicate

adecvate la utilizarea n - la o ridicare comun de c!tre unit!#i mici suplimentar!, costuri de "i medii de produc#ie colectare suplimentare nc!rcarea vehiculelor de colectare nu este optim!
-

din cauza amestec!rii "i murd!ririi, exist! o parte considerabil! de resturi din sortare necomercializabile flexibilitate redus!

concuren#! cu activit!#ile existente de colectare a materialelor valorificabile

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

90

Pubela biologic! / pentru compost

colectarea celei mai mari frac#iuni de material valorificabil din gunoiul menajer posibilitatea utiliz!rii vehiculelor de colectare obi"nuite combinabil cu toate sistemele de luare "i aducere

probleme de acceptare, de ex. n zonele cu densit!#i mari dificult!#i cu semnalizarea locurilor de amplasare "i con#inut mare n impurit!#i efort mare de colectare, costisitor, necesar investi#ional pentru recipiente cre"terea cantit!#ii de de"eu totale prin colectarea de"eurilor verzi "i concuren#a cu valorificarea proprie (compostare pe terenul propriu, hr!nirea animalelor)

- flexibilitate redus!, timp ndelungat "i necesitatea unei sta#ii de compostare

16.6.4 Ridicarea separat# a p#r"ilor refolosibile din de!eurile voluminoase Prin de"euri voluminoase n#elegem resturi de orice tip care, din cauza m!rimii sau a structurii lor nu ncap n recipientele obi"nuite pentru precolectarea de"eurilor, ngreuneaz! golirea recipientelor sau pot conduce la deteriorarea acestora. Autorul nu dispune de date despre cantitatea "i compozi#ia gunoiului voluminos din Romania. In compara#ie cu m!surile vest-europene, unde cantitatea de de"eu voluminos este n medie cca. 30 kg pe locuitor "i an, aceast! cantitate n Romnia este net inferioar!. Pn! acum, din cauza reutiliz!rii "i revalorific!rii ei pe scar! larg!, aceast! frac#iune a jucat un rol nesemnificativ, astfel nct, nu exist! date despre ea. O dat! cu schimbarea ofertei de pe pia#!, a obi"nuin#elor de via#! "i deci a comportamentului de consum, putem presupune c! de"eurile voluminoase vor cre"te n viitor n cantitate. Din de"eul voluminos pot fi ob#inute de obicei obiecte de consum care, dup! prelucrare, respectiv reparare, sunt utilizabile. Exemple tipice sunt mobila, lemnul tratat, aparatura electronic!, bicicletele, cuptoarele ".a.m.d. O sortare ulterioar! a de"eului voluminos nu merit! f!cut! de cele mai multe ori, deoarece in comparatie cu m!rimea, cantitatea de materiale valorificabile este redusa.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

91

O colectare selectiv!, respectiv o excludere a resturilor valorificabile din ridicarea de"eului voluminos, este ns! recomandabil!. Acela"i lucru este valabil pentru produsele problematice, respectiv nc!rcate toxic (de ex. aparate electronice "i frigidere). %i n cazul de"eului voluminos se poate face diferen#a ntre sistem de ridicare "i de preluare, ce pot fi utilizate "i combinat. Spatii de reciclare, puncte de primire la deponii, bursa m!rfurilor folosite, magazine tip second hand etc., unde o primire controlat! a fiec!rei frac#iuni este garantat!, intr! in conceptul de sistem de ridicare. La ridicarea de"eului voluminos n sistemul de preluare trebuie s! se fac! diferen#a ntre o ridicare realizat! n alternan#! regulat! "i o ridicare a anumitor obiecte la cerere. La ridicarea alternativ#, de ex. o dat! pe an, gospod!riile pun gunoiul voluminos pe strad! sau la locurile de colectare a de"eurilor, la momentul ridic!rii. Deoarece la organizarea ridic!rii nu se cunoa"te ce cantitate "i ce tip de obiecte se vor arunca, planificarea timpului "i a curselor este ngreunat!. Obiectele destinate ridic!rii de"eului voluminos ofer! ocazia unor depozit!ri necontrolate de de"euri, ca "i a unor componente mici de de"euri, salubrizate n mod normal n recipientele pentru gunoiul menajer. Din nou, se creeaz! costuri suplimentare pentru serviciul de salubritate. La ridicarea la cerere, cet!#enii au posibilitatea s! solicite ridicarea de"eului voluminos printr-o cerere (comand!). In cerere se trec date despre tipul "i num!rul obiectelor de salubrizat. ntreprinderea de salubrizare comunic! momentul exact al ridic!rii. Intervalul de timp dintre comand! "i ridicare nu trebuie s! fie prea lung (max. dou! pn! la trei s!pt!mni), deoarece altfel se pot pune probleme de acceptare a acestui sistem. Avantajul acestui sistem este c! orice cet!#ean poate stabili momentul ridic!rii n func#ie de nevoile sale. Obiectele care nu #in de de"eul voluminos sau care nu au fost nscrise pe comand! nu vor fi ridicate. Att la sistemul ridic!rii la cerere, ct "i la cel al ridic!rii alternative, m!surile de valorificare (preg!tire, reparare, comer# cu obiecte vechi) men#ionate la nceput se pot realiza. Trebuie ns! s! se aib! grij! ca obiectele reutilizabile s! fie ridicate separat, nainte de ridicarea resturilor de c!tre vehiculele pentru gunoiul voluminos, "i s! nu fie distruse. Acest lucru se poate face de ex. de c!tre comercian#i de materiale vechi sau institu#ii caritabile, c!rora li se comunic! momentele de ridicare "i cursele de colectare "i care strng apoi, naintea ridic!rii, p!r#ile refolosibile. Puterea de cuprindere a m!surilor de valorificare este totu"i stabilit! n cele din urm! de c!tre posibilit!#ile de vnzare a obiectelor folosite. 16.6.5 Ridicarea separat# a p#r"ilor refolosibile din de!eurile provenite de la firme Pentru valorificarea de"eurilor din firme3, un factor important este c! resturile valorificabile se ob#in adeseori n cantit!#i mai mari "i mai pure dect n cazul gospod!riilor private. n plus, s-a dovedit c! sistemele de ridicare sunt mai pu#in
De"euri din magazine, unit#!i de produc!ie mici "i administrative, colectate "i ridicare mpreun# cu resturile din gospod#rii. Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale
3

VALORIFICAREA DESEURILOR

92

acceptate de c!tre firme. La transferarea sistemelor de colectare a gunoiului menajer asupra de"eurilor de la firme, apar mai ales urm!toarele dificult!#i: !" containerele de depozitare pentru hrtie sunt, din cauza deschiz!turii mici, n form! de "li#, nepotrivite pentru cantit!#i mari "i mai ales din cauza masei hrtiei respectiv a frac#iunii de carton. !" resturile din metal, hrtie "i plastic sunt, chiar "i n firmele mici, adesea mai pure dect cele din gospod!riile private "i sunt deci potrivite mai degrab! pentru o revalorificare, necesit! ns! alte metode de colectare. mare parte din frac#iunea organic! provine din unit!#i de gastronomie. La colectarea n biopubel! se ajunge, din cauze con#inutului mare n resturi de mncare, la mirosuri nepl!cute "i probleme de igien!, ceea ce determin! necesitatea unor intervale de ridicare mai scurte. n plus, din cauza greut!#ii n vrac mari a de"eurilor, recipientele pot deveni prea grele. resturile de sticl! provin tot din unit!#ile gastronomice. La colectarea sticlei n containere de depozitare, n sistemul de aducere, cantitatea crescut! a de"eurilor acestor firme trebuie luat! n considerare la stabilirea frecven#ei de ridicare, respectiv a num!rului recipientelor care trebuie puse la dispozi#ie Ca adecvate pentru colectarea frac#iunilor valorificabile din gunoiul din firme s-au dovedit sisteme de preluare, ca de ex. monopubela "i colect!rile stradale, respectiv din u"!-n u"! pentru hrtie/carton. Pe lng! hrtie/carton avem mai ales de-a face, n ridicarea selectiv! a de"eului provenit din firme, cu de"euri din sticl! din unit!#ile de gastronomie, cu metale din unitatile prelucr!toare de metal "i cu resturi pure din plastic, ca de ex. folii din unit!#ile de dezambalare "i din agricultur!. Utilizarea sistemelor instalate de colectare a materialelor valorificabile de c!tre firmele racordate la serviciul de ridicare a de"eului specific trebuie s! fie reglementat! n legisla#ia local! privind regulamentul de salubrizare al orasului/comunei, in ceea ce priveste obligativitatea de racordare "i de utilizare. 16.6.6 Ridicarea separat# a p#r"ilor refolosibile din de!eurile provenite din unit#"i de produc"ie Cea mai mare parte din de"eurile valorificabile colectate n unit!#ile de produc#ie devin bunuri economice, pe pia#a materialelor valorificabile. Produc!torul de de"euri intr! direct n contact cu ntreprinderile de valorificare sau acesta este g!sit de transportatorul de de"euri. Pe baza analizelor de"eului din unit!#i de produc#ie, se determin! sursele de de"euri ca "i poten#ialul de reciclare disponibil teoretic "i se stabilesc concepte de valorificare (vezi "i Cap. 14.3.5.). Premisa pentru colectarea selectiv! a de"eurilor din unit!#ile de produc#ie este ca ntreprinderile s! "i presorteze de"eurile, iar materialele care sunt n cantit!#i mari s! fie colectate separat n cadrul ntreprinderii. De"eurile valorificabile astfel colectate sunt transportate direct c!tre ntreprinderile de valorificare.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

93

Dac! "i n ce m!sur! ntreprinderile sunt preg!tite s! colecteze separat "i s! supun! de"eurile unei revalorific!ri, respectiv ndep!rt!ri corespunz!toare, depinde n principal de urm!torii factori: cadrul legal favorabil; costuri financiare economicoase ; orgnizare corespunzatoare; baza de date actualizata.

Prevederile din cadrul legal national sau din directivele UE s-au dovedit a fi cea mai eficient! m!sur! pentru impunerea separ!rii "i a valorific!rii n unit!#ile de produc#ie. Ora"elor "i comunelor cu competente n domeniul salubriz!rii li se ofer!, mai ales prin elaborarea legisla#iei de"eurilor "i a costurilor de salubrizare, posibilit!#i indirecte de ghidare a fluxurilor de de"euri, ca de ex.: eliminarea resturilor valorificabile la livrarea direct! la deponii ; prezentarea de dovezi, din partea produc!torului de de"euri, c! resturile livrate nu sunt nici evitabile, nici valorificabile ; cerin#e privind starea la livrare a deseurilor, ca de ex. interzicerea amestecurilor "i obliga#ia de separare, napoiere respectiv excluderea livr!rilor amestecate ; diferen#ieri de taxe dup! tipul de de"eu, greutatea livrat! "i gradul presort!rii, efortul de depozitare "i sortare etc. Pentru o unitate de produc#ie, costurile sunt un criteriu decisiv pro sau contra unei colect!ri selective a de"eurilor valorificabile. Costurile pentru colectarea selectiv# a de!eurilor valorificabile se compun n principal din:

Costurile pentru colectarea n ntreprindere a fiec#rei frac"iuni :


+ + + costuri pentru recipiente (nchiriere sau cump!rare) costuri pentru transport profituri din vnzarea materialelor valorificabile taxe pentru ridicarea materialelor valorificabile + + + + costuri pentru colectarea (amestecat) a de"eurilor n ntreprindere

Costurile pentru salubrizare:


costuri pentru recipiente (nchiriere sau cump!rare) costuri pentru ridicarea de"eurilor taxe pentru salubrizarea de"eurilor

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

94

Depinde foarte mult de pia#a actual! a materiilor prime secundare dac! se pot ob#ine profituri sau trebuie pl!tite taxe pentru preluarea de"eurilor valorificabile. Costurile pentru colectarea n ntreprindere depind puternic de condi#iile din ntreprindere, ca de ex. locurile de amplasare disponibile pentru recipientele de de"euri, necesitatea form!rii personalului etc., variind de la ntreprindere la ntreprindere. Costurile pentru recipiente depind mai ales de cantitatea de material valorificabil, respectiv de de"eu, pentru c! a"a se stabilesc m!rimea "i tipul recipientelor necesare "i, n parte, "i modalitatea de ridicare. La cantit!#i de materiale valorificabile comparativ mici, pentru o ntreprindere poate fi mai ieftin!, n anumite condi#ii, o ridicare comun! cu gunoiul menajer, dect folosirea unui recipient suplimentar. Este important ca n ntreprinderi s! existe un partener de dialog responsabil cu valorificarea "i salubrizarea de"eurilor, deoarece colectarea selectiv# la nivel intrantreprindere trebuie s! fie reglementat# att tehnic ct "i organizatoric. Astfel, trebuie s! fie disponibile sau s! fie puse la dispozi#ie locuri de amplasare corespunz!toare pentru preluarea de"eurilor valorificabile "i a restului gunoiului. Pentru a putea realiza optim valorificarea, unit!#ile de produc#ie trebuie s! primeasc! informa"ii !i consultanta asupra obliga#iilor "i posibilit!#ilor. Desemnarea consilierilor pe probleme de de"euri pentru consultanta unit!#ilor de produc#ie de c!tre ora"ul sau comuna responsabil! cu salubrizarea este deci indispensabil!. (vezi Cap. 18.1.). 16.6.7 Colectarea selectiv# !i valorificarea de!eurilor de construc"ie !i din demolari

De"eurile din construc#ii "i demolari formeaz! cea mai mare parte din totalul cantitatilor de"eurilor produse. %i pentru ele, ca "i pentru alte de"euri, este valabil!, conform legisla#iei UE, obliga#ia de separare "i valorificare. Tocmai n perspectiva unei valorific!ri ulterioare, separarea merit! f!cut! la locul de producere, deoarece astfel pot fi obtinute urmatoarele rezultate: prezervarea rezervelor de materii prime minerale; diminuarea uzurii depozitului ecologic;

diminuarea consumului de spa#iu din peisaj, prin renun#area la suprafe#ele pentru depozitarea resturilor de nisip "i pietri", "i deci p!strarea imaginii peisajului "i prezervarea calitatii panzei freatice. Autorul acestui ghid nu dispune de date privitoare la cantit!#ile de"eurilor de acest tip din Romnia. La ora actual!, o mare parte din aceste de"euri sunt depozitate in actualele deponii sau ca depozit!ri necontrolate, afectand peisajul (Fig. 16-16). Putem presupune c!, n viitor, prin intensificarea construc#iilor de locuin#e, cantit!#ile de de"euri din construc#ii "i demolari vor cre"te.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

95

Fig. 16-16:

Depozit!ri ilegale ale de"eurilor din construc#ii

Conform variantei modificate a Catalogului European al de"eurilor (CED), valabil ncepnd cu 01.01.2002, n aceast! categorie intr! nou! grupe de de"euri:

!"17 01 beton, #igl!, frize "i ceramic! !"17 02 lemn, sticl! "i plastic !"17 03 amestecuri bituminoase, gudron de c!rbune "i produse gudronate !"17 04 metale (inclusiv aliaje) !"17 05 sol (inclusiv excava#ii din locuri de amplasare murdare), pietre "i material
excavat

!"17 06 material termoizolant "i materiale de construc#ii pe baz! de azbest !"17 08 materiale de construc#ii pe baz! de gips !"17 09 alte de"euri din construc#ii "i d!rm!turi
Supuse valorific!rii sunt n principiu numai de"eurile nenc!rcate toxic. Cu ct un de"eu este colectat pe sortimente mai pure, cu att valorificarea este mai simpl!. Deosebit de adecvate, valorificabile u"or "i importante sunt de regul! de"eurile minerale cu indicativul de grup! 17 01 (beton, #igl!, frize "i ceramic!), care, dup! o prelucrare corespunz!toare (cu ajutorul unei instalatii de concasare), pot fi utilizate ca materiale de construc#ii reciclate, "i 17 05 (sol f!r! excava#ii din locuri de amplasare murdare,

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

96

pietre "i par#ial material excavat), care de cele mai multe ori pot fi utilizate, f!r! prelucrare, ca material de umplere "i pentru amenajarea terenului. 17 04 (metale inclusiv aliaje) se pot comercializa profitabil, a"a cum deja se ntmpl! n Romnia, la o separare "i colectare pe sortimente. Problematice din perspectiva unei valorific!ri sunt 17 03 (amestecuri bituminoase, gudron de c!rbune "i produse gudronate) "i 17 06 (material termoizolant "i materiale de construc#ii pe baz! de azbest), deoarece mai ales gudronul "i azbestul, par#ial "i materialele termoizolante neacoperite, ca vata de sticl!, din cauza pericolelor de mboln!vire pe care le presupun, nu mai trebuie utilizate, ci nl!turate. Bitumul se poate reutiliza cu succes n construc#iile stradale, fie ca adaos la amestecul cald sau n funda#ia stratului portant. Celelalte grupe de de"euri 17 02 (lemn, sticl! "i plastic), 17 08 (materiale de construc#ii pe baz! de gips), 17 09 (alte de"euri din construc#ii "i d!rm!turi) se pot valorifica ntro m!sur! foarte limitat!; mai degrab!, pentru lemnul nenc!rcat "i materiale plastice (nu "i PVC !) este imaginabil! utilizarea pe post de combustibil. Din cele prezentate mai sus rezulta faptul c!, la de"eurile din construc#ii "i demolari, exist! pe de-o parte un mare poten#ial de valorificare "i pe de alt! parte un poten#ial de eliberare de substan#ele toxice. Mai ad!ug!m c! valorificarea de"eurilor nu este benefic! doar din punctul de vedere al managementului de"eurilor, ci "i din perspectiva economiei ntreprinderilor. Redefinirea scopurilor de management al de"eurilor poate fi astfel sprijinit!, astfel nct la instala#iile de salubrizare, de"eurile valorificabile din aceste grupe s! fie excluse de la primire "i/sau s! se perceap!, pentru astfel de de"euri, taxe cu un cuamtum peste medie.

16.6.8 Colectarea selectiv# periculoase

de!eurilor

cu

con"inut

de

substan"e

Pentru reducerea con#inutului de substan#e periculoase din de"eurile din locuin#e se pot utiliza diferite variante de colectare. Aceste modele de baza pot fi aplicate fie individual fie n combina#ii, iar pentru adaptarea la condi#iile locale trebuie realizate desigur anumite rectific!ri. 16.6.8.1 Colectarea selectiv# a de!eurilor periculoase din gospod#rii cu con"inut de substan"e

Dintre componentele nc!rcate toxic din gunoiul menajer fac parte de ex. medicamentele, vopselele, lacurile, solven#ii, bateriile, substan#ele pentru protejarea plantelor "i a lemnului, fotochimicale, uleiuri, l!mpi fluorescente, frigidere, solu#ii de cur!#are "i dezinfectante ".a.m.d. Unele dintre aceste de"euri, de ex. bateriile vechi, resturile de aparatur! electronic! "i l!mpile fluorescente pot fi reciclate, altele trebuie tratate conform propriet!#ilor lor d!un!toare mediului.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

97

Cantitatea de substan#e nc!rcate toxic din gunoiul menajer este redus!, n compara#ie cu majoritatea celorlalte componente ale gunoiului menajer. Astfel, analizele gunoiului menajer din Rmnicu Vlcea au furnizat pentru aceast! frac#iune o propor#ie de mai pu#in de 1% (cca. 2,5 kg/loc*an). In plus, aceste de"euri se ob#in la intervale neregulate. De aceea, trebuie de regul! s! se utilizeze un alt sistem de colectare dect la de"eurile valorificabile. Pentru diminuarea nc!rc!rii gunoiului menajer cu substan#e toxice, exist! mai multe cai de actiune: interzicerea materialelor "i produselor periculoase; substituirea substan#elor d!un!toare din produse prin substan#e foarte pu#in nc!rcate toxic; marcarea distinctive a produselor cu con#inut d!un!tor; separarea substan#elor problematice din gunoiul menajer prin sortare manual! dup! colectarea n amestec; colectarea selectiv! a produselor nc!rcate toxic. Deoarece substan#ele periculoase se afl! adesea n lichide sau produse foarte mici, o separare ulterioar! nu este posibil!. Cel mai bun drum c!tre substituirea respectiv renun#area complet! la substan#ele periculoase din produse poate fi reglementarea n legisla#ie. La colectarea selectiv!, att pentru cet!#eni ct "i pentru administra#ia locala, apare problema lu!rii unei decizii asupra grupelor de produse c!rora trebuie s! li se aplice strngerea selectiv!, avnd n vedere poten#ialul lor d!un!tor. O mbun!t!#ire semnificativ! a acestei situa#ii este adus! de marcarea produselor care trebuie salubrizate separate. Ca sisteme de colectare s-au impus urm!toarele procedee, fie individual, fie n combina#ie: #Reprimirea de c#tre comerciant respectiv produc#tor Resturile "i produsele neconsumate sunt reprimite de c!tre punctele de vnzare corespunz!toare, fie datorit! obliga#iilor legale, fie voluntar, fie datorit! unui acord cu ora"ul sau comuna responsabil! cu salubrizarea. Aceste puncte de vnzare supun apoi de"eurile unei trat!ri, respectiv ndep!rt!ri corespunz!toare. Pe lng! obliga#iile legale de reprimire sau acordurile ntre comerciant "i produc!tor, acest sistem presupune s! existe posibilit!#i de depozitare n spa#iul comerciantului. Obliga#ia comerciantului de a reprimi ofer! ocazia unei re#ele dense n vederea primirii de substan#e periculoase. n plus este #inut seama de principiul sursei, atunci cnd produc!torul "i comerciantul contribuie la costurile de salubrizare. Deoarece obliga#ia de reprimire pentru comerciant prive"te numai produsele pe care acesta le #ine, pentru cet!#ean apare adeseori dificultatea de a reg!si dup! o lung! perioad! de timp producatorul adev!rat.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

98

Prin transpunerea legisla#iei UE n legile romne"ti trebuie s! ne a"tept!m la astfel de obliga#ii de reprimire pentru produc!tor, respectiv comerciant. Deoarece aceste legi nu vor viza toate componentele periculoase din gunoiul menajer, trebuie ca, separat, s! se creeze alte posibilit!#i de colectare. #Strngere periodic# la puncte de colectare mobile Vehiculele de colectare (ma"inile pentru substan#e toxice) speciale, echipate corespunz!tor standardelor de siguran#! circul!, dup! un orar stabilit "i comunicat n prealabil, pe trasee care au locuri de amplasament, respectiv puncte de colectare (vezi Fig. 16-17). Consumatorul are posibilitatea de a preda de"eurile sale nc!rcate toxic personalului nso#itor al ma"inii pentru substan#e toxice, care presorteaz! resturile n vehicul. De"eurile colectate sunt transportate n cele din urm! c!tre o sta#ie de tratare special!. Acest sistem are urm!toarele avantaje: se poate ajunge nu numai la gospod!riile private, ci "i la toate celelalte grupe de produc!tori de de"euri (ntreprinderi me"te"ug!re"ti, comer#, ntreprinderi de prest!ri servicii) ; cotele de colectare sunt superioare celor din cazul colect!rii descrise mai jos prin puncte centrale, deoarece se poate ajunge cu ma"ina n mai multe puncte de amplasament centrale. Acest lucru mic"oreaz! distan#a c!tre produc!torul de de"euri, deoarece trebuie f!cute, comparativ, mai pu#in drumuri. Astfel "i mediul rural, cu o densitate a popula#iei relativ mic!, poate fi deservit, oferindu-i-se posibilitatea de a preda produse periculoase ; costurile pentru colectare sunt reduse n compara#ie cu alte sisteme de colectare. Dezavantajos este c!, din cauza capacit!#ii relativ reduse a vehiculului, trebuie mers pn! la instala#ia de ndep!rtare a de"eurilor sau pn! la depozitul intermediar destinat acestor de"euri, dup! fiecare cursa de colectare. n zona intravilan! pot ap!rea probleme de spa#iu "i dispunere a vehiculului. Pe de alt! parte, tocmai n aceste zone, din cauza densit!#ii mari de locuitori "i ntreprinderi, nevoia de salubrizare este mai mare.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

99

Fig. 16-17:

Colectarea mobil! a substan#elor periculoase cu un vehicul echipat pentru acest scop

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

100

#Primirea permanent# n puncte de colectare central# Instala#iile de salubrizare existente "i alte echipamente centrale ale managementului de"eurilor, ca de ex. spatii de reciclare, spatii ale ntreprinderilor de salubrizare, pot fi adaptate pentru acceptarea unor cantit!#i mici de de"euri toxice ( Fig. 16-18). Important este s! aib! o pozi#ie convenabil!, accesibil! cet!#eanului, ca "i un program regulat "i orientat c!tre client. Fiecare punct de primire trebuie s! fie echipat n func#ie de standardele de siguran#! "i tehnice (de ex. prescrip#ii privind prevenirea accidentelor, prescrip#ii privind depozitarea materialelor periculoase etc.). Aceste puncte de primire trebuie dotate cu suprafe#e pentru recipiente de colectare adecvate pentru substan#ele toxice lichide "i solide, cu un cntar "i trebuie autorizate de autoritatea competenta. n func#ie de cantitatea lor, de"eurile sunt transportate la o sta#ie special! de salubrizare, unde vor fi tratate. Acest sistem este adecvat pentru localit!#i cu densit!#i de popula#ie mari n jurul punctelor de colectare, ca de ex. n ora"e. n rest, trebuie s! presupunem c! din cauza lipsei disponibilit!#ii de a parcurge distan#e mai lungi, se pot ob#ine doar cote de participare reduse.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

101

Fig. 16-18:

Puncte de colectare centrale pentru substan#e periculoase ntr-o curte de intreprindere de salubritate

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

102

# Ridicarea substan"elor toxice la cerere sau la momente fixate Prin acest sistem utilizatorul i comunic! firmei de ridicare tipul "i cantitatea de"eurilor nc!rcate toxic. Prin stabilirea unor grafice de ridicare, utilizatorul prime"te garan#ia c!, ntr-un anumit interval de timp, un vehicul special de salubrizare va evacua deseurile. Acest tip de salubrizare reprezint! metoda cea mai orientat! c!tre cet!#ean pentru ridicarea de"eurilor periculoase, ns! ea este "i cea mai costisitoare. Tab. 16-14 con#ine exemple de tipuri de de"euri "i codul lor din Catalogul European al De"eurilor (CED), acceptate n punctele de colectare a substan#elor d!un!toare. Colect!rile se pot realiza n principiu "i de c!tre ter#i, adic! firme private. In acest caz, ns! sunt indispensabile cuno"tin#ele de specialitate, personalul calificat "i vehiculele cu un echipament de securitate corespunz!tor. Aceste ntreprinderi de ridicare trebuie, n plus, s! fie subordonate ora"ului respectiv comunei responsabile cu salubrizarea.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

103

Tab. 16-14: De"euri con#innd substan#e periculoase (exemple)

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

104

Tip de substan#" periculoas"


Baterii cu plumb Baterii cu Ni-Cd Baterii con#innd mercur Electroli#i din baterii !i acumulatori Gaze cu substan#e periculoase din recipientele sub presiune Chimicale din laborator, formate din substan#e periculoase sau care le con#in, inclusive amestecuri de chimicale din laborator Chimicale anorganice din laborator, folosite, formate din substan#e periculoase sau con#innd astfel de substan#e Chimicale anorganice din laborator, folosite, formate din substan#e periculoase sau con#innd astfel de substan#e Transformatori !i condensatori, care con#in PCB De!euri care con#in arsenic De!euri care con#in mercur Solu#ii anorganice de protejare a plantelor !i lemnului !i alte biocide C"rbune activ folosit Resturi din prelucrarea azbestului Resturi din cuptor !i !emieu Resturi din vopsele !i lacuri, con#innd solven#i organici sau alte substan#e periculoase %lam din vopsele !i lacuri, con#innd solven#i organici sau alte substan#e periculoase Developatori !i solu#ii activatoare pe baz" de ap" Pl"ci supuse la compresiune offset-solu#ii developatoare pe baz" de ap" B"i de fixare Decoloran#i !i b"i de fixare a decolorantului Resturi con#innd argint din tratarea intrantreprindere a de!eurilor fotografice Uleiuri clorate pentru ma!ini, aparate !i vaseline pe baz" de ulei mineral Uleiuri neclorate pentru ma!ini, aparate !i vaseline pe baz" de ulei mineral Uleiuri sintetice pentru ma!ini, aparate !i vaseline Uleiuri pentru ma!ini, aparate !i vaseline care se descompun u!or biologic Alte uleiuri pentru ma!ini, aparate !i vaseline Materiale de absorb#ie !i filtrare (inclusiv filtre de ulei), crpe de !ters !i haine de protec#ie, murd"rite cu substan#e periculoase De!euri la ale c"ror colectare !i salubrizare pentru prevenirea infec#iei sunt standarde speciale Medicamente citotoxice !i citostatice

Codul din Catalogul european al de!eurilor (CED)


$6 06 0$* $6 06 02* $6 06 03* $6 06 06* $6 05 04* $6 05 06* $6 05 07* $6 05 08* $6 02 09* 06 04 03* 06 04 04* 06 $3 0$* 06 $3 02* 06 $3 04* 06 $3 05* 08 0$ $$* 08 0$ $3* 09 0$ 0$* 09 0$ 02* 09 0$ 04* 09 0$ 05* 09 0$ 06* $3 02 04* $3 02 05* $3 02 06* $3 02 07* $3 02 08* $5 02 02* $8 0$ 03* $8 0$ 08*

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

105

16.6.8.2 Colectarea selectiv# a resturilor nc#rcate toxic din de!eurile provenite din unit#"ile comerciale De"eul din unit!#ile comerciale, salubrizat mpreun! cu gunoiul menajer con#ine un mare poten#ial de de"euri specifice agentilor economici, necesitnd, din cauza con#inutului lor n substan#e toxice, o salubrizare separat!. Exemple sunt prezentate n Tab. 16-15. Actualmente, tipurile de de"euri prezentate n tabel, din cauza lipsei posibilit!#ilor de salubrizare, sunt ndep!rtate cu gunoiul menajer. In plus, se adaug! "i necunoa"terea de c!tre ntreprinderi a pericolelor provocate de aceste substan#e. Trebuie de asemenea presupus c! produse alternative mai pu#in d!un!toare mediului, fie nu sunt cunoscute, fie sunt prea scumpe, fie nu sunt oferite pe pia#! la ora actual!. De la ntreprinderile individuale, punerea n pericol a mediului este foarte limitat!, dat! fiind cantitatea mic! de de"euri speciale, produc!torii de de"euri n totalitatea lor determin! cantit!#i de de"euri speciale cu influen#! negativ! asupra mediului. Tab. 16-15: Exemple de materiale reziduale periculoase pentru mediu dintr-o serie de activitati Material periculos "i fotochimicale de"euri care con#in mercur medicamente vechi ambalaje folii de plumb de la filmele Rntgen produse con#innd mercur, medicamente vechi solven#i solven#i, toluen, xilen, etanol, propanol "amd. l!mpi de desc!rcare, electrotehnic!, transformatori, ulei de transformatori ulei de foraj, ulei pentru angrenaje, utilaje aspiratoare, crpe de cur!#at, vopsele, lacuri, substan#e de lipit fotochimicale, ca de ex. fixatori, developatori solu#ii pentru ondulare, vopsire "lam de galvanizare, solven#i, acizi, le"ii, ambalaje pesticide, ngr!"!minte resturi de lac, resturi de solu#ii de lipite, filtre de la l!cuire, dilu!ri, "lam de la vopsele

Activitati Cabinete medicale stomatologice

Farmacii Cur!#!torii chimice Tipografii Electrotehnic! Mecanic! fin!

Laboratoare foto Frizerii Galvanizare Gr!din!rit Materiale din lemn/plastic

Ateliere pentru camioane, ulei de motor "i pentru angrenaj, resturi poluate cu construirea caroseriei, ulei, lichid de frn!, solven#i, con#inuturile alimentare cu combustibil, separatorilor de benzin!
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

106

revizii. Tehnica frigorific! Comer#ul radio/TV

solu#ii de r!cire, diluatori, solu#ii de cur!#ire, crpe de cur!#ire aparate vechi, baterii, carcase din metal, resturi de cablu

Ca "i la colectarea resturilor nc!rcate toxic din gospod!rii, rezultate de colectare bune se ob#in "i n domeniul de produc#ie cu sistemele de preluare. O dificultate este ns! stabilirea intervalelor optime de ridicare. Pe de-o parte, acestea trebuie s! satisfac! nevoia ntreprinderilor "i nu trebuie s! fie prea lungi. Apare ns! pericolul ca posibilit!#ile de depozitare de la ntreprinderi s! nu fie suficiente, iar de"eurile s! fie salubrizate pe alte c!i, nedorite. Pe de alt! parte, frecven#a de ridicare ar trebui s! fie aleas! n a"a fel nct costurile pentru colectarea s! se situeze la un nivel acceptabil. %i punctele centrale de colectare, ca "i la colectarea de"eurilor periculoase menajere, sunt adecvate pentru acceptarea in unit!#i de produc#ie, ns! aceasta trebuie s! se fac! contra cost. Avantajul sistemului este c! ntreprinderile pot livra de"eurile, n func#ie de cantitatea lor "i de posibilit!#ile de depozitare, la punctele de colectare. ns! cotele de colectare atinse sunt mai sc!zute dect la sistemele de preluare. Ca "i n cazul gospod!riilor private, ntreprinz!torii priva#i pot fi ns!rcina#i cu colectarea resturilor nc!rcate toxic din unit!#ile de produc#ie, trebuie ns! avute in vedere cuno"tin#ele de specialitate, personalul calificat "i echipamentele corespunz!toare tehnic, respectiv vehicule "i s! fie controlate. Utilizarea sistemelor de colectare a substan#elor periculoase de c!tre ntreprinderi este n principiu contra cost. Independent de posibilit!#ile descrise, o marcare corespunz!toare a produsului reprezint! un avantaj pentru salubrizare. 16.6.9 Recomand#ri de procedur# Bazndu-ne pe fundamentele introducerii colect!rii selective "i a valorific!rii, descrise n capitolele precedente, vom face n cele ce urmeaz! recomand!ri n perspectiva unei implement!ri n Romnia. Subliniem nc! o dat! c! nu este posibil! o propunere general valabil! pentru introducerea anumitor sisteme par#iale, respectiv pentru alegerea combina#iilor de sisteme ale colect!rii selective. Nu exist! un sistem de colectare universal, ci fiecare zon# de salubrizare, cu structurile sale diverse, necesit! o solu"ie adaptat# condi"iilor cadru locale, respectiv regionale, descris! la punctul 0 Mai ales structura de salubrizare existent! are o influen#! considerabil!. Numai a"a se pot evita deciziile "i investi#iile gre"ite "i se poate garanta siguran#a pe termen lung a salubriz!rii. Sisteme neadaptate conduc la probleme, ca de ex. cre"terea cantit!#ilor de de"euri, n cazul unei alegeri neadecvate a sistemului "i/sau probleme de acceptare din partea populatiei, la introducerea unor frecvente de ridicare neadecvate.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

107

In plus, trebuie avut n vedere c! sistemele de colectare descrise anterior au confirmat aplicabilitatea n spa#iul vest-european, mai ales n Germania. Utilizate n condi#iile din Romnia, ele au nevoie de o adaptare. Trebuie s! se #in! seama de mentalitatea diferit! a popula#iei, la care se adaug! faptul c! salubrizarea de"eurilor nu este actualmente pe deplin realizat!. Consecin#a este c! popula#ia nu are un interes suficient s! colecteze de"euri valorificabile separat "i gratuit "i astfel, s! fie scutit! de taxele pe de"euri. #Taxe !i m#suri legale Crearea stimulentelor economice, prin taxe corespunz!toare, ca "i m!surile de ncurajare sunt foarte importante ca instrumente de ghidare la introducerea sistemelor de colectare selectiv!. Pentru ca frac#iunile valorificabile chiar s! fie colectate separat, la locul form!rii lor, "i supuse unui sistem de colectare corespunz!tor, perceperea de taxe va trebui s! se orienteze dup! cauze "i gradul de uzura al produsului "i s! fie ajustata dup! performan#e. Acest lucru presupune de ex. n gospod!riile private o adaptare n func"ie de nevoi a volumului de recipient (vezi "i Cap. 18.2.). Simultan trebuie fixat n legisla#ia local! a de"eurilor un volum minim de recipient specific locuitorilor adaptat situa#iei locale (litru pe locuitor "i s!pt!mn!, vezi Cap. 18.3.2.6.) pentru fiecare sistem de colectare selectiv! instalat n cadrul ridic!rii regulate a recipientelor, pentru a ac#iona mpotriva salubriz!rii ilegale. Corespunz!tor fix!rii volumului minim specific se distribuie "i recipiente mici pentru de"euri, n func#ie de m!rimea gospod!riei. Prin cerin"e corespunz!toare pentru starea la livrare a de!eurilor din unit#"i de produc"ie "i diferen#ieri de taxe bazate pe acestea (taxe mai mari pentru livr!ri amestecate) poate fi ncurajat! o preseparare n ntreprinderi "i o reintroducere a componentelor valorificabile n circuitul economic. Printr-o legisla#ie a de"eurilor dispozi#iile legale privind acest aspect pot fi hotarate pe plan local (vezi "i capitolul 18.3.). Tot prin legisla#ia de"eurilor pot fi excluse de!eurile valorificabile din ridicarea gunoiului menajer !i a celui voluminos. Alte posibilit!#i mai exista n sectorul pentru livrarea direct# din instala"iile de salubrizare a de!eurilor, ca de ex. prin : excluderea de"eurilor valorificabile de la deponii ; taxe diferite n func#ie de tipul de de"eu, de gradul presort!rii respectiv amestec!rii, de efortul de depozitare "i sortare etc. ; obliga#ia deservirii separate; refuzul livr!rilor amestecate. n acela"i timp este recomandabil! o intensificare a func#iei de supraveghere "i control, pentru stoparea salubriz!rii nedorite (de ex. depozit!ri ilegale de de"euri, incinerarea de"eurilor etc.), din partea ora"ului sau comunei responsabile cu salubrizarea.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

108

#Integrarea activit#"ilor existente de colectare !i valorificare Cu punctele de colectare REMAT "i centrele de reciclare n Romnia func#ioneaz! deja un sistem de preluare, cunoscut de c!tre popula#ie, care si-a confirmat aplicabilitatea, chiar dac! nsemn!tatea sa a sc!zut n ultimii ani (vezi "i Cap. 0). Avantajele acestui sistem de preluare rezid! n puritatea sortimentelor datorit! faptului c! personalul efectueaz! un control foarte atent. La introducerea unor sisteme de colectare suplimentare, pn! acum nepracticate n Romnia, trebuie avut n vedere mai ales faptul c! acestea pot avea ca efect secundar nedorit o limitare a sistemelor care exist# nc# la ora actual#. Pentru a ac#iona mpotriva unei concurente ntre sistemele tradi#ionale "i cele de implementat, eforturile ar trebui s! se orienteze n direc#ia men"ienerii ct de mult posibil "i sprijinirii sistemului REMAT "i a altor sisteme tradi"ionale de colectare. Acest lucru este benefic "i din perspectiva reducerii costurilor. Premisa de baz! este ns! existen#a personalului calificat. Ora"elor "i comunelor responsabile cu salubrizarea li se ofer! diferite posibilit!#i pentru colaborarea "i sprijinirea sistemului REMAT. Astfel, ar putea s! fie puse la dispozi#ie suprafe#ele situate n proprietatea or!"eneasc! sau comunal! pentru implementarea unor noi puncte de colectare REMAT "i extinderea celor deja existente. Astfel, oferta de acceptare a de"eurilor valorificabile ar putea fi marita, iar re#eaua existent! de puncte de colectare extins!, asa incat sa se mbun!t!#easca accesul popula#iei. De asemenea, ora"ele "i comunele pot contribui la cre!terea atractivit#"ii punctelor de colectare existente, prin participare, punnd la dispozi#ie suprafe#e, amenajndule, crend suprafe#e de circulare "i acces, echipate mecanic "i deservite de personal calificat. REMAT r!mne r!spunz!tor pentru continuarea utiliz!rii retelei actuale "i pentru investi#ii. n plus, este benefic! folosirea punctelor de colectare "i dincolo de func#ia lor de pn! acum, pentru distribuirea de informa"ii privind mpiedicarea form#rii !i valorificarea de!eurilor. Posibilit!#ile privind acest aspect trebuie discutate la fa#a locului cu REMAT. Dac! men#inerea, respectiv extinderea sistemului REMAT, se dovedesc imposibile sau nu se mai nregistreaz! profit pentru cantit!#ile de substan#e valorificabile menajere, atunci poate fi benefic! o completare printr-un sistem de containere de depozitare sau sisteme de preluare de frac#iuni cu un poten#ial ridicat de substan#! valorificabil!, pentru a micsora costurile de salubrizare. Trebuie s! amintim si de realizarea de centre de reciclare sub patronaj local sau sub conducerea unui alt ntreprinz!tor dect REMAT. nainte de a se recurge din nou la sistemele de containere de depozitare sau recipiente cu costuri mai nalte, trebuie s! se ncurajeze activit#"ile colectorilor industriali, organizatiilor caritabile sau particularilor, de colectare selectiv! a altor frac#iuni, ca de ex. hrtie/carton, sticl!, textile. Acest lucru este valabil ndeosebi pentru zone de salubrizare cu un poten#ial valorificabil foarte sc!zut n gunoiul menajer.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

109

Colectorii priva#i strang actualmente de"euri valorificabile din deponii. Aceasta ridic! riscuri considerabile pentru s!n!tatea persoanelor "i trebuie stopat pe viitor. Pentru a nu le lua ns! acestor persoane mijloacele de subzisten#!, se recomand! cooptarea lor n sistemele planificate pentru colectarea substan"elor valorificabile. Posibilit!#ile legate de acest aspect trebuie supuse unui examinari separate. #Introducerea sistemului biopubel# Colectarea separat! "i tratarea biologic! a frac#iunii de de"eu organic, care din punct de vedere al cantit!#ii este cea mai important! din de"eul menajer romnesc, va avea o influen#! mare asupra reducerii n viitor a cantit!#ii de de"eu de ndep!rtat. Prin implementarea acestei m!suri se poate reduce poten#ialul de emisii al deponiilor, deoarece sunt extrase din de"eul menajer p!r#ile ude, organice "i deci se mbun!t!#esc particularit!#ile la depozitare ale de"eurilor r!mase (reducerea apei de infiltra#ii "i a emisiilor de gaz de la depozitul ecologic). Acest lucru eviden#iaz! faptul c!, la implementarea conceptelor de management al de"eurilor, prioritatea este reprezentat! de colectarea separat! a acestui flux cantitativ, printr-o biopubel! al!turat! recipientului pentru de"eul menajer. O dat! cu introducerea colect!rii selective a de"eului biologic din locuin#e este necesar s! se ampalseze recipiente suplimentare in spa#iile (construc#iile cu vile), respectiv la locurile de amplasare (cl!diri tip bloc), n care se colecteaz! exclusiv frac#iunea organic! compostabil!. Recipientele trebuie s! fie colorate diferit sau s! aib! o alt! marcare vizibil! u"or. Racordarea la sistemul biopubel! se poate face fie voluntar, fie printr-o obliga#ie de racordare "i utilizare stabilit! prin lege (vezi "i Cap. 18.3.). Participarea voluntar# are avantajul c! numai gospod!riile motivate iau parte la sistem. Din acest motiv putem conta pe un grad nalt de puritate a de"eului biologic colectat "i deci "i o bun! calitate a compostului. Dezavantajul este c! va exista n continuare o propor#ie mare de deseuri organice n de"eul menajer. Pentru o reducere semnificativ! a cantit!#ilor de organice n de"eul r!mas "i deci "i implementarea prescrip#iilor legale (exigen#ele de valorificare, obliga#ia colect!rii selective) se recomand! introducerea biopubelei prin obliga"ie de racordare !i colectare. In Romnia, n zonele urbane o mare parte a recipientelor pentru de"eu sunt folosite n comun de mai multe gospod!rii, astfel nct cooptarea voluntar! ar aduce f!r! ndoial! dificult!#i. Prin distribuirea acestui recipient pentru de"eul biologic poate fi redus volumul de recipient necesar pentru de!eul menajer r#mas. Nu se pot prezenta in acest moment date sigure despre ordinul de m!rime al reducerii n cazul Romaniei, deoarece nu exista un sistem de monitorizare specific. Despre m!surarea volumului minim necesar de recipient pentru de!eurile biologice nu exist! pn! la ora actual! n Romnia valori experimentale. Analizele de"eului menajer din Rmnicu Vlcea au ar!tat pentru construc"ii cu etaj un total biologic s!pt!mnal de 1 pn! la 2 kg pe locuitor "i s!pt!mn! la densit!#i n vrac ntre
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

110

0,35 "i 0,6 kg/mc. $innd cont de faptul c! volumul de recipient "i n cazul unei cantit!#i, excep#ional, mai mari trebuie s! fie m!surat suficient, n acest exemplu, un volum minim de recipient pentru de"eurile biologice este de 5 l pe locuitor "i s!pt!mn! la acest tip de construc#ie este suficient. n zonele cu vile "i gr!dini trebuie s! presupunem o cantitate de de"eu biologic net superioar!. Analizele din Rmnicu Vlcea au ar!tat c! datorit! hr!nirii animalelor, se pot g!si mai pu#ine resturi din buc!t!rie n gunoiul menajer, ns! mai multe resturi din gr!din!. n medie, partea organic! a fost aici de 6 pn! la 7 kg pe locuitor "i s!pt!mn!, toamna s-au atins valori de maxim pn! la 12 kg. Se subliniaza faptul c! volumul de recipient necesar pentru de"eul biologic este in acest caz net superior. n aceste zone de locuit exist! posibilitatea de a composta n gr!dina proprie "i/sau de a folosi resturile din buc!t!rie ca hran! animalelor (vezi "i capitolul). Prin acest mod de valorificare la fa#a locului, salubrizarea public! este u"urat!. Atta timp ct aceast! salubrizare se realizeaz! "tiin#ific, obiectivele de management al de"eurilor ar trebui s! vizeze considerarea colect!rii de"eurilor biologice ca o completare a modalit!#ii tradi#ionale de valorificare. Posibilit!#i de implementare sunt, pe lng! o activitate intens! de rela#ii publice "i consiliere, reglementari "i regim de taxe adecvat, care prevad stimulente financiare pentru aceste gospod!rii. n func#ie de m!rimile de recipiente disponibile "i de num!rul locuitorilor, se poate ajunge, mai ales pe terenurile cu construc#ii tip vil!, att pentru de"eul biologic ct "i pentru de"eul r!mas la o supraalimentare cu volume de recipient. De aceea se recomand! utilizarea n comun a pubelelor de cartier Ritmurile de colectare adecvate, respectiv frecven"ele de ridicare trebuie stabilite prin programe experimentale. Din punct de vedere economic se recomand! n orice caz o ridicare alternativ!, intrucat costurile de colectare "i transport se m!resc prin cuantumul folosirii unor recipiente suplimentare. n completarea colect!rii de de"eu biologic printr-un recipient suplimentar, este recomandabil!, mai ales n zonele de construc#ii cu spa#ii de teren mari, respectiv gr!dini, o oferta de colectare de o dat! sau de dou! ori pe an a resturilor de copaci !i arbu!ti n anotimpuri n care cantit!#ile acestor resturi sunt semnificative (prim!vara, toamna). Acest lucru vizeaz! mai ales zonele de la marginea ora"elor cu vile "i zone peisager structurate. Aici propor#ia de resturi din gr!din! voluminoase este mai mare dect n zonele intravilane, f!r! teren aferent, cu densitate mare de popula#ie. Aceste de"euri de obicei nu ncap in recipientele existente "i pot fi manevrate cu mari dificult!#i la compostarea din gr!dina proprie (vezi). Din acest motiv, practica a impus, dac! nu utilizarea acestui material pe post de combustibil n anotimpul rece, atunci arderea lui la locul ob#inerii. Prin crearea unor posibilit!#i de colectare separate, polu!rile mediului prin incinerarea necontrolat! pot fi evitate. %i livrarea direct# c!tre sta"iile de compostare care trebuie construite este o posibilitate de salubrizare a de"eurilor verzi. Pentru livrarea acestor cantit!#i se recomand! perceperea unei taxe suplimentare. Ca posibilitate de colectare selectiv! a resturilor din copaci "i arbu"ti n spa"iul rural ar putea fi experimentat! dotarea punctelor, respectiv containerelor de colectare
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

111

existente, cu program de lucru fix pentru colectarea resturilor verzi. Din aceste puncte de colectare descentralizate trebuie transportate la intervale regulate de timp de c!tre vehiculele de colectare, nspre sta#iile de salubrizare. #Etapele implement#rii colect#rii materialelor valorificabile uscate La introducerea sistemelor de colectare selectiv! pentru materiale valorificabile uscate (de ex. sticl!, hrtie, metale, textile, plastic) trebuie #inut cont c! strngerea lor n recipiente ad!ugate celor pentru resturi biologice "i pentru de"eurile r!mase, pot duce la probleme cu spa#iul de amplasare, din cauza ofertei sc!zute de suprafe#e, respectiv locuri de amplasare. n plus, acest tip de colectare selectiv! nu este recomandabil!, din motive economice, la momentul actual pentru Romnia, deoarece poten#ialul acestor de"euri din gunoiul menajer (acum nc!!) este mic n compara#ie cu Europa de vest. Se recomand! deci, la implementarea sistemelor de colectare pentru gospod!rii ca mai nti s! se implementeze un sistem de ridicare n colaborare cu REMAT. Recomandabile sunt "i sistemele de preluare, unde materialele sunt luate la intervale regulate, n cadrul colect!rilor stradale, de c!tre comercian"ii de materiale vechi, organiza"ii caritabile respectiv de utilitate public#, uniuni, asociatii etc. n privin#a produc!torilor industriali de de"euri trebuie verificat n ce m!sur! introducerea de sisteme de preluare prin recipiente suplimentare pentru anumite frac#iuni valorificabile poate fi recomandat!, ca de ex. recipiente suplimentare pentru hrtie (firme de prest!ri servicii) sau sticl! (unit!#i de gastronomie). Dac! introducerea sistemelor de colectare a materielelor valorificabile n colaborare cu REMAT nu are succes, exist! solu#ia introducerii de containere de depozitare, de ex. pentru sticl! (separat! pe culori) "i hrtie. In acest caz, se recomand! implementarea succesiv! a acestor sisteme "i mai nti introducerea etaloanelor pilot n ceea ce prive"te acceptarea, eficien#a "i practicabilitatea lor. Trebuie s! se cerceteze ce num!r, ce densitate a containerelor "i ce frecven#! de ridicare este adecvat! condi#iilor cadru existente. Mai ales n zona rural!, cu o densitate sc!zut! a popula#iei, containerele de depozitare sunt de cele mai multe ori cea mai bun! alternativ! de colectare pentru materiale valorificabile uscate. #Colectarea de!eurilor voluminoase n vederea valorific#rii !i ndep#rt#rii %i la colectarea resturilor voluminoase valorificabile ar trebui verificate posibilit!#ile de colaborare cu REMAT !i/sau cu colectorii !i comercian"ii de materiale vechi. Pe lng! colectarea componentelor valorificabile, s-ar putea realiza de c!tre aceste grupe "i prelucrarea obiectelor valorificabile, de ex. n centrele de reciclare ale REMAT sau n ateliere special amenajate. Revinderea obiectelor se poate face tot n aceste locuri sau la locuri de vnzare amenajate n acest scop (de ex. bursa m!rfurilor folosite, centre pentru marf! folosit!).

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

112

n general, un sistem la cerere prezint! avantaje att din perspectiva organiz!rii ridic!rii, ct "i a igienei. Trebuie s! #inem cont c! obiectele reutilizabile con#inute nc! de de"eul voluminos pot fi separate in vehiculul pentru de"eul voluminos "i apoi sortate pe scar! larg!. Cu premisa c! se va produce o ncorporare a REMAT "i/sau a colectorilor de materiale valorificabile n viitoarea valorificare a de"eurilor voluminoase, ace"tia preiau cu sprijinul ora"elor, respectiv comunelor sarcina colect!rii, respectiv a repar!rii "i a revinderii. Pentru aceasta trebuie s! existe acorduri ntre ora"ele/comunele responsabile cu salubrizarea "i ini#iativele particulare, respectiv comercian#ii de materiale vechi. Ridicarea gunoiului voluminos ar putea fi organizata dup! cum urmeaz!: asociatiilor/organiza#iilor, astfel nct acestea s! poat! verifica dac! exist! obiecte reutilizabile. naintea vehiculelor de colectare "i colecteaz! primii obiectele "i metalele reutilizabile.

!"ora"ul/comuna responsabil! cu salubrizarea anun#! ridicarea de"eului voluminos

!"reprezentan#ii organiza#iilor merg la locurile de depozitare pentru de"eul voluminos, !"obiectele care r!mn, nevalorificabile sunt supuse ndep!rt!rii ca de"euri, de c!tre sectorul public.
Posibilit!#ile numite trebuie verificate, din perspectiva adecv!rii lor, n condi#iile din Romnia #Elaborarea de sisteme de colectare pentru de!euri nc#rcate toxic De"i nu dispunem de date exacte despre poten#ialul toxic al de"eurilor din localit!#ile romne"ti, se poate afirma cu certitudine c! de"eurile nu pun probleme cantitativ, ci calitativ. Pentru a atinge o eliminare a toxicitatii de"eurilor de depozitat la deponie "i pentru a combate efectele negative asupra mediului, trebuie s! se creeze posibilit#"i separate de colectare pentru aceste de"euri. O alt! posibilitate pentru reducerea substan#elor d!un!toare este substituirea substan"elor d#un#toare n produsele respective. Acest lucru nu este ns! de competen#a spa#iului de ac#iune comunal, ci trebuie stimulat prin legi. Ora"ele "i comunele responsabile de salubrizare au posibilitatea, n aria lor de competen#e, s! disting# prin legisla#ie de!eurile problematice, adic! nc#rcate toxic de salubrizarea obi!nuit# "i s! prescrie colectarea selectiv#. Trebuie prev!zute sanc#iuni pentru cazul in care aceste norme nu se respecta. Pe baza analizelor de"eului din unit!#ile de produc#ie, anumite ramuri respectiv ntreprinderi pot fi identificate ca poten"iale surse de producere de de"euri nc!rcate toxic. Pentru aceste ramuri trebuie prescrise obliga#iile de racordare "i utilizare a colect!rii selective a de"eurilor nc!rcate toxic, atta timp ct o alt! cale de salubrizare nu poate fi folosita. Suplimentar, trebuie prev!zute controale ale func#ion!rii acestui sistem "i amenzi. Simultan, se recomand! construirea unei re#ele dense a colect!rii selective. Aceasta poate fi format!, n func#ie de structura de locuin#e, astfel :
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

113

colect!ri mobile realizate periodic cu vehicule speciale pentru acest scop;

puncte de colectare fixe, ocupate constant, cu echipamente de securitate corespunz!toare. Prima posibilitate se aplica mai ales n spa#iul rural, n timp ce a doua este adecvat! pentru zona urban!. Att vehiculele de colectare, ct "i punctele de colectare fixe trebuie s! fie dotate corespunz!tor cu recipiente de colectare pentru substan#e d!un!toare lichide "i solide "i s! existe consiliere de catre personal specializat. La punctele de colectare fixe, avantajoas! este prezen#a unui cntar. n plus, importante sunt "i accesul facil al cet!#enilor "i orele de program adaptate clien#ilor. n completarea colect!rii mobile, respectiv sta#ionare a substan#elor nc!rcate toxic este benefic! o utilizare a cutiilor pentru colectarea bateriilor uscate. Astfel de cutii ar putea fi plasate de ex. n cl!diri publice, "coli, n acord cu REMAT sau alte puncte de colectare, sau n alte locuri puternic frecventate. Ora"ele "i comunele responsabile cu salubrizarea nu vor putea actualmente s! ndeplineasc! aceste sarcini, ci pot fi sprijinite de firmele de private active pe pia#!. %i la organizarea salubriz!rii materialelor nc!rcate toxic, o posibil! solu#ie este o cooperare cu REMAT. REMAT ar trebui pentru aceasta s! construiasc!, n propriile cur#i de colectare sau pe suprafe#ele puse la dispozi#ie de administar#ie, puncte de colectare "i depozite intermediare. Pentru a garanta o salubrizare sigur!, la distribuirea sarcinilor "i redactarea contractului, ar trebui asigurat faptul c! ntreprinderile private fac dovada : c! vor utiliza personal calificat, ca "i vehicule "i puncte de colectare cu echipamente de siguran#! corespunz!toare ; c! vor supune de"eurile unei salubriz!ri adecvate. Premisele pentru ndeplinirea acestor aspecte nu sunt intrunite la ora actual! n Romnia. De aceea, trebuie g!site solu#ii intermediare acceptabile, pn! la crearea posibilit!#ilor corespunz!toare de salubrizare a acestor de"euri. Trebuie verificate n acest sens posibilit!#i cum ar fi: crearea unor depozite intermendiare ad-hoc sau a a"a-numitor monopoldere la deponiile existente, unde de"eurile s! fie depozitate respectiv conservate, de unde pot fi din nou luate, la un anumit moment ulterior, cnd vor fi create capacit!#i de salubrizare corespunz!toare. Este recomandabil! gratuitatea livr#rii de c#tre gospod#riile private a substan"elor nc#rcate toxic. De regul! vom avea de-a face cu cantit!#i mici. Finan#area acestui sistem de colectare se face prin taxele pentru de"euri "i trebuie deci luate n considerare la calcularea acestora. La livrarea de c#tre unit#"ile de produc"ie a substan"elor nc#rcate toxic trebuie perceput! o tax#. Se recomand! culegerea de date n ceea ce prive"te originea, tipul "i cantitatea de"eurilor, deoarece pe de-o parte i se faciliteaz! posesorului de de"euri predarea corespunz!toare a de"eurilor, pe de alt! parte se u"ureaz! pentru administra#ii calculul pre#ului de cost "i realizarea contabilit!#ii.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

114

n Romnia putem presupune c!, pn! acum, popula#ia "tie pu#ine despre pericolul de"eurilor nc!rcate toxic. La fel, pu#ini vor "ti ce substan#e, respectiv produse intr! n categoria celor periculoase. De aici necesitatea, pe lng! crearea punctelor de colectare pentru substan#elor nc!rcate toxic, unei sensibiliz#ri a popula"iei "i a unit#"ilor de produc"ie, prin activit#"i de rela"ii publice, informare "i consiliere pe probleme de de!euri, privind impactul asupra mediului produs de de"eurile problematice. Experien#a a ar!tat c! o eliminare a toxicitatii nu se poate ob#ine numai prin colectarea substan#elor nc!rcate toxic. Alte posibilit!#i de a cre"te cotele de participare la colectarea efectiva a substan#elor toxice trebuie realizata prin legislatie , dupa cum urmeaza: obliga#iile de reprimire de c!tre comerciant care ofer! posibilitatea cre"terii gradului de colectare a substan#elor d!un!toare, deoarece creeaza o re#ea dens! de posibilit!ti de returnare "i un stimulent pentru evitarea substan#elor toxice. Produc!torii "i comercian#ii de substante toxice trebuie s! suporte costurile salubriz!rii. marcarea produselor este imperios necesara la colectarea selectiv! a de"eurilor problematice. Acele produse care devin de"euri speciale trebuie marcate. limitarea utilizarii anumitor produse care con#in substan#e d!un!toare este mult mai eficiente pentru eliminarea potentialului toxic, dect colectarea selectiv!. #Posibilit#"i de valorificare a de!eurilor din construc"ii !i demolari La colectarea, prelucrarea "i valorificarea n Romnia a de"eurilor din construc#ii "i demolari, principale sunt urm!toarele obiective: reducerea cantit!#ilor de deseuri de acest tip depozitate in deponii ; mbun!t!#iri depozitare ; calitative prin minimizarea poten#ialului periculos la

stoparea depozit!rilor ilegale ale acestor de"euri "i organizarea unor depozite intermediare pn! la valorificarea, ca "i ndep!rtarea la sta#iile speciale de tratare. Valorificarea presupune, la rndul ei, ca materialele s! fie suficient sortate "i libere de substan"e toxice. n general se poate constata c! o valorificare este cu att mai bun! cu ct aceste de"euri sunt colectate separat mai devreme. Pentru a atinge o puritate "i o calitate mai buna "i pentru a valorifica o parte ct mai mare din de"eurile din construc#ii "i demolari, substan#ele nedorite "i materialele valorificabile ar trebui sortate respectiv colectate separat la fa#a locului n sisteme de containere diferite. O diferen#iere n func#ie de frac#iunile prezentate n Cap. 16.6.7, conform Catalogului european al de"eurilor, este desigur benefic!, ns! ne ndoim c! aceasta va putea fi implementata n Romnia pe termen scurt "i n profunzime. Din partea administra#iei responsabile cu salubrizarea este "i aici nevoie de o activitate de informare !i
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

115

consiliere. Grupurile #int! sunt autorit!#ile competente n domeniul construc#iilor (de ex. serviciul construc#iilor, administra#ii de "antier), arhitec#ii, inginerii-constructori, ntreprinderile de proiectare "i executare "i gospod!riile private. Este recomandabil ca "i conceptele de valorificare a de"eurilor din construc#ii "i demolari s! fie elaborate treptat, iar pe "antiere s! fie introdus! mai nti o separare simpl! a urm!toarelor frac#iuni organice: p!mnt nenc!rcat/nc!rcat; moloz nenc!rcat/nc!rcat din buc!#i de cl!dire (de ex. pietre, mortar, beton, #igle, ceramic!, frize); demolari stradale gudronate/negudronate. P#mntul nenc#rcat trebuie utilizat n continuare pe ct posibil. Dac! o valorificare imediat! nu este posibil!, atunci acesta poate fi depozitat intermediar. Pentru sprijinirea reutiliz!rii trebuie s! se creeze posibilit!#i de depozitare intermediar! "i burse ale p!mnturilor (vezi mai jos). n orice caz trebuie s! se evite salubrizarea acestui material amestecat cu de"euri organice sau r!mase la deponiile pentru de"eul din localit!#i. Dac! o depozitare a p!mntului nenc!rcat este dezagreabil!, de ex. cauza lipsei posibilit!#ilor de desfacere, atunci ea ar trebui f!cut! exclusiv la deponiile pentru materiale inerte. Aceasta este mai ieftin dect depozitarea la deponiile pentru de"euri din localit!#i, datorit! standardelor tehnice reduse care trebuie respectate la aceste deponii. La depozitarea intermediar! sau la cea ecologic! a p#mntului nc#rcat exist! riscul ca, prin sp!lare, substan#ele d!un!toare s! ajung! n apa freatic! "i, prin sol, n mediu. Din acest motiv, p!mnturile nc!rcate cu uleiuri trebuie depozitate n gr!mezi separate pe o suprafa#! izolat! la baza, impermeabil!. Trebuie s! ne asigur!m c! nu exist! nici o scurgere lateral! de suprafa#!. De asemenea, depozitarea p!mnturilor nc!rcate nu ar trebui s! se realizeze n perimetrele de protec#ie a apelor sau n apropiere de ape. n timpul depozit!rii acestor p!mnturi se produce par#ial o descompunere microbian! a leg!turilor organice de substan#e d!un!toare (de ex. uleiuri). Prin acoperirea gr!mezilor, sp!l!rile prin precipita#ii pot fi evitate, iar, simultan, activitatea microbian! "i deci "i descompunerea substan#elor toxice sunt stimulate. Determinarea nc!rc!rii p!mntului se poate realiza n multe cazuri printr-o examinare vizuala si olfactiva. Dac! materialul nu prezint! un miros de sol, ci de ex. unul de benzin!, motorin!, de ulei, putem presupune o nc!rcare corespunz!toare prin compusi organice de hidrocarburi. Depozitarea de durat! a p!mntului nc!rcat trebuie s! se efectueze numai la deponii adecvate, adic! dispunnd de o izola#ie artificial! la baza. Pn! ce vor fi create premisele acestea n Romnia, exist! "i posibilitatea depozit!rii separate n zone indicate special pentru acest scop din deponiile existente. Molozul mineral nenc#rcat poate fi supus, dup! o m!run#ire corespunz!toare "i respectndu-se cerin#ele minimale privind granula#ia, unei valorific!ri n construc#ia de drumuri, ca "i ca material de umplere. Pentru materialul care nu se caut!, se recomand! depozitarea n zone speciale de la deponiile de materiale inerte.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

116

Molozul nc#rcat con#ine substan#e care pot polua solul "i apa freatic!. Aminitm aici diverse elemente de echipamente "i instala#ii, zid!rie de la co"urile de fum, materiale izolante, de vopsit, de lipit (de ex. buc!#i de lemn) cu impurit!#i organice "i anorganice. Pn! cnd vor fi create n Romnia posibilit!#ile corespunz!toare de tratare "i prelucrare, n privin#a depozit!rii acestui moloz sunt valabile acelea"i cerin#e ca "i pentru p!mntul nc!rcat. In privin#a tipului de nc!rcare, ar trebui s! se realizez o separare n func#ie de tipul de nc!rcare. Demolarile stradale ar trebui, pe ct posibil, s! fie prelucrate "i reutilizate la fa#a locului, adic! acolo unde au loc lucr!rile de construc#ii. Asfaltul negudronat poate fi livrat direct lucr!rilor de malaxare respectiv produc!torilor de asfalt. Administra#iile responsabile cu salubrizarea ar trebui s! depoziteze separat, pe o suprafa#! izolat! dedesubt, asfaltul gudronat "i s! l acopere. Privind atingerea obiectivelor, administra#iilor responsabile cu salubrizarea li se ofer!, "i n domeniul de"eurilor din construc#ii "i d!rm!turi, pentru sprijinirea evolu#iei dorite, diferite m!suri organizatorice, ca "i n leg!tur! cu ordinea, legisla#ia "i taxele. n general se recomand! promulagarea unei interdic"ii de amestecare, respectiv a unui obliga"ii pentru separarea diferitelor tipuri de de"euri din domeniul construc#iilor. Aici, tipurile de de"euri descrise mai sus trebuie n#elese, la introducerea colect!rii selective, ca un catalog minim, care, corespunz!tor evolu#iilor din managamentul de"eurilor, trebuie adaptat succesiv "i extins. Stimulentele financiare pentru separare pot fi create n principiu prin calcularea taxelor. Astfel de ex. colectarea selectiv! n containere poate fi ncurajat! printr-o desp!gubire e"alonat! pentru preluarea materialelor, deoarece de"eurile bine sortate, la m!surile privind execu#ia, determin! costuri mai mici la prelucrare. Ora"ele "i comunele necesit! cantit!#i considerabile de materiale inerte pentru acoperirea necesarului propriu, de ex. pentru m!suri tehnice la deponie (construire de diguri, drumuri industriale, p!mnturi pentru recultivarea final!). Pentru materialele care pot fi reutilizate direct, f!r! prelucrare, n construc#ii, este benefic! crearea unui punct de intermediere "i coordonare, de ex. n cadrul consilierii pe probleme de de"euri de produc#ie. O astfel de burs# pentru p#mnturi !i materiale din construc"ii este un serviciu de intermediere, accesibil la un num!rr de telefon cu apel gratuit, al administra#iei responsabile cu salubrizarea. Scopul este schimbul de informa#ii privind de"eul (latura ofertei) "i necesarul (latura cererii) de materiale din construc#ii "i d!rm!turi. In acest fel, att cererea privat! ct "i cea public! de materiale de construc#ii (de ex. pentru utilizarea ca mas! de umplere, pentru diguri "i ziduri de protec#ie fonic!, m!suri de construc#ii peisagere etc.) pot fi puse n leg!tur! cu oferta acestor materiale, astfel nct materialele, ca bunuri economice, s! poate fi supuse unei valorific!ri directe. Din cauza cheltuielilor de transport pentru materialele de construc#ii, o astfel de burs! ar trebui limitat! la nivel regional. La implementarea m!surilor de valorificare pentru d"eurile din construc#ii "i d!rm!turi, trebuie #intit c!tre o strns! cooperare cu m!surile privind execu#ia ale institu"iilor
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

117

participante, ca de ex. servicii de construc#ii, servicii ale spa#iilor verzi, camera de comer# "i industrie, ntreprinderile active n construc#iile peisagere "i de gr!dini etc.. La autoriza"iile de construc"ie !i demolare trebuie s! se impun! necesitatea unei dovezi privind de!eurile r#mase !i cele valorificate. n plus, trebuie stabilit unde sunt salubrizate de"eurile "i cu ce standarde de calitate. Dac! m!surile privind execu#ia sunt mai mari, este necesar! o deplasare la fa#a locului, n care s! se stabileasc! concret ce ar trebui s! se realizeze : separarea produselor nedorite avnd n vedere o prelucrare ulterioar! "i o valorificare; separarea continu! a materialelor din construc#ii de calit!#i diferite; separarea materialelor din construc#ii nc!rcate toxic. Alte modalit!#i pentru influen#area valorific!rii de"eurilor din construc#ii "i demolari se intalnesc n cadrul conditiilor impuse prin licita"ie. Astfel, la m!surile privind execu#ia din sectorul public, se pot stabili, n colaborare cu autorit!#ile vizate, cerin#e pentru depozitarea intermediar! "i tratarea de"eurilor ob#inute. ntreprinderi private, care s! administreze de pild! sta#ii mobile sau "i semimobile de reciclare a molozului, pot fi contractate pentru prelucrarea cantit#"ilor de p#mnt !i moloz, livrate administra#iilor responsabile cu salubrizarea. Aceste ntreprinderi ar trebui atunci s! preia "i sarcina desfacerii pe pia#! a acestor materiale. n ce m!sur! putem vorbi de aceast! posibilitate depinde de ntrebarea dac! actualmente n Romnia este oferit! pe pia#! o astfel de tehnologie de lucru. O alt! modalitate de prelucrare a p!mnturilor "i molozului este oferit! de o sortare simpl! , parcurgand urmatoarele etape: culegerea manual! a impurit!#ilor mai mari (de ex. lemn, pietre, metale, materiale plastice, sticl!), ; afnarea materialului prin benzi transportoare cu viteze diferite; culegerea manual! a impurit!#ilor mai mici de pe banda transportoare ; separarea p!mntului respectiv a materialului fin de moloz printr-o sit!, care, la nevoie, poate fi continuat! de alte cerneri n vederea clasific!rii pe granula#ii diferite ; depozitare intermediar! a materialelor valorificabile n gr!mezi n spatii speciale ale deponiilor; predarea/ vnzarea materialelor de construc#ii celor interesa#i; utilizarea materialelor n scopuri proprii; depozitarea final! a resturilor nevandabile. La alegerea locului de salubrizare a de"eurilor din construc#ii "i demolari, trebuie luate n considerare urm!toarele criterii: exploatarea combinat! (adic! att prelucrarea ct "i depozitarea se fac n acela"i loc) ofer! avantajul c!, la livrare, dup! expertiza realizata de
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

118

personal, fluxurile de de"euri sunt dirijate n interiorul sta#iei "i nu pot fi depozitate pur "i simplu, ci pe componente valorificabile. pozi#ionarea n imediata vecin!tate a altor sta#ii de valorificare "i tratare ofer! posibilitatea unei utiliz!ri comune de personal "i ma"ini la respectivele sta#ii. pozi#ionarea la sau n apropierea unei deponii cu izola#ie subteran! corespunz!toare ofer! avantajul depozit!rii directe, deci f!r! faza intermediar!, renc!rcare sau transport, a materialelor nevandabile, contaminate. # Activit#"i preg#titoare la introducerea sistemelor de colectare selectiv# Introducerea "i stabilirea de sisteme pentru colectare selectiv! "i valorificare este un proces care nu se poate realiza pe termen scurt, ci succesiv, ntr-un interval de timp mediu pn! la lung. Aceasta mai ales avnd n vedere c! pn! acum n Romnia nu exist! dect foarte pu#in! experien#! cu aceste sisteme, iar infrastructura logistic! "i tehnic! necesar!, ca "i capacit!#ile de personal nc! trebuie create. Aceasta include "i dezvoltarea de capacit!#i pentru prelucrarea de"eurilor valorificabile de c!tre ntreprinderile care continu! prelucrarea. Implementarea conceptelor pentru colectare selectiv! "i valorificare ar trebui s! se realizeze orientat c!tre scop, dar cu preg!tiri am!nun#ite. nc! din faza de planificare este nevoie de coordon!ri cuprinz!toare cu to#i participan#ii "i cu to#i cei viza#i, ca "i de preg!tiri vaste: realizarea unei analize de situa#ie de management al de"eurilor (de ex. colectare de date privind cantitatea "i compozi#ia de"eurilor, determinarea poten#ialului valorificabil, logistica de colectare disponibil! etc.), compararea diferitelor variante de colectare, alegerea sistemelor par#iale "i mbinarea lor ntr-o combina#ie sistem ingenioas!, estimarea costurilor "i verificarea efectelor asupra m!rimii "i structurii taxelor, discu#ii "i cooperare cu forurile politice, planificarea fluxului tehnologic,

alegerea zonelor pilot pentru experimentarea sistemelor de colectare selectiv!, c!utarea de spa#ii pentru instala#iile de management al de"eurilor nou de implementat, proiectarea "i construirea respectiv implementarea unor instala#ii de prelucrare necesare eventual (de ex. sta#ie de compostare pentru tratarea de"eurilor biologice), crearea mijloacelor financiare pentru investi#ii "i personal, planificarea "i realizarea activit!#ilor de rela#ii publice necesare, informarea din timp a popula#iei,

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

119

c!utarea locurilor de amplasare, la introducerea containerelor de depozitare,

negocieri "i ncheieri de contracte cu comercian#i de materiale vechi "i cu ntreprinderi de valorificare (de ex. REMAT) pentru asigurarea pie#ei de desfacere pentru materialele valorificabile, discu#ii cu reprezentan#i ai comer#ului despre posibilitatea introducerii sistemelor de reprimire, preg!tirea "i organizarea de licita#ii, de ex. pentru colectarea selectiv!, exploatarea sta#iilor, comercializarea materialelor valorificabile, ob#inerea de recipiente "i, dac! nu exist! ter#i priva#i ns!rcina#i cu colectarea, de vehicule, prelucrarea "i modificarea legisla#iei privind de"eurile, n cazul unei implementri succesive controale ale eficien#ei, decizie asupra continu!rii implement!rii "i modific!ri.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

120

16.7

Compostarea n curtea casei

Compostarea de"eurilor organice n gr!dina proprie este cel mai vechi procedeu pentru valorificarea resturilor din buc!t!rie "i gr!din!. n zonele de locuit, unde exist! suficiente suprafe#e cu gr!dini respectiv spa#ii verzi (n spa#iul rural, n zonele din afara ora"elor cu construc#ii individuale), ea reprezint! o m!sur! important! pentru u"urarea salubriz!rii publice a de"eurilor.

Fig. 16-19:

Compostarea de"eurilor organice n gr!dina proprie

Din punctul de vedere al proceselor de produc#ie, compostarea n gr!dina proprie este o m!sur! de valorificare, deoarece de"eurile organice se ob#in constant, prin fenomenele naturale. Cantitatea lor depinde de perioada de vegeta#ie, de cantitatea de plante, de m!surile de ngrijire luate "i de suprafe#ele disponibile de gr!din! "i spa#ii verzi "i oscileaz! n func#ie de anotimp. Dup! structura locuin#elor, partea de de"euri din gr!din! o poate dep!"i de mai multe ori pe aceea a resturilor din buc!t!rie. Nu numai priorit!#ile din politica de"eurilor, ci "i motive ecologice determin! preferarea valorific!rii de"eurilor organice la locul lor de formare celei externe, deoarece o perspectiv! ecologic! ncearc! mereu s! acorde prioritate sistemelor n circuit mai mici, nchise. Datorit! efectelor lor asipra mediului acestea sunt mai convenabile dect sistemele care utilizeaz! mult material "i energie (de ex. sta#ii de compostare cu un mare efort tehnic). Deoarece astfel nu mai sunt necesare colectare, transportul "i o prelucrare costisitoare a de"eurilor "i nici comercializarea compostului, prin compostarea de"eurilor organice n gr!dina proprie, se pot reduce consumul de energie,
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

121

costurile, ca "i emisiile. In plus, utilizarea compostului n gr!dina proprie poate reduce folosirea ng!r!"!mintelor minerale. Documentul de lucru UE al Direc#iei generale de mediu privind tratarea biologic! a de"eurilor prevede c! statele membre ale Uniunii Europene ar trebui s! ncurajeze n mod special, datorit! efectelor ei pozitive asupra mediului, compostarea n gospod!riile particulare (compostarea de acas!), ca "i compostarea la fa#a locului, acolo unde se ob#in de"eurile biologice (de ex. compostare la cimitire "i n spa#ii verzi "i parcuri publice, de c!tre autorit!#ile locale). Acest lucru este valabil dac! este ndeplinit! premisa disponibilit!#ii suprafe#elor de prelucrare gr!dini particulare, parcuri, suprafe#e agricole. Sunt recomandabile campaniile de informare a popula#iei privind realizarea corect! "tiin#ific a compost!rii de"eurilor care pot fi descompuse biologic. De aici, statele membre ar trebui s! ncurajeze introducerea de sta#ii de compostare utilizate de comunitate. Aceste sta#ii de tratare mici, descentralizate (Input < 100 t pe an) ar putea nlesni, conform propunerii documentului de lucru, facilit!#i privind indica#iile de func#ionare "i realizarea de analize ale compostului ob#inut. n prezent, n Romnia valorificarea de"eurilor la locul de formare se practic! dup! cum urmeaz!:

!"resturile din buc!t!rie sunt date ca hran! animalelor, !"compostare, !"incinerare a de"eurilor verzi.
Deoarece ultima m!sur! men#ionat! polueaz! mediul prin miros "i fum, ea trebuie respins! din motive ale protec#iei mediului. n schimb, la compostare att n gr!dinile particulare ct "i n spa#iile verzi publice mai exist! poten#iale considerabile de cre"tere, deoarece aceast! metod! nu este foarte r!spndit! pn! acum n Romnia. Astfel, de ex. n cadrul analizelor gunoiului menajer din ora"ul Rmnicu Vlcea, au putut fi determinate, n zonele cu vile, n func#ie de anotimp, cantit!#i organice ntre 150 "i peste 200 kg pe locuitor "i an (par#ial peste 70% din gunoiul menajer), depozitate, n cadrul salubriz!rii publice a de"eurilor, la deponie [PPI, 2001]. Metodele posibile ale compost!rii de acas! se deosebesc prin manipulare, capacitate "i proces de fermenta#ie. La varianta cea mai simpl! "i cea mai ieftin!, de"eurile organice sunt stratificate ntr-o gr!mad! n form! de c!pi#! sau trapezoidal! ( Fig. 16-19, n prim-planul imaginii). Pentru a putea avea loc o nc!lzire, necesar! igieniz!rii materialului, cantitatea de material de compostat ar trebui, ideal, sa aib! c#iva metri cubi. Aceasta clarific! spa#iul necesar pentru aceast! metod!, #innd cont de faptul c! gr!mada trebuie r!sturnat! de mai multe ori. O alt! variant! este compostarea n compostatoare deschise. Este vorba aici despre ni"te construc#ii cu o capacitate de unul pn! la doi metri cubi, de ex. din lemn, care s! garanteze #inerea mpreun! a materialului organic, f!r! s! l nconjoare complet, ( Fig. 16-19, n plan dep!rtat). Intensitatea procesului de descompunere microbian din timpul compost!rii depinde pe de-o parte de materialul de pornire (raportul C/N, con#inutul n ap! etc.), iar pe de alt!
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

122

parte de factori exogeni ca umiditate, aport de oxigen "i temperatur! (vezi "i Cap. 23.4.2.). Ace"ti factori determin! durata fermenta#iei "i calitatea compostului finit. Con#inutul n ap! al materialului de pornire joac! un rol important. Dac! se utilizeaz! cu prec!dere material s!rac n structur!, cum ar fi resturi dijn buc!t!rie sau iarb!, acesta, n combina#ie cu deficite de oxigen care iau na"tere din lipsa de grij! la compostare duc la procese anaerobe. Umezeala excesiv! din interior prin precipita#ii sau uscarea de c!tre soare "i vnt frneaz! foarte mult activitatea microorganismelor "i ncetinesc procesul de fermenta#ie. Evolu#ia temperaturii din materialul n curs de compostare nu este influen#at! doar de temperatura exterioar!, ci "i de intervalele de alimentare "i de cantit!#ile de de"eu biologic ad!ugate de fiecare dat!. Temperaturile #int! (pentru a garanta exterminarea buruienilor, ca "i a agen#ilor patogeni umani, vegetali "i animali), situate n intervalul de 50 pn! la 65 C, nu sunt atinse de regul!. Starea de fapt descris! mai sus arat! c! diferite tipuri de substan#e nu sunt sau sunt numai n propor#ie limitat! potrivite pentru valorificare prin metoda compost!rii de acas!, ci prin compostarea de"eurilor biologice la sta#ii de compostare, unde procesele de compostare pot fi controlate "i reglementate mai bine. Att n resturile din gr!din!, ct "i n cele din buc!t!rie exist! materiale care trebuie evaluate diferit n perspectiva adecv!rii lor pentru compostarea de acas! "i cea a de"eurilor biologice. Astfel, mai ales din motive fito-igienice, componentele vegetale bolnave trebuie excluse de la compostarea de acas!. Considerate critic trebuie s! fie bolile de plante ca Plasmodiophora brassicae "i t!ciunele. Nici buruienile cu semin#e nu sunt potrivite, din cauza igieniz!rii nesuficiente (faz! de temperatur! nalt! prea scurt!) compost!rii de acas!. n spa#iul casnic, pot ap!rea probleme legate de manipularea resturilor voluminoase de copaci "i arbu"ti. Cnd cregile copacilor nu pot fi utilizate pentru nc!lzire n anotimpul rece, ele trebuie ndep!rtate pe alte c!i. De la o anumit! duritate a lemnului n sus, m!run#irea necesar!, prealabil! compost!rii devine din ce n ce mai dificil!, chiar imposibil!, f!r! agregate speciale, a"a nct n cele din urm! r!mne numai op#iunea salubriz!rii publice, fie prin colect!ri separate ale resturilor de copaci "i arbu"ti, fie prin livrarea direct! la sta#ia de compostare. Din cauza con#inutului mare n ap! "i a compozi#iei materiale, resturile din buc!t!rie, s!race n structur!, cauzeaz! deseori probleme cu igiena, desf!"urarea proceselor microbiologice "i mirosul. Acestea pot ap!rea deja la colectarea selectiv! n recipientele din buc!t!rie, cauzate de descompunerea deja nceput! a materialelor, n mediu anaerob. Resturi de mncare n gr!mezile de compost nseamn! animale nedorite (de ex. "obolani). n plus, resturile din buc!t!rie pot con#ine microorganisme patogene, cum este salmonela, care sunt inactivate cu greu n de"eul biologic. Pentru a minimiza riscurile legate de acestea, este bine s! se utilizeze composturile de gr!din! de-abia dup! o fermenta#ie de aproximativ un an [ROTH, 1994]. Cel pu#in la fel de important! ca "i compostarea corect! "tiin#ific este utilizarea corect! "tiin#ific a compostului ob#inut. Composturile con#in substan#e hr!nitoare "i d!un!toare
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

123

care, n cantit!#i prea mari, pot duce la o supranc!rcare a solului "i deci la sp!l!ri. Bilan#ul substan#elor hr!nitoare "i d!un!toare din compostarea de acas! depinde de materialul de pornire "i de distribuirea compostului finit pe suprafe#ele gr!dinilor. Cantit!#i suplimentare de substan#e hr!nitoare, dar "i d!un!toare sunt aduse de materialele care nu provin de propria gr!din!. Acestea sunt mai ales resturile din cur!#area legumelor "i fructelor cump!rate. Materialele organice, n spiritul unui circuit, trebuie repuse pe suprafe#ele de pe care au fost luate. Altfel, exist! pericolul, pe termen lung, a unei suprangr!"!ri a gr!dinilor. De aici rezult! cerin#a de a nu folosi, pe lng! compost, alte ngr!"!minte suplimentare. De"i compostarea de acas!, n func#ie de structura de locuin#e "i de celelalte condi#ii cadru #innd de gospod!rirea de"eurilor, poate contribui considerabil la reducerea cantit!#ilor de de"euri, ea nu este suficient! singur! pentru reducerea p!r#ii organice din gunoiul menajer. Ceea ce am spus pn! acum arat! c!, la compostarea n gr!dina proprie avem de-a face cu un domeniu de activitate, marcat printr-o responsabilitate crescut!. Aceasta este valabil! mai ales atunci cnd, pe lng! de"euri u"or manevrabile, sunt valorificate "i unele mai problematice. Pentru gospod!riile private care composteaz! n gr!din proprie este adecvat! deci pubela biologic# pentru completarea salubriz#rii materiilor prime pentru compost problematice. Volumul de recipient pus la dispozi#ie poate fi redus n acest caz, astfel nct gospod!riile s! aib! un avantaj financiar la calcularea taxelor. Acesta ns! nu trebuie s! fie prea mare, deoarece dorin#a de a reduce costurile poate ndemna la salubrizarea de"eurilor organice n recipientele pentru de"eurile r!mase "i/sau pe c!i ilegale. %i colectarea suplimentar! a resturilor de copaci "i arbu"ti, n anotimpurile bogate n astfel de de"euri, trebuie privit! din acest punct de vedere. Aplicarea acestei posibilit!#i trebuie s! fie scutit! de taxe pentru cet!#ean, datorit! motivelor de management al de"eurilor, amintite mai sus (salubrizare n recipientul pentru de"euri r!mase respectiv ilegal!). Cet!#eanul pl!te"te n cele din urm! pentru acest serviciu de salubrizare printro parte de costuri fixe, con#inut! n taxa pentru tratarea de"eurilor biologice (vezi "i Cap. 18.2.). Trebuie s! existe "i posibilitatea unei scutiri, pentru pubela biologic!, de la obliga#ia de racordare "i utilizare, deci "i o reducere a taxei percepute pentru salubrizare, ns! numai prin cereri speciale, cnd se poate dovedi c! toate de"eurile compostabile produse sunt valorificate prin compostarea de acas! sau prin hr!nirea animalelor. n principal ar trebui s! aib! loc o consiliere. Dac! apare suspiciunea unei manipul!ri incorecte a compost!rii de acas!, a unei salubriz!ri ilegale sau a utiliz!rii defectuoase a pubelei biologice, trebuie s! existe posibilitatea unor controale ulterioare (de ex. exactitatea separ!rii ntre de"eu biologic "i de"eu r!mas) ca "i a unor m!suri restrictive. Compostarea de"eurilor biologice "i compostarea de acas! nu trebuie deci considerate ca dou! procese n concuren#!. Oriunde unde compostarea de acas! este posibil! "i preferabil! datorit! chelutuielilor mici, ar trebui s! fie "i pus! n practic!. Acolo unde, din motivele precizate mai sus, nu poate fi sau poate fi realizat! doar cu eforturi incredibile, varianta ra#ional! este cea a colect!rii externe n pubela biologic! "i, n final, valorificarea ntr-o sta#ie de compostare.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

VALORIFICAREA DESEURILOR

124

Valorificarea extern! a de"eurilor biologice printr-un recipient suplimentar r!mne indispensabil! pentru zonele de locuit n care, fie lipsesc premisele tehnice "i de spa#iu pentru realizarea compost!rii de acas! (de ex. n structuri de locuin#e dense din centrul ora"elor), fie nu exist! motiva#ie. ntre compostarea de acas! "i un sistem de valorificare extern ca pubela biologic! pe de-o parte, dar "i diferitele condi#ii cadru de gospod!rire a de"eurilor (regulamentul taxelor, volumul de recipient disponibil pentru fiecare locuitor, real#iile publice etc.) pe de alt! parte, exist! interac"iuni variate "i complexe, care se exercit! asupra c!ilor de salubrizare r!mase. Ambele componente trebuie s! stea al!turi "i s! colaboreze, pentru a-i da cet!#eanului indica#ii de ac#iune hot!rte "i clare, care s! garanteze o implementare eficient! a conceptului. Prin introducerea confortabilului sistem de luare al pubelei biologice, poten#ialul de de"eu organic r!mne acela"i, ns! cantit!#ile de salubrizat pot cre"te, deoarece se poate ajunge la o depozitare a cantit!#ilor organice, valorificate pn! atunci pe terenul propriu, in pubela biologic!. n timp ce o limitare a salubriz!rii de"eurilor organice cu gunoiul menajer r!mas, prin depozit!ri s!lbatice sau prin incinerare este salutar!, reducerea compost!rii de acas! trebuie s! fie evaluat! ca un fenomen nso#itor negativ cu relevan#a cantit!#ii n anumite condi#ii. Tema compost!rii de acas! nu poate fi tratat! separat de celelalte domenii ale managementului de"eurilor comunal "i regional. Trebuie reglat! mai ales n func#ie de viitorul sistem de colectare "i compostare a de"eurilor biologice, anume a"a fel nct obiectivele ale managementului de"eurilor de minimizare a cantit!#ii totale "i a con#inutului n material organic al gunoiului r!mas, la reducerea simultan! a salubriz!rii ilegale. Posibilit!#i adecvate, n perspectiva atingerii obiectivelor, sunt mai ales m!surile de rela#ii publice, ca de ex. oferte de informare "i consiliere, dar "i stimulentele financiare "i m!surile restrictive despre care am vorbit deja (obliga#ia de separare, interdic#ia de amestecare). Important! este pe lng! motivarea gospod!riilor n direc#ia particip!rii la valorificarea de"eurilor compostabile "i a aloc!rii de suprafe#e pentru o compostare corect! mai ales distribuirea de recomand!ri pentru ngr!"area diferitelor plante de cultur!, ca "i aten#ionarea asupra pericolului de suprangr!"are. Exemple de m!suri n cadrul rela#iilor publice "i a consilierii pe probleme de de"euri sunt prezentate n Cap. 18.1.7.3.3.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale