TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

25.3.0.0.0 TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE La planificarea unei tehnologii de tratare si a instalatiilor necesare pentru epurarea apelor de infiltratie de la rampele de depozitare nu trebuie cautate doar solutiile realizabile tehnic si financiar. Conditiile cadru cu privire la situatia legala a apei, ca si salubrizarea deseurilor ramase sunt de asemenea criterii importante pentru o alegere a procedeelor pe termen lung. 25.3.1. Principii de planificare

Principiile de planificare rezulta din: Obiectivele de epurare prevazute de lege; Situatia scurgerii apei; Estimarile cantitatilor de ape de infiltratii; Prognoza pe termen mediu si lung a compozitiei apelor de infiltratie. 25.3.1.1. Metode de captare a apei Importanta in prealabilul planificarii unei instalatii de epurare a apelor de infiltratie este verificarea posibilitatilor de captare, respectiv de conducere a apelor uzate epurate. In principiu, exista posibilitatea de captare a apelor uzate epurate intrun avanradier (captare directa intr-o apa) sau in reteaua publica de canalizare (captare indirecta). A treia varianta este captarea printr-un canal de transport intr-un avanradier de la distanta, conducator al unei cantitati suficiente de apa. In continuare, sunt explicitate diferitele posibilitati de captare. 25.3.1.1.1. Captare intr-un avanradier conducator de apa (captare directa) Pentru o instalatie de epurare a apelor de infiltratie, construita in afara zonei locuite, exista captarea intr-un avanradier care conduce suficienta apa. Canalele nu conduc insa apa de-a lungul intregului an. Multe santuri de canal se usuca vara pe perioade mai lungi de timp, deci nu sunt potrivite pentru preluarea si conducerea apelor uzate epurate. O posibilitate de inlocuire ar fi conducerea apelor uzate epurate printr-un canal de transport, care sa conduca in acea zona din reteaua de canale prin care trece permanent apa. Conditiile de captare (grade de murdarie admise, concentratii de poluanti) trebuie stabilite de catre autoritatile competente. 25.3.1.1.2. Captare in canalizarea publica (captare indirecta) Trebuie verificata posibilitatea de legare a instalatiei de epurare a apelor reziduale la canalizarea publica. Un posibil punct de legatura ar fi un camin de vizitare al retelei publice de canale sub cladirile rampei de depozitare.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

Conditiile de captare trebuie stabilite cu administratia retelei de canale. 25.3.1.1.3. Cantitatea de ape de infiltratii in functie de marimea rampei si a datei de deschidere a rampei Marimea rampei de depozitare, marime care trebuie atinsa pentru capacitatea finala, ca si momentele de punere in functiune a fiecarui celule, trebuie determinate. Aceste date constituie baza pentru o estimare a cantitatii apelor de infiltratie. Cantitatea de ape reziduale si gradele de murdarie din celulele de la rampa sunt dependente de varsta, inaltimea rampei, de situatia meteorologica si de calitatea izolatiei de la suprafata. Astfel, pentru determinarea unei eventuale nevoi de acumulare, precum si a capacitatii necesare a instalatiei de epurare, trebuie facuta o estimare a apelor de infiltratie pentru toate intervalele relevante de functionare. 25.3.2. Cerinte le legislative privind epurarea apei de infiltratie

Apele de infiltratie de la rampele de depozitare contin, pe langa substantele care pot fi descompuse biologic (exprimate in BSB5) si combinatii ale amoniului (NH4N), si substante care pot fi greu descompuse biologic, reprezentate printr-un necesar de oxigen chimic, care nu poate fi descompus biologic (NOC), combinatii organice care pot fi cu halogeni (AOX) si combinatii organice ale azotului, cu potential de descompunere bio-chimica insuficient. Spre deosebire de apele reziduale menajere, apele de infiltratie de la rampa de depozitare se caracterizeaza printr-un continut foarte marit de AOX, clasificat ca substante periculoase. 25.3.2.1. Prevederi legislative si valori de minim si de maxim

La planificarea unei instalatii de epurare a apelor de infiltratii, prescriptiile legiuitorului sunt date de obicei prin Legislatia din domeniul apelor; Legislatia din domeniul deseurilor. 25.3.2.1.1. Legislatia din domeniul apelor La tratarea apelor reziduale se poate face diferenta intre cerintele conforme regulilor general recunoscute ale tehnicii pentru substante care pot fi filtrate, CBO5, CCO, NH4-N si cerintele conforme stadiului tehnicii pentru substante care pot fi toxice pentru peste, AOX, metale grele (Cd, Cu, Hg, Ni, Se, Sn, Zn). Cerintele conforme stadiului tehnicii sunt aici permanent supuse unei schimbari prin procedee mai bune, respectiv prin combinari ale procedeelor. Pentru apele reziduale cu substante periculoase, in legislatia legata de regimul apei din multe tari se impune o tratare conforma stadiului tehnicii. Acest lucru inseamna ca, pentru ape reziduale de o anumita provenienta, trebuie incurajata reducerea substantelor periculoase din continutul ei, atat la captarea directa, cat si la cea indirecta. Daca apa de infiltratie din rampele reziduale este tratata si din punct de
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

vedere juridic ca o apa reziduala, atunci ea trebuie sa fie tratata corespunzator. Cerintele pentru captarea apelor de infiltratie epurate trebuie incluse intr-o prescriptie administrativa aferenta. Pentru captarea apelor de infiltratie direct in apa sau indirect in canalizare, in Germania exista mai multe cerinte, dupa prescriptiile de administrare a apelor reziduale. La captarea indirecta se pleaca de la ideea ca, la capatul retelei de canale, in care se capteaza apa reziduala, exista o instalatie de epurare.

Substanta continuta CCO NOC CBO5 BSB5 Clorura abf. St. ges. N NH4-N NO3-N NO2-N Plumb Cadmiu Crom Cupru Nichel Mercur Seleniu Zinc Cositor AOX mg/l mg/l mg/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l mg/l mg/l mg/l mg/l

Captare directa 200 20 20 * 50 500 * 100 * 500 * 500 * 500 * 500 * 2000 500 * m/l) (0,5 *
1

Captare indirecta 400 2 20 * 500 * 100 * 500 * 500 * 500 * 500 * 2000 * 500 *

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

Toxicitatea pestelui Tp * cerinte conforme stadiului tehnicii

1 2

2*

la NOCbrut > 4000 mg/l < 400 mg/l NOC sau

randament de epurare: NOC > 95 % randament de epurare: NOC > 75 %

Tab. 25 6:

Cerintele la captarile de ape de infiltratie conform prescriptiilor administrative privind apele reziduale din Germania (exemplu pentru prescriptii legale pentru epurarea apelor de infiltratie de la rampele de depozitare din UE)

25.3.2.1.2. Legislatia din domeniul deseurilor In Catalogul european al tipurilor deseurilor, apei de infiltratie i se atribuie numarul de identificare 19 07 01. In bibliografia care insoteste introducerea Catalogului gasim ca indiciu pentru procedeele de salubrizare a apelor de infiltratie de la rampa, ca solutie preferabila indepartarea in instalatii de tratare chimico-fizice. Conform legii romanesti privind deseurile Nr. 426 din 18 iulie 2001 (care ii confera Ordonantei de urgenta 78/2000 putere de lege), apa de infiltratie de la rampe este deseu periculos si deci trebuie ordonat conform criteriilor din anexele IC pana la IE. Apa de infiltratie este astfel apa reziduala si in acelasi timp deseu care trebuie supravegheat in mod special. Pentru captarea apei reziduale tratate, legislatia privind apa spune ca aici cerintele trebuie puse prin prescriptiile pentru protectia apelor. 25.3.2.2. Principiile epurarii

Nivelul de cerinta stadiul tehnicii ar trebui sa fie valabil in principiu pentru captarea directa si indirecta. O comparatie a concentratiilor de ape de infiltratie brute, cu cerintele viitoare ale captarii indirecte trebuie sa clarifice daca o captare a unei ape de infiltratie netratate in prealabil in instalatii de epurare comunale va mai fi permisa in Romania pe viitor. Concentratii de substante daunatoare care nu pot fi determinate in instalatii de epurare orasenesti apar indeosebi la parametrii NOC, AOX, toxicitatea pestelui (decisivi: NH4-N, Cloruri) si la metalele grele. Prin combinatii de procedee adecvate, dar si costisitoare, aceste concentratii de substante daunatoare se reduc inainte de captarea indirecta. Pretratarea necesara pentru captarea indirecta a apei de infiltratie poate presupune eventual cheltuieli atat de mari, incat sa existe numai diferente mici intre cheltuielile minime pentru captarea indirecta si pentru cea directa.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

Aceste diferente pot deveni mai mari in practica, daca cerintele la aprobarile individuale pentru captarea directa sunt inasprite din cauza situatiei de la fata locului a apelor. Valorile desfasurarii procesului de munca tangibile prin diferite combinatii de procedee sunt infatisate in Tab. 25 7. Mai aratam aici ca o combinatie dintre epurarea biologica si o osmoza inversa (OI) poate duce la cel mai bun rezultat de epurare.
Nitri.-Deni. anticipata/ Descompunere cu FeCISo4 / Adsorptie A-Carbon 5 g/l 7501 < 10 110 <5 400 <2 550 3500 ? ACarbon 20 g/l 2001 < 10 80 <5 400 <2 300 3500 ?

Osmoza inversa CF = 5

Nitri. / Deni. Osmoza inversa

Parametru

Domeniul obisnuit al apei de infiltratie brute 1000 60000 50 40000 500 5000 400 4000 < 10 < 1

1 st. pH 6,8 < 100 < 30 4001 3601 <5 <1 <8002 300 <2

2 st. pH 6,8 < 20 < 10 <50 1 <401 <2 <1 <2002 100 <1

1 st. pH 6,8 < < < < 35 < 1 50 10 20 5

2 st. pH 6,8 < 10 <2 <5 <1 <5 <1 < 502 100 <1

NOC BSB5 TKN

mg/l mg/l mg/l

NH4-N mg/l NO3-N mg/l NO2-N mg/l AOX CI g/l mg/l

300 4000 500 5000 ?

<5002 300 <2

Toxicitatea pestelui
1

Valoarea desfasurarii determinata in instalatii de laborator, cu posibilitati de imbunatatire in practica Valoarea AOX la osmoza inversa dependenta de marimea moleculei Tab. 25 7: Compararea valorilor tangibile conforme stadiului tehnicii, prin diferitele combinari de procedee, de la statiile de epurare a apelor de infiltratie

Procedeele de epurare si posibilele combinatii de procedee vor fi explicate pe larg mai tarziu.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

25.3.3.

Evolutia emisiilor de apa de infiltratii in functie de tehnologia de la rampa de depozitare si varsta acesteia

Calitatea apei de infiltratii se determina prin contactul apelor infiltrate cu deseurile si prin procesele biologice, fizice si chimice care rezulta din acesta. In cele ce urmeaza sunt prezentate unele din aceste procese: Descompunere biologica aeroba in afara corpului de deseu (consum O2; eliberare de H2O, CO2, masa biologica si produse macromoleculare ramase); Descompunere biologica anaeroba in cea mai mare parte a corpului de deseu (consum de H2O, eliberare de CO2, CH4, cantitati reduse de masa biologica, produse macromoleculare ramase si uneori acizi grasi inferiori, alcooli s.a.) Precipitarea matalelor ca hidroxizi, carbonati, sulfide, silicati, oxiz s.a.m.d.; Mobilizarea metalelor prin formarea unor legaturi complexe sau prin micsorarea valorii pH-ului (faza de inceput a descompunerii anaerobe); Amanarea comportamentului de solutii prin imbatranirea, respectiv prin modificari chimice sprijinite pe baza microbiana. In cazul acestor procese si in al altora se ajunge la influentari reciproce, astfel incat nu se stie exact care sunt procesele care se desfasoara in corpul de deseu. Pentru prognoze putem utiliza valori determinate empiric sau in cazul depozitarilor disponibile, esantioane (analize de ape de infiltratii). La rampele pentru deseurile din localitati ajung diferite tipuri de apa de infiltratii. Acest lucru este cauzat de standardele diferite utilizate la depozitarea deseurilor si cele de la tehnica de izolare a deseurilor. Si varsta rampei si gradul valorificarii tehnice joaca un rol semnificativ. Tipurile de apa de infiltratie definite ca A, B si C sunt prezentate in Tabelul 25-8. in coloana C sunt prezentate concentratiile in apa de infiltratie de la rampe, estimate dupa reducerea proportiei de material organic prin valorificare si tratare a deseurilor.

Parametri de poluare NOC CCO CBO5 BSB5 Kjeldahl-N AOX

Faza de inceput 15.000 mg/l 5.000 mg/l 1.300 mg/l 4 mg/l

A: diluata 1.500 mg/l 200 mg/l 600 mg/l 1,5 mg/l

B: faza metanului 5.000 mg/l 1.500 mg/l 1.800 mg/l 4 mg/l

C: in viitor 1.500 mg/l 100 mg/l 750 mg/l 2 mg/l

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

Cloruri Conductivitate >

3.000 mg/l 25 mS/cm

1.000 mg/l 10 mS/cm

3.000 mg/l 18 mS/cm

3.000 mg/l 15 mS/cm

Tab. 25 8 : Valori medii ale concentratiilor poluarii in tipurile de apa de infiltratie de la rampele de depozitare din Germania Pentru celelalte substante continute si cantitati de apa de infiltratii, vezi tabelul 25 9.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

Tangibile cu masuri intra-rampa de depozitare

Cantitatea si compozitia apei de infiltratie fara pretratare (EHRIG, 1986, ATV, 1988) faza metanului interval medie interval Medie 5 5 3 20 3 20 6,1 8 4,5 7,5 7,5 9 22.000 3.000 6.000 60.000 500 4.500 13.000 180 4.000 40.000 20 550 1.200 60 10 2.500 20 600 500 80 70 1.750 10 420 5 0,6 0,1 129 0,03 45 780 15 20 2.100 3 280 Parametri fara modificari semnificative Interval medie 1.350 50 5.000 750 30 3.000 2.100 100 5.000 90 8 1.020 6 0,8 140 80 4 1.400 200 20 2.050 30 320 1.600 3.350 300 2.000 faza acida

Q pH NOC BSB5 Ca SO4 Zn Fe

m/(ha d) mg O2/l mg O2/l mg/l mg/l mg/l mg/l

0,5 2 7,5 4.000 500 100 100 1 10

TKN NH4-N CI Pb Cd Cu Ni Hg Cr AOX

mg/l mg/l mg/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l

2.000 1.800 3.000 < 50 < 5 < 100 < 200 < 5 < 300 4.000

Tab. 25 9:

Concentratii ale apelor reziduale din rampele de depozitare a gunoiului menajer din Germania; comparatie cu apele reziduale dupa masuri optime intra-rampa (strat debaza prefermentat, circuitul apelor de infiltratie, izolatie superioara a partilor inchise din rampa).

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

Daca un sector al rampei de depozitare este pus in functiune, dupa o anumita perioada de timp, din faza fermentatiei acide, poate rezulta apa de infiltratii. Durata acestei perioade de inceput poate fi scurtata, prin masuri intra-rampa (strat de putrezire, circuitul apei de infiltratii), de la peste 5 ani la mai putin de 1 an. Concentratia substantelor continute in apa de infiltratii in primii ani de functionare se schimba esential.

Fig. 25 24:

Evolutia generala a concentratiilor de NOC si amoniu in functie de varsta rampei, [EHRIG, 1989]

Prin imbunatatirea tehnicii hidroizolarii cu ajutorul asa-numitelor locuri izolate in mod natural sau cu actualele izolatii in combinatie de la baza rampei, multi administratori de rampa remarca o crestere a concentratiei apei de infiltratii. In spatele acestui lucru este reducerea efectelor de diluare, conditionate prin scurgeri laterale sau prin despartirea hidraulica inconsecventa a zonelor neacoperite ale rampelor. Aceste ipoteze de incarcare trebuie luate in considerare.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

10

Viitoarele rampe vor prelua, dupa valorificarea materiala totala a unor anumite fractiuni de deseuri, caracterul rampelor de depozitare a deseurilor ramase, astazi cu un regim al emisiilor in ceea ce priveste apa de infiltratii si gazelor emise, greu de anticipat. Substantele specificate pentru viitoarea rampa de depozitare sunt, din motivele mentionate mai sus, valori estimate brute cu tendinta catre apa de infiltratii incarcate mai mult anorganic si mai putin organic. In Romania, atata timp cat proportia de material organic din deseuri este mare si proportia de ambalaje caracterizeaza deseul din Romania este mica, trebuie sa ne asteptam la incarcaturi organice mai mari si anorganice mai mici in apa de infiltratii. 25.3.4. Posibilitati de reducere a cantitatilor de ape de infiltratii

O solutie imaginabila tehnic ar fi depozitarea deseurilor intr-o rampa fara ape reziduale, de ex. sub un acoperis. Recomandarea la depozitarea deseurilor din localitati la rampa de depozitare este totusi stabilizarea componentelor organice in intervale de timp cunoscute. Un astfel de proces de stabilizare, in care fenomenele chimice joaca un rol important, necesita un anumit continut minim in apa respectiv: pentru procese aerobe: oprite de la incetinite de la optime pentru procese anaerobe: oprite de la incetinite de la optime

cca. < 15 cca. < 30 cca. > 60 cca. 40-60 cca. cca. cca.

% % % %

continut in apa continut in apa si continut in apa continut in apa continut in apa continut in apa continut in apa

< 15 % < 30 % > 40 %

Inmagazinarea uscata mai sus mentionata nu este o solutie buna din aceste motive. Luand in considerare costurile ridicate ale salubrizarii apelor de infiltratii, trebuie sa tindem catre un minimum de apa de infiltratii, cu mentinerea unui continut in apa necesar pentru procesele de descompunere. Acest obiectiv poate fi realizat printre altele, printr-un circuit al apelor de infiltratii. Pe de-o parte, printr-o ploaie artificiala in rampa, este optimizat continutul in apa al corpului de deseu, pe de alta parte, evaporarea care se produce minimizeaza cantitatea de apa de infiltratii. Ca premisa aici avem apa de infiltratii inodora din faza metanului, care, dupa cum am mentionat deja, prin mijloace adecvate de functionare (strat de baza de putrezire, functionare in strat subtire s.a.m.d.) poate fi obtinuta mai rapid. Alte premise pentru o utilizare optima sunt acumulari suficient de mari de apa de infiltratii, pentru echilibrarea variatiilor determinate de anotimp (luni de iarna, bogate in apa de infiltratii, luni de vara cu un potential de evaporare ridicat). Cea mai eficienta metoda pentru minimizarea cantitatilor de apa de infiltratii este oferita de izolatia superioara a corpului de deseu. Ramane insa de hotarat daca, pentru
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

11

echilibrarea consumului de apa la producrea de gaze si o data cu aceasta pentru impiedicarea uscarii, are sens o reintroducere de apa de infiltratii sub izolatie. 25.3.5. Metode actuale de epurare a apelor de infiltratii

Metodele aplicate la tratarea apelor de infiltratii din rampele de depozitare a deseurilor din localitati isi gasesc in parte utilizare in epurarea comunala a apelor reziduale. Indeosebi pentru substante care nu se descompun biologic sau care se descompun greu se folosesc metode aplicate si la epurarea apelor reziduale industriale. In principiu tehnicile de lucru pot fi impartite in 5 grupe: metode de tratare biologice: anaerobe aerobe b) metode chimico-fizice: precipitare/sedimentare adsorptie prin carbune activ c) metode fizice: metode legate de membrana (osmoza inversa, ultrafiltrare) stripare d) metode termice: evaporare ardere e) metode chimice oxidare chimica (H2O2, Ozon (O3) schimb de ioni. Eficienta la indepartarea anumitor substante, resturi de substante si combinatii de metode este ilustrata in tabelul 25 10. a)

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

12

Metode de tratare a apelor de infiltratii Adsorbtie carbune activ

Grupe de substante adecvate

Grupe de substante neadecvate / limite ale metodei

Produse rezultate / substante ramase si salubrizarea acestora carbune activ incarcat regenerare tratare extractiva tratare termica depozitare

Combinatii posibile de metode pentru curentul principal Inaintea adsorbtiei: precipitare/sedimentare; filtrare mecanica; osmoza inversa; tratare biologica; evaporare In timpul adsorbtiei: precipitare/sedimentare comuna cu adsorbtia Dupa adsorbtie: osmoza inversa; co-tratare intr-o instalatie biologica de limpezire Inainte de metodele legate de membrana: filtrare mecanica; evaporare (distilat); rasini adsorbante; Dupa metodele legate de membrana (debit scurs): stripare; tratare biologica; rasini adsorbante; tratare cu carbune activ

prin Halogeni fenoli; aromate; solventi pesticide; detergenti

organici; Saruri; Metale; Amoniu; poluari mecanice organici;

Metode legate de Apa fara substante membrana solide; solutii veritabile

acizi organici: < 10%; esteri/cetone organice: < 05%; alcooli alifatici: < 540%; componente aromatice: < 05%; componente organice nepolare: < 540%; Formaldehyd: < 5%

Concentrat Aer evacuat

Tratare Tratare

Tabelul 25 10:

Compararea performantelor metodelor de tratare a apei de infiltratii (Sursa: Indreptar Tehnic pentru Deseul din Localitati (Germania)

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

13

Metode de tratare a apelor de infiltratii Tratare biologica

Grupe de substante adecvate Legaturi care pot fi rupte biologic (legaturi care pot precipita sau pot fi adsorbite in noroi)

Grupe de substante neadecvate / limite ale metodei Materiale care actioneaza toxic sau inhibitor asupra microorganismelor

Produse rezultate / substante ramase si salubrizarea acestora Slam excedentar tratare termica depozitare

Combinatii posibile de metode pentru curentul principal Inainte de tratarea biologica: precipitare/sedimentare; tratare cu carbune activ; metode legate de membrana; rasini adsorbante Dupa tratarea filtrare precipitare/sedimentare; tratare prin carbune activ biologica: mecanice;

Filtrare mecanica

Materiale in suspensie

In general absente

Resturi din filtrare tratare sau depozitare

Inainte de filtrarea mecanica: precipitare/sedimentare; tratare prin carbune activ; tratare biologica; Precipitarea/sedimentarea poate fi utilizata atat inainte de tratare, cat si dupa tratare.

precipitare / sedimentare

Metale grele

Apa care contine complexe

Slam tratare sau depozitare

Stripare

Hidrocarburi volatile si halogenate; hidrogen sulfurat; amoniac

Continut mai mare in slam sau substante solide

Substante ramase tratare (faza gazoasa) termica

Striparea este utilizata mai ales ca metoda inainte de tratare, poate fi insa aplicata si pentru dupa tratare.

Tabelul 25 10:

Compararea performantelor metodelor de tratare a apei de infiltratii (Sursa: pentru Deseul din Localitati (Germania)

Indreptar Tehnic

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

14

25.3.5.1.

Metoda biologica de tratare a apei de infiltratii

Metodele biologice au sarcina de a descompune acele substante din apa de infiltratii care pot fi descompuse biologic. Aceste trepte ale metodei biologice sunt aplicate pentru a usura sarcina tehnicilor de epurare ulterioare. In apa de infiltratii, urmatoarele legaturi pot fi descompuse biologic: a) legaturile carbonului (exprimate in BSB) b) legaturile azotului (printre altele amoniul NH4-N) c) legaturi AOX in masuri mici Pentru a intelege mai bine metoda biologica de tratare, trebuie explicate mai intai notiunile de nitrificare si denitrificare si reactiile de baza legate de acestea. Prin nitrificare intelegem oxidarea azotului amoniacal (NH4-N) in nitrit (NO2) si a nitritului in nitrat (NO3). Sarcina oxidarii este aici preluata de catre bacteriile autotrofe (nitrosomonas, nitrobacter): Treapta I: Nitrosomonas NH4 + /2 O2 Treapta a II-a: Nitrobacter NO2 + /2 O2
1 + 3

NO2 + H2O + 2H+ + Energie

NO3 + 2H+ + H2O + Energie

Reactia totala: NH4+ + 2O2 NO3 + 2H+ + H2O + Energie este caracterizata printr-un consum mare de oxigen (1 g NH4-N necesita 4,6g O2) si printr-o productie mare de acizi (1 mol de NH4-N formeaza 2 moli de H+). Ionii de hidrogen reactioneaza cu sarurile acidului carbonic: CO2 + H2O H+ + HCO3

Prin aceasta reactie, calitatea de carbonatare a hidrogenului este consumata, ceea ce poate antrena o reducere a valorii pH-ului. CO2 care a luat nastere astfel, este indepartat in parte prin aerisirea tehnica (efectul de stripare). Prin acest proces, valoarea pH-ului poate scadea sub intervalul optim de 7,2 : 8,5, deci poate necesita, la concentratii mari de azot amoniacal, o adaugare controlata de substante alcaline (hidroxid de sodiu).

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

15

Energia care se degaja la oxidare este utilizata de catre nitrificanti, mai ales la producerea unei noi biomase (substante celulare). Bacteriile autotrofe au nevoie pentru aceasta, ca sursa de carbon, de combinatiile anorganice ale carbonului (CO2). Denitrificarea este reducerea formelor oxidate ale azotului. In absenta oxigenului liber, nitratul sau nitritul este utilizat de bacterii ca acceptor terminal de hidrogen, de unde apar diferite produse de reactie, cum ar fi nitritul (NO2), oxidul de azot bivalent (N2O) sau azotul gazos (N2). La epurarea biologica a apelor reziduale, denitrificarea se desfasoara de obicei, pana la degajarea azotului gazos, dupa urmatoarea ecuatie chimica: bacterii heterotrofe NO3 + 5 H+ + 5e
1

/2 N2 + 2 H2O + OH + Energie

Pentru reducerea nitratilor sunt necesari donatorii de electroni existenti in forma combinatiilor organice ale carbonului. Acestea pot fi gasite in namolul biologic (masa bacteriilor din apele reziduale) sau pot fi alimentate din afara. Pentru aceasta poate fi utilizat metanolul (CH3OH) sau acidul acetic: Bacterii heterotrofe 5 CH3OH + 6 NO3

3 N2 + 5 CO2 + 6 OH + 7 H2O + Energie 5 HCO3 + OH

5 CO2 + 6 OH

Castigul in energie in urma descompunerii substantelor organice la denitrificare este mai redus decat la utilizarea oxigenului liber. De aceea, in cuvele unei statii de tratare a apelor reziduale, in care se va face denitrificarea, nu trebuie sa existe oxigen liber.

Tratarea biologica a apelor reziduale (de cele mai multe ori in forma tehnicii de epurare biologica) este metoda de baza a instalatiilor comunale de tratare a apelor reziduale. Primul obiectiv este descompunerea carbonului organic. Legaturile organice ale carbonului exista intr-o proportie mare in apele de infiltratii ale rampelor de depozitare din Romania. Descompunerea lor in instalatii extrem de necesare pentru epurarea apelor reziduale conduce cel mai rapid la o depoluare la scara larga a mediului. Ca o alternativa pot fi construite la fata locului instalatii de epurare biologica simple. Acestea pot fin completate ulterior cu alte trepte de epurare.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

16

25.3.5.1.1. Pretratarea anaeroba Metodele de tratare anaerobe sunt utile numai atunci cand exista concentratii ridicate de substante care se pot descompune usor biologic (CBO), iar raportul CBO/CCO este mare. Aceste raporturi apar in faza acida a unei rampe de depozitare. Masurile intra-rampa pot reduce considerabil apa de infiltratii foarte concentrata. Masurile au fost deja mentionate, dar se reamintesc: a) formarea unui strat de baza din gunoi menajer putrezit sau compost; b) daca este posibil, continuarea descompunerii aerobe prin crearea de straturi subtiri; c) reglarea unui continut in apa optim de 50-60%. O tratare anaeroba a apelor de infiltratii poate fi definitivata cu ajutorul reactoarelor fixe pentru gunoi, putin incarcate. Un astfel de reactor trebuie realizat printr-un sector exterior rampei, care sa aiba o inaltime de 4-5 m si sa fie umplut cu gunoi menajer putrezit. Pe acest reactor fix se toarna apa de infilitratii. Incarcarea medie a volumului trebuie masurata cu IV = 0,1 kg CCO /m d. Un sector de rampa astfel folosit poate fi integrat mai tarziu in functionarea rampei. Deoarece este vorba de o forma de construire a circuitului apei de infiltratii, acest sector al rampei trebuie izolat la baza. 25.3.5.1.2. Tratarea aeroba Etapele aerobe de tratare a apelor de infiltratii trebuie sa duca la o oxidare puternica a legaturilor biodegradabile ale carbonului (CBO) si ale azotului. Acest obiectiv poate fi atins in instalatii de namol activ sau fixe (biofiltre) (de ex. Instalatii pentru corpuri imersate), ca si in combinatiile acestora. Instalatiile fixe ii creeaza nitrificarii conditii mai bune, daca nu se depaseste o incarcare in azot a suprafetei de IA,N = 2 pana la 2,5 g N/md. O crestere este eventual posibila prin filtre asezate in prealabil. Incarcarea corespunzatoare a namolului cu azot BTS,N este in jur de 0,01 pana la 0,02 g N/g TSd. La o continuare a nitrificarii se ajunge de obicei la o valoare a CBO5 mai mica de 20 mg/l. Urmatoarele probleme pot aparea la o tratare aeroba a apelor de infiltratii: a.) Masurarea este greoaie, din cauza variatiilor cantitatiilor si compozitiilor apei de infiltratii; b.) Procesul de nitrificare, la oscilatii de alimentare si temperatura, este adesea instabil; c.) Rest deCCO de cca. 500 pana la 2000 mg/l; d.) Raman legaturi organice ale azotului, ca rest de TKN, care nu sunt descompuse; e.) Eliminare redusa a AOX(combinatii cu clor organic) (Rest de AOX cca. 1,5 pana la 4,0 mg/l); f.) In functie de compozitie, este necesara dozarea fosforului; g.) Fara faza de denitrificare, la procesul de nitrificare exista pericolul unei scaderi accentuate a valorii pH-ului; h.) Prin precipitari repetate, se poate ajunge la depuneri sub forma de crusta pe unele portiuni ale instalatiei.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

17

Prin trepte de tratare combinate de denitrificare (reactor fix, cuve de denitrificare) si nitrificare aeroba, nu vor putea fi atinse valorile limita impuse de autoritatile romane pentru CCO si AOX (clor organic). Nici valoarea limita pentru CBO5 nu este mereu garantata. Pentru a respecta valorile cerute de lege, sunt necesare cu siguranta si alte masuri tehnice (trepte de tratare chimico-fizice). Cu toate acestea, ar trebui unificat procesul cu etapele lui, pentru a obtine pe termen scurt si cu costuri relativ reduse o diminuare a poluarii. 25.3.5.2. Metoda fizico-chimica

25.3.5.2.1. Precipitare / sedimentare O reducere a substantelor organice care nu pot fi descompuse biologic poate fi obtinuta prin mijloace de descompunere. Ca mijloace efective avem trei saruri ale fierului (de ex. FeCl3, FeClSO4). Putem obtine, pentru o apa epurata biologic in prealabil, o eliminare a CCO si AOX de cca. 40 pana la 70%, daca se respecta o dozare minima de cca. 5-7 mmol Fe3+/g la o valoare a pH-ului de cca. 4,5 (valoare usor acida). Dezavantajul esential este marirea concentratiilor in saruri care exista deja in apa de infiltratii, prin saruri de descompunere si stabilirea pH-ului la valori neutre. 25.3.5.2.2. Adsorbtia carbunelui activ O continuare a reducerii de CCO si AOX poate fi obtinuta prin carbune activ pulbere (in cuve pentru amestecare), sau granule (in coloane de drenaj). Experienta arata ca folosirea carbunelui pulbere intr-o cuva de amestecare aerisita separat conduce, dupa pretratarea biologica, la rezultate bune, deoarece aici capacitatea de adaptare la concentratiile mai mari ale apei de de alimentare sau la valorile limita este garantata printr-o dozare mai mare. Concentratiile si incarcarea carbunelui activ sunt in echilibru, astfel incat incarcarea eventuala cu valori mai mici decat cele impuse, sau concentratii mai mari ale apei de alimentare s! u devina din ce in ce mai redusa. Dezavantajos este faptul ca, si in cazul unei combinatii de metode (din biologie, precipitare/sedimentare si adsorbtia carbunelui activ legata de acestea), nu s-a putut obtine, in laborator, cu apa de infiltratii de la o rampa din faza metanului si cu o utilizare a carbunelui activ de 20 kg carbune activ/m de apa de infiltratii, o valoare a CCO de 200 mg/l. In statii cu o tehnica dezvoltata, performanta poate fi marita, insa pretul carbunelui activ reduce puternic rentabilitatea acestei metode. 25.3.5.3. Metoda cu membrana - osmoza inversa

Prin osmoza intelegem trecerea lichidelor printr-un perete despartitor. Acest fenomen joaca un rol foarte important pentru fiintele ale caror celule sunt inconjurate de membrane semipermeabile. Osmoza inversa este utilizata de multi ani cu succes in hidraulica si in tehnica apelor uzate. Ca metoda pur fizica de despartire, cu ajutorul unei membrane artificiale, prezinta, in comparatie cu alte metode, avantaje diverse: a) Nu are selectivitate fata de diferitele substante, ci retine, cu putine exceptii, toate substantele aproape la fel de bine. De aceea este adecvata si pentru
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

18

tratarea unor amestecuri complicate de substante, cum ar fi apa de infiltratii de la rampele de depozitare. b) Pe langa metoda evaporarii, foarte scumpa din cauza costurilor in energie, este singura care micsoreaza continutul in saruri al amestecului. Continutul in saruri joaca un rol important in toxicitatea pestelui. c) Aceasta metoda nu necesita nici o substanta auxiliara, numai pentru curatarea membranelor este necesara din cand in cand utilizarea detergentilor. La osmoza inversa se obtine un concentrat care trebuie prelucrat in continuare prin metode adecvate (de ex. evaporare, uscare) sau indepartat pe alte cai. In cazul unei poluari accentuate a apei de infiltratii si a unor pretentii ridicare in privinta calitatii actiunii, osmoza inversa nu mai este destul de performanta singur!. Acest lucru este valabil indeosebi pentru retentia amoniului, care este dependent de valoarea pH-ului. In acest caz, ar trebui utilizate combinatii de metode (de ex. biologie, osmoza inversa). 25.3.5.3.1. Introducere teoretica in osmoza inversa Diferenta de baza intre filtrarea normala si osmoza inversa consta in aceea ca, la filtrare, substantele solide sunt indepartate dintr-un lichid, in timp ce la osmoza inversa dintr-un solvent.

Filtrare

Osmoza inversa
Presiune mare Presiune mica Alimentarea solventilor amestecati substante dizolvate

Concentrat

Turta de filtru

Debit scurs fara substante solide

Solvent pur

Fig. 25 25:

Diferenta dintre hidroghidare la filtrare si la osmoza inversa

In cazul filtrarii, debitul lichidului trebuie sa strabata in totalitate filtrul, iar substantele solide raman pe materialul de filtru. Membrana, in cazul osmozei inverse, este
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

19

strabatuta tangential, la o presiune mare si o viteza ridicata. Debitul lichidului se transforma atunci intr-un debit scurs, care se infiltreaza prin membrana, separand un debit de concentrat imbogatit, care trebuie sa fie indepartat ulterior. Daca separam cu ajutorul unui perete semipermeabil o solutie concentrata de una mai putin concentrata, astfel incat solventul, si nu sarea introdusa in solutie, sa poata patrunde prin perete, sistemul nu se va afla intr-un echilibru termodinamic. Pentru a se echilibra, sistemul va incerca sa egalizeze concentratiile. Acest lucru se va exprima in trecerea solventului din partea mai putin concentrata catre cea concentrata. Astfel se provoaca stari ale lichidului diferite, ceea ce are ca urmare o diferenta de presiune, cu efecte negative asupra solventului. O diferenta de presiune se poate obtine si artificial in cadrul unui sistem termodinamic. Valoarea necesara pentru a opri solventul este definita ca diferenta osmotica de presiune a celor doua solutii. Daca actionam cu o presiune si mai mare asupra sistemului, se va produce o inversare a sensului curentului de solvent, adica se va impinge solventul din solutia concentrata catre cea diluata. Acest efect, utilizat in tehnica apelor reziduale, este definit ca osmoza inversa.

Osmoza

Echilibru osmotic

Osmoza inversa

p <

p =

p >

Solutie diluata

Solutie concentrata

Membrana semipermeabila

a.

b.

c.

Fig. 25 26: Procese posibile ale osmozei

O descriere matematica a efectului osmozei inverse furnizeaza asa-numitul model al difuziunii solutiilor. La baza acestui model stau urmatoarele premise:
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

20

a) Conform legii lui van`t Hoff, presiunea osmotica a unei solutii este proportionala cu concentratia ei: =bC (1) ( = presiunea osmotica in bari b = coeficientul osmotic in bari m/kg C = concentratia in kg/m) b) Debitul scurs prin membrana semipermeabila (vezi si figura de mai sus) este proportional cu diferenta de presiune care pune totul in miscare: p = A (p ) ( p = debit scurs in m/h A = constanta membranei in m/(h bari) p = presiunea exercitata in bari) Aceasta se determina din presiunea exercitata minus diferenta presiunilor osmotice pe ambele parti ale membranei. c) Trecerea sarurilor prin membrana arata cat de mult se departeaza membrana reala de una ideala. Debitul de saruri scurse este independent de presiune si proportional cu diferenta concentratiilor de pe ambele parti ale membranei: s = B (CF Cp) = p Cp (3) (2)

( s = debitul de saruri scurs in kg/(m h) B = constanta membranei in m/h CF = concentratia la alimentare Cp = concentratia dupa scurgere) De aici rezulta ca retentia la osmoza inversa este dependenta de desfasurarea procesului: R= (1 - Cp/CF) 100% =

( p 100 %)
p + B

(4)

A (R = retentia membranei) Retentia se determina din raportul concentratiilor la scurgere si al concentratului si se apropie si in cazul membranelor imperfecte la o presiune crescuta de 100%. Debitul scurs arata in schimb o evolutie lineara, daca presiunea procesului depaseste clar presiunea osmotica.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

21

Urmeaza ca instalatiile de osmoza inversa trebuie sa functioneze pe cat posibil la presiune mare. Un impediment aici este rezistenta mica la presiune a membranelor si modulelor care servesc ca recipiente sub presiune ale membranelor. Mai mult: presiuni mai ridicate conduc la costuri in energie mai mari si la masuri mai dure de siguranta si tehnice. In instalatiile tehnice presiunea este limitata la 80-100 de bari.
R
100 % retentie a sarurilor Retentia sarurilor Debitul scurs

p presiunea procesului

Fig. 25 27:

Dependenta de presiune a marimilor proceselor. Retentie si debit scurs la utilizarea modelului simplu al difuziunii solutiilor.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

22

Modulele membranei sunt folosite diferit si au diferite tipuri de constructie: a) Modulele tubulare se utilizeaza mai ales in prima etapa in cazul apei de infiltratii, deoarece sunt insensibile fata de substantele in suspensie sau blocaje; b) Modulele in forma de spirala franta s-au utilizat pana la ora actuala mai ales in a doua etapa; c) Modulele in forma de placa; d) Modulele in forma de fibre cu gol central; e) Modulele in forma de saiba tubulara. Alegerea membranelor si a modulelor este dependenta, pe langa performanta calitativa si cantitativa, si de pericolul formarii unui strat superior (fouling, scaling) pe membrana, cat si de posibilitatea de curatare a membranei.

Comparatie a domeniilor de utilizare a diferitelor module OI Parametri de comparatie Densitate in impachetare Necesar specific de energie Curgere fortata Curatire interna mecanica Curatire externa mecanica Curatire chimica Difuzie prin membrana Utilizare Modul tubular 80 m/m 8 kWh/m Da Da, prin bilute de burete, nu intotdeauna recomandabila Da Da Da Ape reziduale puternic poluate cu un potential ridicat de scaling Modul in forma de placa/saiba tubulara 250 m/m 6 kWh/m Nu Nu Modul frant 900 m/m 4 kWh/m Nu Nu

Da Da, pana in zonele blocate Da Ape reziduale poluate cu potential scazut de scaling

Nu Da, pana in zonele blocate Nu Apa reziduala epurata in prealabil (de ex. scursa la OI1) fara potential de scaling, cu incarcatura coloidala scazuta Foarte sensibil

Fouling

Foarte insensibil (curgere turbulenta)

insensibil (curgere laminara)

Tab. 25 11:

Zone de utilizare a modulelor osmozei inverse

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

23

Marimea moleculei este un parametru important pentru disponibilitatea de retentie. Prin urmare, moleculele mici, cum ar fi amoniul sau moleculele organice mici, conduc la debite scurse relativ proaste, in timp ce macromoleculele organice si metalele grele creeaza mai putine probleme. De aici rezulta ca apa de infiltratii din faza acida, cu o concentratie mare de legaturi moleculare mici, care se pot descompune usor biologic (raportul CBO5 / CCO este mare), nu poate fi tratata suficient prin osmoza inversa (este necesara o pretratare cu nitrificare si denitrificare).

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

24

Osmoza inversa I
Pompa cu presiune inalta

Osmoza inversa II

Pompa cu presiune inalta Pompa de prepresiune

Pompa de dozare a H2SO4

alimentare Concentrat

Recipient de amestecare

Debit scurs I

Debit scurs Rezervor pentru apa de infiltratii Concentrat

Fig: 25 28: Instalatie de osmoza inversa in doua trepte

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

25

25.3.5.4.

Oxidare chimica

Prin metoda oxidarii chimice sunt descompuse substantele organice si alte legaturi oxidabile. Ca agenti oxidanti avem printre altele peroxidul de hidrogen (H2O2) si ozonul (O3), care s-au aratat adecvati in cursul experimentelor. Obiectivul oxidarii chimice este fie oxidarea completa, prin folosirea unei cantitati mari de agenti oxidanti, fie descompunerea partiala, cu agenti oxidanti putini sau mai slabi, a substantelor care initial nu se puteau descompune. Aici trebuie sa tinem cont de faptul ca timpul de reactie la oxidarea completa este considerabil mai mare decat la oxidarea partiala. La oxidarea partiala sunt necesare atat o pretratare, cat si o posttratare a fragmentelor rezultate. Din cauza proceselor foarte specifice la epurarea diferitelor tipuri de apa de infiltratii, nu se pot face afirmatii general valabile despre debitele scurse. Apare de aici nevoia de verificare a produselor formate eventual in urma reactiei, mai ales a legaturilor clorului, responsabile aproape intotdeauna de influentele negative asupra mediului inconjurator. La utilizarea de H2O2 ca agent oxidant trebuie adaugate saruri metalice, care joaca rolul de catalizatori, iar valoarea pH-ului trebuie fixata la o valoare adecvata. Aceste substante duc la o anumita imbogatire in saruri, insa mai redusa decat la precipitare/sedimentare, dar conduc la cresterea toxicitatii apelor evacuate, cu influente negative asupra biocenozei acvatice, inclusiv a pestilor. 25.3.5.5. Evaporare

O evaporare a intregii cantitati de apa de infiltratii rezultate din rampele de depozitare a gunoiului menajer nu este posibila din motive energetice. Pentru tratarea apei de infiltratii concentrate, evaporarea reprezinta o metoda foarte eficienta dupa osmoza inversa, de exemplu. Se evidentiaza prin putine substante ramase (0,5 pana la 5% din cantitatea de apa de infiltratii de la inceput). Urmatoarele probleme pot aparea la evaporarea concentratelor din tratarea apei de de infiltratii: a) spumare, prin concentratii ridicate ale substantelor continute; b) probleme de material pe termen lung; c) formarea unui strat pe suprafetele de evaporare; d) concentratii ridicate de amoniu/amoniac in aburul eliminat, care necesita o posttratare; e) hidrocarburi volatile (si hidrocarburi halogenate) in evaporat ? si eventual in aerul evacuat; f) cantitati insuficient precizate pentru depozitarea finala, printr-un grad de evaporare nesigur, la concentratii organice ridicate. Problemele enumerate aici rezulta in primul rand din substantele organice continute si din amoniu. Pentru a reduce aceste probleme, este necesara o pretratare biologica. Pentru evaporare se poate imagina o combinatie de metode prin care in prima treapta concentratul sa fie mai intai concentrat prin osmoza inversa si uscat intr-un uscator si apoi evaporat.
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

26

25.3.5.5.1. Tratarea substantelor ramase cu ajutorul evaporarii concentratului Constructorii competenti de instalatii utilizeaza in privinta tratarii apei de infiltratii cu precadere metoda evaporarii obligatorii in circuit. Concentratul din osmoza inversa se alimenteaza in circuitul primei etape de evaporare, dupa fixarea valorii pH-ului. Pentru a avea costuri mai mici, se recomanda construirea de instalatii cu doua pana la 4 trepte. Treptele sunt constituite in principal dintr-o pompa de rasturnare, dintr-un schimbator de caldura si din recipientul pentru evaporare. Pentru impiedicarea formarii unui strat la suprafata schimbatoarelor de caldura, treapta poate fi prevazuta, (cel putin in ultimele trepte cele mai concentrate), cu un strat circulant turbionar. In volumul restrans cu un factor de aproximativ 10 concentratul este scos din circuitul de rasturnare din ultima treapta. Poate fi redat unui uscator. 25.3.5.5.2. Uscarea slamului concentrat si excedentar din epurarea apei de infiltratii Obiectivul construirii sistemelor de uscare este constituirea, prin alegerea unui principiu de functionare adecvat, a unui produs fara praf, capabil de curgere laminara si stabil la depozitare cu densitate mare in gramada, unde trebuie sa se obtina o inalta eficienta energetica si termodinamica. Dupa criteriile substanta uscata, densitate in gramada si calitatea aburilor de emisie, uscarea in granulatie a stratului sub forma de vartej s-a dovedit a fi extrem de adecvata. Sunt fabricate in prezent granule cu diametrul de 0,8 pana la 3 mm.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

27

Compartie a diferitelor metode de uscare Uscare prin spalare Uscare prin spalare Aglomerare in plus Uscare prin intermediul cupelor 98,6% ~ 0,95 ~ 1,20 Uscare prin cilindri Uscare in stratul subtire Uscare in stratul in forma de vartej 99,8% ~ 1,00 ~ 1,00

Metoda

Substanta uscata Densitate in gramada kg/l Densitate in gramada cernuta kg/l Calitate a aburilor de emisiune

97% 99% 98,7% 98,9% ~ 0,10 0,40 ~ 0,20 0,60 praf ~ 0,35 0,50 ~ 0,45 0,60

94,7% ~ 0,40 ~ 0,55

98% ~ 0,90 ~ 1,05

Agregat continand praf

Spectru larg al benzii granulelor, praf pana la 1 cm

Produs solzos

Produs care Granula fara pastreaza praful, cu praf cu spectru spectru larg al ingust al benzii benzii granulelor

Tab. 25 11:

Comparatia diferitelor metode de uscare la combinarea metodelor de apa de infiltratii simpla, osmoza inversa, evaporare si uscare

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

28

25.3.6. Combinatii procedurale La epurarea apelor de infiltratii de la rampele de depozitare, datorita multitudinii substantelor continute, pot fi atinse valori de epurare satisfacatoare numai atunci cand, in locul unei metode de epurare, se alege o combinatie de metode. La epurarea apei de infiltratii, trebuie tinut cont de existenta urmatoarelor substante problematice, in functie de profilul la solicitare dat: a.) Solicitari dupa stadiul tehnicii !" Substante ne-filtrabile !" AOX !" Metale grele; b.) Solicitari dupa regulile general recunoscute ale tehnicii !" CCO, CBO5 !" Amoniu NH4; c.) Cerinte in cazuri singulare speciale !" Solventi halogenati (Compusi organo-clorurati) !" Nitrat, Nitrit !" Saruri !" Substante care determina coloratii. 25.3.6.1. Criterii de alegere a metodelor avand in vedere eliminarea substantelor continute

In cele ce urmeaza se va face o clasificare a utilizarii diferitelor metode pentru eliminarea substantelor problematice enumerate. Datorita raspandirii substantelor de la rampele de depozitare, acest tabel nu trebuie considerat general valabil. Putem estima insa o caracteristica generala. Se mai adauga aici incinerarea ca "ultima ratio" (ultima solutie) pentru cazuri problematice speciale.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

29

Substante filtrabile

Tox. peste

AOX

Metale grele

BSB CBO

NOC CCO

Azot

Hidrocarburi volatile

Coloratie

Saruri

Epurare biologica Sedimentare / Flotatie Filtrare Extractie Osmoza inversa Schimb de ioni Schimb de gaze Precipitare/ sedimentare Adsorbtie Oxidare chimica Evaporare Incinerare X adecvat inadecvat (X) ()

()

()

()

(X)

()

(X) X X (X) (X) X X

? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ?

(X) () (X) X (X) (X) X (X) (X) X

() (X) X X X () () X (X)

() () (X) () () X X

() () (X) () (X) (X) (X) X X

(X) NH4 (X) X

(X) X X (X) (X) X

X X X X X X

X X X

adecvat cu anumite limite eliminare numai partiala ca efect secundar

Tab. 25 12:

Adecvarea metodelor pentru eliminarea anumitor grupe de substante din apele de infiltratii de la rampele de depozitare

Un alt criteriu de alegere prezentat mai jos pentru utilizarea combinatiilor de metode este constituit de fazele rampei de depozitare (faza acida, faza metanului, faza viitoare).

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

30

Nr. 1

Metoda de tratare Faza metanului tip B Nitrificare/Denitrificare, precipitare/sedimentare, carbune activ Osmoza inversa cu doua sau mai multe trepte, evaporare, uscare Nitrificare/Denitrificare, osmoza inversa cu una sau doua trepte, evaporare, uscare Evaporare, uscare, eliberare de N, osmoza inversa Biomembrat + osmoza inversa, Evaporare, uscare Biomembrat + carbune activ din cauza NOC, AOX, Anorganic Nitrificare/Denitrificare / UV + oxidare chimica/ Biologie sau 7 + osmoza inversa, evaporare, uscare ( ) din cauza NOC, AOX si cantitatii de substante ramase (+) din cauza CF scazuta ++ datorita usurarii osmozei inverse

Tipul apei de infiltratii Diluata tip A (+) In viitor tip C din cauza multiplicarii sarurilor

2 3

+ +

++ + (+)

nerecomandabile din cauza necesarului crescut de energie (++) (+) Putine rezultate privind functionarea! (+) din cauza Anorganic (+) ++ datorita cantitatii de substante ramase din cauza cheltuielilor mari din cauza Anorganic din cauza Anorganic ++ datorita cantitatii de substante ramase din cauza cheltuielilor mari (+)

5 6 7

din cauza NOC, AOX, Anorganic ++ datorita cantitatii de substante ramase (+) din cauza cheltuielilor mari

++ + (+) Tab. 25 13:

foarte bine nerecomandabil bine mai degraba inadecvat adecvat cu limitari Combinarea diferitelor metode pentru tratarea apei de infiltratii

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

31

25.3.6.2.

Tratarea apei de infiltratii conform nivelului tehnic actual

Pentru apele de infiltratii incarcate mai puternic, care se pot integra in tipul B faza metanului, urmatoarele instalatii ce corespund stadiului tehnicii. Osmoza inversa ca metoda principala Osmoza inversa corespunde stadiului tehnicii. Tehnica metodei faciliteaza retentia unei palete foarte largi de substante continute in apa de infiltratii. Chiar si cand exista disfunctionalitati intr-una din treaptele precedente de epurare biologica, se mai poate obtine aici la inceput un debit scurs. Dezavantajos este modul costisitor de tratare a substantelor ramase (evaporare + uscare), daca nu sunt puse la dispozitie si instalatii de indepartare pentru concentrat. Un mare numar de instalatii cu osmoza inversa sunt in stare de functionare sau in curs de construire. Precipitarea/sedimentarea + carbunele activ, ca o a doua treapta, se practica in unele rampe de depozitare. Oxidarea chimica se utilizeaza in anumite cazuri ca o a doua treapta. In cazuri exceptionale, din cauza unor mari concentratii de saruri, concentratul se evapora direct dupa osmoza inversa. Tratarea biologica in calitate de metoda principala Utilizarea acestei tehnici a devenit prioritara in timp, deoarece tratarea biologica a apelor reziduale menajere sau industriale cu continut de substante organice este o metoda standard stabilita de mult timp. Ca tehnologie se utilizeaza metoda Biomembrat (biomembranelor) impreuna cu adsorbtia carbunelui activ. Ca o prima treapta de tratare se recomanda adeseori utilizarea metodelor de epurare biologica. Instalatia de osmoza inversa poate fi astfel usurata. Pretratarea este o premisa indispensabila pentru utilizarea treptelor chimice/fizicale sau a oxidarii chimice. Oxidarea chimica in calitate de metoda principala Oxidarea chimica este o metoda exceptionala, dac! se garanteaz! ob"inerea unei ape de infiltra"ii diluate. Acest lucru este preferabil pentru rampele nchise sau situa"ii de excep"ie, specifice locului respectiv, nu ns! pentru rampele avnd concentra"ii oscilante #i de obicei mari ale parametrilor relevan"i. Mai mult: oxidarea chimic! are efect doar asupra CCO #i AOX; azotul #i s!rurile nu sunt eliminate. Utilizarea oxid!rii chimice asigura func"ionarea neperturbat! a metodei biologice alese. Perturba"ii n func"ionarea primelor trepte pot fi evitate numai n anumite limite. Deoarece n Europa exist! doar un num!r mic de instala"ii performante de acest gen, se poate afirma c! oxidarea chimic! este nc! n curs de dezvoltare. 25.3.6.3. Calitatea !i cantitatea substan"elor reziduale n concordanta cu procedeele de tratare a apei de infiltra"ii

Cantitatile de substante ramase, obtinute in urma combinatiilor de metode prezentate pentru tratarea apei de infiltratii, trebuie ndepartate de obicei ca de#eu periculos. Astfel, se poate ajunge la costuri foarte mari. Daca se evalueaza cantitatile de substante ramase de fiecare data se constituie, prin compararea metodelor, urmatoare ordine:

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

32

Evaluarea metodelor dupa cantitatea substantelor ramase ++ 2. 3. 4. 5. 6. 1. Biologie / oxidare chimica si UV / Biologie Biologie / osmoza inversa / evaporare / uscare Evaporare / uscare / eliminarea N si valorificare / osmoza inversa Osmoza inversa / evaporare / uscare Evaporare acida / uscare / osmoza inversa Biologie / precipitare si sedimentare / adsorbtie prin carbune activ

Un alt criteriu esential n compararea metodelor trebuie sa fie potentialul de depoluare a mediului. Pentru aceasta se face apel, ca suma de parametri, la conductivitatea si resturile de la evaporare apei din fiecare combinatie de metode. Combinatiile cu metode legate de membrana trebuie considerate, n aceasta comparatie, ca fiind cele mai bune. Cantitatile reduse de substante ramase, mpreuna cu oxidarea chimica si metoda biologica ulterioara, sunt posibile numai datorita faptului ca o mare parte a resturilor de la evaporare se evacueaza, mpreuna cu apa scursa, direct sau indirect, n conducte. Aici sistemul cu precipitare/sedimentare nu reuseste, deoarece conductivitatea si restul de aburi reziduali ai scurgerii sunt mariti artificial printr-un adaos de precipitanti. Intr-un cuvant, prin evacuarea resturilor de aburi reziduali in conducte si din retentia substantelor ramase, rezulta urmatoarea ordine:

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

33

Evaluarea metodelor in functie de potentialul de depoluare a mediului ++ 1.1 1.2 2. 3. 4. 5. 6. 7. 25.3.7. 25.3.7.1. Biologie / UV si oxidare chimica / Biologie / osmoza inversa / evaporare / uscare Biologie / osmoza inversa / evaporare / uscare evaporare / uscare / degajare valorificare (!) / osmoza inversa osmoza inversa / evaporare / uscare Biologie / UV + oxidare chimica / Biologie evaporare acida / uscare / osmoza inversa Biologie / precipitare / sedimentare adsorbtia carbunelui activ de N si

Tehnica de eliminare a substantelor reziduale Date generale privind eliminarea substantelor reziduale

Resturile din tratarea apei de infiltratii trebuie, conform normelor legislatiei deseurilor, sa fie mai intai valorificate sau sa fie indepartate. Indepartarea ar trebui realizata dupa cum urmeaza: Resturile namoloase sau solide din coloana de evacuare trebuie tratate termic printr-o tehnica de tratare organica, pentru a fi apoi depozitate. Resturile din coloana de tratare anorganica pot fi depozitate direct.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

34

25.3.7.2.

Surplus de namol rezultat din procese biologice

25.3.7.2.1. Cantitati de namol determinate teoretic Pentru 100 md/apa de infiltratii de tip B (faza metan) ne putem astepta la urmatoarele cantitati de namol: Nitrif. / Denitrif. fara donatori de H ext. 20 10 1 la 2% TS 65 la 30% TS 34 Nitrif. / Denitrif. + donatori de H ext. 250 125 12,5 la 2% TS 800 la 30% TS

Namol Cantitate de namol excedentar Namol excedentar concentrat Namol excedentar deshidratat valoare calorica Namol excedentar uscat ADR + TSs valoare calorica

Dim. kg TS/d kg oTS/d m/d kg/d MJ/kgf

kg/d MJ/kgf

27,5 la 98% TS 6,5 8,5

340 la 98% TS 6,5 8,5

25.3.7.2.2. Indepartarea namolului din tratarea biologica Cantitatile de namol concentrat, la denitrifcare fara dozarea donatorilor externi de H, sunt, la 1 m/d (la 100 m apa de infiltratii/d), atat de mici, incat, la o abordare pragmatica, putem spune ca nimic nu poate impiedica reintoarcerea la rampa de depozitare de origine. La unele statii aflate in stare de functionare, cantitatile de namol excedentar sunt chiar apropiate de zero. Daca, din motive care nu vor fi explicate aici, se doreste continuarea denitrificarii cu ajutorul unor donatori de H externi, se poate proceda dupa cum urmeaza. !" Deshidratare si depozitare; !" Deshidratare si incinerare; !" Uscare si depozitare; !" Uscare si incinerare. De regula, dupa deshidratare sau uscare, namolul trebuie incinerat. Namolul deshidratat, cu o valoare calorica de 3-4 MJ/kg, abia se ridica la continutul energetic al carbunelui brun de cea mai proasta calitate (Hu, carbune brun = 5-25 MJ/kg). In fiecare caz
Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

TRATAREA APEI DE INFILTRATIE PROVENITE DIN DEPONIILE DE DESEURI REZIDUALE

35

trebuie verificat daca namolul deshidratat arde singur sau este necesara o conditionare prin praf de carbune. O ardere fara adaosuri ar trebui sa fie posibila, pentru namolul uscat, la o valoare calorica de 6,5-8,5 MJ/kg. Ca procedeu de rezerva este necesara mono-depozitarea, care se poate realiza supra, dar si subteran. Namolul uscat indeplineste cerintele de rezistenta. Pentru depozitarea subterana, namolul trebuie uscat intotdeauna, deoarece, dupa simpla deshidratare nu pot fi excluse degajarile de gaze (criteriu exclusiv pentru depozitarea subterana). 25.3.7.3. Namolul de precipitare si carbune activ incarcat

Pasii metodei, biologie, precipitare/sedimentare si adsorptie prin carbune activ, ar trebui realizati in trepte separate, deoarce, pentru un namol amestecat, din namolul excedentar si praf de carbune, pot fi respectate cu greu cerintele de la statiile de indepartare. Namolul de precipitare poate fi depozitat, dupa deshidratare, intr-o mono-zona supraterana, cand apa de infiltratii poate fi evaluata dupa cantitate si tip, iar cerintele de rezistenta sunt indeplinite. In celelalte cazuri, trebuie depozitata subteran. Praful de carbune trebuie indepartat asemenea namolului excedentar. Adsorbtia separata a carbunelui activ ar trebui realizata cel mai bine cu ajutorul carbunelui granulos, deoarece aici este posibila o preparare. Adsorbatii care trebuie indepartati pot fi indepartati cu ajutorul arderii la temperaturi mari, carbunele activ regenerat fiind din nou utilizabil. 25.3.7.4. Concentrate din osmoza inversa

Osmoza inversa separa apa de infiltratii pretratata biologic intr-un debit scurs de captat si intr-un volum de concentrate de salubrizat. Concentratul poate fi de ex., prin evaporare sau uscare, pretratat in vederea valorificarii sau indepartarii. Apa evaporata in recipientul special este condensata. Deoarece aces condens este mai incarcat decat debitul scurs in timpul osmozei inverse, este reintrodus inainte de osmoza inversa, tratat acolo ulterior si captat si condus impreuna cu debitul scurs Concentratul din osmoza inversa corespunde cam la 20 procente de greutate-% din debitul de apa de infiltratii. Prin evaporare, acest volum se restrange la raportul de 1:10. In uscator raportul este de aproximativ 1:2, astfel incat 1-% greutate din cantitatea de iesire trebuie indepartata ca substanta uscata ramasa. Aceasta substanta ramasa trebuie depozitata subteran sau intr-un depozit intermediar acoperit. La instalatiile de osmoza inversa in trepte, cu o treapta a concentratului de inalta presiune, concentratul foarte bogat in substante solide se poate depozita direct, dupa amestecarea cu un liant.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale