You are on page 1of 32

Aplicarea prin torcretare a betonului pe diverse suporturi (beton, plase, zidarie, cofraje, teren, etc.

) este folosita atat pentru executarea de lucrari noi, cat si pentru repararea sau consolidarea constructiilor existente. 1. PRINCIPIUL DE PUNERE IN OPERA Aplicarea prin torcretare a betonului se realizeaza cu un echipament compus din: - o masina sau pompa in care se introduce amestecul; - o conducta de transport prin care betonul este adus pana la locul de aplicare; - un ajutaj fixat la extremitatea conductei. Exista doua metode de punere in opera: - uscata; - umeda. 1.1. APLICAREA AMESTECULUI PRIN PROCEDEUL USCAT DE TORCRETARE rincipiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul uscat de torcretare consta in aceea ca amestecul realizat din a!re!ate cu umiditatea naturala si cimentul este introdus in masina si apoi transportul cu aer comprimat pana la ajutaj unde se injecteaza dozajul de apa. rincipalele caracteristici sunt: - viteza mare de proiectare a amestecului (betonului) "# - $## m%s. - posibilitate de transport orizontal la distanta mare (pana la &## m) si vertical (pana la $&# m). 'a prepararea amestecurilor pentru betoanele si mortarele aplicate prin torcretare se folosesc in !eneral cimenturi ortland fara adaosuri, sau cu adaosuri specifice. 1.2. APLICAREA AMESTECULUI PRIN PROCEDEUL UMED DE TORCRETARE rincipiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul umed de torcretare consta in aceea ca amestecul cu apa adau!ata este varsat in masina de unde este impins prin pompare in conducta pana la ajutaj unde se introduce aerul comprimat necesar proiectarii.

(etoda se caracterizeaza prin: - viteza de proiectare mai redusa ($# - )# m%s): - posibilitatea de a proiecta un debit mare. - poate fi necesara utilizarea de aditivi de adaosuri. *orcretarea nefiind decat un mod deosebit de punere in opera a betonului, produsul obtinut are proprietatile betonului turnat sau pompat si vibrat. +ntrucat betonul aplicat prin procedeul uscat de torcretare prezinta o aderenta buna fata de suprafata existenta, la reparatia constructiilor din beton se recomanda acest procedeu, care va fi detaliat in continuare. 2. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE PENTRU TORCRETUL APLICAT *orcretul se va realiza din beton (vezi pct. , al acestui caiet de sarcini). *orcretul va avea !rosimile de: pana la ) cm (- ) cm) . !rosimea medie de , cm ; armarea acestui torcret se va putea realiza cu plase sudate /0 ),"-, . $## mm x $## mm /*12 ) /*A/ ),"-3. mai mare de ) cm (4 ) cm) . !rosimea medie de ),& cm ; armarea acestui torcret se va putea realiza cu plase sudate /0 ),"-, . $## mm x $## mm /*12 5 /*A/ ),"-3. *orcretele cu cele doua !rosimi mentionate se vor aplica fie pe suprafete limitate (cu de!radari locale ale suprafetei suport), fie pe suprafete mai mari (ale unui element in inte!ralitatea lui), asa cum a fost prevazut in piesele desenate ale proiectului. 3. CLASE DE BETOANE UTILIZABILE PENTRU APLICARE PRIN TORCRETARE 3.1. 6onform 1ormativului 1E #$3-$:3##7 86od de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat, si beton precomprimat. artea $: roducerea betonului9, clasele de expunere care se pot intalni in cazul lucrarilor ce fac obiectul acestui caiet de sarcini sunt:

a) :6);:<3;

rezulta clasa de beton 6 3&%,#. = - raport apa%ciment (A%6) : #,& - dozaj min. de ciment : ,##

Alti parametri:- pentru clasa :6) >!%m


,

- pentru clasa :<3 #,&&a)

= - raport apa%ciment (A%6) :

- dozaj min. de ciment : ,## >!%m, - continut min. de aer antrenat : a) 6ontinutul de aer antrenat se stabileste in functie de dimensiunea maxima a !ranulei, in conformitate cu pct. &.).,. din 1E #$3-$:3##7. ?aca betonul nu contine aer antrenat cu intentie, atunci performanta betonului trebuie sa fie masurata conform unei metode de incercari adecvate, in comparatie cu un beton pentru care a fost stabilita rezistenta la in!het-dez!het pentru clasa de expunere corespunzatoare. b) :6);:<3;:A$%:A3%:A,; :6);:<3;:A$). - rezulta clasa de beton 6 ,&%)& (pentru :6);:<3;:A3%:A,). Alti parametri:- pentru clasa :A$ ,## >!%m, - pentru clasa :A3 #,&# - dozaj min. de ciment : ,3# >!%m, - pentru clasa :A, #,)& = - raport apa%ciment (A%6) : = - raport apa%ciment (A%6) : = - raport apa%ciment (A%6) : #,&& - dozaj min. de ciment : - rezulta clasa de beton 6 3&%,# (pentru
a)

- dozaj min. de ciment : ,5# >!%m . Nota: clasele :A3 si%sau :A, conduc la utilizarea cimenturilor rezistente la sulfati (in functie de prezenta ionilor /@)3) . vezi pct. ).$. al acestui caiet de sarcini. 3.2. Clase de re !ste"ta la #o$%res!&"e #o"'or$ Nor$at!( NE )12*1:2))+ s! e#,!(alarea lor #& #lasele-$ar#!le %e"tr& .etoa"e 6and betonul este clasificat dupa rezistenta la compresiune se aplica datele din tabelul # (col. $-,). Aaloarea fc>, cil este rezistenta caracteristica ceruta la 3" zile, masurata pe cilindri cu diametrul de $&# mm si ,## mm inaltime. Aaloarea fc>, cub este rezistenta caracteristica ceruta la 3" zile, masurata pe cuburi de $&# mm latura. ?eterminarea rezistentelor la compresiune se face conform standardului /0 E1 $3,B#-,:3##, Cncercare pe beton intarit. artea ,: 0ezistenta la compresiune a epruvetelor. 'a echivalarea marcilor trebuie sa se tina seama si de 81ormativul pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat9 indicativ 6 $)# . "5. * abel #
6lase de rezistenta la compresiune
$
,

0ezist. caract. min. pe cilindri fc>, cil (1%mm3)


3

0ezist. caract. min. pe cuburi '#/0 #&. 1N-$$22


,

6lasa betonului (1ormativ 6$)#%"5)


)

Mar#a e#,!(ale"ta *eoretic 1ominal 1%mm3


& 5

6 3&%,# 6 ,&%)&

3& ,&

,# )&

2c ,# -

)$,$ -

2 )## -

entru toate cimenturile pentru care nu exista experienta de utilizare in betoane in 0omania, folosirea acestora se va face numai pe baza unor rezultate ale cercetarilor experimentale prin care sa se demonstreze comportarea betoanelor la diferite tipuri de solicitari fizico-mecanice si de mediu. 3. MATERIALE 4OLOSITE LA PREPARAREA AMESTECULUI 3.1. C!$e"t&l 'a prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare se vor folosi cimenturi ortland fara adaosuri sau cu max. $&C adaosuri, conform /0 E1 $B7-$:3##3 si tinand cont de precizarile de mai jos: pentru betoane utilizate in conditii normale de exploatare (fara ape din precipitatii%cur!atoare care dau a!resivitati chimice) se va putea utiliza ciment

6E( ++%A-/ ,3,& (1%0) sau 6E( ++%2-/ ,3,& (1%0), conform /0 E1 $B7$:3##3; pentru betoane expuse la medii%ape a!resive: - a!resivitate: (carbonica-6@3 a!resiv; ma!nesiana-(!3;; ioni 1D);) = (vezi mentiunile privind clasele de expunere ale betoanelor), se va putea utiliza ciment 6E( ++%A-/ ,3,& (1%0) sau 6E( ++%2-/ ,3,& (1%0), conform /0 E1 $B7-$:3##3; - a!resivitate sulfatica-/@)3- = (vezi mentiunile privind clasele de expunere ale betoanelor), se va utiliza o.l!5ator!& ciment /0 ++%A-/ ,3,& , sau /0 ++%2-/ ,3,& , sau /0 ++%A- ,3,& conform /0 ,#$$:$BB5. *ransportul, depozitarea si controlul calitatii cimentului se face conform prevederilor din 6odul de practica 1E #$3-BB, respectiv 1E #$3-$:3##7. 6imentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate. 6imentul livrat in vrac se transporta in va!oane cisterna sau camioane acoperite. ?epozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate sau de !arantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special amenajate. ?epozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale. e intrea!a perioada de depozitare in silozuri se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz, prin inre!istrarea zilnica a primirilor si livrarilor. ?epozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. /acii vor fi asezati in stive, lasandu-se o distanta libera de &# cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. /tivele vor avea cel mult $# randuri de saci suprapusi. e fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei. 6imentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie. ?urata de depozitare nu va depasi 5# de zile de la data expedierii de catre producator, pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv ,# de zile in cazul cimenturilor fara adaosuri.

6imentul ramas in depozit un timp mai indelun!at nu se va intrebuinta in elemente de beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice. Aerificarea calitatii cimentului se va face: - la aprovizionare, conform anexei A+.$, pct. A.$. din 6odul de practica 1E #$3BB; - inainte de utilizare, conform anexei A+.$ pct. 2.$ din 6odul de practica 1E #$3BB. (etodele de incercare sunt re!lementate prin standardele /0 E1 $B5-3:3##5, /0 E1 $B5-,:3##5, /0 E1 $B5-5:$BB), /0 E1 $B5-7:$BB&. 3.2. A5re5atele ).3.$ 6aracteristici !eometrice

'a prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele !rele (cu densitatea aparenta, intre 3### si 3&## >!%mc) aplicate prin torcretare, se utilizeaza de re!ula a!re!atele naturale provenite din sfaramarea naturala a rocilor, oportunitatea folosirii a!re!atelor concasate se va stabili de la caz la caz, in functie de caracteristicile lucrarii. 'a prepararea amestecului pentru mortarele aplicate prin torcretare se va folosi numai nisip cu sort !ranular pana la & mm; la prepararea amestecului pentru betoane aplicate prin torcretare se va folosi nisip cu sort !ranular # % ) mm si a!re!ate cu !ranula maxima " sau $5 mm, in functie de conditiile impuse torcretului si posibilitatile tehnolo!ice ale aparatului folosit. A!re!atele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile din /0 E1 $353#:3##,. A!re!atele folosite la confectionarea mortarului aplicat prin torcretare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de !ranulozitate (tabel $): *abel $ 6ra"&la $a7!$a a a5re5at&l&! 1$$2 , mm & mm L!$!ta inferioara superioara inferioara superioara 8 tre#er! !" $asa %r!" s!ta )02 1 3 $# 5# $## 3# 7& $## " )& 7# $" 5# "& 9 $## $##

A!re!atele folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de !ranulozitate: - a!re!ate naturale - nisip #%) mm - a!re!at de clasa naturala #%" mm - pietris "%$5; ).3.$.$. 6lase de !ranulozitate

*oate a!re!atele trebuie notate in raport cu clasa !ranulara d%?, cu exceptia a!re!atelor de adau!at, cat si a filerelor, care trebuie specificate ca filere si trebuie sa respecte caracteristicile de !ranulozitate mentionate mai jos. ).3.$.3. ).3.$.3.$ Eranulatie A!re!at !rosier

*oate a!re!atele !rosiere trebuie sa corespunda caracteristicilor !enerale de !ranularitate mentionate in tabelul 3, in functie de clasa lor !ranulara si de cate!oria aleasa din ac. tabel. Cara#ter!st!#! 5e"erale ale 5ra"&lo !tat!! Pro#e"t de tre#ere !" $asa
A5re5at D!$e"s!&"e
?%d sau ?G$$,3 mm ?%d H 3 si ? H $$,3 mm 1isip A!re!at de clasa naturala #%" Amestec a!re!at
a

tabel 3 Cate* 5or!e E


Ec "&%3# Ec "#%3# Ec B#%$& E< "& E1E B#

3?
$## $## $## $## $## $## $##

$,) ?aFb
Cntre B" si $## Cntre B" si $## Cntre B" si $## Cntre B& si $## Cntre B" si $##

?6
Cntre "& si BB Cntre "# si BB Cntre B# si BB Cntre "& si BB Cntre B# si BB

db
Cntre # si 3# Cntre "# si BB Cntre # si $& -------

d%3aFb
Cntre # si & Cntre # si & Cntre # si & -------

A!re!at !rosier

?G) mm si dG# ? I " mm si dG# ? I $5 mm si dG#

Cntre B" si Cntre B# $## si BB EA B# ------Cntre B" si Cntre "& EA "& $## si BB Atunci cand dimensiunile calculate nu corespund dimensiunilor sitelor exacte din seria 0 3# din +/@

&5):$BB#, trebuie adoptate sitele cele mai apropiate.


b

6erinte suplimentare pot fi stabilite pentru betoane cu !ranulozitate discontinua si pentru utilizari

specifice.
c

rocentul in masa trecut prin ? poate fi H BB C, dar in acest caz producatorul trebuie sa documenteze si

sa declare !ranulozitatea tip cu sitele ?, d, d%3 si cu sitele intermediare intre d si ? ale seriei de baza plus seria $ sau ale seriei de baza plus seria 3. entru fiecare din sitele intermediare este necesara suprave!herea ca raportul dintre doua site consecutive sa fie 4 $,).
d

1ormele relativ la alte produse de a!re!ate stabilesc cerinte diferite.

entru a!re!atele !rosiere cu !ranulozitatea cuprinsa intre: a) b) ? H $$,3 mm si ?%d H 3; sau ? I $$,3 mm si ?%d H );

trebuie aplicate cerinte suplimentare (i) si (ii) de mai jos, in functie de procentul in masa al trecerii prin sitele intermediare: i) . toate !ranulozitatile trebuie sa respecte limitele !enerale prezentate in tabelul ,; ii) . producatorul trebuie sa determine si sa declare trecerea tip pe sitele intermediare si tolerantele cate!oriei alese in tabelul ,. L!$!te 5e"erale s! tolera"te ale 5ra"&lo !tat!! %e"tr& a5re5at 5ros!er #er"&t %r!" s!te #& d!$e"s!&"! !"ter$ed!are tabel , S!te !"ter$ed!are mm ?%$,) ?%3
L!$!te 5e"erale s! tolera"te ale s!telor !"ter$ed!are ( rocent in masa trecut) 'imite tolerante ale !ranulozitatii tip !enerale declarate de catre producator

D-d

Cate5or!e 6T

-) 4)

intre 3& si 7# intre 3& si 7#

J $& J $7,&

E* $& E* $7,&

Atunci cand dimensiunile sitelor intermediare, calculate ca mai sus, nu corespund dimensiunilor sitelor exacte din seria 0 3# din +/@ &5):$BB#, se recomanda utilizarea sitelor avand deschiderea ochiurilor cele mai apropiate. 1@*A - 'imitele !enerale si tolerantele claselor !ranulare ale a!re!atelor curente sunt prezentate in anexa

A a /0 E1 $353#:3##,.

entru a!re!atul !rosier a carui !ranulozitate este alta decat: a) b) ? H $$,3 mm si ?%d H 3; sau ? I $$,3 mm si ?%d I );

nu sunt necesare cerinte suplimentare in raport cu cele din tabelul 3. ).3.$.3.3 1isip

1isipul trebuie sa fie conform caracteristicilor !enerale de !ranulozitate stabilite in tabelul 3, corespunzator claselor de !ranulozitate. 6erintele suplimentare de mai jos trebuie aplicate la controlul re!ularitatii nisipului. roducatorul trebuie sa determine, la cerere si sa declare !ranulozitatea tip pentru fiecare tip de nisip produs. Aceasta !ranulozitate tip este exprimata in procente de masa a nisipului trecut prin sitele ale caror dimensiuni sunt stabilite in tabelul ). (ajoritatea nisipurilor utilizate in mod curent pentru cea mai mare parte a aplicatiilor trebuie sa respecte cerintele din tabelul ). Atunci cand sunt destinate unor aplicatii particulare, sau atunci cand trebuie ameliorata re!ularitatea !ranulozitatii, tolerantele !ranulozitatii sunt cele prezentate in anexa 6 a standardului /0 E1 $353#:3##,. Tolera"te a%l!#a.!le 5ra"&lo !tat!! t!% ale "!s!%&l&! &t!l! at #&re"t0 de#larate de #atre %rod&#ator tabel ) D!$e"s!&"! ale s!te! mm ) 3 $ #,3&# Tolera"te !" %ro#e"t de $asa tre#&t )-3 )-2 J &a J 3# J 3# J &a J 3# J 3& )-1 J &a J 3&

#,#5,b J, J& J& a *olerantele de J & sunt, de altfel, reduse prin specificatiile lui D din tabelul 3.

Cn afara de tolerantele indicate, valoarea maxima a continutului de particule fine

corespunzatoare cate!oriei alese din tabelul B se aplica ca procent, trecut prin sita de #,#5, mm. ).3.$.3., A!re!at de clasa naturala #%" mm

Aceste a!re!ate trebuie sa fie conforme caracteristicilor !enerale de !ranulozitate stabilite in tabelul 3. 6erintele suplimentare de mai jos trebuie aplicate la controlul variabilitatii clasei naturale #%" mm ale a!re!atelor. a) roducatorul trebuie sa determine la cerere si sa declare !ranulozitatea tip pentru fiecare a!re!at produs. b) Eranulozitatea trebuie sa fie conforma cu tolerantele indicate in tabelul &. Tolera"te a%l!#a.!le 5ra"&lo !tat!! t!% a a5re5atelor de #lasa "at&rala )-: $$0 de#larate de #atre %rod&#ator tabel & D!$e"s!&"e a s!te! mm " 3 $ #,3&# #,$3& #,#5, ).3.$.3.) Amestec de a!re!ate Tolera"te Cn procent de masa trecut J& J $# J $# J $# J, J3

Amestecul a!re!at trebuie livrat sub forma de amestec de a!re!at !rosier si a!re!ate fine (nisip) cu ? I $5 mm si dG#. Amestecurile a!re!at trebuie sa satisfaca caracteristicile !enerale de !ranulozitate, stabilite in tabelul 3. Cn functie de clasele lor !ranulometrice amestecurile de a!re!ate sunt supuse caracteristicilor suplimentare, prezentate in tabelul 5, unde este marcat procentul de treceri prin 3 site intermediare.

Cara#ter!st!#! s&%l!$e"tare ale 5ra"&lo !tat!! a$este#&r!lor de a5re5at Clasa 5ra"&lo$etr!#a mm /eria principala plus seria $
#%" #%$3 ($$) #%$5 #%33,) (33) #%,$,& (,3) -

tabel 5

/eria principala plus seria 3


#%5,, #%" #%$# #%$3,& ($3) #%$) #%$5 #%3# #%,$,& (,3) #%)#

L!$!te 5e"erale ale s!telor %re e"tate $a! ;os (procent de masa trecuta) )# J 3# 7# J 3# entru sita mm
$ $ $ 3 3 3 3 3 3 ) ) ) ) ) &,5 (&) 5,, (5) " " $# $$,3 ($$) $5 3#

#%)& ) 33,) (33) 1@*A - ?imensiunile dintre paranteze pot fi utilizate pentru descrierea claselor !ranulometrice intr-o maniera simplificata.

).3.$., <orma a!re!atului !rosier ?aca este cazul, forma a!re!atului !rosier trebuie determinata prin coeficientul de aplatizare, definit in E1 B,,-,. Acest coeficient trebuie sa constituie incercarea de referinta pentru determinarea formei a!re!atului !rosier. El trebuie exprimat prin cate!oria corespunzatoare stabilita in tabelul 7, in functie de aplicatia sau intrebuintarea lui. 6ate!orii ale valorii maxime ale coeficientului de aplatizare . *abel 7 Coe'!#!e"t de a%lat! are I $& Cate5or!e FI FI15

I 3# I ,& I &# H &# 1eimpus

FI20 FI35 FI50 FIDeclarat FINR

Nota: Atunci cand este ceruta valoarea unei caracteristici, dar aceasta nu poate fi definita prin limite stabilite, ea poate fi declarata ca fiind de cate!oria XXDeclarat. Atunci cand o caracteristica nu este obli!atorie, poate fi utilizata cate!oria 81eimpus9. ?aca este cazul, indicele de forma determinat conform E1 B,,-), trebuie exprimat utilizand cate!oria corespunzatoare stabilita in tabelul ", in functie de aplicatia sau intrebuintarea lui. 6ate!orii ale valorilor maxime ale indicelui de forma . *abel " I"d!#e de 'or$a I $& I 3# I )# I && H && 1eimpus ).3.$.) 6ontinut de particule fine ?aca este cazul, continutul de particule fine, determinat conform E1 B,,-$, trebuie exprimat utilizand cate!oria coerspunzatoare din tabelul B. Cate5or!! ale (alor!lor $a7!$e de #o"t!"&t&r! de %art!#&le '!"e A5re5at A!re!at !rosier Pro#e"t de tre#ere %r!" s!ta de )0)<3 $$ I $,& Cate5or!e f f$,& tabel B Cate5or!e SI SI15 SI15 SI15 SI15 SIDeclarat SINR

I) H) 1eimpus I, I $# A!re!at de clasa naturala #%" mm I $5 H $5 1eimpus I, Amestec a!re!at I $$ H $$ 1eimpus I, I $# 1isip I $5 I 33 H 33 1eimpus ).3.$.& 6alitatea partilor fine

f) f?eclarat f10 f, f$# f$" f?eclarat f10 f, f$$ f?eclarat f10 f, f$# f$5 f33 f?eclarat f10

Efectele daunatoare ale partilor fine din nisip si filere trebuie evaluate conform anexei ? din /0 E1 $353#:3##,. ).3.3. 6aracteristici fizice A!re!atele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau in!het; se interzice folosirea a!re!atelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. 1isipul trebuie sa fie aspru la pipait. ).3.3.$. 0ezistenta a!re!atelor !rosiere la in!het-dez!het

Atunci cand a!re!atele rezistente la in!het sunt impuse pentru un beton utilizat intr-un mediu supus ciclurilor de in!het-dez!het, rezistenta la in!het, determinata

conform E1 $,57-$:$BBB sau E1 $,57-3, trebuie exprimata utilizand cate!oria corespunzatoare stabilita in tabelul $# sau $$ de mai jos (vezi tabele $" si $B din /0 E1 $353#). 6ate!orii ale valorilor maxime ale sensibilitatii la in!het-dez!het . *abel $#

8"5,et * de 5,et rocentaj de pierdere de masaa I$ I3 I)

Cate5or!e F F1 F2 F2

H) FDeclarat 1eimpus FNR a Cn cazuri extreme de fri!, salinitate sau saturatie in saruri de dez!hetare, este posibil ca incercarile care utilizeaza o solutie sarata sau de uree conform anexei 2 din E1 $,57$:$BBB, sa fie foarte putin corespunzatoare. Cn acest caz limitele tabelului nu sunt aplicabile. 6ate!orii ale valorilor maxime ale sensibilitatii la actiunea sulfatului de ma!neziu . *abel $$ Valor! ale s&l'at&l&! de $a5"e !& rocentaj de pierdere de masa I $" I 3& I ,& H ,& 1eimpus ).3.,. 6aracteristici chimice A!re!atele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. 1isipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale. ).3.,.$. 6loruri Cate5or!e MS MS18 MS25 MS35 MSDeclarat MSNR

Atunci cand este cazul, continutul in ioni de clor solubili in apa al a!re!atelor care intra in compozitia betonului trebuie determinat conform capitolului 7 din E1 $7))$:$BB" si, la cerere, trebuie declarat de catre producator. ).3.,.3. 4.2.3.2.1. 6ompusi continand sulf Sulfat solubil in acid

?aca este cazul, continutul in sulfat+ solubili in acid al a!re!atelor si filerelor care intra in compozitia betonului, determinat conform capitolului $3 din E1 $7))-$:$BB", trebuie sa fie I valoarea maxima corespunzatoare cate!oriei alese din tabelul $3: 6ate!orii ale valorilor maxime ale continutului in sulfati solubili in acid . *abel $3 A5re5ate Alte a!re!ate decat z!ura de furnal racita in aer Co"t!"&t !" s&l'at! sol&.!l! !" a#!d rocent de masa I #,3 I #," H #," 1eimpus I $,# H $,# 1eimpus Cate5or!e A/ A/#,3 A/#," A/?eclarat A/10 A/$,# A/?eclarat A/10

K!ura de furnal racita in aer

4.2.3.2.2.

Sulf total

?aca este cazul, continutul total de sulf (/) al a!re!atelor si filerelor, determinat conform capitolului $$ din E1 $7))-$:$BB", nu trebuie sa depaseasca: a) 3 C / in masa, pentru z!urile de furnal racite in aer; b) $ C / in masa, pentru alte a!re!ate decat z!ura de furnal racita in aer. Este necesar a se lua masuri de precautie suplimentare atunci cand pirotitul, forma instabila a sulfurii de fier (<e/) este prezent in a!re!at. ?aca prezenta acestui mineral este dovedita, se recomanda reducerea continutului total de sulf (/) la maximum #,$ C. 4.2.3.2.3. 4.2.3.2.3.1. lte co!"onente #o!"onente care reduc ti!"ii de "ri$a si re$istenta betonului

A!re!atele si filerele care contin materii or!anice sau alte substante in proportii astfel incat acestea sa modifice timpii de priza si rezistenta betonului, trebuie sa faca obiectul unei evaluari in vederea determinarii efectului pe care il produc asupra timpilor si a rezistentei la compresiune a betonului, conform capitolului $&., din E1 $7))-$:$BB". 4.2.3.2.3.2. #o!"onente care afectea$a stabilitatea %olu!ului $&urei de furnal racita in aer

A!re!atele de z!ura de furnal racita in aer nu trebuie sa prezinte nici o deza!re!are a silicatului dicalcic atunci cand sunt supuse la incercare conform capitolului $B.$ din E1 $7))-$:$BB". A!re!atele de z!ura de furnal racita in aer nu trebuie sa prezinte nici o deza!re!are a filerului atunci cand sunt supuse la incercare conform capitolului $B.3 din E1 $7))-$:$BB". 4.2.3.2.3.3. #o!"onente care afectea$a finisarea su"rafetei de beton

Atunci cand aspectul suprafetei betonului este un element esential, a!re!atele nu trebuie sa contina materiale in proportii astfel incat sa prejudicieze aspectul sau durabilitatea suprafetei. Cn mod normal, proportia de impuritati or!anice usoare, determinata conform capitolului $).3 din E1 $7))-$:$BB", nu trebuie sa depaseasca: a) #,& C in masa pentru nisipuri, sau b) #,$ C in masa pentru a!re!at !rosier Atunci cand suprafata betonului prezinta impuritati particulare, proportia de impuritati or!anice usoare, determinata conform capitolului $).3 din E1 $7))-$:$BB", nu trebuie sa depaseasca: a) #,3& C in masa pentru nisipuri, sau b) #,#& C in masa pentru a!re!at !rosier Lnii constituenti ai a!re!atelor pot avea un efect prejudiciabil asupra finisarii suprafetei betonului si producerea de pete, decolorari, umflaturi sau desprinderi, daca sunt in apropierea suprafetei betonului. /ulfurile de fier reactive si li!nitul constituie 3 exemple de materiale susceptibile de a avea un astfel de efect asupra betonului.

).3.). A!re!atele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asi!ura omo!enitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare. ).3.& +n timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si al depozitarii, a!re!atele trebuie ferite de impurificari . 'a statia de betoane, a!re!atele trebuie depozitate pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi. ).3.5. 6ontrolul calitatii a!re!atelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile tabelului $& 86ontrolul calitatii a!re!atelor9. ).3.7. 'aboratorul executantului va tine evidenta a!re!atelor astfel : intr-un dosar, vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; intr-un re!istru (re!istrul pentru incercari a!re!ate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

Lmiditatea a!re!atelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor torcretate va fi de 5 - "C. 3.3. A%a ).,.$. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa, dar, in acest caz, trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul $ din /0 E1 $##":3##, (tabelul $, din acest caiet). (etodele de determinare sunt re!lementate prin standardul /0 E1 $##":3##,. Aerificarea se va face de catre un laborator de specialitate, la inceperea lucrarilor. ).,.3. Cn timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu deter!enti, materii or!anice, uleiuri, ar!ile, etc. Co"d!t!! s! %ro#edee de !"#er#are %e"tr& o e7a$!"are %rel!$!"ara a a%e! de %re%arare * abel $, Co"d!t!e Metoda de !"#er#are

(din /0 E1 $##")

$ 3 , ) &

Lleiuri si !rasimi ?eter!enti 6uloare /ubstante in suspensie (iros

5 7

Acizi /ubstante humice

1u mai mult de urme vizibile @rice spuma trebuie sa dispara in max. 3 minute Apa nu din sursele clasificate la pct. ,.3. din /0 E1 $##": 6uloarea trebuie evaluata calitativ ca !alben pal sau mai pal Apa din surse clasificate la ,.3. Apa din alte surse /ediment de max. ) ml. Apa din surse clasificate la ,.3. 1ici un miros, cu exceptia mirosului permis pentru apa potabila si un usor miros de ciment si, acolo unde z!ura de furnal e prezenta in apa, un miros usor de hidro!en sulfurat. Apa din alte surse. 1ici un miros, cu exceptia mirosului permis pentru apa potabila. <ara miros de hidro!en sulfurat dupa adau!area acidului clorhidric. pD 4 ) 6uloarea trebuie evaluata calitativ ca maro!albui sau mai deschisa, dupa adau!are de 1a@D

5.$.$ 5.$.$ 5.$.$ A.) 5.$.$ 5.$.$

5.$.$ 5.$.3

Note '

a) pct. ,.3 din /0 E1$##": A%a re#&%erata d!" %ro#ese 1te,"olo5!#e2 d!" !"d&str!a .eto"&l&! Aceasta apa, definita la A. 3.$, in mod normal va fi corespunzatoare pentru utilizare in

beton, dar trebuie sa se conformeze cerintelor anexei A (din /0 E1$##"). b) pct. A.3.$ din /0 E1$##": A%a re#&%erata d!" %ro#ese te,"olo5!#e d!" !"d&str!a .eto"&l&! Apa recuperata din procese tehnolo!ice din industria betonului cuprinde: apa care a fost o parte excedentara a unui beton; apa folosita pentru a curata interiorul malaxoarelor fixe, benelor de amestecare ale camioanelor malaxoare sau a!itatoarelor si pompelor de beton apa tehnolo!ica de la debitarea cu fierastraul, macinarea si insuflarea cu apa a betonului intarit; apa extrasa din betonul proaspat in timpul fabricarii betonului.

Apa poate fi luata din:

bazine prevazute cu utilaje corespunzatoare care distribuie substantele solide in mod uniform in toata apa; bazine de sedimentare sau instalatii similare, cu conditia ca apa sa ramana in bazin un timp suficient pentru a permite solidelor sa se depuna in mod corespunzator.

1ota: apa recuperata din procese tehnolo!ice din industria betonului contine concentratii diferite de particule foarte fine, a caror dimensiune este in !eneral sub #,3& mm.

3.3. Ad!t!(! 'a prepararea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se pot folosi aditivi. Aditivii care se prezinta sub forma de pulbere se adau!a in momentul amestecarii. Aditivii care se prezinta sub forma lichida se amesteca cu apa (deci sunt introduse la ajutaj). Aptitudinea !enerala este stabilita pentru aditivi conform /0 E1 B,)-3:3##, Aditivi pentru beton, mortar si pasta. artea 3: Aditivi pentru beton. ?efinitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare. ).).$. entru imbunatatirea lucrabilitatii, reducerea tendintei de se!re!are in timpul transportului, marirea !radului de impermeabilitate si a rezistentei la in!het . dez!het repetat, marirea duratei de priza, se vor folosi aditiv antrenor de aer (vezi tabel & din /0 E1 B,)-3:3##,) aditiv plastifiant%reducator de apa (vezi tabel 3 din /0 E1 B,)-3:3##,) aditiv intarzietor de priza (vezi tabel " din /0 E1 B,)-3:3##,).

).).3. Aditivii propusi a fi folositi la prepararea betoanelor vor fi aprobati de catre beneficiar pe baza incercarilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compozitiei betonului. ).).,. <iecare lot de aditivi, trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator. 1u se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate. ).).). ?epozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalaj ori!inal si incaperi uscate (ferite de umiditate). 3.9. Ar$at&r!

Armarea stratului de torcret se va realiza cu plase sudate (vezi pct. 3 al acestui caiet de sarcini). lasele sudate vor fi fixate pe suport cu ancore, intr-un numar suficient de puncte (minim ) puncte pe mp). Ancorele se vor executa din cupoane de 6 &3, cu MG" mm (pentru plasele de ) mm !rosime), respectiv cu MG$# mm (pentru plasele de 5 mm !rosime). Eolurile in care se vor monta ancorele vor avea dimensiunile de : - lun!imea = $& cm - diametrul = $$ mm, respectiv $, mm. ?upa creare, !olurile se vor curata cu aer comprimat si se vor umezi cu apa. Apa va fi evacuata cu putin timp inainte de colmatarea !olului, iar suprafata va fi zvantata. +n !olurile in care, din cauza pozitiei lor, apa se pierde !ravitational, aceasta se va introduce si pastra pe durata de timp necesara prin metode potrivite (de ex: pompe mici, de mana, dopuri de cauciuc%plastic%alte materiale). entru colmatarea !olurilor se va putea utiliza mortar foarte fin (nisip cu !ranula - $ mm) de ciment, sau lapte%pasta de ciment. 3##3 3.<. NIVELE DE PER4ORMANTA ALE BETONULUI (vezi si /0 E1 3#5-$: artea $: /pecificatie, performanta, productie si conformitate) /e vor respecta prevederile din 6odul de practica 1E #$3-$:3##7. 6odul de practica 1E #$3-$:3##7 statueaza proceduri de control al productiei (vezi para!r. B.B din 1E #$3-$:3##7 si para!r. $#.$. din prezentul caiet de sarcini). *ipul si frecventa inspectiilor si incercarilor asupra materialelor componente si echipamentelor sunt date in tabelele 33 si 3, din 1E #$3-$:3##7. 6ontrolul procedurilor de productie si al proprietatilor betonului sunt date in tabelul 3) din 1E #$3-$:3##7. 3.<.1. Beto"&l %roas%at /e vor respecta prevederile din para!r. &.). (6erinte pentru betonul proaspat) ale codului de practica 1E #$3-$:3##7. 3.<.1.1. Co"s!ste"ta 3.<.1.2. Co"t!"&t&l de aer

/e vor citi mentiunile din para!r. &.)., (6ontinut de aer) ale codului de practica 1E #$3-$:3##7. 6ontinutul de aer trebuie determinat, prin masurare conform /0 E1 $3,&#7:3##,, pentru beton de masa volumica normala si beton !reu. Aalorile minime ale aerului antrenat (in conformitate cu anexa < a 1E #$3-$) sunt prezentate in tabelul ,a (1E #$3-$), in functie de dimensiunea maxima a a!re!atelor. 3.<.1.3. De"s!tatea a%are"ta ?eterminarea densitatii aparente pe betonul proaspat se efectueaza in conformitate cu /0 E1 $3,&#-5:3##3. 3.<.2. Beto"&l !"tar!t /e vor respecta prevederile din para!r. &.&. (6erinte pentru betonul intarit) ale codului de practica 1E #$3-$:3##7. 3.<.2.1. Re !ste"ta la #o$%res!&"e 6lasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la compresiune 1%mm3 determinata pe cilindrii de $&#%,## mm sau pe cuburi cu latura de $&# mm, conform /0 E1 $3,B#-$. Aalorile acesteia sunt conform para!r. ,.3. din prezentul 6aiet de sarcini. 3.<.2.2. E(ol&t!a re !ste"te! .eto"&l&! +n unele situatii speciale este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. +n aceste cazuri epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care este expusa structura si vor fi incercate la intervale de timp prestabilite. +n cazurile in care nu se dispune de epruvete, se vor efectua incercari nedestructive sau incercari pe carote extrase din elementele structurii. 3.<.2.3. Re !ste"ta la tra#t!&"e %r!" des%!#are /e determina prin incercari conform /0 E1 $3,B#-5:3##3. 'a determinarea rezistentei la incovoiere standardul adecvat de incercare este /0 E1 $3,B#-&:3##3. 3.<.2.3. Masa (ol&$!#a ?upa masa volumica uscata, betonul este definit ca usor, normal sau !reu.

(asa volumica a betonului dupa uscare in etuva este determinata conform /0 E1 $3,B#-7:3##3. - betoane usoare,= masa volumica trebuie sa fie cuprinsa intre limitele claselor de densitate prescrise (a se vedea tabelul B din 1E #$3-$). - betoane normale - betoane cu masa volumica dupa uscare cuprinsa intre 3### >!%m si 35## >!%m,
,

- betoane !rele, betoane cu masa volumica dupa uscare mai mare de 35## >!% m,. 3.<.2.9. Re !ste"ta la %e"etrarea a%e! /e vor respecta prevederile para!r. &.&., din 1E #$3-$:3##7. 3.<.2.<. Re !ste"ta la & &ra /e vor respecta prevederile din para!r. &.&.& ale codului 1E #$3-$:3##7. 9. CONDITII TE=NICE IMPUSE INSTALATIILOR 4OLOSITE LA TORCRETAREA MORTARELOR SI BETOANELOR /e vor folosi numai aparate de torcretare omolo!ate, respectandu-se intocmai prevederile din cartea tehnica a utilajului respectiv. entru asi!urarea unui jet uniform de torcret este necesar un debit de aer comprimat corespunzator tipului de utilaj conform cartii tehnice, la presiune constanta, fara pulsatii. +n cazul in care compresorul nu poate asi!ura aceste conditii, se recomanda folosirea unui rezervor tampon, interpus intre compresor si aparatul de torcretat. Aparatul de torcretare trebuie sa fie prevazut cu un separator de ulei care sa retina uleiul si impuritatile continute de aerul comprimat produs de compresor. ?upa terminarea lucrului aparatul de torcretare se va !oli si curata, de asemenea se va curata conducta de cauciuc si duza prin spalare cu apa si suflare cu aer conditionat. /e va da o atentie deosebita curatirii duzei, desfundandu-se toate orificiile acesteia, fara a le deforma. entru asi!urarea unei consistente uniforme a torcretului este necesar ca sursa de alimentare cu apa sa aiba debitul si presiunea indicata in cartea tehnica a utilajului.

entru prepararea amestecului uscat de torcretare se vor folosi mijloace mecanice. *impul de amestecare se va stabili astfel incat sa rezulte un amestec omo!en. *ransportul amestecului uscat de la locul de preparare la aparatul de torcretare trebuie facut in timp minim, cu mijloace adecvate, astfel incat sa nu apara modificari in compozitia amestecului. <. CONDITII TE=NICE PENTRU MORTARE SI BETOANE APLICATE PRIN TORCRETARE 6ompozitia mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se va stabili tinand seama de: - clasa betonului sau mortarului prescrisa prin proiect; - destinatia torcretului (protectia armaturilor, protectia suprafetelor de beton, protectia rocilor, etc); - clasa de rezistenta a cimentului; - !ranulozitatea a!re!atelor. repararea amestecului se va face la statii centralizate sau la fata locului, in functie de volumul lucrarilor. ?eterminarea compozitiei mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare consta in stabilirea !ranulozitatii a!re!atului si a dozajului de ciment; cantitatea de apa nu se stabileste initial, ea adau!andu-se in mortar sau beton la iesirea amestecului uscat din duza astfel inct sa rezulte un amestec omo!en, aderent si stabil pe suprafetele suport. ?ozarea componentilor se va face !ravimetric. ?ozajele de ciment folosite la confectionarea mortarelor aplicate prin torcretare se va stabili pe baza datelor indicate mai jos. 6lasa de rezistenta a cimentului (arimea !ranulelor a!re!atelor, mm 6lasa mortarului 3## ,## )## ,3,& #-, #-& )3,& #-, #-& )## )3& &##

?ozaje medii de ciment >!%mc )&# )3& )3& &## )7& )&# 5## &7& &3&

?eterminarea cantitatii de a!re!ate necesara pentru un mc de mortar se va face in functie de dozajul de ciment adoptat, considerand o densitate aparenta de cca. 3$## >!%mc si o cantitate de apa de cca. 3## litri. Nota: Mortarele se (or &t!l! a #a strat de a$orsa sa& la %rel&#rarea &lter!oara a s&%ra'etelor tor#retate 1(e ! %#t. > al #a!et&l&! de sar#!"!2. ?ozajele de ciment folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare se vor stabili pe baza datelor orientative, indicate mai jos: Clasa de re !ste"ta a #!$e"t&l&! (arimea !ranulelor a!re!atelor, mm 6lasa betonului 6 $3%$& (2c $&) 6 3#%3& (2c 3&) 6 3&%,# (2c ,#) 3209 #-7 # - $# # - $5 3209 #-7 ,7& )$& )"# # - $# ,&# )## )5# # - $5 ,3& ,"& ))#

?ozaje medii de ciment >!%mc )## ,"# ,5# )&# ),# )$# &## &3& &##

Nota: Do a;ele $ed!! de #!$e"t !"d!#ate $a! s&s a& &" #ara#ter str!#t !"'or$at!(? #lasa de re !ste"ta a .etoa"elor !"d!#ate la %#t. 3 al a#est&! #a!et de sar#!"! se (a deter$!"a #o"'or$ SR EN 123>)*3:2))3. ?eterminarea cantitatii de a!re!ate necesare pentru un mc de beton se va face in functie de dozajul de ciment adoptat, considerand o densitate aparenta de cca. 3,## >!%mc si o cantitate de apa de cca. $5# l%mc. ?e la prepararea amestecului pana la introducerea in aparatul de torcretare si aplicarea lui in lucrare nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. astrarea amestecului trebuie astfel facuta incat sa fie ferite de actiunea a!entilor atmosferici care pot altera sau modifica compozitia amestecului. Alimentarea aparatului de torcretare se poate face mecanizat sau manual. +. CONDITII TE=NICE IMPUSE SUPRA4ETEI SUPORT. PRE6ATIREA STRATULUI SUPORT 2etonul de!radat se stabileste conform prevederilor din cap. 3, sectiunea , din 81ormativul de proiectare pentru lucrari de reparatii si consolidare ale podurilor rutiere in exploatare9, ind 1 $#,-3##). +n cazul aplicarii torcretului pe o suprafata suport din beton, aceasta trebuie sa fie curatata de impuritati si de stratul superficial de lapte de ciment, realizandu-se o suprafata ru!oasa constand din: - demolarea, spituirea partilor de beton de!radat;

- frecare cu peria de sarma; - decaparea paramentelor prin orice procedeu altul decat buciardarea, care nu este recomandata. ulverizarea de materiale abrazive cu aer sau cu apa da cele mai bune rezultate. - armaturile aparente corodate se inlocuiesc sau se pastreaza si se curata cu peria de sarma (dispozitive la care se poate atasa o perie circulara) pana la luciu metalic. - curatirea prin spalare. +nainte de torcretare suportul trebuie sa fie umezit in adancime dar uscat la suprafata. ?aca este necesar, se efectueaza o decontaminare a suportului (eliminarea sarurilor de mare, a !hetii sau a ciupercilor). - este preferabil ca torcretarea betonului sa se faca in scurt timp dupa pre!atirea suportului. +n cazul aplicarii torcretului pe o suprafata suport din zidarie de caramida aceasta se va curata de impuritati prin periere, spalare cu apa sub presiune si jet de aer comprimat. /uprafata zidariei va fi mentinuta umeda cateva ore inainte de torcretare. Aplicarea torcretului se va face dupa svantarea suprafetei suport. +n cazul aplicarii torcretului direct pe roci, acestea se vor curata cu apa sub presiune si jet de aer comprimat, cu exceptia rocilor care se de!radeaza in contact cu apa, curatirea acestora facandu-se numai cu aer comprimat. +n cazul lucrarilor de reparatii si consolidari aplicarea torcretului se va face numai dupa completa indepartare prin cioplire a partilor de!radate; dupa indepartarea acestora, pana se ajun!e la o suprafata de beton rezistent, se va efectua o spalare cu apa sub presiune si cu jet de aer comprimat. +nainte de aplicarea torcretului trebuie sa se verifice si sa se consemneze in proces verbal de lucrari ascunse. - starea suprafetei suport in ceea ce priveste !radul de curatire, asperitatea suprafetei, etc. - starea armaturilor si corespondenta cu proiectul. - corecta montare, fixare si rezemare a cofrajelor si esafodajelor. - udarea cu apa si un!erea cofrajelor. :. CONDITII TE=NOLO6ICE DE APLICARE A MORTARELOR SI BETOANELOR

PENTRU TORCRETARE +nceperea sau reluarea operatiei de torcretare se va face prin re!larea consistentei amestecului prin manevrarea robinetului de apa, duza fiind orientata intr-o directie diferita de cea in care se afla suprafata de torcretat. 6and se obtine consistenta corecta a torcretului se indreapta duza aparatului spre suprafata de torcretat. +n !eneral orientarea duzei de torcretare trebuie sa fie perpendiculara fata de suprafata suport. +n cazul in care torcretul este armat, duza trebuie sa fie tinuta la un un!hi de cca. $& fata de perpendiculara la suprafata, pentru a favoriza patrunderea materialului in spatele armaturii. ?istanta la care se mentine duza fata de suprafata suport este cuprinsa intre &# cm si 3## cm, in functie de presiunea realizata de aparatul de torcretare la iesirea din duza. (uncitorul apropie sau indeparteaza duza de suprafata suport pana se obtine calitatea corespunzatoare a torcretului. Aplicarea straturilor de torcret se va face prin miscarea circulara a duzei in jurul unui ax perpendicular pe suprafata suport. (uncitorul trebuie sa aiba !rija ca materialul sa fie omo!en si repartizat uniform. +n cazul in care se constata ca materialul nu este omo!en muncitorul trebuie sa indeparteze duza de pe suprafata ce se torcreteaza, sa re!leze consistenta jetului de torcret corespunzator cerintelor si numai dupa aceasta sa revina pe suprafata ce se torcreteaza. 'a executarea torcretarii pe suprafetele verticale sensul se torcretare poate fi ales de la caz la caz in functie de conditiile locale; se recomanda aplicarea de jos in sus. +ndiferent de sensul adoptat, se vor lua masuri pentru evitarea murdaririi suprafetelor inca netorcretate. *orcretarea se executa in cel putin 3 straturi. rimul strat reprezinta o amorsa, cu rol de a asi!ura o aderenta mai buna si o reducere a cantitatii de material ricosat. Amorsa este constituita din ciment si nisip # - $ mm sau # - ) mm in parti e!ale, in !reutate (# - $ mm cand se torcreteaza mortar, # - ) mm cand se torcreteaza beton). /tratul urmator se aplica imediat dupa terminarea executarii amorsei. Erosimea straturilor de mortar variaza intre $ - , cm, iar a celor de beton intre 3 & cm in functie de indemanarea celui care aplica torcretul si conditiile tehnolo!ice locale (existenta plaselor de armatura, numarul barelor, diametrul barelor).

+n cazul in care nu se poate realiza !rosimea din proiect din al doilea strat, se aplica mai multe straturi de !rosimi mai reduse, astfel incat torcretul sa nu se desprinda de pe suprafata suport. /tratul urmator se aplica inainte de sfarsitul prizei cimentului din stratul anterior. +n caz ca s-a depasit acest timp, inainte de aplicarea stratului nou se va pre!ati suprafata conform prevederilor de la punctul N6onditii tehnice impuse suprafetei suportN. entru realizarea !rosimilor prescrise in proiect trebuie prevazute dispozitive care sa permita torcretarea pana la nivelul respectiv; se recomanda folosirea unor martori ri!izi. 'a intreruperea lucrului nu este admisa prelucrarea cu mistria a suprafetei torcretului in stare proaspata; reluarea lucrului dupa intarirea torcretului se va face dupa indepartarea materialului ricosat si curatirea suprafetei suport prin spalare cu apa si suflarea cu aer comprimat. @peratia de torcretare se va relua numai dupa svantarea suprafetei, aplicandu-se un strat de amorsare, conform prevederilor de mai sus. (aterialul rezultat din ricosare se va inlatura, nu este permisa utilizarea lui ; pentru torcretare se va prepara un nou amestec uscat. >. PRELUCRAREA SUPRA4ETEI TORCRETULUI0 TRATAREA ULTERIOARA entru a se evita deranjarea structurii si a aderentei de stratul suport, la mortarele sau betoanele aplicate prin torcretare nu se face, de re!ula, o finisare ulterioara. +n cazul in care suprafata ru!oasa rezultata la torcretare nu este acceptabila, fiind necesara o suprafata mai in!rijita, se poate face o prelucrare a suprafetei, cu luarea in consideratie a urmatoarelor masuri: - dupa terminarea torcretarii, se aplica un strat de mortar fin (cu nisip #%) mm) si de consistenta fluida, duza de torcretare fiind tinuta la o distanta mai mare (cca. $,&# m); - dupa cca. ,# minute de la aplicarea acestui strat de torcretare fin, in functie de !radul de finisare cerut se face nivelarea suprafetei cu un dreptar de lemn sau metalic. Aplicarea acestui mortar se va face la minimum )& minute de la improscarea ultimului strat torcretat. +n vederea protejarii mortarelor si betoanelor torcretate, pentru realizarea unor conditii favorabile de intarire, reducerea contractiei si evitarea fisurarii trebuie luate masuri pentru mentinerea torcretului in conditii de umiditate corespunzatoare. 'a

temperaturi sub ;&6 nu se mai face stropirea torcretului. Apa folosita pentru stropire trebuie sa corespunda conditiilor din /0 E1 $##":3##,. +n cazul in care dupa terminarea torcretarii, temperatura mediului ambiant scade sub ;&6, trebuie luate masuri de protejare a torcretului, prin acoperirea, cu prelate si incalzirea spatiului astfel incat temperatura mediului ambiant sa se mentina peste ;&6 timp de minimum 7 zile. +n cazul executarii lucrarilor de torcretare pe timp fri!uros, se vor respecta prevederile din 1ormativ 6 $5 - "). 1). CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR 1).1. Co"trol&l #al!tat!! la %rod&#erea .eto"&l&! /e va realiza conform cap. B din 1 #$3-$:3##7: *oate betoanele trebuie supuse controlului de productie sub responsabilitatea producatorului. 6ontrolul productiei cuprinde toate masurile necesare pentru mentinerea caracteristicilor betonului, in conformitate cu conditiile specificate. Ele includ: - selectarea materialelor - proiectarea betonului - productia betonului - inspectiile si incercarile - utilizarea rezultatelor incercarilor pe materiale componente, pe betonul proaspat si intarit si asupra echipamentelor - controlul de conformitate, pentru care prevederile sunt indicate la cap. " din 1 #$3-$:3##7. 1).2. Co"trol&l #al!tat!! l&#rar!lor de tor#retare 6ontrolul executarii si receptionarea lucrarilor de torcretare se executa pe baza prevederilor capitolului $7 din 6odul de practica 1E #$3-BB cu urmatoarele precizari: a. rincipalele obli!atii ce revin conducatorului tehnic al lucrarii in ceea ce priveste controlul calitatii in timpul executiei sunt: - sa verifice functionarea normala a instalatiilor de torcretare; - sa verifice calificarea echipei de torcretare;

- sa asi!ure buna desfasurare a lucrarilor de torcretare in conformitate cu prevederile prezentelor prevederi tehnice. b. Aerificarea calitatii mortarelor si betoanelor torcretate si a aderentei lor la suprafata suport se va face prin ciocanirea suprafetei. ortiunile care la aceasta verificare prezinta un punct do!it se vor indeparta si repara prin retorcretare. /uprafetele in cauza se vor prelucra asa cum este mentionat la pct. 7 al acestui caiet de sarcini. entru lucrari speciale, prin proiect se poate prevedea controlul calitatii torcretului prin carote extrase din lucrare. 11. LUCRARI PROVIZORII 'ucrarile care fac obiectul acestui caiet de sarcini si care se aplica pe infrastructurile%suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate, se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din : - schele, platforme suspendate si sprijiniri pe elemente de infrastructura%suprastructura; acestea au rolul de a asi!ura accesul personalului muncitor la locul de munca si de a depozita scule%materiale cu care se lucreaza la un anumit moment. +ntocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor. roiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul. 6onsultantul poate cere ca acesta sa-i fie predate in intre!ime sau pe parti, dar inaintea inceperii executiei. roiectul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa asi!ure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive; - sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva; - sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor; -sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie; Ln exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia 6onsultantului. lansele de executie trebuie sa defineasca !eometria lucrarilor provizorii ca si natura si caracteristicile tuturor elementelor componente. ?in planse trebuie sa rezulte urmatoarele:

- masurile luate pentru asi!urarea stabilitatii si protectia fundatiilor; - modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor; - reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a elementelor pe care sprijina; - sistemul de contravantuire ce trebuie asi!urat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni; - dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de re!lare, calare, demontare; ?in piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele: - specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti; - instructiuni de montare a lucrarilor provizorii; - instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea consecinte !rave asupra securitatii lucrarilor%lucratorilor. 11.1. Reali$area si utili$area lucrarilor "ro%i$orii 6alitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie sa corespunda standardelor in vi!oare. Antreprenorul are obli!atia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrarilor provizorii, atat cand se folosesc produse noi, cat si atunci cand se refolosesc materiale vechi, pentru care trebuie sa se !aranteze ca sunt echivalente unor materiale noi. +ntrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea lucratorilor. Antreprenorul are obli!atia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri. (aterialele de!radate se rebuteaza sau se dau la reparat in atelier de specialitate. +n acest din urma caz antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i atenueze responsabilitatea.

Anexa INDATORIRILE EC=IPEI DE LUCRU LA LUCRARILE DE TORCRETARE A MORTARELOR SI BETOANELOR $. +ndatoririle sefului de echipa sa urmareasca buna executare a lucrarilor de torcretare, cu respectarea intocmai a prevederilor din proiectul de executie al constructiei respective si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini; sa verifice montarea armaturilor si corespondenta acestora cu proiectul de executie, precum si pozitionarea lor corecta in timpul torcretarii; sa urmareasca pre!atirea materialului uscat si respectarea intocmai a compozitiei stabilite, precum si alimentarea esalonata cu material uscat, in functie de avansarea lucrarii si in masura in care materialul este solicitat la aparatul de torcretare. sa verifice calitatea torcretului, conform pct. $#.b. din caietul de sarcini.

3. +ndatoririle muncitorului de la duza sa se asi!ure ca suprafata suport pe care se aplica mortarul sau betonul torcretat este curata, fara resturi de material si tratata in conformitate cu prevederile proiectului de executie, sau%si ale prezentului caiet de sarcini; sa verifice daca presiunea aerului este uniforma si asi!ura viteza corespunzatoare a amestecului, pentru obtinerea unei bune compactitati; sa re!leze continutul de apa astfel incat amestecul de beton proaspat sa fie suficient de plastic ca sa se obtina o compactare buna si o ricosare scazuta, dar, in acelasi timp, sa se ajun!a la un raport A%6 cat mai scazut; sa mentina duza la o distanta corespunzatoare, cat mai corect perpendiculara pe suprafata, dupa cum permite tipul de constructie, spre a asi!ura maximum de compactitate cu minimum de material ricosat; sa asi!ure umplerea in intre!ime a cofrajelor, inclusiv a colturilor, cu material torcretat rezistent si compact si sa in!lobeze in beton armatura, fara ca in spatele acesteia sa ramana !oluri sau material poros, necompactat; sa dirijeze lucrul, comandand pornirea si oprirea fluxului de material; sa urmareasca uniformitatea debitarii amestecului uscat de catre aparatul de torcretare;

sa urmareasca indepartarea materialului ricosat de pe suprafetele pe care trebuie aplicat mortarul sau betonul torcretat.

,. +ndatoririle muncitorului ajutor la conducta sa manevreze in asa fel conducta de cauciuc in timpul operatiei de torcretare, incat sa permita circulatia nestanjenita a fluxului de material si sa asi!ure torcretarea mortarului sau betonului in conditii optime; sa respecte intocmai indicatiile date de muncitorul de la duza; sa inlature in permanenta materialul ricosat si sa pre!ateasca suprafata care urmeaza a fi torcretata.

). +ndatoririle muncitorului de la instalatia de torcretat sa cunoasca temeinic aparatura de torcretat (compresor, aparatul de torcretare), posedand cunostintele mecanice necesare; sa actioneze permanent instalatia de torcretare, astfel incat sa realizeze un flux continuu si uniform de material uscat; sa asi!ure presiunea necesara in aparat si pe conducta; sa alimenteze continuu, impreuna cu ajutorul sau, aparatul de torcretare, astfel incat sa asi!ure continuitatea lucrarii, sa se in!rijeasca ca materialul uscat sa nu fie pre!atit cu mai mult de cca. )&O5# minute inainte de introducerea lui in aparatul de torcretare; sa asculte%respecte solicitarile muncitorului de la duza in le!atura cu oprirea, pornirea si continuitatea fluxului de material uscat.