Universitatea Transilvania din Brasov Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor Afaceri Internationale

FONDUL MONETAR INTERNATIONAL SI IMPLI ATIILE A ESTUIA IN AR!ENTINA

Brasov" #$%%

UPRINS

%&FONDUL MONETAR INTERNATIONAL &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& '

1.1. SCURT ISTORIC AL FONDULUI MONETAR INTERNATIONAL..........................................................3 1.2. EVENIMENTE MAJORE IN EVOLUTIA IMPRUMUTURILOR FMI.......................................................5 1.3. OBIECTIVELE FONDULUI MONETAR INTERNATIONAL..................................................................6 1.4. ROLUL SI FUNCTIILE FONDULUI MONETAR INTERNATIONAL PE PLAN MONDIAL......................8 1.5. ORGANIZAREA F.M.I......................................................................................................................10 1.6. RESURSELE FONDULUI MONETAR INTERNATIONAL....................................................................11 1.7. INSTRUMENTELE DE IMPRUMUT ALE FMI....................................................................................13 1.8. PARTICULARITATI ALE IMPRUMUTURILOR FACUTE DE FMI.....................................................14 1. . OBLIGATIILE GENERALE ALE MEMBRILOR FMI!.........................................................................15

#&RELATIILE FONDULUI MONETAR INTERNATIONAL

AR!ENTINA&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %(
2.1. SITUATIA ARGENTINEI...................................................................................................................15 2.2. DATORIILE ARGENTINEI ...............................................................................................................1 2.3. DECIZII ALE FONDULUI MONETAR INTERNATIONAL CU PRIVIRE LA SITUATIA DIN ARGENTINA ................................................................................................................................................................21 2.4. CRITICI ADUSE FONDULUI MONETAR INTERNATIONAL ............................................................23

'&

ON LU)II&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& #*

1. FONDUL MONETAR INTERNATIONAL

%&%& Scurt istoric al Fondului Monetar International

FMI este o organizatie internationala care are 187 de tari membre, infiintata pentru a promova cooperarea monetara internationala, stabilitatea valutara si acorduri valutare sistematice, pentru a stimula cresterea economica si niveluri inalte de folosire a fortei de munca si pentru a acorda asistenta financiara temporara tarilor membre, in conditii adecvate, pentru a contribui la ajustarea balantei de plati. Fondul Monetar International a fost conceput in iulie 1944 la onferinta

!atiunilor "nite de la #retton$%oods, &"', la care au participat 44 de tari. Inca din timpul celui de$al doilea razboi mondial, au aparut preocupari pe plan international privind organizarea relatiilor valutar $ financiare internationale.(rin acordurile inc)eiate, onferinta monetara a prevazut infiintarea a doua organisme* Fondul Mondul International si #anca Internationala pentru +econstructie si ,ezvoltare. +olul principal in cadrul sistemului monetar international este detinut de FMI, prevazandu$se ca o tara nu poate deveni membru #.I.+.,., atata timp cit nu este membru al FMI. 'ctivitatea oficiala a FMI a inceput la l martie 1947, -a 1. noiembrie 1947,FMI la obtinut statutul de institutie specializata a /rganizatiei !atiunilor "nite, dupa ce 'dunarea 0enerala a /!" a aprobat 'cordul $Inc)eiat de 1 /&/ interveni direct in activitatea acestuia. cu FMI, /!" influenteaza activitatea FMI prin consultari si recomandari, /!" nu poate rearea FMI raspundea vointei comune a statelor aliate in perioada celui de$al doilea razboi mondial, in special &"' si Marii #ritanii, de a se instaura, dupa razboi, o ordine monetara care sa faciliteze reconstructia postbelica si sa permita evitarea crizelor economice si sociale din anii 1923. &$a urmarit deci crearea unei institutii internationale care, acordind asistenta financiara tarilor cu probleme in domeniul balantelor de plati, sa permita evitarea recurgerii, de catre acestea, la protectionism sau devalorizari competitive, ca metode de redresare a balantelor de plati. 'cordul a fost concretizat in 43 de articole, urmate
3

de amendamente ulterioare. Fondului Monetar International i s$a stabilit un statut juridic, conform caruia acesta are o deplina personalitate juridica, sistem de organe de conducere, un buget propriu si un mecanism procedural de decizie si interpretare a propriului statut. Fondul Monetar International a fost creat in mod oficial la 47 decembrie 194. cand 49 de state au ratificat statutul sau, adoptata la conferinta de la #retton %oods, dar activitatile sale financiare au inceput la 1 martie 1947, atunci fiind momentul sa participe toate statele suverane si independente. FMI este o organizatie international care este infiintata pentru a promova cooperarea monetara internationala, stabilitatea valutara si acorduri valutare sistematice, pentru a stimula cresterea economica si niveluri inalte de folosire a fortei de munca si pentru a acorda asistenta financiara temporara tarilor, in conditti adecvate de siguranta pentru a ajuta la ajustarea balantei de plati. In cadrul Conferintei de la Bretton Woods din anul 1944 s$au dezbatut mai multe proiecte de organizare a relatiilor valutar$financiare internationale ale diferitelor tari* $ (roiectul elaborat de catre departamentul 5rezoreriei &"' publicat in anul 1942 sub denumirea de planul White, preconiza formarea unui 6Fond de stabilizare al !atiunilor "nite si 'sociate7 din contributia tarilor membre, in vederea sprijinirii altor tari membre care inregistrau deficite e8terne si utilizarea etalonului aur$valutar9 $ (roiectul intocmit de e8pertii britanici, intitulat 6"niunea Internationala de learing7, denumit planul Keynes, publicat in anul 1942 care prevedea derularea relatiilor valutare ale tarilor membre prin intermediul conturilor desc)ise la aceasta institutie, emiterea unei monede internationale 6bancar7 si furnizarea ei in sc)imbul aurului9 $ (roiectul e8pertilor canadieni care stabilea formarea unei 6"niuni :alutare Internationale9 Planul delegatiei franceze intitulat Sugestii referitoare la relatiile monetare internationale.

%&#& Evenimente ma+ore in evolutia im,rumuturilor FMI

1 !! $ onferinta de la #retton %oods unde se pun bazele FMI si #I+,

1 !" $ 49 de guverne semneaza articolele din acordul FMI 1 !# $ Franta este prima tara care atrage fonduri de la FMI, urmata in acelasi an de 5arile de ;os, Me8ic, si +egatul "nit 1 "$ < au fost introduse 'cordurile stand$b=. #elgia a fost prima tara care a imprumutat .3 milioane dolari pentru a$si consolida rezervele internationale. 1 %& $ fondul infiinteaza >facilitatea financiara de compensare? pentru a ajuta tarile membre producatoare de bunurile de baza in urma unor deprecieri temporare a e8porturilor ca urmare a scaderilor de preturi. / componenta aditionala pentru a ajuta tarile sa se descurce cu crizele temporare in importurile de cereale a fost adaugata in 1981 1 % tragere 1 #1 $ &tatele "nite suspenda convertibilitatea dolarului in aur, care inc)eie sistemul rate de sc)imb fi8e 1 #! $ a fost introdusa >facilitatea e8tinsa a fondului? pentru a asigura asistenta pe termen mediu membrilor cu probleme la balanta platilor datorate slabiciunilor economice si care necesita reforme structurale pe termen lung. (erioada acordurilor e8tinse este de 2 ani cu posibilitatea e8tinderii la 4 ani. @en=a a fost prima tara care a beneficiat de acest tip de acord 1 ' $ FMI a ajutat tarile din centrul si estul 1uropei, zona baltica, +usia si alte tari ale fostei "niuni &ovietice pentru a$si transforma economiile din sistemul planificat in cel al economiei de piata. ' lucrat in parteneriat cu aceste tari pentru a le stabiliza si restructura economiile lucrand c)iar si la cadrul institutional si legal necesar pentru o economie de piata functionala. $ a raspuns la amenintarea reprezentata de o lipsa de lic)iditate

internationala, articolele din acord sunt modificate pentru a crea drepturi speciale de

1 FMI 1

$ $ Federatia +usa si alte12 din 14 state din fosta "niune &ovietica adera la

" $ "n imprumut de 18 miliarde dolari este negociat cu Me8ic pentru a ajuta

tara sa$si revina dintr$o criza a contului de capital 1 % $ FMI impreuna cu #anca Mondiala au lansat A Initiativa pentru tarile

sarace puternic indatorate? cu scopul de$a reduce datoriile tarilor celor mai sarace din lume la nivel acceptabil intr$un timp cat mai scurt. 1 #(1 ' $ FMI a acordat fonduri uriase totalizand mai mult de 2B miliarde oreei si 5ailandei pentru a$si realiza reformele si a$si stabiliza

de dolari Indoneziei,

economiile. In 1997 fondul a introdus A facilitatea rezervei suplimentare? pentru a ajuta tarile care au nevoie mare de finantare pe termen scurt datorate unor pierderi neasteptate de incredere pe piata reflectate in scurgeri de capital. 1 $ Fondul a introdus un nou instrument de criza $ liniile de credit

contingente. 'cestea sunt linii de precautie prin care membrii sunt antrenati sa atinga politici economice puternice pentru a obtine finantarea FMI pe termen scurt cand sunt amenintati de pierderi neasteptate de incredere datorita dificultatilor din alte tari. $))) $ 'u fost introduse o serie de masuri prin care FMI sa asigure un ajutor mai rapid in prevenirea si rezolvarea crizelor, dar si o mai buna utilizare a resurselor FMI. 433. $ FMI este de acord sa scuteasca de la plata datoriei in valoare de 2.2 miliarde dolari, 19 din cele mai sarace tari din lume.

%&'& O-iectivele Fondului Monetar International

In conformitate cu articolul 1 din statutul sau initial Fondul Monetar International are urmatoarele obiective principale 1* $ (romovarea cooperarii pe plan financiar printr$o institutie care asigura baza

mecanismului pentru consultatie si colaborare in privinta problemelor monetare internationale.

1

Relatii valutar-financiare internationale - P. Bran, Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti 1980, pg 8!

$ Facilitarea e8pansiunii si cresterii ec)ilibrate a comertului international si contributia la mentinerea unui nivel cat mai scazut al ratei somajului, cresterea venitului net si dezvoltarea resurselor productive ca obiectiv principal al politicii economice aplicate in tarile membre. $ (romovarea stabilitatii ratelor de sc)imb si evitarea deprecierii monedelor datorata sc)imbului de natura concurentiala. $ 'sistenta in stabilirea unui sistem multilateral de plata,care ar elimina anumite restrictii care incetinesc intensificarea comertului international. $ ,e a da incredere tarilor membre prin accesul temporar la resursele proprii, deci asigurandu$le sansa de a corecta neajunsurile e8istente in balanta de plati, fara ca statele acestea sa fie nevoite sa recurga la masuri disructive fata de proprietatea nationala si internationala. $ In concordanta cu cele mentionate mai sus sa micsoreze durata si gradul de dezec)ilibru in balanta de plati a statelor membre. Pentru realizarea acestor o*iecti+e ,-. 2* $ Monitorizeaza sc)imbarile si politicile economice si financiare in tarile

membre si la nivel global, si asigura consultanta in acest domeniu tarilor membre, avand ca baza cei .3 de ani de e8perienta. &pre e8emplu in analiza anuala a economiei japoneze pentru anul 4333, FMI sfatuieste guvernul japonez sa stimuleze cresterea economica prin pastrarea nivelului scazut al ratei dobanzii, incurajand restructurarea corporatiilor si bancilor si promovand concurenta. $ 'corda imprumuturi tarilor membre care au probleme in ajustarea balantei de plati, nu doar pentru a acorda ajutor financiar temporar, dar pentru a sustine ajustarea si reformarea politicii economice, actiune indreptata spre eliminarea defectelor si problemelor e8istente. &pre e8emplu* in timpul crizei financiare din 'sia C1997$1998D FMI actioneaza rapid pentru a ajuta @oreea printr$un imprumut de 41 miliarde E. $ 'sigura guvernelor si bancilor centrale ale statelor membre asistenta te)nica si posibilitati de trainig in acest domeniu de e8pertiza.&pre e8emplu ,upa colapsul
2

sa$si reformeze economia

""".i#f.org

"niunii &ovietice, FMI ajuta bancile centrale ale statelor baltice, +usia si ale altor foste state sovietice sa$si stabileasca un nou sistem de tezaurizare in trecerea la economia de piata.

%&.& Rolul si functiile Fondului Monetar International ,e ,lan mondial

F.M.I este asemenea multor altor institutii dominate de birocratie9 el a cautat permanent sa$si e8tinda sfera de actiune dincolo de limitele fi8ate initial. (e masura ce misiunea F.M.I. a depasit tot mai mult granitele domeniului sau de competenta in macroeconomie spre zona problemelor structurale, cum ar fi privatizarea, piata fortei de munca, reforma sistemelor de pensii etc., si sper zona mai vasta a strategiilor de dezvoltare, raportul de forte pe plan intelectual a inceput sa se sc)imbe foarte mult. 3 +olul pe care$l joaca FMI in sustinerea, procesului dezvoltarii deriva din functiile pe care acesta le are. 'ceasta institutie este principala forta pentru coordonarea si supraveg)erea politicilor monetare si fiscale internationale. 5otodata, FMI s$a implicat activ si in procesele de reforma din tarile aflate in tranzitie, aceasta institutie avand un rol determinant in asigurarea unui dialog fructuos in vederea analizarii problemelor cu care se confrunta aceste tari si stabilirii celei mai adecvate strategii pentru solutionarea acestor probleme.

Rolul FMI este: F Monitorizeaza sc)imbarile si politicile economice si financiare in tarile membre si la nivel global,si asigura consultantie in acest domeniu tarilor membre, avind ca baza cei .3 de ani de e8perienta. F 'corda imprumuturi tarilor membre care au probleme in ajustarea balantei de plati,nu doar pentru a acorda ajutor financiar temporar, dar pentru a sustine ajustarea si reformare politicii economice , actiune indreptata spre eliminarea defectelor si problemelor e8istente.
3

$.E. %tiglit& ' (lo)ali&area ' sperante si de&ilu&ii ' Ed. Econo#ica, Bucuresti, 00*, pag. 81

F 'sigura guvernelor si bancilor centrale ale statelor membre asistenta te)nica si posibilitati de trainig in acest domeniu de e8pertiza. onform statutului F.M.I., tarile membre pot utiliza resursele sale numai pentru acoperirea unui deficit al balantei conturilor curente, specificandu$se e8pres, in articolul :I, ca nici un membru nu va putea utiliza resursele Fondului pentru iesirile importante sau prelungite de capitaluri. orespunzator acestor principii si precizari, ,rinci,alele functii ale F&M&I& sunt* su,rave/0erea ,oliticilor financiar valutare $ functia initiala a F.M.I., care presupune consultari periodice intre tarile membre si specialistii Fondului cu privire la situatia balantei de plati, a sistemului monetar, preturi, somaj, strategii de dezvoltare, reforma, curs de sc)imb etc. Fondul este obligat sa supraveg)eze atat sistemul monetar international in vederea asigurarii functionarii efective si operativitatii acestuia, cat si respectarea de catre fiecare membru a obligatiilor ce ii revin din trei din principiile adoptate de catre F.M.I., respectiv* obligatia membrilor de a se abtine de la manipularea ratelor de sc)imb, interventia pe propriile piete de sc)imb pentru a contracara dezordinea monetara si respectarea interesului celorlalte tari, ale caror monede pot fi afectate. asistenta financiara $ consta in acordarea dreptului unei tari de a cumpara moneda proprie a altei tari, cu obligatia de a$si rascumpara moneda nationala intr$un anumit interval de timp. ,aca initial au beneficiat de asistenta financiara tarile vest europene distruse de cel de$al doilea razboi mondial, in prezent, cererile de asistenta financiara vin in cvasi$majoritatea lor de la tarile in dezvoltare. reditele acordate de catre F.M.I. sunt pe termen mediu C4$. aniD sau lung C4$13 aniD si se solicita garantii specifice pentru rambursare. 0arantiile constau in obligatia guvernului tarii receptoare de a respecta anumiti indicatori de stabilitate macroeconomica, definiti in cadrul strategiei proprii de relansare economica sau in cooperare cu specialistii Fondului. Indicatorii respectivi vizeaza politica monetara, fiscala, bugetara, politicile structurale prin prisma dezec)ilibrelor care afecteaza balanta de plati. 'ccesul la resursele financiare ale F.M.I. depinde atat de conditiile impuse de functionarea Fondului, cat si de adoptarea unor masuri de ajustare care sa asigure solutionarea dezec)ilibrelor e8istente. asistenta te0nica se realizeaza prin*
9

F trimiterea gratuita de specialisti in domeniile specifice de e8pertiza ale F.M.I. F pregatirea si formarea functionarilor publici9 in acest scop functioneaza in cadrul Fondului doua institutii specializate, cu sediul la %as)ington si la :iena, care ofera gratuit cursuri de specializare in domenii cum ar fi finantele publice, ajustarea balantei de plati, programe financiare etc. F consultanta pe probleme monetare si financiare.

%&(& Or/ani1area F&M&I&

F.M.I. este condus de urmatoarele 2 organisme 4* Consiliul de Guvernare < in care fiecare tara membra este reprezentata, este cea mai mare autoritate in cadrul FMI, se intruneste anual odata cu Intalnirea 'nuala a FMI si a #ancii Mondiale. Fiecare stat mambru stabileste un guvernator C de obicei ministrul de finante sau presedintele #ancii lasand deciziile de zi cu zi onsiliului 18ecutiv. (robleme c)eie cu privire la sistemul monetar international sunt luate in considerare de 4 ori pe an intr$un comitet al 0uvernatorilor numit Comitetul Financiar Monetar International C MFID. "n comitet comun monetara si alte probleme ce privesc tarile in curs de dezvoltare. Consiliul Executiv este alcatuit din 44 de directori e8ecutivi, impreuna cu un director care prezideaza acest consiliu. 1i se intalnesc de obicei de 2 ori pe saptamana, in sesiuni ce au ca durata o zi intreaga, si c)iar si mai des daca este necesar. Intalnirile au loc la sediul organizatiei in %as)ington ,. . (rincipalele state membre au reprezentanti in acest consiliu in mod permanent, celelalte 1B locuri fiind alese pe termen de 4 ani de grupuri de state. &pre deosebire de alte institutii de acest gen care folosesc principiul$ fiecare stat are un vot < in cadrul FMI votul fiecarui stat este proportional cu marimea capitalului varsat. 'stfel, principalele membre au un loc permanent in acest onsiliu, celelalte 1B locuri fiind impartite intre restul statelor membre, dierctorii fiind 'lesi pentru perioade de 4 ani pe grupuri de tari.
4

entraleD si un guvernator alternativ.

onsiliul de 0uvernare decide cum se procedeaza in cazul problemelor majore,

al

onsiliului

0uvernator si al #ancii Mondiale raporteaza 0uvernatorilor sc)imbarile de politica

Relatii valutar-financiare internationale - P. Bran, Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti 1980,, pg 19+-198

10

onsiliul e8ecutiv isi alege un presedinte si unul sau doua ajutoare directe pentru acesta dintre proprii membri.'cesta conduce afacerile FMI sub directivele intregului consiliu pe care il prezideaza. ,ocumentele care asigura baza deliberarilor facute de civili din diferite state. onsilul 18ecutiv si cel

de 0uvernare sunt realizate de &taff$ul FMI care cuprinde peste 4833 de angajati

%&*& Resursele Fondului Monetar International

+esursele FMI vin in mare parte din capitalul subscris pe care statele il depun cand intra in aceasta organizatie, sau din revizuiri periodice ale acestor cote care pot fi marite. &tatele membre platesc 4.G din capitalul subscris in C,&5D ,repturi &peciale de 5ragere, sau monede de circulatie internationala cum ar fi dolarul american sau =enul japonez9 in ceea ce priveste restul de 7.G al sumei FMI poate cere statului respectiv sa il plateasca in moneda nationala. 'ceste cote platite determina puterea votului detinuta de un stat in cadrul FMI, cantitatea de bani cu care acesta poate fi finantat in caz de nevoie, sau c)iar procentul detinut in ,repturi &peciale de 5ragere. 'stfel cota platita de noii membrii este proportionala cu marimea relativa a economiei statului in cadrul economiei mondiale. ,eci &.".' avand cea mai puternica economie contribuie cu cea mai mare parte din totalul cotelor, adica 17,BG. otele sunt revizuite la fiecare . ani. In urma unei majorari cu 4. G a cotei de subscriere incepand cu 44 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridica in prezent la apro8imativ 24. miliarde dolari &"'. FMI raspunde in fata guvernelor din tarile membre. /rganismele de conducere sunt* onsiliul 0uvernatorilor, omitetul Financiar si Monetar International si onsiliul 0uvernatorilor, onsiliul 18ecutiv. In varful structurii organizationale se afla

format din guvernatorii bancilor centrale sau ministrii de finante din fiecare dintre cele 184 de state membre. 5oti guvernatorii se intalnesc o data pe an in cadrul Intalnirii

11

'nuale a FMI si a #ancii Mondiale. conduce activitatile curente.

onsiliul ,irector este format din 44 de membri si

ele cinci tari cu cea mai mare cota de participare < &.".'., Marea #ritanie, 0ermania, Franta si ;aponia < au dreptul la cate un director permanent fiecare. FMI detine o cantitate relativ mare de aur, printre activele sale, nu numai pentru motive de soliditatea financiara, dar si pentru a satisface contingente neprevazute. FMI are 132.4 milioane uncii C2,417 tone metriceD de aur, in valoare de apro8imativ 82 miliarde dolari la sfarsitul lunii august 4339, devenind al treilea mare titularul oficiale de aur din lume. 5arile care au aderat la FMI intre 194. si 1971 au convenit sa mentina ratele lor de sc)imb raportate in termeni de dolar si, in cazul &tatelor "nite, valoarea dolarului in termeni de aur. 'cest sistem de Hvaloare paritaraH a incetat dupa 1971. ,obanzile si comisioanele constituie o alta resursa a FMI, a carei marime depinde de volumul creditelor acordate si de evolutia ratelor dobanzii. 'supra creditelor astfel acordate, FMI percepe un comision bancar de 3,.3G aplicat o singura data asupra sumelor acordate si o dobanda ce variaza intre 1 si .G pe an, in functie de marimea creditului si de perioada de utilizare a acestuia. ,e asemenea vanzarile de aur sunt destinate , sa mareasca resursele Fondului intr$o anumita valuta pentru a face fata solicitarilor deosebit de mari intr$o moneda. ,e curand, FMI a anuntat vanzarea graduala a 191,2 tone aur pe pietele financiare, cu scopul de a strange resursele necesare acordarii de imprumuturi. 5 (retul aurului a crescut de curand, FMI a anuntat vanzarea graduala a 191,2 tone aur cu peste 43G in ultimii doi ani. :anzarea pe piata desc)isa face parte dintr$ un program lansat anul trecut de FMI pentru a strange resurse si va fi efectuata treptat, pentru a se evita producerea de turbulente pe piata aurului. Fondul a anuntat anul trecut ca va vinde 432,2 tone de aur, cantitate ec)ivalenta cu o optime din totalul rezervelor, pentru a diversifica sursele de venituri si a asigura credite ieftine pentru statele sarace. (ana in prezent, metalul pretios nu a fost disponibil decat

,ttp-..""".#ediafa/.ro.econo#ic.f#i-nu-#ai-are-)ani-pentru-i#pru#uturi-**080**

12

pentru bancile centrale. India, cel mai mare consumator de aur al lumii , Insulele Mauritius si &ri -anIa au ac)izitionat, in total, 414 tone din aurul vandut de FMI. Imprumuturile constitue o alta sursa a Fondului, utilizata in cazul in care disponibilitatile sale devin insuficiente comparativ cu solicitarile de credite ale tarilor membre. Imprumuturile pot fi solicitate de la tari membre, de la alte organizatii sau pe baza unro aranjamente.

%&2& Instrumentele de im,rumut ale FMI

FMI asigura imprumuturi sub o varietate de facilitati care au evoluat de$a lungul anilor pentru a satisface complet nevoile statelor membre. ,urata, termenul de plata al datoriei si conditiile de imprumut atsate acestor facilitati variaza reflectand tipul balantei de plati si circumstantele carora se adreseaza. (olitica transelor de credit cuprinde, in principal, urmatoarele facilitati 6* Acordurile Stand3-4 formeaza miezul politicii de imprumut al FMI. "n acord &tand$#= asigura un stat membru ca poate sa obtina o cantitate de bani stabilita, de obicei in termen de 14$18 luni, pentru a rezolva probleme pe termen scurt in ceea ce priveste balanta de plati. Linii de credit contin/ente . -inii de precautie prin care membrii sunt antrenati sa atinga politici economice puterni8e pentru a obtine finantarea FMI pe termen scurt cand sunt amenintati de pierderi neasteptate de incredere datorita dificultatilor din alte tari. Asistenta de ur/enta. Introdusa in 19B4 pentru a ajuta membrii sa se descurce cu probleme de plati datorita unor dezastre naturale, aceasta forma de asistenta a fost e8tinsa in 199. pentru membrii care au > iesit? din conflicte militare cu capacitatea institutionala si administrativa precara. In prezent, imprumutatii de FMI sunt fie tari in curs de dezvoltare, tari in tranzitie de la planificarea centralizata la sistemul economiei de piata ori tari care se

(eorge 1arin - Econo#ia 1ondiala, Editura 2ndependenta econo#ica, 199!, pag. 10* - 10+

13

refac din crize financiare.Multe din aceste tari au acces limitat la pietele de capital internationale datorita dificultatilor economice. 5ermenele stricte impuse de F.M.I. se datorau in parte numeroaselor cazuri in care guvernele promisesera sa faca anumite reforme, dar vazandu$se cu banii, uitasera de ele9 alteori termenele stricte contribuiau la accelerarea ritmului sc)imbarilor. 7

%&5& Particularitati ale im,rumuturilor facute de FMI

FMI nu este o agentie de intrajutorare sau o banca de dezvoltare. Imprumuta pentru a$si ajuta membrii sa se descurce cu probleme la balanta de plati sau pentru a reface cresterea economica sustinuta. &pre deosebire de imprumuturile agentiilor de intrajutorare fondurile FMI nu sunt alocate pentru activitati sau proiecte particulare. 'cordarea imprumuturilor FMI sunt conditionate de anumite politici precum aceea in care tara imprumutata trebuie sa adopte politici pentru a corecta balanta platilor. 'stfel aceste conditii asigura ca tara respectiva nu va amana deciziile grele, sau nu va acumula in continuare datorii si va putea sa devina puternica si astfel va putea restitui creditul. 5ara imprumutata si FMI trebuie sa se inteleaga in privinta politiclor economice ce sunt necesare. FMI aloca fondurile in transe legate de nevoile tarii respective in politicile economice adoptate.Imprumuturile FMI sunt temporare. In functie de facilitati, imprumuturile pot fi pe perioade de sase luni sau de ma8im patru ani. (erioada de rambursare este intre 2 J ani si . ani pentru imprumuturile pe termen scurt C pentru acorduri stand$b=D sau 4 K ani si 13 ani pentru imprumuturile pe termen mediu C pentru acorduri e8tinseD, dar in noiembrie 4333 onsiliul 18ecutiv a fost de acord sa introduca perspectiva unor durate de rambursare mai mici* intre 4 J si 4 ani pentru acorduri stand$b= si intre 4 K si 7 ani pentru acorduri e8tinse.

$.E. %tiglit& ' (lo)ali&area ' sperante si de&ilu&ii ' Ed. Econo#ica, Bucuresti, 00*, pag. 9!

14

FMI asteapta ca imprumutatii sai sa dea prioritate rambursarii imprumuturilor sale. 5ara imprumutata trebuie sa rambueseze banii la data stabilita pentru ca fondul sa poata imprumuta si alte tari care au nevoie de fonduri. In majoritatea cazurilor cand FMI aproba acordarea imprumuturilor inseamna ca tara respectiva se afla pe drumul cel bun in politica economica si astfel sunt incurajati investitorii straini sa investeasca in tara respectiva

%&6& O-li/atiile /enerale ale mem-rilor FMI87

evitarea restrictiilor asupra platilor si transferurilor curente, afara in cazul in care FMI este de acord cu ele9 evitarea practicilor valutare discriminatorii sau a cursurilor valutare multiple, afara de cele autorizate de stat sau aprobate de Fond9 convertirea soldurilor in moneda nationaladetinute de o alta tara membra, in cazurile prevazute de statut9 furnizare de informatii cu privire la principalii indicatori economici si financiari ai tarii, necesare penru activitatea Fondului si pregatirea de studii pentru sprijinirea politicii membrilor de indeplinire a obiectivelor FMI. Fiecare tara membra mai este obligata sa efectueze varsamantul integralal cotei de participare, stabilita de acord cu FMI pe baza unor indicatori economici si financiari si a comparatiei cu tarile care au un nivel similar de dezvoltare si a majorarilor de cota. ota este e8primata in ,.&.5.si se ac)ita in general in proportiede 4. G in ,.&.5. sau valuta, iar 7.G in moneda nationala.

#& Relatiile Fondului Monetar International cu Ar/entina

#&%& Situatia Ar/entinei
riza economica din 'rgentina a reprezentat o situatie financiara precara ce a afectat economia tarii in perioada de la finele anilor 693 si inceputul 4333. -a nivel macroeconomic, perioada de criza a inceput cu scaderea (I#$ului real din 99 si a culminat cu revenirea la cresterea (I#, dar inceputurile prabusirii economiei din 'rgentina si efectele sale asupra populatiei s$a declansat cu mult inainte.
8

""".i#f.org

15

'rgentina a fost subordonata unei dictaturi de tip militar Calternand cu guverne democratice slabe de scurta durataD de$a lungul a multi ani, fapt ce a avut ca rezultat probleme economice de amploare. In timpul (rocesului !ational de +estructurareC197B$1982D fonduri uriase au fost contractate pt bani ce s$au pierdut mai tarziu in cadrul unor proiecte nefinisate, +azboiul FalIlands, si trecerea datoriilor private in administrarea statului9 in aceasta perioada, a fost introdusa o platforma economica neoliberala. In 1982, democratia in tara a fost restabilita odata cu alegerea presedintelui +aul 'lfonsin. !oile planuri de guvernare vizau stabilizarea economiei 'rgentinei, inclusiv introducerea unei noi monede nationaleC'ustral, prima moneda ce nu amintea de peso in componenta eiD pentru care se cereau noi imprumuturi. In final, statul s$a dovedit incapabil sa plateasca dobanda pt aceasta datorie si increderea in 'ustral s$a prabusit. Inflatia, care era stabilizata la 13$43G pe luna, a inceput sa varieze iesind de sub control. In Iulie 1989, inflatia 'rgentinei a atins 433Gintr$o singura luna, dominand procentele pana la .333G pe an. In timpul guvernarii 'lfonsine, rata somajului nu a scazut considerabil9 dar veniturile reale au scazut Cpana la cel mai mic nivel din .3 aniD. -a inceputul anului 1991, masurile e8ecutivului au stabilit valoarea monedei argentiniene la 13.333 australi la un dolar american. Mai mult, orice cetatean putea merge la banca pentru a cere orice cantitate de lic)iditate in moneda locala sa fie sc)imbata in ec)ivalentul in dolari. (entru a asigura stabilitatea cursului de sc)imb, #anca entrala era obligata a detine o rezerva valutara de acelasi nivel ca si lic)iditatea aflata in circulatie. &copul acestei masuri a fost acela de a asigura acceptarea monedei locale, avand in vedere ca incepand cu anii 1989 si 1993, care au marcat nivele ma8ime de inflatie, oamenii au inceput sa o refuze la plata, cerand in sc)imb dolari americani. +egimul onsiliului Monetar a fost stabilit ulterior prin lege C-egea onvertibilitatiiD, care a stabilit peso$ul ca moneda 'rgentinei si avand o valoare monetara fi8ata prin lege la valoarea dolarului american. (entru a asigura rata de sc)imb fi8a, consiliul a pastrat dolari in rezerva, neputand e8tinde oferta de pesos fara o crestere ec)ivalenta in dolarii pe care$i detinea. &istemul consiliului monetar a aparut atractiv din cauza ratelor absurde ale inflatiei in anii 1983, cu cresteri de pret de pana la 433G pe luna. (rin limitarea cresterii ofertei de bani, sistemul a >disciplinat? rata inflatiei.
16

a rezultat al legii convertibilitatii, inflatia a scazut brusc, stabilitatea preturilor a fost asigurata si valuarea monedei a fost pastrata. 'cest lucru a crescut calitatea vietii pentru multi cetateni, care acum isi permitea sa plece in afara, sa cumpere bunuri importate sau sa ceara credite in dolari la rate de dobanda foarte scazute. ,ar 'rgentina avea datorii internationale de platit si trebuia sa imprumute in continuare bani. ursul fi8 a dus la ieftinirea importurilor, dar si la cresterea somajului. In acest timp c)eltuielile guvernamentale au continuat sa fie ridicate. ,atoria publica a 'rgentinei a crescut foarte mult in timpul anilor 793 si tara nu a dat semne ca ar fi capabila sa plateasca datoria. 1vaziunile fiscale si spalarea de bani e8plica o mare parte din iesirea fondurilor spre bancile offs)ore. &$a creat un comitet care a inceput o investigatie in legatura cu acuzatiile la adresa guvernatorului #ancii 'rgentinei. Flu8ul monetar care a provenit din privatizari se terminase si dupa 1999 e8porturile 'rgentinei, afectate de devaluarea monedei #raziliei si o reevaluare internationala considerabila a dolarului american. ,eja in 1999, noul presedinte ales s$a confruntat cu o tara in care somajul a crescut la nivele critice si efectele cursului de sc)imb fi8 se vedeau din plin. In 1999 (I#$ul 'rgentinei a scazut cu 4G si tara a intrat in recesiune. &tabilitatea economica s$a transformat in stagnare economica Cc)iar in deflatie uneoriD si masurile economice luate nu au facut nimic pentru a evita acest lucru, c)iar continuand Cabandonarea politicile economice ale predecesorilor acestora. &olutia posibila politica?. riza financiara din 4331$4334 a culminat cu prabusirea (lanului de convertibilitate9 stabilit in 1991, ing)etarea depozitelor bancare si implicit cea mai mare datorie e8terna din istoria lumii economice. In mai 4331, 21G din totalul fortei de munca era fie in somaj, fie doar partial angajata. (ana in mai 4334, aceasta cifra a urcat la 43,1G. Multi dintre acesti noi someri erau din clasa de mijloc si, datorita entrale a 'rgentinei ca si o parte a consiliului guvernatorilor care nu au reusit sa investig)eze cazurile de spalare de bani din sistemul financiar al

cursului fi8 printr$o devaluare voluntara a peso$uluiD a fost considerata o Asinucidere

Planul de converti)ilitate se refera la politica 3onsiliului 1onetar 4rgentinian de ancorare a pesoului la dolarul a#erican intre 1991 si 00 intr-o incercare de eli#inare a ,iperinflatiei si sti#ulare a cresterii econo#ice.

17

salariilor in scadere si ing)etarii activelor bancare, au devenit saraci pentru prima data. In cele din urma, satuli de reducerile mari din programele sociale si cu o rata oficiala de somaj apropiata de 43G, argentinienii au iesit in strada in semn de protest. !oile politici economice ale guvernului, care limitau suma de bani pe care oamenii o puteau retrage din conturile bancare, au fost cele care au declansat starea de tensiune. 'u urmat demonstratii politice in toata tara. -a o zi dupa ce au inceput demonstratiile Ministrul 1conomiei, ,omingo avallo, a demisionat9 la cateva zile dupa, (resedintele Fernando de la +ua i$a urmat e8emplul. In urma demisiilor, un guvern interimar realizat in graba a declarat imediat incapacitatea de plata a datoriei e8terne de 1.. de milioane de dolari a 'rgentinei, cea mai mare datorie declarata in incapacitate de plata din istorie. !oul guvern a promis de asemenea un program de angajare a fortei de munca in lucrari publice si a anuntat planul de a emite o noua moneda, argentino, care ar circula in paralel cu pesoul argentinian si dolarul &"'. Instabilitatea economica se accentua iar planul argentino a fost abandonat. !oul program de lucrari publice a incercat prea putin sa rezolve faptul ca venitul pe cap de locuitor scazuse cu 14G din 1998. -a nivel politic, cea mai infocata dezbatere a avut loc in timpul alegerilor urmatoare Cspectrul programat din Martie 4334 pana in /ct 4332 Cdata initiala pt terminarea mandatului ,e la +uaD.1c)ipa de economisti a lui +odrLguez &aM a venit cu un plan menit sa pastreze sistemul convertibilitatii, poreclit (lan A a 5reia Moneda?. 'cesta consta in crearea unei noi monede, ne$convertibila, numita Ar/entino, coe8istand cu pesos convertibil si dolarul american. 'ceasta urma sa circule ca bani lic)izi Ccecuri, bilete la ordin sau alte instrumente puteau fi numite in pesos sau dolari, dar nu argentinosD si ar fi fost partial garantata cu (roprietati de stat federale$ Cfederall=$managed land D aceste trasaturi erau de asteptat sa contrabalanseze tendintele inflationiste. /rgentinos avand statutul de moneda legale s$a folosit pt a rascumparaNcompensa moneda complementara deja aflata in circulatie $ acceptarea carora ca mijloc de plata era destul de nedreapta. &e spera ca pastrarea convertibilitatii va restabili increderea publica, in timp ce natura non$convertibila a
18

acestei monede ar permite o masura de fle8ibilitate fiscalaCnegandita in termeni de pesosD care ar ameliora recesiunea economiei. riticii au numit acest plan totala Adepreciere controlata? 9 sustinatorii au contracarat precizand ca, din moment ce se controleaza o devalorizare, aceasta este, probabil, cea mai delicata problema, iar aceasta critica a fost o lauda mascata. In 4334 'rgentina inca se confrunta cu incertitudine pe scara larga atat la nivel politic cat si economic. (e termen scurt, multi se asteaptau la cresterea somajului, la inflatie severa, sau ambele. ,e asemenea, moneda 'rgentinei ramanea e8trem de instabila. ,upa ce a e8perimentat cu mai multe cursuri de sc)imb diferite, guvernul ,u)alde i$a permis pesoului sa HpluteascaH. 'cesta a scazut de la valoarea sa anterioara Cunu la dolarD pana la doi la dolar pe piata libera iar devalorizarea continua. alitatea vietii a unui argentinian de rand s$a diminuat proportional9 multe afaceri s$au inc)is s$au au dat faliment, multe produse importate au devenit practic inaccesibile, iar salariile erau la nivelul de dinainte de criza.

#&#& Datoriile Ar/entinei

'rgentina a intrat intr$o recesiune de durata incepand cu 1998, dar FMI a continuat, neclintit, sa$i acorde sprijinul sau financiar. FMI a oferit HmiciH imprumuturi10, cum ar fi 4,8 miliarde dolari la inceputul lui 1998, cand dificultatile economice ale tarii au inceput sa apara. In martie 4333, un '&# de trei ani pentru 7.4 miliarde dolari a fost aprobat si, in ianuarie 4331, aceasta a crescut la 12.7 miliarde dolari. In acelasi timp,timp, o finantare suplimentara a fost aranjata de la surse private si oficiale. :aloarea totala a finantarii a fost estimata oficial la 29 miliarde dolari, determinand guvernul sa foloseasca cuvantul HblindajH CscutD, in caracterizarea

10

E55 65acilitatea de credit e/tinsa7 este o facilitate de finantare a 512-ului care spri8ina progra#ele pe ter#en #ediu al caror scop este incercarea de depasire a dificultatilor privind )alanta de plati generate de de&ec,ili)rele #acroecono#ice si pro)le#ele structurale.

19

pac)etului. In septembrie 4331, aranjamentul a crescut de la 8 miliarde dolari la 44 miliarde dolari, cu pana la 2 miliarde dolari rezerva pentru a fi utilizati in sprijinul operatiunii de restructurare a datoriei. In decembrie 4331, revizuirea programului nu a fost finalizata si sprijinul FMI catre 'rgentina a fost efectiv taiat. ,aca o tara nu atinge anumite standarde considerate minime, F.M.I. isi suspenda ajutorul, iar cand se intampla asa, alti donatori fac de obicei la fel. ,aca deficitul este foarte maresi inflatia e8trem de inalta, e8ista pericolul ca banii sa nu fie c)eltuiti cum trebuie. 0uvernele care nu reusesc sa$si gestioneze economiile in general nu stiu nici ce sa faca cu ajutorul strain. 11 5rebuie adaugat ca FMI si$a conditionat generozitatea* guvernul argentinian trebuia sa mentina o politica monetara severa si sa continue sa$si inaspreasca politica fiscala, prin eliminarea deficitului bugetar. CFMI considera reducerea deficitului c)eia stabilitatii macroeconomice precum si c)eia cresterii economiceD. u economia aflata in cadere libera si veniturile fiscale scazand drastic, singura modalitate pentru a ec)ilibra bugetul a fost aceea de a reduce c)eltuielile guvernamentale. -a inceputul lunii iulie 4331, c)iar inainte de a face o emisiune masiva de titluri de stat, oficialii argentinieni au anuntat reduceri de buget in valoare totala de 1.B miliarde dolari Capro8imativ 2G din bugetul federalD, sperand ca vor linisti astfel investitorii si vor permite ratelor dobanzii sa scada. u toate acestea, investitorii au interpretat reducerile ca pe un semn de agravare a crizei iar obligatiunile puteau fi vandute doar la rate ale dobanzii ridicate C14G, in comparatie cu 9G in obligatiuni similare vandute cu doar cateva saptamani inainte de anuntarea reducerilor bugetareD . (ana in decembrie, efortul de a ec)ilibra bugetul a determinat reduceri bugetare mult mai severe9 guvernul a anuntat o reducere draconica de 9.4 miliarde dolari din c)eltuieli, sau apro8imativ 18G din intregul buget. u aceste reduceri, guvernul a eviscerat programele sociale si a redus mare parte din cerere. -a mijlocul lunii decembrie, guvernul a anuntat ca va reduce salariile angajatilor din sectorul public cu 43G precum si pensiile. In acelasi timp, agravarea crizei a starnit temeri potrivit carora 'rgentina ar putea renunta la sistemul
11

$. %tiglit& ' (lo)ali&area ' sperante si de&ilu&ii- Ed. Econo#ica, Bucuresti, 00*, pag. !1

20

consiliului monetar alegand sa devalorizeze pesoul. 'sadar guvernul, pentru a impiedica oamenii sa$si sc)imbe pesosii in dolari, a trecut la limitarea retragerilor bancare12. 'ceasta a fost picatura care a umplut pa)arul ducand la evenimentele din 19 respectiv 43 decembrie 4331. 5oate aceste evenimente s$au petrecut intr$o tara pe care FMI o vedea ca un model de dezvoltare si reforma a pietei libere.

#&'& Deci1ii ale Fondului Monetar International cu ,rivire la situatia din Ar/entina
(otrivit unui raport emis de departamentul de audit intern al FMI pe data de 49 iulie 433413 modul in care Fondul Monetar International a manevrat criza din 'rgentina a aprofundat cu siguranta criza economica aruncand milioane de argentinieni in saracie provocand )aos politic in toata tara. >+olul jucat de Fondul Monetar International merita o atentie speciala din cel putin trei motive. In primul rand, spre deosebire de cazurile din Indonezia si oreea, unde FMI$ul nu a avut nici o implicare in vreun program de$a lungul anilor care au precedat criza, in 'rgentina Fondul a fost angajat aproape continuu in programe incepand cu 1991. In al doilea rand, din nou, spre deosebire de celelalte cazuri, criza din 'rgentina nu a e8plodat brusc. &emne ale posibilelor probleme au fost evidente, cel putin incepand cu 1999, ceea ce a determinat guvernul sa caute un nou 'cord &tand$#=14C&#'D cu FMI la inceputul anului 4333.

12

El Corralito a fost nu#ele dat ing,etarii conturilor )ancare si #ai ales a depo&itelor in dolari a#ericani, de catre (uvernul 4rgentinei, intre dece#)rie 001 si dece#)rie 00 , cand tara era intr-o cri&a financiara. 3uvantul vine de la cuvantul 9corral care insea#na acelasi lucru in spaniola si engle&a, si anu#e 9tarc6aceasta #asura a fost i#ple#entata de Do#ingo 3avallo, #inistru al Econo#iei intre 1991 si 001, cel care a i#ple#entat si Planul de converti)ilitate7
13

,ttp-..""".i#f.org.e/ternal.np.ieo. 000.arg.eng.pdf.report.pdf

21

In al treilea rand, resursele FMI au fost furnizate in sprijinul regimului valutar de tip rata fi8a al 'rgentinei, care a fost mult timp laudat de catre FMI ca fiind atat esential pentru stabilitatea preturilor cat si fundamental viabil. > 5recand cu vederea cresterea datoriilor 'rgentinei in anii 1993 si continuand sa imprumute bani tarii atunci cand povara datoriilor a devenit imposibil de suportat, Fondul a contribuit in mod semnificativ la una dintre cele mai devastatoare crize financiare din istorie, concluzioneaza raportul. +aportul ridica problema faptului ca FMI, la sfarsitul anilor 1993, a fost de acord cu programul de trei ani, care ar oferi imprumuturi pe baza de contingent in cazul in care #uenos 'ires are nevoie de bani. "n memorandum al departamentului de cercetare al Fondului din noiembrie 1997 sustine ca programul, si, in special lista reformelor necesare din partea 'rgentinei, a fost Hnu erau suficient de ambitioase pentru a justifica sprijinul FonduluiH. ,ar aceste ingrijorari au fost desconsiderate de cei de la FMI, mai ales de top management. ,esi deficitele bugetare anuale ale 'rgentinei nu au fost prea mari, gradul de indatorare al guvernului a fost in crestere, cu un ritm alarmant, din cauza c)eltuielilor in afara bugetului. u toate acestea, dimensiunea datoriei Ha devenit principala preocupare a OFMIP documentelor de informare si a politicilor discutate doar la sfarsitul anului 1999 sau inceputul anului 4333, atunci cand se apropia de .3 la suta din produsul intern brut. ,ar deja economia era in recesiune si eforturile de reducere a datoriei au fost dificile si posibil contraproductive.H +aportul discrediteaza, de asemenea, strategia FMI pentru cele doua >salvari? intreprinse incepand cu sfarsitul anului 4333, cand investitorii au inceput sa$si retraga banii din tara si ratele dobanzilor au crescut rapid, scazand apoi la fel de rapid. (otrivit raportului, primul ajutor a constat intr$un pac)et de imprumuturi de 14 miliarde dolari din partea Fonduluit, iar oficialii FMI stiau ca riscul era ridicat.

14

: facilitate de creditare 512 infiintata in 19* , prin care o tara #e#)ra poate utili&a finantarea 512 pana la o anu#ita su#a pentru a depasi dificultatile ciclice sau pe ter#en scurt ale )alantei de plati. Ratele sunt in #od nor#al progra#ate tri#estrial, cu eli)erarea lor conditionata de indeplinirea criteriilor de perfor#anta ale statului #e#)ru cu# ar fi o)iectivele #onetare si )ugetare. 4ceste criterii per#it atat statului in discutie cat si 512ului posi)ilitatea evaluarii progreselor inregistrate in punerea in aplicare a politicilor si poate se#nala necesitatea unor noi politici corective.

22

-a o reuniune a consiliului de 44 de membri, care reprezinta statele membre, mai multi directori H au fost de de parere ca, pe baza unor ipoteze realiste, dinamica datoriei era nesustenabila si, prin urmare, programul nu prea avea sanse de reusitaH, afirma raportul. +aportul nu invinuia bordul ca i$a acordat 'rgentinei prezumtia de nevinovatie atat de tarziu, pentru ca alternativa $ fortarea tarii sa se declare in incapacitate de plata si devalorizarea $ ar fi fost dureroase. ,ar Heroare criticaH, potrivit raportului, a fost faptul ca FMI nu a pregatit o strategie de iesire care ar fi putut fi folosita dupa ce ar fi devenit clar ca salvarea nu va merge. / astfel de strategie $ inclusiv o posibila sc)imbare a politicii monetare si o restructurare a datoriei, intarita de asistenta proaspata din partea FMI $ ar fi limitat efectele negative daca ar fi fost utilizata inainte de adancirea recesiunii.

+aportul este categoric in special cu privire la cel de$al doilea ajutor acordat, un imprumut de 8 miliarde dolari in august 4331. -a o reuniune a angajatilor seniori, managemenult a luat partea celor care sustineau imprumutul, potrivit carora a da tarii o ultima sansa ar insemna Hsa se asigure ca autoritatile O'rgentinaP, nu FMI, si$au asumat responsabilitateaH pentru sc)imbarile dureroase care ar fi putut fi facute , inclusiv o devalorizare profunda a peso. Imprumutul a fost acordat, se spune in raport, in ciuda unei evaluari a sanselor de succes care erau Hcel mult... 43$23 la sutaH, si c)iar daca o majoritate a angajatilor a ajuns la concluzia ca Haceste cateva miliarde de dolari suplimentare nu vor cumpara suficient timp cat sa faca o diferenta, dar ar fi mai probabil se realizeze o scurgere de capital. H +ezultatul net, membri staffului FMI au sustinut, ar fi pur si simplu mai multa datorie publica, nu o economie mai stabila < iar asta este e8act ceea ce s$a intamplat, noteaza raportul.

#&.& ritici aduse Fondului Monetar International

F.M.I. indeplineste un rol distinct in domeniul asistentei internationale. &e presupune ca el trebuie sa analizeze situatia macroeconomica a fiecarui beneficiar si

23

sa se asigure ca acesta c)eltuieste in limita bugetului propriu. ,aca nu se intampla asa, vor aparea in mod inevitabil probleme. (e termen scurt, o tara poate c)eltui mai mult decat ii permit resursele proprii contractand imprumuturi, dar intr$o zi vine scadenta si iata ca apare criza. F.M.I. este preocupata in mode deosebit de inflatie. 5arile ale caror guverne c)eltuiesc mai mult decat incaseaza din impozite si strainatate, prin ajutoarele pe care le primesc, se confrunta adesea cu inflatie, mai ales atunci cand isi finanteaza deficitele prin emisiune de moneda. 15 (entru majoritatea economistilor inflatia nu este atat un scop in sine cat un mijloc de atingere a unui scop* din cauza ca o iflatie e8cesiv de mare duce adesea la o crestere economica nesemnificative, iar o crestere economica nesemnificativa duce la un somaj ridicat, inflatia este combatuta cu putere. F.M.I pare sa confunde insa adeseori scopurile cu mijloacele, pierzand astfel din vedere ceea ce este cel mai important. / tara ca 'rgentina poate primi o nota foarte buna, c)iar daca de mai multi ani somajul depaseste 13G, atat timp cat bugetul ei pare sa fie in ec)ilibru, iar inflatia pare sa se afle sub control. 16 Fondul Monetar International a ajutat 'rgentina in problemele ei cu datoria. "nele plati au fost refinantate sau amanate de comun acord. u toate acestea, autoritatile FMI si$au e8primat dezaprobarea in unele momente in legatura cu concesiile acordate 'rgentinei si a incurajat apelarea la creditori privati. Fondul Monetar International nu a suferit nici un discount din partea sa a datoriei argentiniene. "nele plati au fost amanate sau refinantate pe baza unui acord. u toate acestea, autoritatile FMI in acele momente au e8primat critici dure cu privire la reduceri si facut presiuni in mod activ pentru creditorii privati. Intr$un discurs in fata 'dunarii 0enerale a !atiunilor "nite in 41 septembrie 4334, (resedintele @irc)ner a declarat ca* H/ reorganizare urgenta si structurala a Fondului Monetar International este necesara, pentru a preveni crizele si de a ajuta in OfurnizareaP solutiiH. Implicit corelarea faptul ca intentia initiala a &istemul #retton %oods a fost de a incuraja dezvoltarea economica, @irc)ner a avertizat ca FMI azi trebuie sa Hisi sc)imbe acea directie, care a luat$o pentru a fi un creditor pentru dezvoltare, inspre un creditor solicitant de privilegiiH.

15

$.E. %tiglit& ' (lo)ali&area ' sperante si de&ilu&ii ' Ed. Econo#ica, Bucuresti, 00* $.E. %tiglit& ' (lo)ali&area ' sperante si de&ilu&ii ' Ed. Econo#ica, Bucuresti, 00*

16

24

In timpul QeeIend$ul 1$4 octombrie 4334, la reuniunea anuala a Fondului Monetar InternationalN#anca Mondiala, -iderii al FMI, "niunea 1uropeana, 0rup celor &apte natiuni industrializate, precum si Institute of International Finance CIIFD, l$ au avertizat pe presedintele @irc)ner ca 'rgentina a trebuit sa ajunga la un acord imediat de restructurare a datoriilor cu speculativele Hfonduri vulturH, sa$si creasca e8cedentul bugetar primar pentru a plati mai multe datorii, si sa impunaHreforme structurale Hpentru a dovedi comunitatii mondiale financiare ca a imprumuturi si investitii. In 433., fiind posibila o crestere fiscala mare si consistenta, 'rgentina trecut la o politica de HdisindebtmentH fata de FMI* plata a FMI la timp, fara nici o negociere ori de cate ori este posibil, cu intentia de a obtine independenta fata de ea. -a 1. decembrie 433., in urma unei actiuni similare de #razilia, (resedintele @irc)ner dintr$ o data a anuntat ca 'rgentina va plati intreg datorie la FMI. (latile datorii, in valoare totala de 9.813 de miliarde de dolari, au fost programate anterior, astfel cum arata pana in 4338. 'rgentina platit$o cu rezervele valutare ale bancii centrale . Intr$un raport din iunie 433B, un grup de e8perti independenti, angajati de FMI de a revizui lucrarile #iroului 1valuare Independent C I1/D a declarat ca evaluarea cazului argentinian suferit de pe urma manipularii informative si lipsa de colaborare din partea FMI9 I1/ este considerata de a avea in mod nejustificat dedurizat concluziile sale pentru a evita critica consiliului de directori FMI. F.M.I. nu este insa interesat sa stie ce cred >tarile care$i sunt cliente? despre lucruri ca strategia de dezvoltare ori austeritatea fiscala. #ineinteles, F.M.I. pretinde ca nu dicteaza niciodata, ci negociaza intotdeauna conditiile oricarui acord de imprumut cu tara beneficiara. !egocierile sunt insa unilaterale, caci puterea este concentrata toata in mainile F.M.I., in mare masura din cauza ca multe tari care apeleaza la ajutorul F.M.I. au nevoie disperata de fonduri.
17

meritat

5oate aceste critici la adresa felului in care lucreaza F.M.I. nu inseamna ca acesta isi risipeste intotdeauna banii si timpul fara folos. "neori banii au fost dati unor guverne cu o politica sanatoasa < dar nu neaparat pentru ca o recomandase F.M.I. (e urma, banii dati au avut un efect benefic.

17

$.E. %tiglit& ' (lo)ali&area ' sperante si de&ilu&ii ' Ed. Econo#ica, Bucuresti, 00*, pag 81

25

'& onclu1ii
Fondul Monetar International este o institutie internationala care asigura cooperarea interguvernamentala in domeniul monetar si financiar, reglementarea comportamentului statelor membre, sprijinirea tarilor membre care se confrunta cu deficite ale balantelor de plati, promovarea unor politici si strategii prin care membrii actioneaza in directia sustinerii cresterii economice si a stabilitatii sistemului monetar international. FMI se preocupa de inegalitatile de distribuire a veniturilor si discuta regulat cu membrii sai politici in domeniul sanatatii, locuittelor, somajului, pietelor de munca, c)eltuielilor militare sau managementul sectorului public. FMI mai joaca, de asemenea, un rol de investitor particular, prin crearea si, implicit, prin garantarea unui climat de afaceri profitabil. Mai mult, acordul dat politicii economice a unui membru imbunatateste valoarea riscului pentru creditori si investitori particulari. ,e obicei, investitorii particulari nu isi investesc banii intr$o tara pina cind FMI nu inc)eie acorduri. FMI ofera asistenta te)nica si formare profesionala pentru a ajuta statele membre sa isi consolideze capacitatea de a elabora si implementa politici eficiente. 'sistenta te)nica este oferit in mai multe domenii, inclusiv a politicii fiscale, politicile monetare si valutare, servicii bancare si financiare de sistem de supraveg)ere si reglementare, precum si statistici. u toate ca e8ista multe critici la adresa raspunsului FMI$ului la aceasta criza, interventia acestiua era necesara si utila. "rmand unui regim militar corupt presedintia conducatorului radical +aul 'lfonsin Cpresedinte din anul 1982 pana in 1989D a fost incapabila sa tina finantele tarii sub control. FMI$ul si comunitatea financiara internationala au impus reforme structurale care au constat printre altele in privatizari masive, concedieri ale oficialilor guvernamentali, iar c)eltuielile cu sanatatea si educatia au fost reduse. 'stazi necesitatea acestor masuri este c)estionata, dar cu toate acestea , acesta parea pretul care trebuia platit pentru a scoate aceasta tara din situatia in care se afla. 'stazi, in ciuda repetatelor discutii pe tema desc)iderii transparentei, F.M.I. nu recunoaste inca in mod oficial fundamentalul Adrept de a sti? al cetateanului* nu e8ista
26

nici o -ege a libertatii de informare la care americanul sau cetateanul oricarei alte tari sa poata apela ca sa afle ce face aceasta institutie puvblica. 18 / alta lectie ce trebuie invatata din e8perienta 'rgentinei este faptul ca FMI$ul nu trebuie sa se limiteze strict la criterii financiare, trebuind sa ia in considerare si situatia politica si sociala. 18perienta 'rgentinei ofera inca o lectie cu privire la pericolele ideologiei Hpietei libereH, / perspectiva asupra actiunilor FMI ar fi ca acesta impinge guvernele din intreaga lumea sa urmeze politici economice cu rezultate dezastruoase Cin unele cazuriD. In 'rgentina, ca si in alte locuri, aceste politici au fost imbratisate de catre elitele locale, care vedeau averile lor Catat reale, cat si metaforicD legate de dereglementarea comertului si de reducerea programelor sociale.

BIBLIO!RAFIE

1. (. #ran $ A+elatii valutar $ financiare internationale? $ pedagogica, #ucuresti, 1983

1ditura ,idactica si

4. ;oseg) 1. &tiglitz < A0lobalizarea < sperante si deziluzii? $ 1ditura 1conomica, #ucuresti, 433. 2. 0eorge Marin 199B 4. QQQ.imf.org $ ?1conomia Mondiala? < 1ditura Independenta economica,

18

$.E. %tiglit& ' (lo)ali&area ' sperante si de&ilu&ii ' Ed. Econo#ica, Bucuresti, 00*, pag. 9*

27

28