CENTRALE ELECTRICE SOLARE

Principiul folosirii energirei solare a fost inteles inca din Antichitate.

Se crede ca Arhimede ar fi atacat flota marina la Siracuza in anul 214 i.H, reflectand
razele soarelui asupra vaselor, prin intermediul unui sistem de oglinzi amplasat pe tarm.
Atenienii si aztecii isi aprindeau focurile sacre cu ajutorul oglinzilor concave; unii
drumeti isi aprind focurile de tabara in acest mod.
Fizicianul elvetian Horace-Benedict de Sanssure, din secolul XVIII, si-a fiert o supa
focalizand razele solare spre un cuptor, cu ajutorul unui sistem de lentile.
Celebrul chimist Lavoisier a construit, in anul 1772, un cuptor solar, folosind doua
lentile montate pe un car de lemn, creind temperaturi de peste 150
0
C.

1 COLECTOARE SOLARE CONCENTRATOARE

In energetica se efecueaza cercetari si experimentari pentru valorificarea energiei
continute in radiatia solara incidenta, utilizand colectoare solare concentratoare; ele sunt
sisteme care absorb energia solara astfel incat aceasta sa fie transformata in energie termica si in
continuare in energie termica sau direct in energie electrica.
Sistemele colectoare care capteaza energia solara prin filiera termica se mai numesc
colectoare solare termice, iar cele care utilizeaza filiera fotovoltaica, colectoare solare
electrice (v. Monitorul AROTEM nr. 2-2003).
La rindul lor, sistemele de colectare termice sunt de doua tipuri:
(a) Colectoare solare termice fara focalizare, care sunt colectoare plane cu absorber
(receptor) care absoarbe cat mai multa radiatie solara directa si difuza si o cedeaza sub forma de
caldura unui sistem de tevi aflat dedesubt prin care circula un agent termic corespunzator, de
obicei apa, care primeste o temperatura de pina la 100
0
C.
(b) Colectoare solare termice cu focalizare, la care radiatia solara este concentrata pe
colectorul solar printr-o oglinda concava (parabolica) si la care agentul termic primeste o
temperatura mai ridicata, de pana la 350
0
C.

2 STRUCTURAREA CENTRALELOR SOLARE

2.1- Structurarea centralelor solare dupa filiera de obtinere a energiei electrice

Corespunzator filierei de obtinere a energiei electrice, centralele solare sunt de doua
tipuri: termoelectrice si fotovoltaice.
La randul lor, centralele termoelectrice solare, simbolizate prin conventie CTS, sunt de
doua tipuri:
CTS dezvoltate pe verticala, avand turn energetic
CTS dezvoltate pe orizontala, avand jgheaburi parabolice (convexe) tip ferme solare
(schema structurala 1).

2.2. Structurarea centralelor solare dupa echipamentele tehnologice/componente
principale

In fluxul tehnologic de captare a radiatiilor solare intra urmatoarele
echipamente/componente principale: colectoare solare termice; oglinda parabolica (concava) cu
sau fara absorber/cuptor termic solar; turbogenerator; livrari de apa calda/energie termica pentru
incercari de laborator/energie electrica (fig.1)







































FOTOVOLTAICA
Fig. 1 Fluxuri tehnologice centrale sol are

1 CAPTARE 2 FOCALIZARE 3 RECEPTARE 4 UTILITA|I

Colector
solar plan
Rezervor
apa
calda
100
0
C
Apa
calda
HELIOSTATE
oglinzi plane

LABORATOR
TERMIC
- producere materiale
pure
- investigatii

Absorber
CUPTOR
SOLAR
Panou
Solar
FOTOVOLTAIC
Oglinda
fixa

Turbo-
generator
ENERGIE
ELECTRICA
Absorber-
COLECTOR
SOLAR
350
0
C
CENTRALE SOLARE
Filiera
TERMICA
Filiera
Panou solar de acoperis


3 LOCATII DE CENTRALE TERMOELECTRICE SOLARE

In vederea informarii utilizatorilor asupra alcatuirii si functionarii unor sisteme de centrale
termoelectrice solare, concepute pentru filiera termica si la care se evidentiaza unele valori ale
parametrilor constructivi si tehnologici, se prezinta patru tipuri de astfel de centrale: Turn cu
absorber de la oglinda concava (parabolica); Turn si absorber unic direct de la oglinzi plane-
heliocentre; Ferma solara cu jgheaburi parabolice, dezvoltata pe orizontala (tabel1).

3.1 CENTRALA TERMOELECTRICA SOLARA TIP TURN CU FOCALIZARE,
OGLINDA CONCAVA CENTRALA SI HELIOSTATE ODEILLO FRAN|A

Centralele termice solare cu turnuri energetice sunt realizate in doua variante constructive
determinate de scopul de utilizare a absorberului (receptorului) montat in turn si amplasat in
focarul oglinzii fixe concave (parabolica) centrala.
(a) Absorber - cuptor solar la care caldura concentrata a soarelui produce
temperaturi imense de pina la 380
0
C si poate fi folosita pentru producerea unor materiale pure
sau pentru investigarea rezistentei materialelor la modificari bruste de temperatura cu cicluri
foarte rapide de incalzire si racire.
(b) Absorber - colector solar la care caldura concentrata a soarelui este folosita
pentru a produce aburi si a genera electricitate, inlocuind centralele termoelectrice pe carbune
si hidrocarburi (gaz metan si pamint), CET-uri sau centalele nucleare electrice, CNE-uri.

3.1.1 CENTRALA TERMICA SOLARA CU TURN SI CUPTOR SOLAR

La Odeillo, in vestul Pirineilor-Franta a fost fost pusa in functiune, in anul 1969, o
centrala termica solara cu turn, avind absorber-cuptor solar.
Captarea radiatiei solare se realizeaza prin 63 buc. heliostate, dispuse in 8 terase
(trepte) pe versantul unui deal, pentru a avea o eficienta maxima (fig.2).












Heliostatul alcatuit din oglinzi plane are dimensiunea de 7,3 m x 6,0 m, este orientabil
pentru a urmari miscarea Soarelui. Rotirea heliostatelor atit in plan orizontal cit si vertical se
realizeaza automat, printr-un sistem hidraulic controlat de calculator. Cele 63 de heliostate
insumeaza o arie totala de 2800 m
2
.
Reflectarea razelor de lumina primite de la heliostate se realizeaza cu un
reflector concav-oglinda parabolica centrala care este fixa. Acasta are o latime de 42 m, este
alcatuita din 9500 buc. oglinzi plane mici cu dimensiunea 45 cm x 45 cm msurnd o suprafata
totala de 2000 m
2
si concentrand lumina care este reflectata asupra ei. Caracteristica oglinzii
parabolice este aceea ca toate razele de lumina reflectate de ea trec prin acelasi punct, numit
FOCAR oglinda parabolica.
Receptarea luminii solare focalizate. La Odeillo, focarul se gaseste la distanta
D
f
=17,7 m in fata oglinzii parabolice.
Lumina incidenta pe oglinda parabolica este focalizata in CUPTORUL SOLAR amplasat
in focarul oglinzii ce se gaseste in turnul energetic. Caldura nu este concentrata intr-un singur
punct, ci intr-o zona cu diametrul de cca. 40 cm, unde se produc temperaturi extrem de inalte de
pna la 3800
0
C.
Suprafata totala a oglinzilor plane orientabile de la heliostate este de 1,4 ori mai mare
dect suprafata totala a oglinzii convexe centrale fixe (2800 m
2
/2000 m
2
).
Cuptorul solar functioneaza in jur de 1200 ore anual si necesita putina manopera de
intretinere la sistemul hidraulic si la cel de control electronic.







Fig. 2. Centrala termoelectrica solara cu focalizare prin oglinda concava centrala, locatie Odeillo
- Franta

1 radiatie solara; 2 heliostate (oglinzi plane orientabile); 3 oglinda concava fixa centrala; 4
colector central solar concentrator (focar solar, absorber unic); 4

cuptor solar termic (3800

0
C); 5
terase amplasament heliostate; 6 turn energetic colector.

Tabel 1: CENTRALE TERMOELECTRICE SOLARE

P
o
z
i
\
i
a





LOCALIZAR
E




TIP CONSTRUCTIV
P
U
T
E
R
E

E
L
E
C
T
R
I
C
~

I
N
S
T
A
L
A
T
~


COLECTOR SOLAR
CONCENTRATOR -ABSORBER

OGLINZI

A
L
T
E

C
A
R
A
C
T
E
R
I
S
T
I
C
I
I


CU FOCALIZARE

F~R~
FOCALIZARE



PLANE HELIOSTATE
orientabile


PARABOLIC~
CENTRAT~ FIX~
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1


ODEILLO
Fran\a vestul
Prineilor


CU TURN
Absorber
H
f
=100m
D
f
=17,7 m


Cu oglind` parabolic`
central`]i recep\ie dela
heliostate
-


2800 m
2
arie total`
63 buc. Heliostate
cu dimensiuni
7,3 x 6,0 m


2000 m
2
42 ml`\ime
9500 buc. Oglinzi
plane
45x45 cm.
Heliostatedispusepe8
terase
Turnul
COPTOR SOLAR
(3800
0
C)
COLECTOR SOLAR
{n func\iune din anul
1969
2
EURELIOS
Italia
Sicilia
Andrano

CU TURN Absorber
H
f
=55 m

1
MW

Absorber unic direct de
la oglinzi plane
heliostate
-
6216 m
2
arieoglinzi
heliostate
(cca. 6200 m
2
oglind` pe1
MW)

F~R~oglind`parabolic`
central`

{n func\iune din anul
1982
3
BARSTOW
SOLAR I SUA
California
De]ertul
MOHAVE

CU TURN Absorber
H
f
=78 m

10
MW

Absorber unic direct de
la oglinzi plane
heliostate

1818 buc. Oglinzi
[n heliostate av[nd aria 405
ha.

F~R~oglind`parabolic`
central`

Suprafa\a de teren
ocupat: 400.000 m
2

{n func\iune din anul
1982
4

FERM~
SOLAR~SUA
De]ertul
MOJ AVE








DEZVOLTAT~
PE ORIZONTAL~
prin jgheaburi
parabolice cu absorber
propriu
H
f
= [n`l\imea focarului
amplasat [n turnul energetic
D
f
=distan\a lacare focarul
se g`se]te [n fa\a oglinzi
parabolice

275
MW
-

F~R~
FOCALIZARE

4.050.000 m
2

oglinzi [n
jgheaburi (14
700 m
2
oglind`
pe1 MW)

Agent termic -
ulei sintetic
supra[nc`lzit la
390
0
C


3.1.2. CENTRALA TERMOELECTRICA SOLARA CU TURN ENERGETIC SI
ABSORBER-COLECTOR PRODUCATOR DE ABUR

O alta centrala solara, care este termoelectrica, functioneaza lnga Odeillo. Aceasta
foloseste caldura concentrata a soarelui intr-un focar absorber- colector solar (fig. 3), care
produce aburi pentru un turbogenerator ce genereaza energie electrica.









Centrala termoelectrica solara este de tipul cu absorber unic direct de la heliostate si
foloseste 200 buc. oglinzi plane orientabile, aranjate in semicerc, pentru a reflecta lumina solara
catre un absorber-colector solar, situat intr-un turn energetic care are inaltimea focarului H
f
=100
m.



3.2. CENTRALA TERMOELECTRICA SOLARA TIP TURN CU ABSORBER
UNIC DIRECT DE LA HELIOSTATE EURELIOS Italia

Centrala termoelectrica solara cu turn energetic si focalizare, avand absorber unic direct
de la heliostate, fara oglinda parabolica centrala EURELIOS din Comunitatea Europeana, a fost
realizata in anul 1982, la Adrano in Sicilia-Italia (fig.4).






Fig. 3. Colector solar cu focalizare producator de abur

1 radiatie solara reflectata de heliostate; 2 oglinda concava (parabolica) concentratoare; 3 radiatie
reflectata de oglinda concava; 4 tub absorber unic; 5 agent termic lichid; 6 tub vidat din sticla cu
oglinda prin partea din spate.









Puterea electrica instalata este de 1 MW.
Turnul energetic are inaltimea H
f
=55 m. Suprafata totala a oglinzilor heliostate este de
6216 m
2
, ceea ce revine cca. 6200 m
2
oglinzi orientabile-heliostate/1MW putere instalata.
Un heliostat de la centrala termoelectrica solara cu turn energetic EURELIOS este
prezentat in fig. 5.





Absorberul - receptor al centralei solare este prevazut in partea interioara cu tevi
prin care circula un agent termic lichid, apa de cele mai multe ori si in care caldura solara
transforma apa in abur de inalta presiune. Prin intermediul unui schimbator-acumulator de
caldura, aburul intra intr-o turbina (echipament cu palete rotative) in care energia calorica a
aburului este transformata energia mecanica de rotatie. Un generator electric, transforma energia
Fig. 4. Centrala electrica solara cu turn EURELIOS a Comunitatii Europene; schema de
principiu
1 radiatie solara; 2 camp de oglinzi format din heliostate; 3 turn energetic (H =55 m); 4
absorber unic (receptor) fara oglinda concav centrala; 5 circuit abur; 6 schimbator acumulator
de caldura; 7 turbina; 8 - circuit retur apa condensator de abur; 9 condensator de apa; 10 pompa
de apa; 11 generator electric; 12 retea electrica.

Fig. 5. Heliostat pentru centrala electrica solara cu turn, locatie EURELIOS
1 fundatie heliostat; 2 coloana sustinere; 3 motoreductor; 4 panou solar; 5 oglinda plana in panou (1,2
m x 1, 2 m).
mecanica in energie electrica care este transmisa in reteaua electrica (fig.4). Grupul compus din
turbina de abur si generatorul electric este numit turbogenerator. Pe circuitul de retur, dupa
turbina, aburul condenseaza din nou in apa prin intermediul unui condensator si cu ajutorul unei
pompe de apa este recirculata in absorber, unde din nou fierbe rapid si se transforma in abur.


3.3 CENTRALA TERMOELECTRICA SOLARA TIP TURN CU ABSORBER
UNIC DIRECT DE LA HELIOSTATE BARSTOW, SOLAR I SUA

Este o centrala solara similara tipului EURELIOS, avand parametrii tehnologici specifici.
Puterea electrica instalata este de 10 MW. Inaltimea focarului din turnul energetic h
f
=78m.
Numarul de oglinzi plane de la heliostate este de 1818 buc. Locatia este in desertul MOHAVE,
California, SUA, si se bucura de peste 300 zile senine pe an. Ocupa o suprafata de teren de 400
000 m
2
si a fost pusa in functiune in anul 1982.
In general, in amplasamente bogate in lumina solara, pentru fiecare MW de putere
instalata, sunt necesare:
oglinzi plane orientabile cu suprafata de cca. 6000 m
2
;
teren pentru amplasament cu suprafata de cca. 30 000 m
2
.
Pentru o utilizare pe scara larga a centralelor electrice solare, datorita necesarului de
suprafete de teren enorme, pot fi luate in considerare ca amplasamente numai zone de desert sau
alte suprafete care nu pot fi utilizate din punct de vedere agricol.
Un exemplu extrem Locul unde nu ploua niciodata este desertul ATACAMA, aflat la
granita dintre Peru si Chile. ATACAMA este cel mai arid loc de pe planeta si are un aspect
extraterestru.

3.4. CENTRALA TERMOELECTRICA SOLARA DEZVOLTATA PE
ORIZONTALA . FERME SOLARE

Este o centrala termoelectrica solara dezvoltata pe orizontala numita si FERMA SOLARA. In
locul heliostatelor, se utilizeaza drept colectoare solare concentratoare, jgheaburi parabolice,
fiecare cu absorberul sau propriu. Locatia: desertul MOJ AVE, California, SUA (fig.6).





Fig. 6. Centrala solara termoelectrica dezvoltata pe orizontala, numita si FERMA SOLARA, la
carecaptarea energiei solare se realizeaza prin jgheaburi
a) jgheaburi parabolice cu absorber propriu; b) sectiune vazuta prin jgheab.
1 jgheab parabolic (canal deschis in partea superioara) cu absorber propriu; 2 panou solar; 3 oglinda
plana in panoul solar; 4 tub absorber cu agent termic lichid ulei sintetic.

Ferma solara este un complex de energie solara termica si dispune de o suprafata enorma
de oglinzi plane in jgheaburi de 405 ha (4 050 000 m
2
), controlate de calculator. Oglinzile
supraincalzesc un ulei sintetic la 390
0
C, de exemplu Toluenul, care cedeaza caldura unui sistem
termic cu apa ce produce abur pentru turbine cu o putere de 275 MW.
O caracteristica importanta o constituie circuitul de racire a colectoarelor, care are drept
scop transportul caldurii solare concentrate si absorbite de la fiecare colector, intr-un rezervor
central de caldura. In acest rezervor caldura acumulata este transmisa, printr-un circuit
intermediar unui vaporizator in care fluidul purtator de caldura preia caldura si este vaporizat,
astfel incat poate antrena un turbogenerator. Dupa aceasta, aburul utilizat este lichefiat din nou
intr-un condensator. Cu ajutorul unei pompe, fluidul este recirculat in colectoarele solare
concentratoare, unde fierbe din nou si se transforma in abur.


4 CENTRALE ELCTRICE SOLARE FOTOVOLTAICE

Centralele electrice fotovoltaice sunt alcatuite din celule solare care produc direct energie
electrica.
Celula solara elctrica este un fotoelement cu semiconductori care utilizeaza efectul
fotoelectric intern prin care energia de radiatie a Soarelui este transformata direct in energie
electrica cu un randament relativ ridicat, practic pina la 18%, limita teoretica fiind de 25%.
Puterile mari pot fi obtinute prin conectarea pe o suprafata mare a unui numar foarte mare
de celule solare. De obicei, cca. 20 - 40 de astfel de celule solare, se leaga intre ele in asa
numitele module de celule solare, iar acestea, la rindul lor, sunt combinate in panouri solare.
Centralele elctrice solare fotovoltaice experimentale, de pina in prezent, au puteri
reduse de pina la 100 kW. Se afla insa in proiectare centrale mai mari de ordinul megawatilor.

5 - CONCLUZII

Un studiu intreprins in 16 state sud-vestice din SUA sugereaza ca prin folosirea energiei
solare, ar putea fi obtinute pana la 13 000 MW, reducand cu aproximativ 11% cantitatea de
hidrocarburi, utilizata in prezent in centrale termoelectrice, CET-uri.
Relativ la costurile energiei electrice obtinute din diferite surse, se poate prezenta
informativ o comparatie. Daca pentru 1 MWh se ia costul cel mai ridicat de energie produsa in
termocentrale electrice, CET-uri, si se noteaza 100% (cca. 39 $), in centralele nucleare electrice,
CNE-uri costul este de 67%(aprox. 2/3), iar in centrale hidroenergetice, CHE, costul este de 15%
(aprox. 1/6,5). Din lipsa de date nu se poate prezenta si costul energiei electrice produs in
centralele solare.

BIBLIOGRAFIE


1. Bardescu I., Bunescu I., Stefanescu M., Ricman D.,Instalatii electromecanice pentru
constructii, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1980
2. Legendi Amellitta, Energii neconventionale, Monitorul AROTEM, ianuarie-martie 2003
3. Hawkes Nigel, Mari constructii, traducere din limba engleza, Editura Stefan 94, Bucuresti
2000
4. ***Enciclopedia tehnica ilustrata, traducere din limba germana, Editura Teora, Bucuresti 1999
5. *** Stiinta si tehnica secolului XX, traducere din limba engleza, Editura Aquila 93, Oradea,
2000
6. *** Evolutia tehnologiei, lucari stiintifice americane, traducere din limba engleza, Editura
Aquila 93, Oradea, 2001