Demonstratie ca ,,Baltagul este roman traditional Romanul este specia genului epic, n proz, de mare ntindere, cu o aciune complex

ce se poate desfura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a cror personalitate este bine individualizat i al cror destin este determinat de trsturile de caracter i ntmplrile ce constituie subiectul operei. Specia literar apare odat cu burghezia, iar primele romane se adresau mai curnd unui public feminin. ,,Baltagul de Mihail Sadoveanu este un roman traditional,avand ca tema cautarea ciobanului care nu se mai intoarce de catre sotia acestuia. Nechifor Lipan,sotul Vitoriei Lipan,merge la Dorna sa cumpere oi si nu se mai intoarce.Vitoria incepe sa se ingrijoreze si are un vis cu Nechifor,pe care il vede calare, cu spatele intors catra ea, trcand spre asfintit o revarsare de ape. Ingrijorata,Vitoria se duce la popa satului caruia ii marturiseste despre Nechifor,la baba Maranda,care nu o ajuta prea mult si hotaraste sa mearga pe urmele sotului ei,dar nu inainte de a face plangere autoritatilor,fara a primi vreun raspuns. Il cheama pe fiul ei,Gheorghita,de la apa Jijiei,caruia ii face un baltag,pe Minodora o duce la manastire,iar dupa noua vineri de post negru,porneste la drum catre Vatra Dornei,alaturi de fiul ei. Cei doi trec prin Magura Tarcaului,Bicaz,Calugareni,iar la Vatra Dornei,afla ca Nechifor a fost insotit de catre doi ciobani,Calistrat Bogza si Ilie Cutui,alaturi de care a intrat pe drumul dintre Suha si Sabasa,si din care nu s-a mai intors. Vitoria vorbeste cu cei doi ciobani,care ii spun ca i-au platit oile lui Nechifor la Crucea Talienilor.Aceasta revine la Sabasa,unde il regaseste pe Lupu,cainele lui Nechifor,la o gospodarie.Alaturi de caine si de Gheorghita,femeia gaseste osemintele lui Nechifor intr-o prapastie,cu urma loviturii de baltag la cap si cheama autoritatile. La inmormantarea lui Nechifor,Vitoria ii invita pe cei doi inculpati,ii cere lui Bogza baltagul pentru a fi admirat de catre Gheorghita si incepe sa povesteasca modul miselesc in care Nechifor a fost omorat.Calistrat Bogza se simte invinuit si se infurie,iar cainele il musca de gat,dupa care recunoaste fapta lasa care a comis-o alaturi de Ilie Cutui. Vitoria ii spune fiului ei ca va plati tot ce trebuie pentru a recupera turma furata, si,de asemenea, o vor lua pe Minodora de la manastire. Personajul principal,Vitoria,a carei nume provine de la latinescul Victor,care inseamna ,,victorie,este complex caracterizata,atat prin modalitati de caracterizare directa cat si indirecta: este caracterizata indirect de catre narator,sintetizand trasaturile omului simplu. Ea este o femeie harnica si priceputa, care stie a aiba grija de gospodarie in timp ce sotul ei este plecat. Insa este inzestrata cu o inteligenta diabolica, pe care si-o manifesta intr-o diversitate de imprejurari. Pe tot parcursul drumului, Vitoria da dovada de istetime, ascultand si culegand informatii de la cei care l-au cunoscut pe sotul ei. Ea dovedeste o mare pricepere in descifrarea sufletului oamenilor(Eu te cetesc pe tine, macar ca nu stiu carte , toate pe lumea asta arata ceva). Cu toate greutatile intampinate in drumul sau si in investigatiile facute, Vitoria dovedeste tenacitate, darzenie si vointa, deoarece nu se linisteste pana nu descopera adevarul. Ii uimeste pe cei din jurul sau prin insusirile sale deosebite si de aceea celelalte personaje isi exprima punctul de vedere apreciindu-i calitatile. Gheorghita gandeste cu uimire mama asta trebuie sa fie fermecatoare, cunoaste gandul omului).Este o femeie superstitioasa, deoarece ea crede in vise si in semne rau prevestitoare cu privire la soarta lui Nechifor. Vorbele sale ii dovedesc intelepciuneaToate pe lumea asta arata ceva, cel cespune multe,stie putine.Uneori ascunde o fina ironie ca atunci cand I se adreseaza luiGhiorgita:Dragul mamei carturar,se vede ca mintea ta e-n carti si slove.Mai bine ar fi sa fie la tine in cap. Este caracterizata direct de catre narator,care o descrie ca fiind o femeie cu parul castaniu si ochii caprui,inteligenti si expresivi,(,, avea ochii caprui, aprigi si inca tineri, ce cautau zari necunoscute )harnica si priceputa gospodina,deoarece dupa cum subliniaza autorul,ea pune la punct toate treburile casei.Gheorghita o caracterizeaza,cu uimire,ca fiind o mama fermecatoare,care cunoaste gandurile omului.( mama asta trebuie sa fie fermecatoare, cunoaste gandul omului).

Timpul si spatiul au coordonate clare,Magura Tarcaului,in apropiere de Vatra Dornei,iar timpul,in apropiere de Sfantul Andrei pana in primavara viitoare. Traseul facut de Vitoria Lipan este foarte riguros precizat.Astfel,Vitoria parcurge in calatoria sa cateva sate:Bicaz,Calugareni,Farcasa,Suha si Sabasa,acest lucru fixand caracterul veridic al intamplarilor. Tematic,firul narativ se invarte in jurul cautarii adevarului,tema ce poate fi dublata de motivul transhumantei,al complotului,al maturizarii etc. Din punct de vedere al continutului,romanul urmareste un singur fir epic,urmarind foarte riguros evenimentele.Astfel,ingrijorata de intarzierea excesiva a sotului,Vitoria Lipan porneste in cautarea acestuia. Trecutul(Amintirea) declanseaza firul epic printr-o tehnica ex-abrupto care defineste caracterul muntenilor si lamureste cu privire la caracterul celorlalte neamuri. Finalul textului lamureste prin cuvantul Vitoriei Lipan asupra unui principiu elementar de viata pe care Vitoria il are.( ne-am intoarce si am lua de coada toate de unde le-am lasat). Romanul are ca punct de plecare balada Miorita,pe care Sadoveanu o va prelucra si careia ii va da si o solutie finala.Firul epic se pastreaza integral,din balada,ceea ce modifica insa naratorul fiind inlocuirea maicutei batrane,care isi cauta fiul,cu sotia care isi cauta sotul,la care se adauga motto-ul ,,Stapane,stapane,mai cheama s-un cane. Un al doilea element de geneza al romanului ar fi calatoria lui Sadoveanu,care,tragand la un han,aude din gura a doi jandarmi o poveste despre uciderea unui cioban la care acestia adauga si presupusele supozitii cu privire la moartea acestuia. De asemenea,la baza romanului stau cateva motive centrale,care definesc realitatea si autenticitatea romanului:motivul transhumantei,care consta in masurarea timpului si a lumii in functie de urcusul si coborasul oilor de la munte.Blaga defineste,pornind de la acest motiv,notiunea de dor,ca si o constanta oscilatie inspre si dinspre ceva ,un urcus si coboras constant.Motivul cainelui credincios(motto-ul ,,Stapane ,stapane,mai cheama s-un cane)care,pe deoparte avertizeaza asupar pericolului care urmeaza a se intampla,iar pe de alta parte subliniaza credinta neconditionata a animalului fata de stapan. Motivul sotiei care renunta la viata normala de munteanca pentru a cauta adevarul,si motivul credintei,care contureaza un set de reguli si norme,de semne si superstitii dupa care omul simplu se ghideaza pentru a-si construi intreaga existenta. In opera apar elementele specifice romanului realist-obiectiv,cum ar fi : Naratiunea la persana a iii-a,naratorul neimplicat,extradiegetic,are structura liniara si un singur fir epic,intindere scurta ,insa foarte concentrata,prezenta superstitiilor si credintelor populare.Are si un caracter moral si moralizator,prezente fiind si proverbele si zicalele. In concluzie,prin toate aceste trasaturi mentionate,putem afirma ca opera ,,Baltagul de Mihail Sadoveanu este un roman realist-obiectiv si traditional.