Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Slope
Slope
Parte I GEOSTRU SOFTWARE 1
1 Prezentare ................................................................................................................................... companie 1 2 Activarea ................................................................................................................................... produsului 2 3 Autoupdate ................................................................................................................................... 8 4 Copyright ................................................................................................................................... 8 5 Serviciul ................................................................................................................................... Suport Tehnic Clienti 8 6 Contact ................................................................................................................................... 9
Parte II UTILITY
1 Tabele ................................................................................................................................... de conversie 9 2 Database ................................................................................................................................... caracteristici fizice terenuri 11 3 Comenzi ................................................................................................................................... shortcut 15
16
Parte IV SLOPE
47
1 Note importante ................................................................................................................................... 49 2 Import ................................................................................................................................... date 49 3 Export ................................................................................................................................... date 50 4 Date generale ................................................................................................................................... 51 5 Indicatii ................................................................................................................................... pentru desen 53 6 Gestiune ................................................................................................................................... texte 53 7 ncercri ................................................................................................................................... de penetrometrie 53 8 Inserare ................................................................................................................................... noduri 54 9 Caracteristici ................................................................................................................................... geotehnice 56
Date aditionale .......................................................................................................................................................... 57
II
Slope
Cerc .......................................................................................................................................................... 71 Linie .......................................................................................................................................................... 71 Poligon .......................................................................................................................................................... 72 Dreptunghi .......................................................................................................................................................... 72 Text .......................................................................................................................................................... 73 Im agini Raster .......................................................................................................................................................... 73
15 Calcul................................................................................................................................... 74
Optiuni analiz .......................................................................................................................................................... 75 Calcul blocat .......................................................................................................................................................... 76 Metode de calcul .......................................................................................................................................................... 77 Rezum at calcul .......................................................................................................................................................... 80 Vizualizare factor .......................................................................................................................................................... de sigurant 81 Grafice tensiuni .......................................................................................................................................................... 81
18 Teorie................................................................................................................................... 95
Echilibru lim it .......................................................................................................................................................... (LEM) 95 Metoda Fellenius ......................................................................................................................................................... (1927) 98 Metoda Bishop ......................................................................................................................................................... (1955) 99 Metoda Janbu ......................................................................................................................................................... (1967) 100 Metoda Bell ......................................................................................................................................................... (1968) 102 Metoda Sarma ......................................................................................................................................................... (1973) 105 Metoda Spencer ......................................................................................................................................................... (1967) 107 Metoda Morgenstern-Price ......................................................................................................................................................... (1965) 109 Metoda Zeng ......................................................................................................................................................... si Liang (2002) 110 Num erical m.......................................................................................................................................................... ethods 112 Discrete Element ......................................................................................................................................................... Method (DEM) 112 FEM ......................................................................................................................................................... 114
Parte V SLOPE/M.R.E.
116
3 Date ................................................................................................................................... generale 132 4 Date ................................................................................................................................... geometrice 133 5 Sarcini ................................................................................................................................... 133 6 Pozitie ................................................................................................................................... armturi 134
III
Slope 7 Materiale ................................................................................................................................... teren 135 8 Factori ................................................................................................................................... de sigurant 136 9 Analiz ................................................................................................................................... 137 10 Rezultate ................................................................................................................................... 137
148
III
Slope
1
1.1
GEOSTRU SOFTWARE
Prezentare companie
GeoStru Software dezvolt programe pentru inginerie, geotehnic, geologie, geomecanic, hidrologie si ncercri in situ. GeoStru Software va pune la dispozitie instrumente de mare eficient pentru a v desfsura n cel mai placut si util mod propria profesie. Programele GeoStru sunt instrumente complete, de ncredere (algoritmii de calcul sunt printre cei mai avansati disponibili la nivel mondial), actualizate periodic, simplu de utilizat, avnd o interfat grafic intuitiv si mereu avangardist. Atentia acordat asistentei clientilor si dezvoltrii de programe mereu n concordant cu tehnologiile moderne ne-a permis ca, n scurt timp, s ne afirmm pe pietele internationale. Programele, traduse n prezent n cinci limbi, sunt compatibile cu normativele de calcul internationale si se folosesc n peste 50 de tari din ntreaga lume. GeoStru particip la cele mai importante trguri nationale si internationale precum SAIE Bologna, MADEEXPO Milano, GeoFluid Piacenza, ExpoEdilizia Roma, Restructura Torino, SEEBE Belgrad, Construct EXPO Bucuresti, EcoBuild Londra, Construtec Madrid, The Big 5 Dubai etc. Adresndu-v astazi societatii GeoStru nu nseamn doar s cumprati un software, ci s aveti alaturi o echipa de specialisti care v mprtsesc cunostintele si experienta lor. n decursul anilor compania noastr a cunoscut un proces continuu de evolutie si s-a specializat n sectoare diverse. Familia de produse GeoStru se poate mprti n urmtoarele categorii: Structuri; Geotehnic si geologie; Geomecanic; ncercari in situ; Hidrologie si hidraulic; Topografie; Energie; Geofizic; Birou.
GeoStru Software-Slope 8.0.1
GEOSTRU SOFTWARE
Pentru mai multe informatii despre produsele disponibile consultati site-ul nostru web http://www.geostru.com/ Printre numeroasele sevicii pe care vi le oferim, va invitm s folositi si GeoStru Online, serviciu gratuit prin care va punem la dispozitie o ntreag colectie de aplicatii software direct pe web numrul impresionant de utilizatori este cel mai important barometru si cel care ne ncurajeaza s adaugm mereu programe noi acestei colectii. Certificare ISO 9001:2008 La 1 iunie 2009, GeoStru Software a obtinut Certificarea UNI EN ISO 9001 din partea CVI Italia s.r.l. prin emiterea documentului nr. 7007 pentru activitatea de Proiectare si vnzare de software.
1.2
Activarea produsului
SISTEME DE OPERARE COMPATIBILE W indow s 9 8 /W indow s XP/W indow s Vista/W indow s 7 Versiunea LITE a programului permite evaluarea caracteristicilor generale ale aplicatiei, ns anumite functii sunt dezactivate sau furnizate n versiune limitat. Pentru a utiliza programele n versiunea integral este necesar activarea acestora. Activarea programului Procedura de activare a programelor GeoStru permite deblocarea si folosirea imediat a programelor achizitionate. Activarea se realizeaz pe fiecare calculator pe care se doreste folosirea programelor GeoStru. Pentru activarea programelor se vor urma pasii de mai jos: 1. Descrcati programul din zona utilizator proprie (sectiunea Program e active) si instalati-l; 2. Rulati programul, n cateva secunde va aprea o fereastr ce va permite rularea programului n versiune LITE sau activarea acestuia; 3. Apsati butonul " Activare";
Slope
GEOSTRU SOFTWARE
Activarea autom at via I nternet: Pentru a realiza activarea automat a programului este necesar o conexiune activ la Internet.
a. Apsati butonul aferent Activrii automate via Internet; b. Inserati datele de login (username si password) oferite de GeoStru n momentul nregistrrii; c. Apsati butonul " Activeaza": va fi afisat un mesaj ce va indica realizarea nregistrarii programului.
Activarea m anual: Activarea manual poate fi efectuat atunci cnd sistemele de protectie pentru conexiunile de retea precum proxy si firewall nu permit comunicarea corect a aplicatiei cu serverele de nregistrare GeoStru.
a. Copiati codul de control al program ului generat de acesta; b. Intrati n sectiunea Activare softw are din zona utilizator pe site-ul http://www.geostru.com;
Slope
c. Solicitati un nou cod de nregistrare apsnd butonul " Activare noua" corespunzator programului pe care doriti s l activati; d. Copiati codul generat n csuta destinat codului de nregistrare din fereastra programului; e. Apsati butonul " Activeaz": va fi afisat un mesaj ce indica realizarea nregistrrii programului.
Activare via e-m ail sau telefonic: Activarea via e-mail sau telefonica permite utilizatorului efectuarea nregistrrii cu ajutorul unui operator GeoStru.
a. Contactati GeoStru prin e-mail sau telefon indicnd codul de control si programul care a generat acest cod; b. Inserati codul de nregistrare furnizat de GeoStru n csuta destinat; c. Apsati butonul " Activeaza": va fi afisat un mesaj ce indic realizarea nregistrrii programului.
GEOSTRU SOFTWARE
Activare cu cheie hardw are: Utilizatorii care posed cheie hardware local nu trebuie sa urmeze operatiile de activare. Este suficient s insereze cheia hardware n calculator nainte de a porni aplicatia pentru a nu mai vizualiza procedura de activare.
Slope
Dezactivarea programelor n prezenta unei conexiuni Internet se poate dezactiva un program de pe un anumit calculator si activa apoi pe un alt calculator. Reprogramarea cheii hardware Procedura de reprogramare a cheii hardware survine, de regul, n cteva zile si necesit o interventie minim din partea utilizatorului, concretizandu-se n urmatoarele faze:
F aza 1. Detectarea codului cheii. n vederea reprogramrii cheii este nevoie de codul corespondent acesteia. Codul ID este prezent n fereastra care indica tipul de cheie inserat. F aza 2 . Reprogramarea cheii. Asteptati mesajul e-amil care v va informa asupra disponibilittii programului pentru reprogramarea cheii. La primirea acestui e-mail intrati in zona utilizator proprie si mergeti n sectiunea " Docum ente". Veti regsi aici un fisier cu codul corespunzator celui trimis prin e-mail - descrcati fisierul pe calculatorul pe care aveti instalate programele GeoStru. Dezarhivati si rulati fisierul descrcat, asigurndu-v c aveti cheia hardware de reprogramat inserat n calculator (lsati liber cmpul pentru password). Un mesaj v va anunta ncheierea operatiunii de reprogramare.
GEOSTRU SOFTWARE
1.3
Autoupdate
Programul este dotat cu un sistem de autoupdate integrat. n cteva momente de la pornirea programului, trecnd cu mouse-ul peste locatia n care este indicat versiunea programului (n partea dreapta jos a ferestrei principale: GEOSTRU-2012._._._), utilizatorul poate verifica eventuala disponibilitate a unui update pentru program. n cazul n care exist o nou versiune utilizatorul este anuntat prin afisarea unui mesaj. Pentru a face update este suficient s dati click pe aceast mesaj. n cazul n care nu exist update-uri disponibile va fi afisat mesajul "No updates available".
1.4
Copyright
Informatiile continute n prezentul document pot fi modificate fr preaviz. Dac nu este altfel specificat, orice referire la societate, nume, date si adrese utilizate n reproducerea imaginilor n exemple este pur ntmpltoare si are ca unic scop ilustrarea modului de folosire al programului. Respectarea tuturor legilor n materie de copyright revin exclusiv n sarcina utilizatorului. Nicio parte a acestui document nu poate fi reprodus n nicio form sau mijloc, electronic sau mecanic, pentru niciun folos, fr permisiunea scris a GeoStru Software. Dac utilizatorul are ca unic mijloc de accesare cel electronic, va fi autorizat, n baza prezentului document, s listeze o copie.
1.5
Slope
- Consultati serviciile de suport GeoStru (site web) Este activ noul serviciu de suport tehnic de tip ticket oferit de GeoStru Software pentru a rspunde solicitrilor clientilor nostrii. Serviciul este rezervat utilizatorilor GeoStru cu licente la zi si permite rezolvarea diverselor nelmuriri asupra programelor detinute direct cu specialistii nostri (Site Web). Site Web: www.geostru.com
1.6
Contact
Skype ID: geostru_support_it-eng-spa Web: www.geostru.com E-mail: geostru@geostru.com
Consultati pagina de contact de pe site pentru mai multe informatii privind datele noastre de contact si adresele sediilor noastre din Italia si din strintate.
2
2.1
UTILITY
Tabele de conversie
nclinatie (%) 1 2
nclinatie (%) 26 27
UTILITY
10
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1.7184 2.2906 2.8624 3.4336 4.0042 4.5739 5.1428 5.7106 6.2773 6.8428 7.4069 7.9696 8.5308 9.0903 9.6480 10.2040 10.7580 11.3099 11.8598 12.4074 12.9528 13.4957 14.0362
28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
15.6422 16.1722 16.6992 17.2234 17.7447 18.2629 18.7780 19.2900 19.7989 20.3045 20.8068 21.3058 21.8014 22.2936 22.7824 23.2677 23.7495 24.2277 24.7024 25.1735 25.6410 26.1049 26.5651
11
Slope
Din N kN kN kg kg Tonn
n kg kg Tonn N kN kN
Conv e rsie pre siuni: 1 Pa sc a l (Pa ) = 1 Ne w t on/m q ; 1 kPa = 1000 Pa ; 1 M Pa = 1000000 Pa = 1000 kPa
2.2
UTILITY
12
Teren Terren argilos cu 2< qu< 4 Kg/ cm Terren argilos cu qu> 2 Kg/cm
Teren Pietris uscat Pietris umed Nisip uscat compact Nisip umed compact Nisip uscat afanat Nisip umed afanat Argila nisipoasa Argila dura Argila semisolida Argila moale Turba
Valoare minim Valoare maxim 1800 2000 1900 2100 1700 2000 1900 2100 1500 1800 1600 1900 1800 2200 2000 2100 1900 1950 1800 1850 1000 1100
Teren Pietris compact Pietris afanat Nisip compact Nisip afanat Marna nisipoasa Marna grasa Argila grasa Argila nisipoasa Praf
Valoare minim 35 34 35 25 22 16 0 16 20
Valoare maxim 35 35 45 35 29 22 30 28 27
13
Slope
Teren Argila foarte moale Argila moale Argila medie Argila dura Argila nisipoasa Loess Nisip prafos Nisip afanat Nisip compact Sist argilos Praf Nisip si pietris compact Nisip si pietris compacte
Valoare maxima E 153 255 510 1020 2550 612 204 255 816 51000 204 1530 2040
Valoare minima E 20.4 51 153 510 255 153 51 102 510 1530 20.4 510 1020
Teren Argila saturata Argila nesaturata Argila nisipoasa Praf Nisip Nisip cu pietris folosit uzual Loess Gheata Beton
Valoare maxima n 0.5 0.3 0.3 0.35 1.0 0.4 0.3 0.36 0.15
UTILITY
14
Roca Ponce Tuf vulcanic Tuf calcaros Nisip grosier uscat Nisip fin uscat Nisip fin umed Gresie Argila uscata Calcar moale Travertin Dolomita Calcar compact Trahit Profir Gneiss Serpentin Granit Marmura Sienit Diorit Bazalt
Valoare minima 500 1100 1120 1400 1400 1900 1800 2000 2000 2200 2300 2400 2400 2450 2500 2500 2550 2700 2700 2750 2750
Valoare maxima 1100 1750 2000 1500 1600 2000 2700 2250 2400 2500 2850 2700 2800 2700 2700 2750 2900 2750 3000 3000 3100
Roca Granit Dolerit Bazalt Gresie Sist argilos Calcare Cuartit Marmura
Valoare minima 45 55 50 35 15 35 50 35
Valoare maxima 60 60 55 50 30 50 60 50
Roca
GeoStru Software-Slope 8.0.1
15
Slope
Bazalt Granit Sist cristalin Calcar Calcar poros Gresie Sist argilos Beton
Valoare Valoare maxima minima 1071000 178500 856800 142800 856800 71400 1071000 214200 856800 35700 428400 35700 214200 35700 Variabil
Valoare Valoare maxima minima 0.32 0.27 0.30 0.26 0.22 0.18 0.45 0.24 0.45 0.35 0.45 0.20 0.45 0.25 0.15
2.3
Comenzi shortcut
File Ctrl + N Nou Ctrl + F12 Deschide CapsLock + F12 Salveaza F12 Salveaza cu nume Ctrl + CapsLock + F12 Listeaza Selecteaza / Modifica Selecteaza tot Masoara distanta Sterge Undo Redo Decupeaza Copiaza Lipeste Vizualizare Zoom tot Zoom fereastra Roteste Inainte la nivel Mai jos la nivel Panouri Ascunde panouri Deschide panou niveluri Deschide panou
UTILITY
16
Panouri DXF/DWG Deschide panou Sectiuni Deschide panou Materiale Deschide panou Sarcini Deschide panou Noduri Deschide panou Optiuni Deschide panou Proprietati Alte comenzi Salveaza imagine Calculeaza
Ctrl + S F5
3
3.1
NORMATIVE
Eurocode 7
Eurocode 7 EN 1997 introduce n verificrile privind strile limit structurale si geotehnice abordri de proiectare ce difer pentru diversele combinatii de grupuri de coeficienti partiali pentru actiuni, pentru rezistentele materialelor si pentru rezistenta global a sistemului. Fiecare stat membru al UE elibereaz National Annex (NA - Anexa National) sau specificatiile detaliate pentru aplicarea directivelor continute n EN 1997. De exemplu, abordarea 1 este utilizat n Marea Britanie si Portugalia, abordarea 2 n majoritatea trilor europene (Germania, Slovacia, Italia, etc.) pentru calculul capacittii portante si abordarea 3 n Trile de Jos si n majoritatea trilor europene pentru calculul stabilittii versantilor. n specificatii sunt specificate valorile coeficientilor partiali de utilizat si sunt indicate abordrile de adoptat n faza de proiectare pentru diferite lucrri (capacitate portant, ancoraje, palplanse, ziduri de sprijin, ect.)
17
Slope
DESIGN APPROACHES 2.4.7.3.4.2 Design Approach 1 1.Except for the design of axially loaded piles and anchors, it shall be verified that a limit state of rupture or excessive deformation will not occur with either of the following combinations of sets of partial factors:
NOTE In Combinations 1 and 2, partial factors are applied to actions and to ground strength parameters.
2.For the design of axially loaded piles and anchors, it shall be verified that a limit state of rupture or excessive deformation will not occur with either of the following combinations of sets of partial factors:
NOTE 1 In Combination 1, partial factors are applied to actions and to ground strength parameters. In Combination 2, partial factors are applied to actions, to ground resistances and sometimes to ground strength parameters. NOTE 2 In Combination 2, set M1 is used for calculating resistances of piles or anchors and set M2 for calculating unfavourable actions on piles owing e.g. to negative skin friction or transverse loading.
3.If it is obvious that one of the two combinations governs the design, calculations for the other combination need not be carried out. However,
NORMATIVE
18
2.4.7.3.4.3 Design Approach 2 1.It shall be verified that a limit state of rupture or excessive deformation will not occur with the following combination of sets of partial factors:
Com bination: A1 + M1 + R2
NOTE 1 In this approach, partial factors are applied to actions or to the effects of actions and to ground resistances. NOTE 2 If this approach is used for slope and overall stability analyses the resulting effect of the actions on the failure surface is multiplied by
E
R;e.
2.4.7.3.4.4 Design Approach 3 1.It shall be verified that a limit state of rupture or excessive deformation will not occur with the following combination of sets of partial factors:
NOTE 1 In this approach, partial factors are applied to actions or the effects of actions from the structure and to ground strength parameters. NOTE 2 For slope and overall stability analyses, actions on the soil (e.g. structural actions, traffic load) are treated as geotechnical actions by using the set of load factors A2.
The table 3.1. below shows which of partial factor are used in each design approach, depending on the type of structure being designed.
19
Slope
NORMATIVE
20
Structure
General
A1+M1+R1
Slope Piles and anchor-ages
A1+M1+R1 A1+M1+R1
Ta ble 3.1 - Ult im a t e lim it st a t e , de sign a pproa c h (*on st ruc t ura l a c t ions,+ on ge ot e c hnic a l a c t ions)
Design Approach 1
Permanent actions (G) Variable actions (Q) Unfavorable Favorable Unfavorable Favorable Coef.of shearing resistance (tan ) Effective cohesion (c') Undrained strength (cu) Unconfined compressive strength (qu) Weight density ( ) Resistance (R)
G G,fav Q Q,fav f c' cu qu g R
Combination 1 A1 M1 R1
1,35 1,0 1,5 0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
Combination 2 A2 M2 R1
1,0 1,0 1,3 0 1,25 1,25 1,4 1,4 1,0 1,0
Ta ble 3.2 - Show s t he re la t iv e m a gnit ude of t he ke y pa ra m e t e rs w he n using Com bina t ion 1 a nd using Com bina t ion 2
21
Slope
Design Approach 2 A1
Permanent actions (G) Variable actions (Q) Material properties(c ) Material resistance (Rv) Sliding resistance (Rh) Earth resistance against retaining structures ....in slope Unfavorable Favorable Unfavorable Favorable
G G,fav Q Q,fav M Rv Rh Re
M1
R1
Design Approach 3 A1
Permanent actions (G) Variable actions (Q) Unfavorable Favorable Unfavorable Favorable Coeff.of shearing resistance (tan ) Effective cohesion (c') Undrained strength (cu) Unconfined compressive strength (qu) Weight density ( ) Resistance (R) (except for pile shaft in tension) Pile shaft resistance in tension
G G,fav Q Q,fav f c' cu qu g R R,st
A2
1,0 1,0 1,3 0
M2
R3
Spread foundations 6.1 General 1. The provisions of this Section apply to spread foundations including pads,
NORMATIVE
22
strips and rafts. 2. Some of the provisions may be applied to deep foundations such as caissons.
6.2 Limit states 1. The following limit states shall be considered and an appropriate list shall be compiled: - loss of overall stability; - bearing resistance failure, punching failure, squeezing; - failure by sliding; - combined failure in the ground and in the structure; - structural failure due to foundation movement; - excessive settlements; - excessive heave due to swelling, frost and other causes; - unacceptable vibrations.
6.3 Actions and design situations 1. Design situations shall be selected in accordance with 2.2. 2.The actions listed in 2.4.2(4) should be considered when selecting the limit states for calculation. 3.If structural stiffness is significant, an analysis of the interaction between the structure and the ground should be performed in order to determine the distribution of actions.
6.4 Design and construction considerations 1. When choosing the depth of a spread foundation the following shall be considered: - reaching an adequate bearing stratum; - the depth above which shrinkage and swelling of clay soils, due to seasonal weather changes, or to trees and shrubs, may cause appreciable movements; - the depth above which frost damage may occur;
23
Slope
- the level of the water table in the ground and the problems, which may occur if excavation for the foundation is required below this level; - possible ground movements and reductions in the strength of the bearing stratum by seepage or climatic effects or by construction procedures; - the effects of excavations on nearby foundations and structures; - anticipated excavations for services close to the foundation; - high or low temperatures transmitted from the building; - the possibility of scour; - the effects of variation of water content due to long periods of drought, and subsequent periods of rain, on the properties of volume-unstable soils in arid climatic areas; - the presence of soluble materials, e.g. limestone, claystone, gypsum, salt rocks; 2. Frost damage will not occur if: - the soil is not frost-susceptible; - the foundation level is beneath frost-free depth; - frost is eliminated by insulation. 3. EN-ISO 13793:2001 may be applied for frost protecting measures for building foundations. 4.In addition to fulfilling the performance requirements, the design foundation width shall take account of practical considerations such as economic excavation, setting out tolerances, working space requirements and the dimensions of the wall or column supported by the foundation. 5. One of the following design methods shall be used for spread foundations: - a direct method, in which separate analyses are carried out for each limit state. When checking against an ultimate limit state, the calculation shall model as closely as possible the failure mechanism, which is envisaged. When checking against a serviceability limit
NORMATIVE
24
state, a settlement calculation shall be used; - an indirect method using comparable experience and the results of field or laboratory measurements or observations, and chosen in relation
to serviceability limit state loads so as to satisfy the requirements of all relevant limit states; - a prescriptive method in which a presumed bearing resistance is used (see 2.5). 6. Calculation models for ultimate and serviceability limit state design of spread foundations on soil given in 6.5 and 6.6 respectively should be applied. Presumed bearing pressures for the design of spread foundations on rock should be applied according to 6.7.
6.5 Ultimate limit state design 6.5.1 Overall stability 1. Overall stability, with or without the foundations, shall be checked particularly in the following situations: - near or on a natural or man-made slope; - near an excavation or a retaining wall; - near a river, a canal, a lake, a reservoir or the sea shore; - near mine workings or buried structures. 2. For such situations, it shall be demonstrated using the principles described in Section 11, that a stability failure of the ground mass containing the foundation is sufficiently improbable.
6.5.2 Bearing resistance 6.5.2.1 General 1. The following inequality shall be satisfied for all ultimate limit states:
V d = Rd
2.Rd shall be calculated according to 2.4.
[6.1]
3. Vd shall include the weight of the foundation, the weight of any backfill
25
Slope
material and all earth pressures, either favorable or unfavorable. Water pressures not caused by the foundation load shall be included as actions.
6.5.2.2 Analytical method 1.The sample analytical calculation for bearing resistance given in Annex D may be used. 2.An analytical evaluation of the short-term and long-term values of Rd shall be considered, particularly in fine-grained soils. 3.Where the soil or rock mass beneath a foundation presents a definite structural pattern of layering or other discontinuities, the assumed rupture mechanism and the selected shear strength and deformation parameters shall take into account the structural characteristics of the ground. 4.When calculating the design bearing resistance of a foundation on layered deposits, the properties of which vary greatly between one another, the design values of the ground parameters shall be determined for each layer. 5.Where a strong formation underlies a weak formation, the bearing resistance may be calculated using the shear strength parameters of the weak formation. For the reverse situation, punching failure should be checked. 6.Analytical methods are often not applicable to the design situations described in 6.5.2.2(3)P, 6.5.2.2(4)P and 6.5.2.2(5). Numerical procedures should then be applied to determine the most unfavorable failure mechanism. 7.The overall stability calculations described in Section 11 may be applied.
6.5.2.3 Semi-empirical method 1. The sample semi-empirical method for bearing resistance estimation using pressuremeter test results given in Annex E is recommended.
6.5.2.4 Prescriptive method using presumed bearing resistance 1. The sample method for deriving the presumed bearing resistance for spread foundations on rock given in Annex G is recommended. When this method is applied, the design result should be evaluated on the basis of comparable
NORMATIVE
26
experience.
6.5.3 Sliding resistance 1. Where the loading is not normal to the foundation base, foundations shall be checked against failure by sliding on the base. 2. The following inequality shall be satisfied:
Hd = Sd + Ep d
[6.2]
3. Hd shall include the design values of any active earth forces imposed on the foundation. 4.Rd shall be calculated according to 2.4. 5.The values of Rd and Rp;d should be related to the scale of movement anticipated under the limit state of loading considered. For large movements, the possible relevance of post-peak behaviour should be considered. The value of Rp;d selected should reflect the anticipated life of the structure. 6.For foundations bearing within the zone of seasonal movements of clay soils, the possibility that the clay could shrink away from the vertical faces of foundations shall be considered. 7.The possibility that the soil in front of the foundation may be removed by erosion or human activity shall be considered. 8.For drained conditions, the design shear resistance, R d , shall be calculated either by factoring the ground properties or the ground resistance as follows; Rd = V'd tan d (6.3a) or Rd = (Vd tan k ) / R;h (6.3b) Note In design procedures where the effects of actions are factored, the partial factor for the actions (F ) is 1,0 and Vd = Vk in equation (6.3b). 9. In determining Vd', account shall be taken of whether Hd and V'd are dependent or independent actions. 10.The design friction angle d may be assumed equal to the design value of
27
Slope
for cast-in-situ
concrete foundations and equal to 2/3 ?'cv ;d for smooth precast foundations. Any effective cohesion c' should be neglected. 11.For undrained conditions, the design shearing resistance, Rd , shall be calculated either by factoring the ground properties or the ground resistance as follows: Rd = Ac cu;d (6.4a) or Rd = (Ac cu;k ) / R;h (6.4b) 12. If it is possible for water or air to reach the interface between a foundation and an undrained clay subgrade, the following check shall be made: Rd = 0,4 Vd (6.5) 13. Requirement (6.5) may only be disregarded if the formation of a gap between the foundation and the ground will be prevented by suction in areas where there is no positive bearing pressure.
6.5.4 Loads with large eccentricities 1. Special precautions shall be taken where the eccentricity of loading exceeds 1/3 of the width of a rectangular footing or 0,6 of the radius of a circular footing. Such precautions include: - careful review of the design values of actions in accordance with 2.4.2; - designing the location of the foundation edge by taking into account the magnitude of construction tolerances. 2. Unless special care is taken during the works, tolerances up to 0,10 m should be considered.
6.5.5 Structural failure due to foundation movement 1. Differential vertical and horizontal foundation displacements shall be
considered to ensure that they do not lead to an ultimate limit state occurring in the supported structure.
NORMATIVE
28
2.A
presumed
bearing
pressure
may
be
adopted
(see
2.5)
provided
displacements will not cause an ultimate limit state in the structure. 3.In ground that may swell, the potential differential heave shall be assessed and the foundations and structure designed to resist or accommodate it.
6.6 Serviceability limit state design 6.6.1 General 1. Account shall be taken of displacements caused by actions on the foundation, such as those listed in 2.4.2(4). 2.In assessing the magnitude of foundation displacements, account shall be taken of comparable experience, as defined in 1.5.2.2. If necessary, calculations of displacements shall also be carried out. 3.For soft clays, settlement calculations shall always be carried out. 4.For spread foundations on stiff and firm clays in Geotechnical Categories 2 and 3, calculations of vertical displacement (settlement) should usually be undertaken. Methods that may be used to calculate settlements caused by loads on the foundation are given in 6.6.2. 5.The serviceability limit state design loads shall be used when calculating foundation displacements for comparison with serviceability criteria. 6. Calculations of settlements should not be regarded as accurate. They merely provide an approximate indication. 7.Foundation displacements shall be considered both in terms of displacement of the entire foundation and differential displacements of parts of the foundation. 8.The effect of neighboring foundations and fills shall be taken into account when calculating the stress increase in the ground and its influence on ground compressibility. 9.The possible range of relative rotations of the foundation shall be assessed and compared with the relevant limiting values for movements discussed in 2.4.9.
6.6.2 Settlement 1.Calculations of settlements shall include both immediate and delayed
29
Slope
settlement. 2.The following three components of settlement should be considered for partially or fully saturated soils: - s 0 : immediate settlement; for fully-saturated soil due to shear deformation at constant volume, and for partially-saturated soil due to both shear deformation and volume reduction; - s 1 : settlement caused by consolidation; s 2 : settlement caused by creep. 3.The sample methods for evaluating settlements s 0 and s 1 given in Annex F may be applied. 4.Special consideration should be given to soils such as organic soils and soft clays, in which settlement may be prolonged almost indefinitely due to creep. 5.The depth of the compressible soil layer to be considered when calculating settlement should depend on the size and shape of the foundation, the variation in soil stiffness with depth and the spacing of foundation elements. 6.This depth may normally be taken as the depth at which the effective vertical stress due to the foundation load is 20 % of the effective overburden stress. 7.For many cases this depth may also be roughly estimated as 1 to 2 times the foundation width, but may be reduced for lightly-loaded, wider foundation rafts. Note This approach is not valid for very soft soils. 8. Any possible additional settlement caused by self-weight compaction of the soil shall be assessed. 9.The following should be considered: - the possible effects of self-weight, flooding and vibration on fill and collapsible soils; - the effects of stress changes on crushable sands. 10. Either linear or non-linear models of the ground stiffness shall be adopted, as appropriate. 11.To ensure the avoidance of a serviceability limit state, assessment of differential settlements and relative rotations shall take account of both the
NORMATIVE
30
distribution of loads and the possible variability of the ground. 12.Differential settlement calculations that ignore the stiffness of the structure tend to be over-predictions. An analysis of ground-structure interaction may be used to justify reduced values of differential settlements. 13. Allowance should be made for differential settlement caused by variability of the ground unless it is prevented by the stiffness of the structure. 14.For spread foundations on natural ground, it should be taken into account that some differential settlement normally occurs even if the calculation predicts uniform settlement only. 15.The tilting of an eccentrically loaded foundation should be estimated by assuming a linear bearing pressure distribution and then calculating the settlement at the corner points of the foundation, using the vertical stress distribution in the ground beneath each corner point and the settlement calculation methods described above. 16.For conventional structures founded on clays, the ratio of the bearing capacity of the ground, at its initial undrained shear strength, to the applied serviceability loading should be calculated (see 2.4.8(4)). If this ratio is less than 3, calculations of settlements should always be undertaken. If the ratio is less than 2, the calculations should take account of non-linear stiffness effects in the ground.
3.2
Eurocode 8
3 GROUND CONDITIONS AND SEISMIC ACTION (EC8 - part 1) 3.1 Ground conditions 3.1.2 Identification of ground types 1. Ground types A, B, C, D, and E, described by the stratigraphic profiles and parameters given in Table 3.1 and described hereafter, may be used to account for the influence of local ground conditions on the seismic action. This may also be done by additionally taking into account the influence of deep geology on the
31
Slope
seismic action.
Note: The ground classification scheme accounting for deep geology for use in a country may be specified in its National Annex, including the values of the parameters S, T B, T C and T D defining the horizontal and vertical elastic response spectra in accordance with 3.2.2.2 and 3.2.2.3.
NORMATIVE
32
Ground type
Vs30 (m/s)
cu (kPa)
A B
S1
S2
Rock or other rock-like geological >800 formation, including at most 5 m of weaker material at the surface. Deposits of very dense sand, gravel, or 360-800 very stiff clay, at least several tens of meters in thickness, characterized by a gradual increase of mechanical properties with depth. Deep deposits of dense or medium180-360 dense sand, gravel or stiff clay with thickness from several tens to many hundreds of meters. Deposits of loose-to-medium <180 cohesionless soil (with or without some soft cohesive layers), or of predominantly soft-to-firm cohesive soil. A soil profile consisting of a surface alluvium layer with v s values of type C or D and thickness varying between about 5 m and 20 m, underlain by stiffer material with v s > 800 m/s. Deposits consisting, or containing a <100 (indicative) layer at least 10 m thick, of soft clays/silts with a high plasticity index (PI > 40) and high water content Deposits of liquefiable soils, of sensitive clays, or any other soil profile not included in types A E or S 1
>50
>250
15-50
70-250
<15
<70
10-20
2. The site should be classified according to the value of the average shear wave velocity, v s,30 , if this is available. Otherwise the value of NSP T should be used. 3. The average shear wave velocity vs ,3 0 should be computed in accordance with
33
Slope
v s,30
i
(3.1)
where hi and vi denote the thickness (in metres) and shear-wave velocity (at a shear strain level of 10 5 or less) of the i-th formation or layer, in a total of N, existing in the top 30 m. 4. For sites with ground conditions matching either one of the two special ground types S1 or S2 , special studies for the definition of the seismic action are required. For these types, and particularly for S2 , the possibility of soil failure under the seismic action shall be taken into account.
Note: Special attention should be paid if the deposit is of ground type S1 . Such soils typically have very low values of v s , low internal damping and an abnormally extended range of linear behaviour and can therefore produce anomalous seismic site amplification and soil-structure interaction effects (see EN 1998-5:2004, Section 6). In this case, a special study to define the seismic action should be carried out, in order to establish the dependence of the response spectrum on the thickness and v s value of the soft clay/silt layer and on the stiffness contrast between this layer and the underlying materials.
3.2 Seismic action 3.2.1 Seismic zones 1. For the purpose of EN 1998, national territories shall be subdivided by the National Authorities into seismic zones, depending on the local hazard. By definition, the hazard within each zone is assumed to be constant. 2. For most of the applications of EN 1998, the hazard is described in terms of a single parameter, i.e. the value of the reference peak ground acceleration on type A ground, agR . Additional parameters required for specific types of structures are given in the relevant Parts of EN 1998.
Note: The reference peak ground acceleration on type A ground, agR , for use in a country or parts of the country, may be derived from zonation maps found in its National Annex.
GeoStru Software-Slope 8.0.1
NORMATIVE
34
3. The reference peak ground acceleration, chosen by the National Authorities for each seismic zone, corresponds to the reference return period TN C R of the seismic action for the no-collapse requirement (or equivalently the reference probability of exceedance in 50 years, PN C R ) chosen by the National Authorities (see 2.1(1)P). An importance factor I equal to 1,0 is assigned to this reference return period. For return periods other than the reference (see importance classes in 2.1(3)P and (4)), the design ground acceleration on type A ground ag is equal to agR times the importance factor (See Note to 2.1(4)). 4. In cases of low seismicity, reduced or simplified seismic design procedures for certain types or categories of structures may be used.
Note: The selection of the categories of structures, ground types and seismic zones in a country for which the provisions of low seismicity apply may be found in its National Annex. It is recommended to consider as low seismicity cases either those in which the design ground acceleration on type A ground, ag , is not greater than 0,08g (0,78 m/s2 ), or those where the product ag x S is not greater than 0,1 g (0,98 m/s2 ). The selection of whether the value of ag , or that of the product ag x S will be used in a country to define the threshold for low seismicity cases, may be found in its National Annex.
I
( ag =
x agR ).
5. In cases of very low seismicity, the provisions of EN 1998 need not be observed.
Note: The selection of the categories of structures, ground types and seismic zones in a country for which the EN 1998 provisions need not be observed (cases of very low seismicity) may be found in its National Annex. It is recommended to consider as very low seismicity cases either those in which the design ground acceleration on type A ground, a
g
, is not greater than 0,04g (0,39 m/s2 ), or those where the product ag x S is not greater
than 0,05g (0,49 m/s2 ). The selection of whether the value of a g , or that of the product ag x S will be used in a country to define the threshold for very low seismicity cases, can be found in its National Annex.
35
Slope
3.2.2 Basic representation of the seismic action 3.2.2.1 General 1. Within the scope of EN 1998 the earthquake motion at a given point on the surface is represented by an elastic ground acceleration response spectrum, henceforth called an elastic response spectrum. 2. The shape of the elastic response spectrum is taken as being the same for the two levels of seismic action introduced in 2.1(1)P and 2.2.1(1)P for the no-collapse requirement (ultimate limit state design seismic action) and for the damage limitation requirement. 3. The horizontal seismic action is described by two orthogonal components assumed as being independent and represented by the same response spectrum. 4. For the three components of the seismic action, one or more alternative shapes of response spectra may be adopted, depending on the seismic sources and the earthquake magnitudes generated from them. 3.2.2.2 Horizontal elastic response spectrum 1. For the horizontal components of the seismic action, the elastic response spectrum Se( T ) is defined by the following expressions (see Figure. 3.1):
0 T
TB : Se T TB T T
ag S 1
T TB
2,5 1
3. 2
TC : Se T TD : Se T
ag S ag S
2,5 2,5 T TB
3.3 3. 4
TC
TD
4 s : Se T
ag S
2,5
TC TD T
3.5
where: Se (T ) T system; ag ); is the elastic response spectrum; is the vibration period of a linear single-degree-of-freedom is the design ground acceleration on type A ground (ag = I agR
NORMATIVE
36
TB is the lower limit of the period of the constant spectral acceleration branch; TC is the upper limit of the period of the constant spectral acceleration branch; TD is the value defining the beginning of the constant displacement response range of the spectrum; S is the soil factor; is the damping correction factor with a reference value of = 1for 5% viscous damping, see (3) of this subclause.
2. The values of the periods TB , TC and TD and of the soil factor S describing the shape of the elastic response spectrum depend upon the ground type.
Nota 1: I valori da attribuire a T B, T C e T D e S per ogni tipo di terreno e tipo (forma) di spettro da utilizzare in una nazione possono essere trovati nella relativa appendice nazionale. Se non si tiene in conto della geologia profonda [vedere punto 3.1.2(1)], la scelta raccomandata lutilizzo di due tipi di spettri: Tipo 1 e Tipo 2. Se i terremoti che contribuiscono in misura maggiore al rischio sismico definito per il sito al fine di valutare il rischio probabilistico hanno una magnitudo di onde di superficie, Ms, non maggiore di 5,5,
GeoStru Software-Slope 8.0.1
37
Slope
si raccomanda di adottare lo spettro di Tipo 2. Per i cinque tipi di terreno A, B, C, D ed E i valori raccomandati dei parametri S, T B , T C e T D sono dati nel prospetto 3.2 per lo spettro di Tipo 1 e nel prospetto 3.3 per lo spettro di Tipo 2. La figura 3.2 e la figura 3.3 mostrano le forme degli spettri raccomandati di Tipo 1 e Tipo 2, rispettivamente, normalizzati rispetto ad ag , per uno smorzamento del 5%. Spettri differenti possono essere definiti nellappendice nazionale, se si tiene in conto della geologia profonda. Note 1: The values to be ascribed to T B , T C , T D and S for each ground type and type (shape) of spectrum to be used in a country may be found in its National Annex. If deep geology is not accounted for (see 3.1.2(1) ), the recommended choice is the use of two types of spectra: Type 1 and Type 2. If the earthquakes that contribute most to the seismic hazard defined for the site for the purpose of probabilistic hazard assessment have a surface-wave magnitude, M s , not greater than 5,5, it is recommended that the Type 2 spectrum is adopted. For the five ground types A, B, C, D and E the recommended values of the parameters S, T B , T C and T D are given in Table 3.2 for the Type 1 Spectrum and in Table 3.3 for the Type 2 Spectrum. Figure 3.2 and Figure 3.3 show the shapes of the recommended Type 1 and Type 2 spectra, respectively, normalized by a g, for 5% damping. Different spectra may be defined in the National Annex, if deep geology is accounted for.
Ground type A B C D E
Ground type A B C D E
NORMATIVE
38
39
Slope
Note 2: For ground types S1 and S2 , special studies should provide the corresponding values of S, T B , T C and T D .
3. The value of the damping correction factor may be determined by the expression:
10 / 5
0,55
(3.6)
where:
is the viscous damping ratio of the structure, expressed as a percentage.
4. If for special cases a viscous damping ratio different from 5% is to be used, this value is given in the relevant Part of EN 1998.
NORMATIVE
40
5. The elastic displacement response spectrum, SD e ( T ), shall be obtained by direct transformation of the elastic acceleration response spectrum, Se ( T ), using the following expression:
SDe T Se T T 2
2
(3.7)
6. Expression (3.7) should normally be applied for vibration periods not exceeding 4,0 s. For structures with vibration periods longer than 4,0 s, a more complete definition of the elastic displacement spectrum is possible.
Note: For the Type 1 elastic response spectrum referred to in Note 1 to 3.2.2.2(2)P, such a definition is presented in Informative Annex A in terms of the displacement response spectrum. For periods longer than 4,0 s, the elastic acceleration response spectrum may be derived from the elastic displacement response spectrum by inverting expression (3.7).
3.2.2.3 Vertical elastic response spectrum 1. The vertical component of the seismic action shall be represented by an elastic response spectrum, Sve ( T ), derived using expressions (3.8)-(3.11).
Note: The values to be ascribed to T B , T C , T D and avg for each type (shape) of vertical spectrum to be used in a country may be found in its National Annex. The recommended choice is the use of two types of vertical spectra: Type 1 and Type 2. As for the spectra defining the horizontal components of the seismic action, if the earthquakes that contribute most to the seismic hazard defined for the site for the purpose of probabilistic hazard assessment have a surface-wave magnitude, M s , not greater than 5,5, it is recommended that the Type 2 spectrum is adopted. For the five ground types A, B, C, D and E the recommended values of the parameters describing the vertical spectra are given in Table 3.4. These recommended values do not apply for special ground types S1 and S2 .
41
Slope
0 T
TB : Sve T TB T
avg
T TB avg
3,0 1
3.8
TC : Sve T avg
3,0 3,0 TC T TC TD T2
3.9 3.10
TC
TD : Sve T
TD
4 s : Sve T
ag
3,0
3.11
NORMATIVE
42
4.For the horizontal components of the seismic action the design spectrum, Sd( T ), shall be defined by the following expressions:
2 3 T TB 2,5 q 2,5 q 2 3
0 T
TB : Sve T
ag S
3.13
TB
TC : Sd T
avg S
3.14
TC
TD : Sd T
ag S
2,5 TC q T ag TC TD T2 ag
3.15
TD
T : Sd T
ag S
2,5 q
3.16
are as defined in 3.2.2.2; is the design spectrum; is the behaviour factor; is the lower bound factor for the horizontal design
5.For the vertical component of the seismic action the design spectrum is given by expressions (3.13) to (3.16), with the design ground acceleration in the vertical direction, avg replacing a g , S taken as being equal to 1,0 and the other parameters as defined in 3.2.2.3. 6.For the vertical component of the seismic action a behaviour factor q up to to 1,5 should generally be adopted for all materials and structural systems. 7.The adoption of values for q greater than 1,5 in the vertical direction should be
43
Slope
justified through an appropriate analysis. 8.The design spectrum as defined above is not sufficient for the design of structures with base-isolation or energy-dissipation systems. 3.2.3 Alternative representations of the seismic action 3.2.3.1 Time - history representation 3.2.3.1.1 General 1.The seismic motion may also be represented in terms of ground acceleration time-histories and related quantities (velocity and displacement) 2.When a spatial model is required, the seismic motion shall consist of three simultaneously acting accelerograms. The same accelerogram may not be used simultaneously along both horizontal directions. Simplifications are possible in accordance with the relevant Parts of EN 1998. 3.Depending on the nature of the application and on the information actually available, the description of the seismic motion may be made by using artificial accelerograms (see 3.2.3.1.2) and recorded or simulated accelerograms (see 3.2.3.1.3).
3.2.3.1.2 Artificial accelerograms 1. Artificial accelerograms shall be generated so as to match the elastic response spectra given in 3.2.2.2 and 3.2.2.3 for 5% viscous damping (= 5%). 2.The duration of the accelerograms shall be consistent with the magnitude and the other relevant features of the seismic event underlying the establishment of ag . 3. When site-specific data are not available, the minimum duration T s of the stationary part of the accelerograms should be equal to 10 s. 4. The suite of artificial accelerograms should observe the following rules: a) a minimum of 3 accelerograms should be used; b) the mean of the zero period spectral response acceleration values (calculated from the individual time histories) should not be smaller
NORMATIVE
44
than the value of ag S for the site in question. c) in the range of periods between 0,2T1 and 2T1 , where T1 is the fundamental period of the structure in the direction where the accelerogram will be applied; no value of the mean 5% damping elastic spectrum, calculated from all time histories, should be less than 90% of the corresponding value of the 5% damping elastic response spectrum. 3.2.3.1.3 Recorded or simulated accelerograms 1. Recorded accelerograms, or accelerograms generated through a physical simulation of source and travel path mechanisms, may be used, provided that the samples used are adequately qualified with regard to the seismogenetic features of the sources and to the soil conditions appropriate to the site, and their values are scaled to the value of a ag S for the zone under consideration. 2. For soil amplification analyses and for dynamic slope stability verifications see EN 1998-5:2004, 2.2. 3. The suite of recorded or simulated accelerograms to be used should satisfy 3.2.3.1.2(4). 3.2.3.2 Spatial model of the seismic action 1. For structures with special characteristics such that the assumption of the same excitation at all support points cannot reasonably be made, spatial models of the seismic action shall be used (see 3.2.2.1(8)). 2.Such spatial models shall be consistent with the elastic response spectra used for the basic definition of the seismic action in accordance with 3.2.2.2 and 3.2.2.3. 3.2.4 Combinations of the seismic action with other actions 1.The design value Ed of the effects of actions in the seismic design situation shall be determined in accordance with EN 1990:2002, 6.4.3.4. 2.The inertial effects of the design seismic action shall be evaluated by taking
GeoStru Software-Slope 8.0.1
45
Slope
into account the presence of the masses associated with all gravity loads appearing in the following combination of actions:
Gk , j ' ' ' '
E ,i
Qk ,i
(3.17)
E,i
Qk,i not being present over the entire structure during the earthquake. These coefficients may also account for a reduced participation of masses in the motion of the structure due to the non-rigid connection between them. 4.Values of
2,i
E,i
other types of
structures are given in the relevant parts of EN 1998. 4.1.3 Slope stability 4.1.3.3 Methods of analysis (EC 8-part 5) 1.The response of ground slopes to the design earthquake shall be calculated either by means of established methods of dynamic analysis, such as finite elements or rigid block models, or by simplified pseudo-static methods subject to the limitations of (3) and (8) of this subclause. 2.In modelling the mechanical behaviour of the soil media, the softening of the response with increasing strain level, and the possible effects of pore pressure increase under cyclic loading shall be taken into account. 3.The stability verification may be carried out by means of simplified
pseudostatic methods where the surface topography and soil stratigraphy do not present very abrupt irregularities. 4.The pseudo-static methods of stability analysis are similar to those indicated in EN 1997-1:2004, 11.5, except for the inclusion of horizontal and vertical inertia forces applied to every portion of the soil mass and to any gravity loads acting on top of the slope.
NORMATIVE
46
5.The design seismic inertia forces F H and F V acting on the ground mass, for the horizontal and vertical directions respectively, in pseudo-static analyses shall be taken as: FH = 0,5 SW
FV = 0,5 FH if the ratio avg/ag is greater than 0,6 FV = 0,33 FH if the ratio avg/ag is not greater than 0,6.
Where: is the ratio of the design ground acceleration on type A ground, ag , to the acceleration of gravity g;
avg ag S W
is the design ground acceleration in the vertical direction; is the design ground acceleration for type A ground; is the soil parameter of EN 1998-1:2004, 3.2.2.2; is the weight of the sliding mass.
A topographic amplification factor for a g shall be taken into account according to 4.1.3.2 (2). 6. A limit state condition shall then be checked for the least safe potential slip surface. 7. The serviceability limit state condition may be checked by calculating the permanent displacement of the sliding mass by using a simplified dynamic model consisting of a rigid block sliding against a friction force on the slope. In this model the seismic action should be a time history representation in accordance with 2.2 and based on the design acceleration without reductions. 8. Simplified methods, such as the pseudo-static simplified methods mentioned in (3) to (6) in this subclause, shall not be used for soils capable of developing high pore water pressures or significant degradation of stiffness under cyclic loading. 9. The pore pressure increment should be evaluated using appropriate tests. In
GeoStru Software-Slope 8.0.1
47
Slope
the absence of such tests, and for the purpose of preliminary design, it may be estimated through empirical correlations.
SLOPE
Slope
Software pentru analiza stabilittii versantilor pentru terenuri afnate sau de roci cu metodele traditionale ale geotehnicii (Echilibru limit) si metoda Elementelor Discrete cu care se pot afla deplasrile versantului si se poate verifica cedarea progresiv. n conditii seismice programul realizeaz att analiza static ct si analiza dinamic. Module Optionale: QSIM (Dynamic Analysis): Metod numeric pentru analiza stabilittii versantilor n conditii seismice prin integrare direct si suprapunere modal, cu metoda Newmark (1965). Calculeaz deplasrile permanente ale masei n alunecare prin integrarea accelerogramei relative. Se pot de asemenea genera accelerograme artificiale compatibile cu algoritmii SIMQKE, Sabetta F., Pugliese A.: Estimation of Response Spectra and Simulation of Nonstationary Earthquake Ground Motions. Slope 3D: Generarea automat a modelelor digitale 3D plecnd de la fisiere GIS, DXF sau Text. Import de fisiere din SRTM (SRTM este un software GeoStru ce permite generarea unui model 3D prin simpla selectare a unei arii pe Google Maps). Sectiunile de analizat cu Slope sunt create automat si dinamic direct pe modelul tridimensional. DEM (Discrete Element Method): Model numeric avansat pentru analiza stabilittii versantilor n conditii statice si dinamice. Model de calcul sofisticat de analiz liniar si neliniar, cu distributie a strilor tensionale pe baza comportamentului terenului ductil sau fragil. M.R.E. (Mechanically Reinforced Earth): Proiectarea si verificarea lucrrilor de
GeoStru Software-Slope 8.0.1
SLOPE
48
sustinere din pmnt armat. Sunt efectuate verificri la: smulgere si cedare pentru armturi de tip bare, fsii sau geosintetice, stabilitate local (Tieback), stabilitate global (Compound), verificri ale unui corp rigid la alunecare, sarcin limit, rsturnare. Normative: NTC 2008, GRI(Geosynthetic Research Institute), BS8006/1995 ( Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills), FHWA (Federal Highway Administration). Normative de calcul Input Date Input grafic si numeric; Citire date din EXCEL, DXF, ASCII; Citire profil topografic din TRISPACE; Import imagini raster;
The general limit equilibrium method (GLE); Norme tecniche costruzioni (NTC 2008); Eurocode 7/8; British Codes BS8004. Lucrri de interventie Terasare; Excavatii; Ziduri de sprijin din B.A.; Ziduri de sprijin de greutate; Ziduri din gabioane; Piloti sau Palplanse. Sarcin limit Broms, Metoda tensiunii tangentiale, Metoda Zeng Liang. Ancoraje active si pasive; Soil Nailing; Pmnt armat: bare, fsii si folii de geotextile; Seism
Metode de Calcul Fellenius (1927); Bishop (1955); Janbu (1956); Morgenstern & Price (1965); Spencer (1967); Bell (1968); Sarma (1973); D.E.M (1992) Numerical Method; Zeng Liang (2002); Hoek Brown (1980) (Versanti de Roc)
Analiz pseudo static; Analiz dinamic Newmark (Generare automat a accelerogramelor cu: Sabetta & Pugliese 1 9 9 6, SIM QE (SIMulation of EarthQuake ground motions)); Increment presiuni neutrale n cmp seismic; n prezenta seismului este calculat incrementul presiunilor neutrale produse de deformatiile induse n teren de undele seismice. Formulele folosite sunt: Matsui et al., 1980, Seed & Booker, 1997, Matasovic,1993. Toti parametrii necesari calculului precum indicele Arias, durata Trifunac etc. sunt calculati automat de program prin integrarea accelerogramei.
49
Slope
4.1
Note importante
Pentru utilizarea corect a programului este nevoie s se respecte anumite reguli: 1. Sistemul de referint: taluzul trebuie s fie definit n cadranul pozitiv al unui sistem de referint Cartezian X,Y. 2. Cota Y trebuie s fie cresctoare de la stnga la dreapta. 3. Sectiunile cu sisteme de referint diferite de cel impus pot fi oglindite cu ajutorul comenzii Oglind din meniul Date - Noduri profil. 4. Distanta dintre ordonata Y minim a nodurilor profilului si adncimea bedrock-ului constituie un blocaj/linie de frntur n cutarea factorului de sigurant (nu vor fi luate n considerare suprafetele de alunecare care intersecteaz bedrock-ul). 5. Caracteristicile geotehnice ale stratelor care constituie taluzul de examinat trebuie s fie atribuite ncepnd cu stratul superior spre cel inferior.
4.2
Import date
Import model 3D: comanda permite importarea fisierelor de text ce contin informatiile tridimensionale (x, y, z) ale punctelor. Sistemul de importare permite importul fisierelor de text n orice format: este suficient s configurati tipul de separator (, sau ;), primul rnd de citit, numrul coloanelor ce contin coordonatele x, y si z. Comanda Extrage date fisier aplic un filtru datelor continute n fisierul de text si extrage coordonatele punctelor pentru care se efectueaz triangulatia. Prin intermediul butonului Trianguleaz este generat modelul digital pe care se pot crea sectiuni bidimensionale de verificare. Sectiunile sunt exportate pentru Slope cu butonul Asigneaz sectiunea curent n Slope. Import sectiuni din TriSpace: TriSpace este programul topografic realizat de GeoStru ce permite crearea planurilor cotate, a planurilor avnd curbe de nivel, reprezentri 3D, sectiuni 2D si sectiuni 3D. Sectiunile sunt exportate de TriSpace n fisiere text cu extensie *.sec, avnd formatul: VERTEXSEC, x,y. Un exemplu de fisier de text este urmtorul:
SLOPE
50
Import sectiuni DXF: fisierul DXF trebuie s contin exclusiv polilinii deschise numerotate de la stnga la dreapta ce definesc profilul topografic si stratele. Fiecare polilinie trebuie s apartin unui LAYER specificat.
Exe m plu: Polilinie profil pe LAY ER= 0 , Strat 1 pe LAY ER= 1 , Strat 2 pe LAY ER= 2 , Pnz freatic pe LAY ER= AP.
Import sectiuni din Penetrometrie: programele Dynamic si Static Probing permit conectarea ncercrilor de-a lungul unui traseu si exportarea lor n format *.esp. Fisierul esp contine informatii geometrice (x, y, z) despre ncercri si informatii despre ncercarea n sine (numr de lovituri, rezistent, stratigrafie). Localizarea topografic se realizeaz automat, n timp ce reconstructia stratigrafiei este lsat n grija utilizatorului, care va trebui s uneasc stratele apartinnd coloanelor stratigrafice. Import din LoadCap: LoadCap este un software produs de GeoStru pentru calculul capacittii portante si a tasrilor fundatiilor de suprafat. Pentru fundatii pe versant este necesar efectuarea stabilittii globale, fisierul exportat de LoadCap continnd toate informatiile necesare pentru efectuarea acestei analize.
4.3
Export date
Export model GFAS: GFAS este programul realizat de GeoStru pentru mecanica terenuri cu Elemente Finite. Programul permite determinarea strii de tensiune si deformatie pe fiecare element de discretizare al modelului geotehnic. Modelul geometric utilizat n Slope poate fi importat n GFAS pentru analiza cu
51
Slope
Elemente Finite. Export lucrri: comanda permite exportul geometriei si stratigrafiei eventualeleor lucrri de interventie inserate n sectiunea de verificare. Lucrrile exportate sunt ziduri de sprijin: fisierul exportat *.edc poate fi importat direct n programul MDC pentru verificrile geotehnice si structurale a zidurilor de sprijin din b.a. si de greutate. n timpul importului sunt citite caracteristicile geometrice ale lucrrii si stratigrafia terenurilor din jurul acesteia.
4.4
Date generale
Zona: Pentru a identifica zona se poate introduce adresa saparnd cmpurile cu virgul. De exemplu: Localitate, Judet. Pot fi de asemenea introduse coordonatele n sistem WGS84. Pentru localizare apsati butonul de cutare. Localizarea va fi inserat si n raportul final. Litotip: Taluzuri de pmnt sau de roc. Taluzuri de roc Pentru taluzurile de roc, diferite de cele de pmnt, criteriul de cedare Mhor-Coulomb nu poate fi folosit pentru definirea rezistentei materialului; totodat cu aceast metod este descris procedura ce permite aplicarea metodelor clasice ale Echilibrului Limit si pentru versantii de roc. Tip suprafat: Analizele pot fi efectuate pentru suprafete de form circular sau generic (oarecare). Tip suprafat Pentru suprafetele circulare trebuie inserat reteaua de centrii. Pentru suprafetele generice trebuie asignate punctele acestora. Grad de sigurant considerat acceptabil: acest parametru nu are nicio influent numeric asupra calculului. Pe baza valorii inserate programul evidentiaz n diverse rapoarte (grafice si text) suprafetele cu factor de sigurant mai mic dect cel impus. Sau poate fi considerat un indicator al nivelului de sigurant pe care utilizatorul doreste s l considere de referint pentru verificarea ce se realizeaz. Pas de cutare factor de sigurant: acest parametru este important pentru cutarea factorului de sigurant cu suprafete circulare. O dat fixat un centru, metoda de cutare a suprafetei critice se bazeaz pe analiza posibilelor suprafete cu raz variabil ntre o valoare minim si una maxim. Variatia razei este realizat cu un pas incremental calculat ca (Rmax-Rmin)/Pas de cutare factor de sigurant.
GeoStru Software-Slope 8.0.1
SLOPE
52
Adncime BedRock: Adncimea stratului rigid. Adncimea este calculat plecnd de la ordonata minim a profilului (n prezenta stratelor, ordonata minim a stratelor). Cutarea suprafetei critice se realizeaz ntre profilul topografic si BedRock. Actiune seismic: n analiza pseudostatic seismul este calculat cu ajutorul coeficientilor seismici orizontal si vertical, respectiv kh si kv. Pe baza normativei selectate se pot identifica acesti coeficienti seismici ai zonei de studiu.
Acceleratia seismic este necesar pentru calculul suprapresiunilor neutrale n cmp seismic 86 . Incrementul presiunilor neutrale: selectia acestei optiuni permite calcularea suprapresiunilor intersitiale care se genereaz n teren n prezenta apei subterane si concomitent la prezenta unui eveniment seismic. Pentru calculul suprapresiunilor este solicitat importul unei accelerograme pe baza creia programul calculeaz automat Intensitatea Arias, intensitatea intersectiilor cu axa timp si perioada Trifunac si Brady (1975). Pentru a importa accelerograma click pe triunghiul de pe linie cu textul "Durat accelerogram Trifunac": deschiderea unei ferestre de dialog permite alegerea fisierului (*.txt, *.csv) n care se regsesc valorile acceleratiei n [m /s2 ] si ale timpului n [s]. n fereastr se poate alege si factorul de conversie al timpului [t] si al acceleratiei [a] pentru conversia automat a valorilor n unittile de msur solicitate de program. Dup import, n Parametrii, sunt calculate automat valorile solicitate de prelucrare. Trebuie subliniat c la sfrsitul calculului suprapresiunilor neutrale, utilizatorului i este solicitat o caracterizare geotehnic suplimentar a terenurilor implicate n acest fenomen: n definitia stratigrafiei, pentru fiecare tip de sol, se vor insera Date aditionale. Coeficienti partiali si parametrii geotehnici: coeficientii partiali care sunt introdusi de utilizatori reprezint factori ce reduc caracteristicile geotehnice ale terenurilor definite n stratigrafie. Acesti coeficienti se aplic n general parametrilor "caracteristici" pe care utilizatorul i insereaz n modelarea stratigrafic a terenurilor implicate. Calculul factorului de sigurant pentru suprafetele identificate este realizat cu parametrii de rezistent ai terenului redusi doar dac se selecteaz optiunea "Utilizati acesti coeficienti pentru a reduce rezistenta materialului". Coeficient partial rezistent: coeficientul reduce rezistenta mobilizat de-a lungul potentialei suprafete de alunecare. Valoarea coeficientului influenteaz numeric calculul factoruli de sigurant definit de raportul dintre rezistenta limit disponibil si cea calculat la baza fiecrei fsii. Valorile superioare unittii reduc
53
Slope
rezistenta disponibil a terenului diminund factorul de sigurant. n analizele de stabilitate se sugereaz inserarea unui "Coeficient partial de rezistent" egal cu 1,1 si asignarea unei valori unitare pentru "Nivel de sigurant acceptabil": cu aceste ipoteze utilizatorul mentine o margine de sigurant pentru toate suprafetele care restituie un factor de sigurant mai mare sau egal cu 1.
4.5
4.6
Gestiune texte
Comanda Gestiune texte permite personalizarea fontului si a dimensiunii textelor vizualizate. Butonul Default pune la dispozitie, pentru diferite fisiere de lucru, stilul ales de utilizator. Primul buton din partea stng aliniaz textul la primul stil disponibil din list (Legend strate). Texte libere: sunt acele texte inserate de utilizator care nu apartin categoriilor precedente (Legend strate, Tabel cote distante, etc.). Sunt, de asemenea, utilizate pentru reprezentarea numrului de puncte n faza de introducere grafic a inputului.
4.7
ncercri de penetrometrie
Comanda permite importul ncercrilor de penetrometrie dinamice si statice prelucrare cu Dynamic respectiv Static Probing, vizualiznd, n primul caz, graficul
GeoStru Software-Slope 8.0.1
SLOPE
54
numrului de lovituri si coloana stratigrafic, si evolutia rezistentei la vrf si stratigrafia n cel deal doilea caz. Este suficient, dup ce ati selectat comanda, s faceti click n punctul de inserare si va fi vizualizat fereastra pentru selectarea fisierului de inserat (n format .edp - format n care sunt exportate ncercrile din Static si Dynamic). Graficul poate fi deplasat cu mouse-ul tinnd apsat tasta acestuia dup ce ati fcut click pe grafic.
4.8
Inserare noduri
Comenzile de mai jos fac referire la nodurile poliliniilor profilului topografic, stratelor, apei, piezometric. Inserare si modificare Pentru a insera grafic un nod selectati comanda Insereaz, deplasati-v pe zona de lucru si faceti click stnga. Se poate corecta numeric pozitia din tabelul Noduri din partea dreapt a zonei de lucru. Dup ce ati inserat toate nodurile poliliniei confirmati inserarea cu click dreapta. Pentru a modifica pozitia unui nod selectati comanda Insereaz, deplasati-v cu mouse-ul pe punctul de modificat si trageti-l n noua pozitie. Sterge Pentru a sterge un nod selectati comanda Sterge, deplasati-v pe nodul de sters si faceti click stnga. Pentru o functionare corect a inserrii, modificrii si stergerii setati corect toleranta mouse-ului n Indicatii pentru desen 53 .
55
Slope
select ati coman da Sterg e, click stnga cu butonu l mouse -ului apsat deplas ati-v ntr-o no pozitie - va fi desen at un dreptu nghi. Toate noduril e contin ute n dreptu nghi vor fi sterse.
Tabel Nodurile pot fi asignate numeric prin comanda Tabel. n Noduri profil click dreapta pe tabelul de inserare pentru a importa, copia si exporta date.
Not:
Se pot copia noduri n Tabel dintr-un editor de text. Se pot copia valori singulare sau secvente ntregi, caz n care cmpurile vor fi separate de un Tab.
SLOPE
56
4.9
Caracteristici geotehnice
Reuneste toate datele care se refer la caracterizarea geotehnic a taluzului. Parametrii geotehnici de inserat trebuie s fie atribiuti plecnd de la stratul superior (vezi si Conventii). Strat: Numrul stratului 1, 2, 3, 4, etc. DB: Baz de date de terenuri cu caracteristici geotehnice. Greutate volumic: Greutatea volumic a stratului n unitatea de msur specificat, n prezenta terenului imers n panza freatica introduceti greutatea saturat n csuta corespunztoare. Greutatea saturat: Greutatea volumic a stratului n unitatea de msur specificat. Coeziunea: Coeziunea terenului n unitatea de msur specificat. n prezenta pnzei freatice, pentru analiza coeziunii nedrenate, trebuie introdus o valoare nedrenat n csuta succesiv Coeziune nedrenat/aparent . Unghiul de frecare intern maxim: Reprezint unghiul de rezistent al terenului n grade; n prezenta pnzei freatice introduceti parametrul efectiv. Pentru analiza nedrenat introduceti zero. Unghiul de frecare intern rezidual: Reprezint ungiul de rezistent al terenului n grade cnd s-a mobilizat deja alunecarea de teren; acest parametru este necesar n metoda DEM pentru analiza cu redistribiurea tensiunilor. Modulul K: Modulul lui Winkler al terenului n unitatea de msur specificat, parametru necesar numai pentru analiza cu ajutorul metodei DEM. (Metoda Elementelor Discrete). Permeabiliate: Specificati dac stratul este permeabil sau impermeabil; n prezenta pnzelor freatice nvecinate trebuie definit permeabil stratul n care se gseste pnza si asignat piezometria respectiv. Texturi: Pozitionati-v pe aceast csut si faceti click dreapta, va fi vizualizat paleta de culori din care se poate alege si asocia stratului corespondent. Ca alternativ, este posibil asignarea texturilor care se afl n partea dreapt a ferestrei de dialog: alegeti cu un click al mouse-ului textura si tinnd apsat butonul mouse-ului, deplasati-v celula aferent stratului.
Not:
57
Slope
Texturile vizualizate n fereastra "Caracteristici geotehnice" sunt instalate separat prin fisierul de Texturi furnizat de GeoStru. Acestea sunt externe programului, pot fi modificate sau integrate/completate actionnd n fisierul lor de instalare. Pot fi de asemenea modificate direct n program deschiznd un editor intern de texturi cu dublu click pe textura de modificat.
Atentie:
Dac lista de texturi este goal trebuie s instalati fisierul sau s setati corect parcursul din meniul Preferinte.
Descriere: Pozitionati-v pe celul si scrieti un text; acesta va fi afisat n legenda stratelor. Parametrii geotehnici de folosit. Unghiul de frecare
unghiul de frecare m axim : acest parametru este recomandat pentru nisipuri si pietrisuri cu grad mare de ndesare (densitatea relativ > 70%) sau oricum n versanti n care nu se inregistreaz alunecri de teren; unghiul de frecare rezidual: acest parametru este recomandabil pentru verificarea versantilor n alunecare;; unghiul de frecare critic: acest parametru se poate afla pe baza celui maxim/de vrf printr-o formul propus de ctre Terzaghi si este recomandat pentru nisipuri si pietrisuri cu ndesare slab (densitatea relativ < 20%).
Datele aditionale: modul de forfecare, densitate, indice de plasticitate, etc. sunt necesare pentru calcularea incrementului presiunilor neutrale n cmp seismic. 57
4.9.1
Date aditionale
Datele aditionale: modul de forfecare, densitate, indice de plasticitate, etc. sunt necesare pentru calcularea incermentului presiunilor neutrale n cmp seismic.
Com portam ent geotehnic: necoeziv, coeziv, necoeziv-coeziv M odul de forfecare dinam ic la deform atii sczute: reprezint modulul de rigiditate la forfecare la nivele sczute de deformatie. Pragul este, n general, situat ntre 0.0001% si 0.001%. M odulo de forfecare dinam ic: reprezint modulul de rigiditate la forfecare dincolo de pragul de liniaritate, unde terenul prezint un comportament marcant neliniar si disipativ cu o reducere a rigidittii la forfecare G.
GeoStru Software-Slope 8.0.1
SLOPE
58
Densitatea relativ: pentru terenuri granulare acest parametru exprim gradul de ndesare ntre particule. Aceasta depinde de uniformitatea sau variatia diametrelor particulelor: cu ct este m ai variabil diam etrul terenului, cu att m ai m uare va fi densitatea relativ. O clasificare a terenurilor pe baza densittii relative este redat n tabelul de mai jos.
Densitate relativ [% ] 0 - 15 15 - 35 35 65 65 - 85 85 - 100 Descriere Densitate foarte sczut Slab ndesat ndesare medie ndesat Foarte ndesat
Grad de supraconsolidare: se exprim cu parametrul OCR si reprezint raportul dintre presiunea de preconsolidare si presiunea geostatic. Valoarea sa este mai mare dect unitatea pentru terenuri supraconsolidate. I ndice de plasticitate: reprezint un parametru al comportamentului terenurilor coezive, Valoarea sa este dat de diferenta dintre limita lichid si limita plastic (Limitele Atterberg). Num r de cicluri de sarcin: necesare pentru producerea lichefierii: reprezint numrul de cicluri de sarcin si descrcare ce declanseaz lichefierea, si anume anuleaz starea tensional efectiv a terenului (Este calculat automat de program).
86
4.10
Cotare
Instrumentul Cotare permite cotarea oricrui element: noduri de profil, strate, pnz freatic. Pentru a insera cotele selectati comanda si faceti click pe nodul de cotat. Dac nodul este cotat, la click-ul urmtor se va sterge cota. Se pot de asemenea executa comenzi n bloc prin intermediul ferestrei de popup vizualizat n coltul din dreapta jos al ecranului.
59
Slope
4.11
Sarcini
Pentru introducerea sarcinilor urmati pasii de mai jos: 1. Alegeti comanda Insereaz. 2. Deplasati-v cu mouse-ul pe zona de lucru si faceti click pe butonul stng al mouse-ului n punctul n care doriti s inserati ncrcarea. 3. Din panoul Sarcini: modificati, dac este necesar, coordonatele n Xi, Yi ce identific punctul de inserare; introduceti lungimea sarcinii in L ; introduceti valoarea sarcinii si lungimea acesteia, respectiv Fx, F y n tabelul din partea dreapt a ecranului, apoi apsati butonul Aplic. Modific sarcina: Deplasati-v cu mouse-ul pe punctul de inserare a sarcinii n panoul de sarcini vor fi vizualizate caracteristicile sarcinii: modificati si apsati Aplic. Sterge sarcina: Deplasati-v cu mouse-ul n punctul de inserare a sarcinii, cnd acesta si schimb forma faceti click pe butonul stng al mouse-ului, sarcina va fi stears. Scar sarcini: Permite definirea unei scri pentru vizualizarea sarcinilor.
4.12
Lucrri de interventie
Ziduri de sprijin Pentru a introduce ziduri de sprijin pe taluz: 1. Definti tipologiile folosind optiunea Ziduri 61 din panoul Lucrri de interventie, n partea dreapt a ecranului. 2. Dup ce ati definit unul sau mai multe ziduri, n acelasi panou veti observa activ iconita aferent inserrii zidului (zid cu semnul + n stnga elevatiei sale). Click pe aceast iconit.
SLOPE
60
3. Deplasati-v cu mouse-ul pe zona de lucru si click stnga n punctul de inserare. 4. Pentru inserarea coordonatelor puteti folosi tot panoul din partea dreapt a ecranului. Alegeti comanda Modific (a doua iconit cu ziduri) si inserati n tabelul de mai jos noile coordonate (sau deplasati grafic zidul pe profil). 5. Click pe butonul Aplic. Pentru a sterge un zid alegeti ultima din cele trei iconite (zid cu semnul x n stnga elevatiei) si click pe zidul de sters. Titanti Pentru introducerea tirantilor pe taluz: 1. Definiti tipologiile folosind optiunea Tiranti 62 din panoul Lucrri de interventie, n partea dreapt a ecranului. 2. Dup ce ati definit unul sau mai multi tiranti, n acelasi panou veti observa activ iconita aferent inserrii acestora (tirant cu semnul + n stnga lui). Click pe aceast iconit. 3. Deplasati-v cu mouse-ul pe zona de lucru si click stnga n punctul de inserare. 4. Pentru inserarea coordonatelor puteti folosi tot panoul din partea dreapt a ecranului. Alegeti comanda Modific (a doua iconit cu tiranti) si inserati n tabelul de mai jos noile coordonate (sau deplasati grafic tirantul pe profil). 5. Click pe butonul Aplic. Pentru stergerea unui tirant alegeti ultima din cele trei iconite (titant cu semnul x n stnga) si click pe tirantul de sters. Piloti Pentru inserarea pilotilor: 1. Definiti tipologiile folosind optiunea Piloti 62 din panoul Lucrri de interventie, n partea dreapt a ecranului. 2. Dup ce ati definit unul sau mai multi piloti, n acelasi panou veti observa activ iconita aferent inserrii acestora (pilot cu semnul + n stnga lui). Click pe aceast iconit.
GeoStru Software-Slope 8.0.1
61
Slope
3. Deplasati-v cu mouse-ul pe zona de lucru si click stnga n punctul de inserare. 4. Pentru inserarea coordonatelor puteti folosi tot panoul din partea dreapt a ecranului. Alegeti comanda Modific (a doua iconit cu piloti) si inserati n tabelul de mai jos noile coordonate (sau deplasati grafic pilotul pe profil). 5. Click pe butonul Aplic. Pentru stergerea unui pilot alegeti ultima din cele trei iconite (titant cu semnul x n stnga) si click pe tirantul de sters.
Not:
Odat cu introducerea unui zid pe taluz programul modific automat profilul taluzului adaptndu-l la geometria zidului; dac utilizatorul doreste modificarea automat a taluzului trebuie s dezactiveze optiunea din stnga jos a ferestrei de dialog.
SLOPE
62
Pentru metoda sarcinii limit trebuie asignat momentul de cedare/plasticizare (My) al sectiunii Calcul automat My Programul execut calculul lui My automat, pentru diametre ale pilotului si armturilor predefinite, ce pot fi selectate din meniul vizualizat la apsarea butonului <Moment plasticizare>. Valoarea momentului de cedare este necesar n momentul alegerii metodei sarcinii limit ca mecanism de rezistent a pilotului pe stabilitatea versantului. Pentru acesta din urm este posibil asignarea unui factor de sigurant care va fi aplicat de ctre program evalurii rezistentei opus de pilot alunecrii.
4.12.3 Tirantii
Selectionarea acestei comenzi vizualizeaza o fereastra de dialog in care se cer
GeoStru Software-Slope 8.0.1
63
Slope
urmatoarele date: Nr: num progresiv al tipologiei Descriere: descrierea lucrrii Nr. Serie/Pas: tipologia poate fi constituit din unul sau mai multi tiranti: n primul caz introduceti 1. n cazul unei serii de tirenti se pot introduce numrul si pasul, separate de caracterul / . n acest ultim caz programul va genera o serie de n tiranti cu aceleasi caracteristici. Exemplu: 1 0 /0 .5 este echivalentul unei serii de 1 0 tiranti cu un pas de distantiere de 0 .5 m ntre ei Celelalte mrimi sunt necesare pentru a defini geometria elementului structural. Tipologiile prevzute sunt: Tirant activ, Tirant pasiv, Tintuiri (Nailing). Pentru fiecare dintre acestea trebuie asignat rezistenta ultim a lucrrii, ce vor conditiona stabilizarea dup urmtoarele cazuri: Cazul 1 Suprafata de alunecare nu intercepteaza tirantul (nici lungimea liber, nici fundatia): n acest caz nu este considerat nicio contributie de rezistent; Cazul 2 Tirantul este interceptat pe lugimea sa liber, deci fundatia rmne ancorat n partea stabil: tractiunea este considerat 100% ca actiune rezistent si se introduce la baza fsiei care il intercepteaza o fort egal cu cea a tractiunii. Aceast fort este apoi descompus n componente normal si tangential, cea din urm introdusa ca si contibut la rezistenta la forfecare pe suprafata de alunecare. Cazul 3 Tirantul este interceptat pe fundatie, deci fundatia intr n functie doar pentru lungimea rezistent dincolo de suprafata de alunecare: tractiunea, in acest caz, este considerat cu un procent definit de raportul dintre lungimea rezistent si lungimea fundatiei. Actiunea este deci tratat ca si n cazul anterior. Pentru Cazurile 2 si 3 tractiunea se refer la o sectiune de adncime unitar (dimensiune ortogonal la sectiunea taluzului) n functie de interaxul longitudinal (este multiplicat cu interaxul).
Note importante
Chiar dac se dispune o serie se asigneaz ntotdeauna rezistenta ultim a unui singur element, tirant sau bolt.
SLOPE
64
Consolidare cu tehnica Soil-Nailing Tehnica armrii terenurilor cu ajutorul bolturilor/"cuielor" numit soil-nailing const n introducerea armturilor n interiorul masei de teren avnd functia de a absorbi eforturile pe care terenul singur nu le-ar putea suporta. Sistemul de armturi este de tip pasiv; terenul adiacent armturii, n momentul amplasrii, este practic nesolicitat. Rezistenta: rezistenta la smulgere (pullout) a bolturilor/"cuielor" care se mobilizeaz pe interfata mortar-teren poate fi calculat cu ajutorul metodei lui Bustamante.
Metoda de proiectare Soil nailing Una dintre metodele de stabilizare ale unui versant este Soil Nailing. Dimensionarea barelor de otel (verificri interne) se realizeaz lund pentru acestea dimensiuni de ncercare si verificnd c:
Barele nu se rup la ntindere ca urmare a tractiunii impuse; Barele nu se smulg din mortar datorit aderentei insuficiente; Terenul din jurul barei nu cedeaz datorit unei aderente insuficiente.
65
Slope
Ta = ( x f y ) x (d - 4) 2 / 4
Eq ( 5.8)
unde: = factor de reducere a tensiunii stanilit de normativ fy= tensiune limit de curgere otel d= diametrul barei de otel Fort maxim admisibil ntre otel si mortar:
[ (fcu ) 1/ 2 ] (d - 4) Le / SF
Eq (5.9)
unde = 0.5 pentru bare de tip 2 normativa standard australian, impus prin norm fcu= rezistenta mortarului cimentat la 7 zile SF = coeficient de sigurant adoptat (impus de norm), Le = lungime de ancorare efectiv (lungime mortar) Fort maxim admisibil ntre teren si mortar:
[( D C ' + 2D K Le ] / SF ' ta n ) E q ( 5.10)
unde: D = diametru forajului n teren C= coeziunea efectiv a terenului K=coeficient de presiune lateral ( /90) (1-Ko) = 1 - ( /90) (sin) '=tensiunea efectiv vertical a terenului calculat la adncimea = unghi de nclinatie) = 1 - (
SLOPE
66
I potez de proiectare Din sectiunea critic a versantului instabil reprezentat n figur se cunosc urmtorii parametrii de proiectare:
Tip teren = CDG (granit complet descompus) C '= 5kPa = 20kN/m3 ' = 38 D= 0,1 m diametru foraje n teren = 15, unghi de 8nclinatie bar
w
apei
Tintuiri/ Nailings
E D C B A
La (m)
Le (m)
67
Slope
Coeficientii de sigurant minimi impusi de normativ se regsesc n tabel: Modalitatea de cedare Cedare la ntindere a barei de otel Smulgere/pullout mortar bar Cedare la forfecare a terenului adiacent Coeficient de sigurant minim (normativ) fmax=0,5 fy 3 2
Rezistenta la ntindere a barei de otel fy = 460 Mpa (tensione limit de curgere otel); fy = 0,5 fy = 230 Mpa (efort maxim de ntindere al otelului).
Tintuire/ Lungime Diametr Distanta Forta pe Forta Forta de Check Nailings bar u bar orizontal metru de cerut tractiune (Ta>Tr) (m) (mm) ntre lungime (KN) maxim bare (KN) admisibil (m) (KN) E 8,0 25 2,0 8,0 16,0 79,66 ok D 8,0 25 2,0 15,0 30,0 79,66 ok C 8,0 25 2,0 20,0 40,0 79,66 ok B 12,0 32 2,0 50,0 100,0 141,62 ok A 12,0 32 2,0 55,0 110,0 141,62 ok
T a be l de c a lc ul a re zist e nt e i la nt inde re a ba re i de ot e l
Smulgere ntre bara de otel si mortar fc u=32Mpa, rezistenta cubic a mortarului la 28 de zile =0.5 pentru bare de tip 2 (deformabile) SF= 3, coeficient de sigurant Forta maxim admisibil ntre mortar si bara de otel:
[ (f c u)1 /2 ] (d - 4) Le / SF
SLOPE
68
Lipsa de aderent ntre mortar si teren Tf= ( D c '+ 2 D K v' tan) K=1-( Le (Forta mobilizata intre mortar si teren) / 90) (sin), factor de inclinatie
/ 90) (1-K ) = 1 - (
Granit complet descompus (CDG) cu K = 0.897 T f = ( D c '+ 2 DK v 'tan) 0.140 ' v) Le = (1.571 + 0.14' v) Le= (1.571+
Tintuiri/Nailings Lungime efectiv strat CDG (m) Le 3,30 3,80 4,30 8,20 9,70
E D C B A
Zona rezistent Adncimea punctului mediu a lungimii efective Strat CDG CDG WATER 3,40 0,00 5,30 0,00 7,20 0,00 9,70 1,40 9,40 3,00
Tintuiri/
Tensiune
Rezistenta Rezistenta
Forta
F.O.S.
Check
69
Slope
Nailings
vertical efectiv
' v (kPa)
E D C B A CDG 68.00 106.00 144.00 180.27 158.57
mobilizat total Tf mobilizat (kN) Tf (kN) CDG 36.65 62.45 93.58 220.16 230.92 36.65 62.45 93.58 220.16 230.92
cerut Tr (kN)
Tf/Tr
(F.O.S.)>2
OK OK OK OK OK
Programul Slope realizeaz un calcul simplificat ntruct nu realizeaz verificrile pentru fiecare rnd de tintuiri/armturi, ci face referire la rezultant.
SLOPE
70
4.13
Suprafata de alunecare
Analizele pot fi realizate pentru suprafete de form circular sau generic/de form oarecare. Pentru suprafetele circulare trebuie inserat reteaua de centri. Suprafetele generice n schimb se asigneaz prin puncte. Generic Aceast optiune se poate selecta doar dac a fost aleas optiunea Suprafat de form oarecare. Dac este selectat sunt activate urmtoarele comenzi: Nr. Suprafete: inserati numrul de suprafete oarecare de verificat. Suprafete: selectati suprafetele pentru care trebuie s inserati nodurile. Pentru inserarea nodurilor vezi capitolul Inserare noduri
54
4.14
Instrumente
Programul permite introducerea unui text sau a unui obiect grafic n zona de lucru: Cerc
71
71
Slope
Linie
71 72
Poligon
Dreptunghi 72 Text
73 73
Imagine Raster
4.14.1 Cerc
Selectati comanda Cerc din meniul Instrumente, pozitionati-v pe zona de lucru si faceti click pe primul punct de inserare, apoi, tinnd apsat butonul mouse-ului, pe al doilea punct de inserare, click cu butonul stng si apoi pe cel drept pentru terminarea introducerii. Cercul desenat apare n previzualizarea nainte de tipar dar si n listarea raportului grafic. Modific cerc: Pentru modificarea unui cerc trebuie selectat mai ntai cu ajutorul comenzii Selectare, iar apoi mergeti cu mouse-ul pe cerc, faceti click dreapta pentru a vizualiza fereastra Proprietti cerc. Deplaseaz cerc: Pentru a deplasa un cerc selectati-l folosind comanda Selectare, apoi deplasati-v cu mouse-ul pe un nod al dreptunghiului ce l circumscrie, faceti click pe acest puncti si, tinnd apsat mouse-ul, deplasati nodul n noua pozitie. Pentru a iesi din comand apsati tasta Esc a tastaturii. Sterge cerc: Pentru a sterge cercul trebuie selectat mai ntai cu ajutorul comenzii Selectare si apoi apsati tasta Delete a tastaturii.
4.14.2 Linie
Selectionati comnada Linie din meniul Instrumente, pozitionati-v pe zona de lucru si faceti un click n punctul de introducere, apoi deplasati-v, cu mouse-ul apasat, n cel de-al doilea punct, apoi click cu butonul stang, iar pentru a termina introducerea click pe butonul drept al mouse-ului. Linia introdus apare att in previzualizarea nainte de tipar dar si n listarea raportului grafic.. Modific linie: Pentru modificarea unuei linii trebuie s o selectati mai intai cu comanda Selectare, apoi pozitionati-v pe linia care trebuie modificat. La click dreapta apare fereastra de Proprietti. Deplaseaz linie: Pentru a deplasa o linie selectati-o folosind comanda Selectare, apoi deplasati-v cu mouse-ul pe un nod de modificat, faceti click pe acest puncti si, tinnd apsat mouse-ul, deplasati nodul n noua pozitie. Pentru a
SLOPE
72
iesi din comand apsati tasta Esc a tastaturii. Sterge linie: Pentru a sterge o linie introdus trebuie s o selectati mai intai cu comanda Selectare si apasati apoi tasta Delete a tastaturii.
4.14.3 Poligon
Selectionati comnada Poligon din meniul Instrumente, pozitionati-v pe zona de lucru si faceti un click n primul punct de introducere, apoi deplasati-v n urmtoarele iar pentru a termina introducerea click pe butonul drept al mouseului. Poligonul desenat apare n previzualizarea nainte de tipar dar si n listarea raportului grafic. Modificare poligon : Pentru modificarea unui poligon trebuie selectat mai ntai cu ajutorul comenzii Selectare, apoi pozitionati-v pe un punct al poligonului care trebuie modificat si tinnd apasat butonul mouse-ului pozitionati-v pe noua pozitie. Pentru a iesi din comanda apasati tasta Esc a tastaturii. La click dreapta apare fereastra de Proprietti. Sterge poligon : Pentru a sterge un poligon introdus trebuie selectat mai ntai cu ajutorul comenzii Selectare si apoi apsati butonul Delete al tastaurii.
4.14.4 Dreptunghi
Selectionati comnada Dreptunghi din meniul Instrumente, pozitionati-v pe zona de lucru si faceti un click n primul punct de introducere, apoi deplasati-v n urmtoarele iar pentru a termina introducerea click pe butonul drept al mouseului. Dreptunghiul desenat apare n previzualizarea nainte de tipar dar si n listarea raportului grafic. Modificare dreptunghi : Pentru modificarea unui dreptunghi trebuie selectat mai ntai cu ajutorul comenzii Selectare, apoi pozitionati-v pe un punct al dreptunghiului care trebuie modificat si tinnd apasat butonul mouse-ului pozitionati-v pe noua pozitie. Pentru a iesi din comanda apasati tasta Esc a tastaturii. La click dreapta apare fereastra de Proprietti. Sterge dreptunghi : Pentru a sterge un dreptunghi introdus trebuie selectat mai ntai cu ajutorul comenzii Selectare si apoi apsati butonul Delete al tastaurii.
73
Slope
4.14.5 Text
Selectionati comnada Text din meniul Instrumente, pozitionati-v pe zona de lucru si faceti un click n primul punct de introducere, apoi deplasati-v, cu mouse-ul apsat, n dreapta jos pentru a defini dimensiunea csutei de text. Eliberati mouse-ul si scrieti textul n fereastra vizualizat. Textul introdus apare n previzualizarea nainte de tipar dar si n listarea raportului grafic. Modificare text : Pentru modificarea unui text trebuie selectat mai ntai cu ajutorul comenzii Selectare, click dreapta pe text pentru a vizualiza fereastra de editor si a modifica textul. Pentru a iesi din comanda apasati tasta Esc a tastaturii. La click dreapta apare fereastra de Proprietti. Sterge text : Pentru a sterge un poligon introdus trebuie selectat mai ntai cu ajutorul comenzii Selectare si apoi apsati butonul Delete al tastaurii.
Aceast fereastr rmne n prim plan pentru a permite utilizatorului s msoare, cu ajutorul instrumentului Distanta msurat, distanta dintre dou puncte din imagine. n Distant real inserati distanta real ntre cele dou puncte.
GeoStru Software-Slope 8.0.1
SLOPE
74
Pentru a calibra imaginea dup ce ati inserat-o procedati astfel: selectati imaginea cu instrumentul Selectare, apsati Calibreaz imagine raster, click dreapta pe imaginea de calibrat, Calibrare raster. Stergerea imaginii raster: selectati imaginea cu instrumentul Selectare si apsati tasta Delete a tastaturii. Pentru a sterge toate imaginile inserate folositi comanda Sterge imagine.
4.15
Calcul
Optiuni de analiz
75
Metod de calul: Alegerea metodei cu care s se efectueze calculul Fellenius, Bishop, Janbu etc. pentru mai multe informatii referitoare la metodele de calcul vezi si Metode 77 . Back Analysis: Realizeaz back analysis cu metoda lui Janbu. Acest tip de analiz se poate realiza numai pentru terenuri omogene si pentru suprafete de alunecare generice asignate de ctre utilizator. Efectuarea calculului permite realizarea graficului n care sunt afisati parametrii coeziunii si unghiul de frecare intern n astfel nct factorul de sigurant s fie egal cu 1. Tipul de calcul 76 Executie anliz: Comand care s realizeaze calculul stabilittii cu metoda aleas de ctre utilizator. Recalculare: Comand care utilizeaz calculul factorului de sigurant realativ la suprafata de alunecare circular deja verificat. Pentru utilizarea acestei optiuni trebuie urmati pasii de mai jos: 1. Alegeti comanda Recalculeaz din meniul Calcul, sau faceti click cu mouse-ul pe bara Recalculeaz. 2. Introduceti coordonatele Xo, Yo ale centrului si valoarea razei suprafetei (pentru fiecare valoare introdus confirmati cu Enter). 3. Confirmnd cu tasta Enter programul realizeaz calculul si afiseaz pe ecran factorul de sigurant si datele geometrice ale suprafetei verificate. Analiza Dinamic: Cu aceast comand este posibil calcularea n conditii dinamice. Pentru accesarea modulului QSIM este necesar o prim analiz n conditii pseudo-statice si, identificat suprafata de verificat sau aceea cu factorul de sigurant cel mai mic gsit de program, iar apoi se poate executa comanda.
GeoStru Software-Slope 8.0.1
75
Slope
Deschiderea unei ferestre de dialog va da posibilitatea utilizatorului s importe o acelerogram a proiectului sau s o genereaze din program. Cu comanda Analiz dinamic programul ncepe calculul, parcurgnd accelerograma de calcul, si calculeaz deplasrile si viteza de miscare a ntregii mase potential instabile. Deplasrile nule sunt asociate conditiilor de stabilitate si n prezenta activittii seismice care genereaz accelerograma, avnd n vedere: in principiu accelerarea la sol nu depseste niciodat accelerarea critic care altoieste miscarea. Din potriv, deplasrile mari sunt indicatative pentru depsirea acceleratiei si deci a maselor instabile in prezenta activittii seismice. Pentru teoria utilizat n generarea acelerogramei se poate consulta help-ul din interiorul modulului QSIM. Visualizare factor de sigurant Grafice tensiuni
81
81
Piloti: la selectarea acestei comenzi se vizualizeaz o fereastr n care, pentru fiecare suprafat analizat de program, se aifseaz pozitia de inserare a pilotului, sarcina limit orizontal si portiunea pilotului pentru care se calculeaz reactia terenului rezistent, cu formarea unei legturi plastice n punctul de intersectie a suprafetei de alunecare cu pilotul. Rmne evident consideratia c aceste informatii sunt restituite de ctre program numai n cazul n care, n definirea pilotilor, a fost aleas ca metod de stabilizare aceea la sarcini limit a lui Broms sau T. Ito & T. Matsui.
SLOPE
76
valoare parametrului ales de ctre utilizator. Metoda DEM: Cu ajutorul metodei DEM este posibil analiza de stabilitate cu redistribuirea tensiunilor.
Calculul blocat/ngrdit n dou puncte n acest caz nu este nevoie de reteaua de centri deoarece calculul se realizeaz automat cu verificarea tuturor suprafetelor admisibile care trec prin doua puncte asignate de ctre utilizator si tangente la o dreapt cu o nclinatie variabil ntre 0 si 90 cu pasul de 1. Pentru utilizarea calculului ngrdit procedati dup cum urmeaz: 1. Selectati Calcul blocat n dou puncte. 2. Deplasati-v apoi cu mouse-ul pe zona de lucru. 3. Cititi coordonatele din coltul stnga jos si inserati-le n csuta blocajelor. 4.Modificati, dac trebiue, coodronatele punctului vizualizate pe bara Blocare si cilck pe butonul Aplic de pe aceasta. Repetati operatiunile 3 si 4 pentru cel de-al doilea punct si apoi efectuati calculul. Calculul blocat/ngrdit n trei puncte n acest caz nu este nevoie de reteaua de centri deoarece calculul se realizeaz automat cu verificarea tuturor suprafetelor admisibile care trec prin trei puncte asignate de ctre utilizator . Pentru utilizarea calculului blocat procedati dup cum urmeaz: 1. 2. 3. 4. Selectati Calcul blocat n trei puncte.. Deplasati-v apoi cu mouse-ul pe zona de lucru. Cititi coordonatele din coltul stnga jos si inserati-le n csuta blocajelor. Pentru fiecare punct (1, 2 si 3) coordonatele sunt confirmate cu butonul
77
Slope
Aplic aflat n meniul Blocri. Calcul blocat/ngrdit tangent la o dreapt Asignat o retea de centri si o dreapt, sunt verificate toate suprafetele admisibile tangente la dreapta definit de ctre utilizator cu centrul pe reteaua dat. Pentru folosirea calculului ngrdit tangent la o dreapt uramati pasii descrisi mai jos: 1. 2. 3. 4. Selectati Calculul blocat tangent la o dreapt. Deplasati-v apoi cu mouse-ul pe zona de lucru. Cititi coordonatele din coltul stnga jos si inserati-le n csuta blocajelor. Apsati Aplic n meniul Blocri, apoi selectati al doilea punct si confirmati coordonatele acestuia.
Interval n aval Aceast optiune d posibilitatea verificrii tuturor suprafetelor a cror intersectie cu taluzul se ncadreaz n dou segmente, unul n aval si unul n amonte. Pentru folosirea acestui calcul urmati pasii descrisi mai jos: 1. Selectati Interval n aval. 2. Deplasati-v apoi cu mouse-ul pe zona de lucru. 3. Alegeti coordonatele celor patru puncte care definesc cele dou segmente (punctele 1 si 2 pentru intervalul n aval, 3 si 4 pentru cel n amonte). Fiecare coordonat trebuie s fie confirmat cu butonul Aplic aflat n meniul Blocri. 4. Efectuati analiza.
Not:
Programul nu realizeaz calculul dac nu gseste suprafete compatibile cu descrierile facute.
Blocat ntr-o serie de puncte Permite verificarea unei serii de suprafete blocate blocate ntr-o serie de puncte. Introduceti blocrile di tabelul aferent.
SLOPE
78
forfecare ( ) si comparate cu rezistenta disponibil ( f), calculat cu criteriu de ruptur a lui Coulomb, iar din aceast comparatie reiese prima indicatie privind stabilitatea prin coeficientul de sigurant: FS= f/ Dintre metodele echilibrului limit unele consider echilibrul global al corpului rigid (Culman), altele din cauza neomogenittii divid corpul n fsii considernd echilibrul fiecruia (Fellenius, Bishop, Janbu etc.). Mai jos sunt discutate metodele echilibrului limit al Marius Buldur. Fellenius (1927) Metod valid doar pentru suprafete de alunecare de form circular, sunt neglijate fortele dintre fsii. Cu aceast metod nu sunt luate n considerare lucrrile de interventie. Bishop (1955) Metod valid doar pentru suprafete de alunecare de form circular. Nu este neglijat nicio contributie a fortelor ce actioneaz pe fsii, Bishop fiind primul care a descris problemele legate de metodele conventionale. Janbu (1956) Janbu a extins metoda lui Bishop la suprafete de alunecare de form oarecare. Cnd se lucreaz cu suprafete de alunecare de form oarecare bratul fortelor se schimb (n cazul suprafetelor circulare rmne constant si egal cu raza) din acest motiv este mai conveabil calculul ecuatiei momentului fat de coltul fiecrei fsii. Morgenstern & Price (1965) Se stabileste o relatie ntre componentele fortelor de interfat de tip X = f(x)E, unde este un factor de scar iar f(x), functia pozitiei lui E si a lui X, defineste o relatie ntre variatia fortei X si a fortei E n interiorul masei ce alunec. Functia f (x) este aleas arbitrar (constant, sinusoidal, semisinusoidal, trapeziodal, etc.) si influenteaz putin rezultatul, dar trebuie verificat ca valorile gsite pentru necunoscute s fie fizic acceptabile. Spencer (1967) Fortele interfetei de-a lungul suprafetelor de diviziune a fsiilor sunt orientate paralel ntre ele si nclinate fat de orizontal cu un unghi asignat. Bell (1968) Echilibrul se obtine egalnd cu zero suma fortelor orizontale, suma fortelor verticale si suma momentelor fat de origine. Sunt adoptate functii de distributie a tensiunilor normale.
79
Slope
Sarma (1973) Metoda Sarma este o simpl, dar precis metod pentru analiza stabilittii taluzurilor, ce permite determinarea acceleratiei seismice orizontale necesare pentru ca masa de teren, delimitat de suprafata de alunecare si de profilul topografic, ajunge la starea de echilibru limit (acceleratie critic Kc) si, n acelasi timp, permite calcularea factorului de sigurant obtinut ca si pentru celelalte metode mai cunoscute din geotehnic. Este vorba despre o metod bazat pe principiul echilibrului limit si a fsiilor, deci este considerat echilibrul unei potentizale mase de teren n alunecare subdivizat n n fsii verticale de grosime suficient de mic pentru a considera adimisibil presupunerea c efortul normal Ni actioneaz n punctul mediu al bazei fsiei. Zeng Liang (2002) Zeng si Liang au efectuat o serie de analize parametrice pe un model bidimensional dezvoltat cu un cod n elemente finite ce reproduce cazul pilotilor imersi ntr-un teren n miscare (drilled shafts). Modelul bidimensional reproduce o fsie de teren de grosime unitar si presupune c fenomenul survine n conditii de deformare plan n directe paralel cu axa pilotilor. Modelul a fost utilizat pentru a cerceta influenta n formarea efectului arc a anumitor parametrii ca interax ntre piloti, diametrul si forma pilotilor si propriettile mecanice ale terenului. Autorii identific n raportul dintre interax si diametrul pilotilor (s/d) parametru adimensional determinant pentru formarea efectului arc. Problema este static nedeterminat, cu grad de nedeterminare egal cu (8n-4), dar cu toate acestea se poate obtine o solutie reducnd numrul necunoscutelor si considernd deci ipoteze simplificative, astfel nct s fac problema determinat. Metoda numeric a deplasrilor D.E.M. Discrete Element Method (1992) Cu aceast metod terenul este modelat ca o serie de elemente discrete, pe care le vom numi "fsii", si tine cont de compatibilitatea reciproc ntre fsii. n acest scop fiecare fsie si fsiile adiacente si baza sunt blocate de resorturi Winkler. Exist o serie de resoturi n directie normal la interfat pentru a simula rigiditatea normal si o serie de resorturi n directia tangential pentru a simula rezistenta la alunecare a interfetei. Comportamentul resorturilor normale si a celor transversale este luat de tip Elasto-plastic perfect. Resorturile normale nu cedeaz la compresiune dar cedeaz doar la ntindere cu o capacitate extensional maxim pentru teren coeziv si fr capacitate extensional pentru terenuri necoezive. Resorturile cedeaz cnd se ajunge la rezistenta maxim la forfecare si se disting dou tipuri de comportament: teren fragil si teren nefragil.
SLOPE
80
raportul de calcul.
Slope calculeaz doar o metod o dat. Se pot combina metodele de calcul si folosi comanda "Recalculeaz" pentru recalcularea aceleiasi suprafete.
81
Slope
Dup executarea calculului, pentru vizualizarea suprafetelor cu diferitele culori trebuie s faceti click pe bara de stare (bara gri din partea inferioar zonei de lucru) pe Cuolori superafete. Vizualizare Retea de centrii: vizualizarea retelei de centrii aleas de ctre utilizator. Hart factori: vizualizarea pe reteaua de centrii a factorilor de sigurant relativi fiecrui centru. Hart culori: vizualizarea hrtii de factori n culori; aceast optiune este util pentru a stabili dac reteaua de centrii verific toate posibilele suprafete de alunecare compatibile cu pozitia acesteia si cu geometria taluzului. Prezenta benzilor de culoare bine definite este un indice al pozitionrii corecte a retelei; n caz contrar, dispersiile puternice de culoare ndrum utilizatorul spre alegerea unei alte retele. I zolinii: vizualizeaz pe reteaua de centri curbele care unesc punctele cu acelasi factor de sigurant.
SLOPE
82
alegerea acestei comenzi deschide o fereastr de dialog unde se pot vizualiza eforturile normale si tangentiale pe o suprafat si, n stnga ferestrei, toate eforturile fsie cu fsie. Toate rezultatele sunt redate pentru fiecare suprafat de alunecare verificat. Apsnd butonul drept al mouse-ului se activeaz urmtoarele comenzi: Export format: Copiaz n notite att formatul bmp ct si valorile numerice, poate fi alipit n Excel cu ajutorul comenzii Alipire special (Paste special). Imprimare: Tipreste graficul vizualizat pe imprimanta din sistem. Copiaz: Copiaz n notite graficul vizualizat; continutul poate fi alipit si n raportul de calcul. Iesire: Permite iesirea din meniu activnd butonul drept al mouse-ului.
4.16
Calculul momentului de plasticizare a fost efectuat presupunnd, pentru otel, o legtur constitutiv de tip rigid plastic, cu tensiune limit de curgere egal cu fy d. Momentul de plasticizare a fost determinat prin interpolarea pe curba de interactiune a sectiunii.
83
Slope
Pentru construirea curbei de interactiune a sectiunii s-a urmat procedura de mai jos: - pas 1 - se fixeaz adncimea axei neutre (xc ) - (plecnd de la xc = 0); - pas 2 - calculul rezultantei n termeni de efort normal (Nd); - pas 3 - calculul momentului rezultant (Md), fat de baricentru geometric al sectiunii; - pas 4 - memorarea punctului calculat (Nd, Md); - pas 5 - Increment xc, dac xc este mai mic sau maximegal cu diametrul sectiunii atunci ne ntoarcem la pasul 1, altfel procesul este ncheiat.
Not:
n acest mod se construieste partea superioar a domeniului de interactiune. Partea inferioar este identic, dar antisimetric.
Nd Md
Ac _ s ( x c ) fyd At _ s ( x c ) fyd
Ac_ s - Aria de otel comprimat; At_ s - Aria de otel ntins; fcd - Rezistenta de calcul beton; fyd - Rezistenta de calcul otel; dCs - Distanta ntre rezultanta tensiunilor n compresiune a otelului si baricentrul sectiunii; - dT s - Distanta ntre rezultanta tensiunilor la ntindere a otelului si baricentrul sectiunii; Calculul momentului de plasticizare pentru o sectiune tubular din otel imers ntr-o sectiune circular de beton Formula precedent, utilizat pentru sectiunea tubular, poate fi extins la cazul
SLOPE
84
n care tubul este imers ntr-o sectiune din beton. n acest caz este nevoie s se tin cont de contributia betonului, conform schemei de mai jos:
Sc he m a pe nt ru m om e nt ul de pla st ic iza re a l une i se c t iuni t ubula re din ot e l im e rs nt ro se c t iune c irc ula r din be t on
Dup cum se poate observa, betonul este considerat reactiv si doar cel comprimat. Valoarea solicitrilor corespunztoare unei adncimi fixate a axei neutre a sectiunii este:
Nd Md
n formulele precedente simbolurile au urmtoarele semnificatii: - Ac_ s - Aria de otel comprimat; - Ac_ c - Aria de beton comprimat; - At_ s - Aria de otel ntins; - fcd - Rezistenta de calcul beton; - fyd - Rezistenta de calcul otel; - dCs - Distanta ntre rezultanta tensiunilor n compresiune a otelului si baricentrul sectiunii; - dCc - Distanta ntre rezultanta tensiunilor n compresiune a betonului si baricentrul sectiunii; - dT s - Distanta ntre rezultanta tensiunilor la ntindere a otelului si baricentrul sectiunii; Calculul momentului de plasticizare pentru o sectiune circular din B.A.
85
Slope
Si n acest caz se presuoune o legtur constitutiv a materialelor de tip rigid plastic, cu tensiuni limit egale cu fcd si fyd, respectiv pentru beton si pentru otel. Schema de referint este:
Sc he m a de re fe rint pe nt ru c a lc ulul m om e nt ului de pla st ic iza re a une i se c t iuni c irc ula re din B.A.
n acest caz, valoarea solicitrilor, n corespondent cu o adncime prefixat a axei neutre este urmtoarea:
i nb i nb
Nd
i 1
Asi
i nb
fyd
i 1
Asi
fyd Ac _ c( x c ) fcd
Md
i 1
Ac _ c( x c ) fcd dCc
Ac_ c - Aria de otel comprimat; Asi+ - Aria barei de armtur i, ce se afl deasupra axei neutre; Asi- - Aria barei de armtur i, ce se afl sub axa neutr; Asi - Aria barei de armtur i; fcd - Rezistenta de calcul beton; fyd - Rezistenta de calcul otel; dCc - Distanta ntre rezultanta tensiunilor n compresiune a betonului si baricentrul sectiunii; - dyi - Distanta pozitiv (de-a lungul verticalei) msurat ntre baricentru barei de armatur i si baricentrul sectiunii;
-
SLOPE
86
4.17
Suprapresiuni interstitiale
Not: Atentie, pentru calculul suprapresiunilor interstitiale trebuie asignate datele aditionale n Caracteristici geotehnice. 56 Presiuni interstitiale dup seism Pentru calcularea presiunilor interstitiale dup seism asignati coeficientilor seismici orizontali si verticali 0, iar acceleratiei seismice o valoare diferit de zero.
Rezistenta la forfecare n conditii de sarcin seismic. n lipsa unor determinri experimentale adecvate, obtinute din ncercri ciclice de laborator, reducerea rezistentei de forfecare n conditii de sarcin seismic poate fi calculat folosind relatii empirice de citire, dup cum este indicat n paragrafele de mai jos, cu referire la cazul analizelor conduse n termeni de tensiuni efective sau de tentiuni totale. Analiza n conditii de tensiuni efective. Incrementul presiunii interstitiale trebuie calculat n cazul terenurilor saturate dac deformarea la forfecare indus de actiunea seismic este superioar valorii deformrii pragului volumetric, gv. n terenuri partial saturate, presiunea interstitial reste n timpul aplicrii solicitrii seismice, dar se mentine n general inferioar presiunii atmosferice; n acest caz poate fi luat o valoare nul a presiunilor interstitiale pentru toat perioada de aplicare a sarcinii (s =s) iar dac analizele pot fi realizate utiliznd caracterisiticle de rezistent dererminate n ncercri drenate realizate pe specimene saturate ale aceluiasi material. Pentru calculul lui Du trebuie fcut distinctie ntre comportamentele terenurilor n functie de natura lor diferit, coeziv sau necoeziv. Terenuri coezive. Pentru terenurile coezive, incrementul de presiune interstitial Du, la o anumit adncime, poate fi calculat cu ajutorul urmtoarei relatii empirice (Matsui et al., 1980):
u '0
log
c , max v
Unde s 0 este valoarea initial a presiunii medii efective la adncimea considerat, gc ,max este deformarea de forfecare maxim atins n timpul seismului iar b=0.45 este un coeficient experimental. Deformarea pragului volumetric gv , determinabil cu ncercri ciclice de laborator, poate fi calculat ntr-o prim aproximare cu ajutorul formulei:
87
Slope
A OCR 1
n care OCR este gradul de supraconsolidare, A si B sunt coeficienti experimentali care, n absenta unei determinri directe, pot fi calculati n functie de indicele de plasticitate:
Ip (%) 20 40 55
Valoarea lui gc ,max relativ la adncimea considerat poate fi determinat prin intermediul unei analize a rspunsului seismic local. Altfel, se determin preliminar valoarea lui tmax cu ajutorul formulei empirice:
max
a max g
rd
Unde amax , exprimat n g, este acceleratia maxim la nivelul terenului pe verticala relativ punctului considerat; g este acceleratia gravitational; sv este tensiunea vertical total; rd este un coeficient reductiv ce tine cont de actiunea seismic la adncimea de interes care aduce n discutie deformabilitatea subsolului. Coeficientul rd poate fi calculat, ca prim aproximare, cu expresia de mai jos:
rd
1 0.015 z
Unde z este adncimea n punctul considerat. Deformarea maxim de forfecare indus de seism se calculeaz deci cu formula:
max c , max
SLOPE
88
obtinut din ncercri de laborator. Terenuri granulare. n terenurile granulare incrementul presiunii interstitiale generat de solicitarea seismic poate fi calculat cu urmtoarea formul empiric (Seed & Booker, 1997):
uN '0
sin
N NL
1 a
Unde Dun este incrementul de presiune interstitial dup N cicluri de sarcin, s'0 este valoarea initial a presiunii medii efective la adncimea considerat, N este numrul de cicluri de sarcin de amplitudine constant echivalent seismului iar N este numrul de cicluri de sarcin necesare pentru producerea lichefierii n teren. L Constanta experimental a poate fi calculat cu relatia propus de Fardis & Veneziano (1981) n functie de densitatea relativ Dr (n fractie):
0.96 Dr0.93
Termenul q are distributie log-normal cu valoare medie unitar si variatie egal cu 0.1. Pentru determinarea numrului de cicluri N ce apare n una dintre relatiile anterioare este necesar aproximarea deformrilor de forfecare neregulate induse de cutremur cu o solicitare ciclic echivalent de amplitudine constant (t eq) si numr de cicluri echivalent (Neq) urmnd una dintre numeroasele proceduri prezente n literatur. Utiliznd de exemplu procedura propus de Biondi et al. (2004) se obtine:
eq
0.65
max
N eq
ln a max
ln Ia
ln v 0
ln T D
n prima dintre ecuatiile precedente tmax reprezint solicitarea de forfecare maxim indus de teren la adncimea considerat, a crei valori poate fi caclulat cu ajutorul unei analize a rspunsului seismic local sau, la o prim aproximare, cu ajutorul unei formule utilizat n paragraful referitor la terenuri coezive. n a doua ecuatie din cele precedente diversii termeni au urmtoarele semnificatii: - Ia - intensitatea lui di Arias (m/s); - v0 - intensitatea intersectiilor cu axa timpilor accelerogramei (s-1); - TD - durata accelerogramei definit de Trifunac si Brady (s);
89
Slope
Ia
Celelalte simboluri care apar, sugereaz valorile:
2 g
at
0
dt
- - -
Pentru determinarea valorii lui NL se poate face referire la metodele ce se bazeaz pe interpolri de tip grafic sau eventual pe utilizarea rezultatelor din ncercri triaxiale ciclice sau de forfecare simpl ciclic.
Unde N este numrul de cicluri induse de seism, iar t este un parametru de degradare ce poate fi calculat cu formula:
r c v
n functie de deformarea de forfecare ciclic gc si de deformarea pragului volumetric, calculat cu formulele precedente, valorile lui s si r pot fi calculati n
GeoStru Software-Slope 8.0.1
SLOPE
90
s r
Numrul de cicluri N poate fi aflat calculnd numrul de intersectii cu axa timpilor n intervalul de timp cuprins ntre prima si ultima depsire a unui prag de acceleratie prefixat (de obicei egal cu 0.05 g). Pentru deformarea de forfecare ciclic gc se poate utiliza relatia:
eq c
n care valoarea modulului de forfecare G este determinat iterativ de la curba G-g obtinut din ncercri de laborator iar teq se poate calcula cu formula utilizat anterior.
91
Slope
Dup cum se poate observa nu este diagramat direct G ci raportul G/G0 unde G0 est emodulul de forfecare n conditii dinamice la deformri sczute. Modulul G0 poate fi calculat corelndu-l cu viteza undelor S ale stratului:
G0
V s2
Unde r este densitatea de mas a terenului dat de greutatea volumic mprtit la acceleratia gravitational n m/s2 (9.81 m/s2). Ca alternativ exist diverse formulri pentru calculul lui G0 , printre care si cele de mai jos: Metoda lui Imai si Tomauchi. Aceast metod coreleaz modulul de forfecare dinamic la deformatii mici cu rezistenta de vrf medie:
G0
28 q c
0.611
kg cm 2
Unde qc este rezistenta de vrf medie n stat msurat cu penetrometru static. Rezultatul este exprimat n kg/cm2. Metoda Ohsaki & Iwasaki. Aceast metod este valid pentru nisipuri curate si cu comportament plastic. Aceast metod coreleaz modulul de forfecare cu deformri mici cu numrul de lovituri medii pe strat si cu granulometria terenului:
G0
a Nspt b
t m2
Unde Nspt este numrul de lovituri mediu al stratului iar constantele a si b se pot calcula folosind tabelul: a 650 1182 b 0.94 0.76 Granulometrie Nisipuri curate Nisipuri cu comportament plastic
SLOPE
92
4.17.3 Calculul NL
Calculul NL (numr de cicluri necesare pentru a obtine lichefierea terenului) Numrul de cicluri necesare pentru lichefierea terenului poate fi calculat cu ajutorul diagramelor de tipul celei din figura de mai jos. n figur este diagramat "mersul" lui NL n functie de amplitudinea efortului de forfecare impus thv (Normalizat fat de valoarea initial a tensiunii medii efective). Diagrama este cunoscut pentru diferite valori de densitate relativ Dr:
Factor conversie timpi Factor de conversie ce multimplic timpul continut n fisierul accelerogramei. Este necesar pentru conversia timpului n secunde. Factor conversie acceleratie Factor de conversie ce multiplic acceleratia continut n fisierul accelerogramei. Este necesar pentru conversia acceleratiei n m/s2. Separator utilizat n fisier Separator utilizat n fisierul accelerogramei pentru a separa coloana
GeoStru Software-Slope 8.0.1
93
Slope
Param e trii Intensitatea lui Arias [ Ia] Parametru indice al intensittii undelor seismice si al frecventei. Este definit ca o integral a ptratului accelerogramei (extins la toat durata seismului) Intensitatea intersectiei accelerogramei cu axa timpilor [ 0]. Se calculeaz ca raport dintre numrul de ori n care accelerograma intersecteaz axa timpilor si durata evenimentului seismic. Durata miscrii seismice [ T D] Durata miscrii seismice definit de Trifunac (Trifunac & Brady 1975) este calculata ca intervalul de timp ce se scurge ntre atingerea a 5% din Ia si 95% din Ia (Ia este intensitatea lui Arias).
Accelerograma ncrcat Pe accelerograma ncrcat este activ un factor de scar ce incide doar asupra vizualizrii acesteia. Calcul parametri de integrare ai accelerogramei Parametrii accelerogramei. Studiu problemei privind calculul incrementului de presiune interstitial n terenuri, n cazul actiunii seismice, solicit s fie calculati anumiti parametrii ce identific proprietatea de frecvent si intensitatea a accelerogramei. Parametrii ce vor fi determinati sunt: - Intensitatea lui Arias (Ia n m/s); - Intensitatea intersectiilor accelerogramei cu axa timpilor (n0 n 1/s); - Durata efectiv a miscrii definit de Trifunac (Trifunac si Brady, 1975, TD n s);
. I ntensitatea lui Arias. Intensitatea lui Arias este un parametru al accelerogramei ce furnizeaz informatii despre intensitatea si frecventa accelerogramei. Parametrul este definit de urmtoarea relatie:
TMAX
IA
2 g
at
0
dt
Unde:
SLOPE
94
- T M AX este ntreaga durat a accelerogramei; - a(t) este accelerograma. n mod normal, valorile acestui parametru variaz ntre 0.05 si 2.5/3.
Ni TMAX
Unde: - Ni este numrul de ori, pe parcursul ntregii accelerograme, n care acceleratia intersecteaz axa timpilor; - Tmax este durata accelerogramei.
5% I A 95% I A
IA t *
2 g
at
0
dt
TD
tde tds
86
Acce le ro gra m m e pe ntru a na liz a dina m ic s e po t g s i pe http:/ / www.re luis .it/ inde x.htm l
95
Slope
4.18
Teorie
Rezolvarea problemei stabilittii necesit luarea n considerare a ecuatiilor de echilibru si a legturilor constitutive (ce descriu comportamentul terenului). Aceste ecuatii sunt foarte complexe ntruct terenurile sunt sisteme multifazice, care pot fi readuse la forma sistemelor monofazice numai n conditii de teren uscat sau analiz n conditii drenate. n cea mai mare parte a cazurilor avem de-a face cu un material care, dac este saturat este cel putin bifazic, ceea ce ngreuneaz utilizarea ecuatiilor de echilibru. Este practic imposibil definirea unei legi constitutive cu valabilitate general ntruct terenurile prezint un comportament non-linear cu mici deformatii, sunt anizotrope iar comportamentul lor depinde att de efortul deviator ct si de cel normal. Din cauza acestor dificultti se introduc ipotezele simplificante: Se folosesc legi constitutive simplificate ( m odelul rigid perfect plastic). Se presupune c rezistenta materialului este exprimat numai prin parametrii coeziune ( c) si prin unghiul de frecare intern ( ), constante pentru teren, si caracteristici strii plastice. Deci se presupune valid criteriul de cedare MohrCoulomb:
c'
unde:
u tan '
c'
= rezistenta la forfecare, cu dimensiunile unui efort; c' = coeziune; u = presiune neutral; ' = unghi de frecare intern n anumite cazuri sunt satisfcute doar partial ecuatiile de echilibru.
SLOPE
96
criteriului de cedare Coulom b; din aceast comparatie ia nastere prima indicatie asupra stabilittii prin factorul de sigurant F = f / . Dintre metodele de echilibru limit, unele iau n considerare echilibrul global al corpului rigid ( Culm an), altele, din cauza neomogeniittii, divid corpul n fsii considernd echilibrul fiecreia ( F ellenius, Bishop, Janbu, etc).
Metoda fsiilor Masa supus alunecrii este divizat ntr-un numr convenabil de fsii. Dac numrul acestora este egal cu n, problema prezint urmtoarele necunoscute: n valori ale fortelor normale Ni care actioneaz asupra bazei fiecrei fsii;
n valori ale fortelor de forfecare la baza fsiei Ti; (n-1 ) forte normale Ei care actioneaz pe interfata fsiilor; (n-1 ) forte tangenziale Xi care actioneaz pe interfata fsiilor; n valori ale coordonatei " a" care identific punctul de aplicare a Ei; (n-1 ) valori ale coordonatei care identific punctul de aplicare a Xi; o necunoscut constituit din factorul de sigurant F.
n total sunt (6 n- 2 ) necunoscute.
97
Slope
n timp ce ecuatiile disponibile sunt: Ecuatii de echilibru ale momentelor n Ecuatii de echilibru la deplasare vertical n Ecuatii de echilibru la deplasare orizontal n Ecuatii care se refer la criteriul de cedare n Numrul total de ecuatii 4 n Problema este static nedeterminat iar gradul de nedeterminare este de
SLOPE
98
normale totale sunt uniform distribuite. Diversele metode care se bazeaz pe teoria echilibrului limit se diferentiaz prin modul n care se elimin (n-2 ) nedeterminate.
Cu aceast metod (valid numai pentru suprafete de alunecare de form circular) nu se iau n considerare fortele dintre fsii astfel nct necunoscutele se reduc la: n valori ale fortelor normale Ni;
ci
li
Wi cos i ui Wi sin i
li
tan
99
Slope
Aceast ecuatie este simplu de rezolvat dar s-a observat c ofera rezultate conservatoare (factori de sigurant mici), mai ales pentru suprafetele adnci sau la cresterea presiunii neutrale.
Cu aceast metod nu se neglijeaz niciun efect al fortelor ce actioneaz asupra fsiilor, fiind prima metod ce descrie problemele legate de metodele traditionale. Ecuatiile utilizate pentru rezolvarea problemei sunt: Fv = 0, M0 = 0, Criteriu de cedare.
ci bi + (Wi - u i bi F=
X i ) tan Wi sin
i
sec
i
1 tan
tan
/F
SLOPE
100
Valoriale lui F si X pentru fiecare element care satisface aceasta ecuatie dau o solutie riguroas problemei. Ca si prim aproximare se ia X= 0 si se itereaz pentru calculul factorului de sigurant, acest procedeu fiind cunoscut ca si metoda Bishop obisnuit, erorile comise fat de metoda complet sunt de circa 1 %.
Janbu a extins metoda lui Bishop la suprafetele de alunecare de form generic. Cnd sunt tratate suprafetele de alunecare de form generic bratul fortelor se schimb (n cazul suprafetelor circulare rmne constant si egal cu raza) - de aceea este mai convenabil calcularea ecuatiei momentului fat de marginea inferioar a fiecrei fsii. Cu metoda Jambu se tine cont de fortele de interactiune dintre fsii, dar se consider ca acestea actioneaz de-a lungul unei linii de mpingere prestabilit. Solutia se obtine prin iteratii succesive.
101
Slope
f0 F=
ci bi + (Wi - u i bi
X i ) tan Wi tan
i i
cos
2 i
F 1 tan
tan
Janbu a mai propus si o metod pentru corectarea factorului de sigurant obtinut cu metoda obisnuit: F core ctat = f o F
SLOPE
102
unde f o , factor de corectie empiric, depinde de forma suprafetei de alunecare si de parametrii geotehnici Aceast corectie este indicat pentru taluzurile putin nclinate.
Fortele ce actioneaz pe corpurile n alunecare includ greutatea efectiv a terenului, W, fortele seismice pseudostatice orizontale si verticale K x W si Ky W, fortele orizontale si verticale X si Y aplicate extern asupra profilului taluzului si rezultanta eforturilor totale normale de forfecare si ce actioneaz pe suprafata potential de alunecare. Efortul total normal poate include un exces de presiune n pori u care trebuie s fie specificat la introducerea parametrilor de fort efectiv. Practic aceast metod poate fi considerat o extensie a metodei cercului de frecare pentru sectiuni omogene descrise anterior de ctre T aylor.
103
Slope
Conform legii de rezistent M ohr-Coulom b n termeni de tensiune efectiv, forta de forfecare ce actioneaz aspra bazei fsiei este dat de:
Ti
ci Li
Ni F
ci
l I tan
n care F = factorul de sigurant; ci = coeziunea efectiv (sau total) la baza fsiei i; i = unghiul de frecare efectiv (= 0 cu coeziune total) la baza fsiei; Li = lungimea bazei fsiei i;
ci
Echilibrul se obtine egalnd cu zero suma fortelor orizontale, suma fortelor verticale si suma momentelor fat de origine. Este adoptat urmtoarea presupunere aspra variatiei tensiunii normale ce
SLOPE
104
ci
C1 1 kz
w i cos Li
n care primul termen al ecuatiei include expresia: Wi cos i / Li = valoarea efortului normal total cu metoda obisnuit a fsiei. Cel de-al doilea termen al ecuatiei include functia:
sin 2
xn xn
xci x0
Unde x0 si xn sunt abscisele primului si ultimului punct ale suprafetei de alunecare, n timp ce xci reprezint abscisa punctului mediu al bazei fsiei i. O parte sensibil la reducerea greuttii asociat cu o acceleratie vertical a terenului Ky g poate fi transmis direct bazei si este inclus n factorul (1 - Ky). Efortul normal total la baza unei fsii este dat de:
Ni
ci
Li
Solutia ecuatiilor de echilibru se afl rezolvnd un sistem liniar de trei ecuatii obtinute multiplicnd ecuatiile de echilibru cu factorul de sigurant F, nlocuind expresia lui Ni si nmultind fiecare termen al coeziunii cu un coeficient arbitrar C
3.
Se presupune o relatie liniar ntre coeficientul de mai sus, determinabil prin regula lui Cramer, si factorul de sigurant F. Valoarea corect a lui F poate fi obtinut din formula de interpolare liniar:
F 2
1 C3 2 C3 2 C3 1
F 2
F1
unde numerele dintre paranteze (1) si (2) indic valorile initiale si urmtoare ale parametrilor F si C 3. Orice cuplu de valori ale factorului de sigurant n vecinatatea unei estimari rezonabile fizic poate fi folosit pentru a initia o solutie iterativ. Numrul necesar de iteratii depinde att de estimarea initial ct si de precizia dorit a solutiei.
105
Slope
Metoda Sarm a este o metod simpl dar precis pentru analiza stabilittii taluzurilor, ce permite determinarea acceleratiei seismice orizontale cerute pn n momentul n care terenul, delimitat de suprafata de alunecare si de profilul topografic, atinge starea de echilibru limit (acceleratie critic Kc) si, n acelasi timp, permite calcularea factorului de sigurant obtinut la fel ca si pentru celelalte metode comune din geotehnic. Este o metod bazat pe principiul echilibrului limit si al fsiilor. Este considerat echilibrul unei mase de teren n alunecare mprtit n n fsii verticale de grosime suficient de mic pentru a considera admisiblil presupunerea c efortul normal N i actioneaz n punctul mediu al bazei fsiei.
Ecuatiile de luat n considerare sunt: - Ecuatia echilibrului la deplasarea orizontal a fsiei; - Ecuatia echilibrului la deplasarea vertical a fsiei; - Ecuatia echilibrului momentelor. Conditii de echilibru la deplasarea orizontal si vertical:
N i cos T i cos
i + T i sin i = W i - X i i - N i sin i = KW i + E i
GeoStru Software-Slope 8.0.1
SLOPE
106
Ei = 0 X = 0
Unde Ei si Xi reprezint fortele orizzontale si respectiv verticale pe fata i a fsiei generice i. Ecuatia echilibrului momentelor este scris alegnd ca si punct de referint baricentrul ntregului corp; astfel, dup ce s-au parcurs o serie de pozitii si transformri trigonometrice si algebrice, n metoda Sarm a solutia problemei vine din rezolvarea a dou ecuatii:
* ** X i y mi
X i tg 'i '
'i
Ei Wi
K x mi xG
Wi y mi yG
y G tg
x' i xG
Rezolvarea impune gsirea valorii K (acceleratie seismic) corespunztoare unui anumit factor de sigurant; si n special, gsirea valorii acceleratiei K ce corespunde factorului de sigurant F = 1 , sau acceleratia critic. Avem: K = Kc acceleratia critic dac F = 1 F = Fs factorul de sigurant n conditii statice dac K = 0 Cea de-a doua parte a problemei metodei Sarm a const n gsirea unei distributii de forfe interne Xi si Ei astfel nct s verifice echilibrul fsiei si cel global al ntregului corp, fr nclcarea criteriului de cedare. S-a constatat c o solutie acceptabil a problemei se poate obtine lund n calcul urmatoarea distributie pentru fortele Xi:
Xi
Qi
Qi
Qi
unde Q i este o functie cunoscut, n care se iau n considerare parametrii geotehnici medii pe fata i a fsiei i, iar reprezint o necunoscut. Solutia complet a problemi se obtine cu ajutorul valorilor Kc, si F, care permit si obtinerea distributiei fortelor dintre fsii.
107
Slope
F ortele de interfat de-a lungul suprafetelor de divizare ale fsiei sunt orientate paralel ntre ele si nclinate fat de orizontal cu un unghi q. T oate m om entele sunt nule M i = 0 i= 1 ..n
Metoda satisface toate ecuatiile de static si este echivalent cu metoda Morgenstern si Price cnd functia f(x) = 1 Impunnd echilibrul momentelor fat de centrul arcului descris al suprafetei de alunecare avem:
Qi R cos
(1)
SLOPE
108
unde:
Qi
c W cos Fs cos
w hl
sec tg
Fs
tg Fs tg Fs
Wsen
forta de interactiune dintre fsii; R = raza arcului cercului; = unghiul de nclinatie a fortei Qi fat de orizontal Impunnd echilibrul fortelor orizontale si verticale avem:
109
Slope
Qi cos
0 ;
Qi sen
(2)
Qi
Metoda propune calcularea a doi coeficienti de sigurant: primul (Fsm) obinut din (1), legat de echilibrul momentelor; cel de-al doilea (Fsf) din (2) legat de echilibrul fortelor. n pratic se rezolv (1) si (2) pentru un interval dat de valori ale unghiului , considernd ca valoare unic a coeficientului de sigurant aceea pentru care Fsm = Fsf.
Se stabileste o relatie ntre componentele fortelor de interfat de tipul X = f(x) E, unde este un factor de scar si f(x), functie de pozitiile lui E si lui X, defineste o relatie ntre variatia fortei X si a fortei E n interiorul masei ce alunec. Functia f (x) este aleas n mod arbitrar (constant, sinusoidal, semisinusoidal, trapezoidal, etc.) si infuenteaz putin rezultatul, dar trebuie verificat ca valorile rezultate pentru necunoscute s fie acceptabile. Particularitatea acestei metode este c masa este subdivizat n fsii infinitezimale la care se impun ecuatiile de echilibru la deplasarea orizontal si vertical si de cedare pe baza fsiilor. Se ajunge la o prim ecuatie diferential care leg fortele de interfat necunoscute E, X, coeficientul de sigurant Fs , greutatea fsiei infinitezimale dW si rezultanta presiunilor neutrale la baz dU.
SLOPE
110
Ac t iuni pe f sia i c onform t e oriilor M orge nst e rn- Pric e si re pre ze nt a re a a nsa m blului
c' sec 2
Fs
tg '
dW dx
dX dx
tg
dE dx
sec
dU dx
dE dx
tg
dX dx
dW dx
O a doua ecuatie, numit si ecuatia momentelor, este scris impunnd conditia de echilibru la rotatie fat de centrul bazei:
dE dx
dE dx
Aceste dou ecuatii sunt extinse pentru integrarea la ntreaga mas a alunecarii. Metoda de calcul satisface toate ecuatiile de echilibru si se poate aplica suprafetelor de orice form, dar implic n mod necesar folosirea unui calculator.
111
Slope
bidimensional dezvoltat cu un cod n elemente finite, ce reproduce cazul pilotilor imersi ntr-un teren n miscare ( drilled shafts). Modelul bidimensional reproduce o fsie de teren de grosime unitar si presupune c fenomenul survine n conditii de deformare plan n directe paralel cu axa pilotilor. Modelul a fost utilizat pentru a cerceta influenta n formarea efectului arc a anumitor parametrii ca interax ntre piloti, diametrul si forma pilotilor si propriettile mecanice ale terenului. Autorii identific n raportul dintre interax si diametrul pilotilor (s/d) parametru adimensional determinant pentru formarea efectului arc. Problema este static nedeterminat, cu grad de nedeterminare egal cu (8n-4), dar cu toate acestea se poate obtine o solutie reducnd numrul necunoscutelor si considernd deci ipoteze simplificative, astfel nct s fac problema determinat.
SLOPE
112
Ky sunt luate ca orizontale pentru a reduce numrul total de necunoscute cu (n-1) la (7n-3) Fortele normale la baza fsiei actioneaz n punctul mediu, reducnd necunoscutele cu n la (6n-3) Pozitia mpingerilor laterale si la o treime din nltimea medie a distantei dintre fsii reduce necunosctutele cu (n-1) la (5n-2) Fortele (Pi-1) si Pi se iau paralele la nclinatia bazei fsiei (i), reducnd numrul necunoscutelor cu (n-1) la (4n-1) Se ia o singur constant de curgere pentru toate fsiile, reducnd necunoscutele cu (n) la (3n-1)
Numrul total de necunoscute este redus astfel la (3n), de calculat folosind factorul de transfer de sarcin. Se tine cont de faptul c forta de stabilizare transmis pe teren aval de piloti este redus cu o cantitate R, numit factor de reducere, ce se calculeaz ca:
1 1 s/d s/d
1 1 s/d s/d
Rd
Factorul R depinde deci de raportul dintre interaxul prezent ntre piloti, diametrul pilotilor si factorul Rp ce tine cont de efectul arc.
Cu aceast metod terenul este modelat ca o serie de elemente discrete, pe care le vom numi "fsii", si tine cont de compatibilitatea reciproc ntre fsii. n acest scop fiecare fsie si fsiile adiacente si baza sunt blocate de resorturi Winkler. Exist o serie de resoturi n directie normal la interfat pentru a simula rigiditatea normal si o serie de resorturi n directia tangential pentru a simula rezistenta la alunecare a interfetei. Comportamentul resorturilor normale si a celor transversale este luat de tip elasto-plastic perfect. Resorturile normale nu cedeaz la compresiune dar cedeaz doar la tractiune cu o capacitate extensional maxim pentru teren coeziv si fr capacitate extensional pentru terenuri necoezive.
113
Slope
F igur sc he m a t ic a re sort urilor Winkle r la int e rfa t a dint re dou f sii a dia c e nt e sa u dint re f sie si ba za im obil
Resorturile transversale cedeaz cnd se ajunge la rezistenta maxim la forfecare si se disting dou tipuri de comportament: teren fragil si teren nefragil. Pentru teren fragil rezistenta maxim a resorturilor la forfecare este dat de:
cp
tan
cr
tan
Pentru simplificarea analizei se presupune c dup ce se ajunge la rezistenta maxim, rezistenta terenului ia imediat valoarea rezistentei reziduale. Pentru teren nefragil rezistenta nu se reduce la deformri mari la forfecare, deci rezistenta rezidual este egal cu cea maxim. Formularea metodei expuse are la baz o cercetare anterioar a lui Chang si M istra asupra mecanicii discretelor deosebite.
SLOPE
114
4.18.2.2 FEM
Pentru bazele teoretice se poate face referire la programul GFAS (Geotechnical and F.E.M. analysis System) dezvoltat de GeoStru.
4.19
Bibliografie
[1] BOSCO G., MONGIOVI' L. << Analisi dei meccanismi di rottura per crollo e progetto degli interventi di protezione>>. Atti XVI Convegno Nazionale di Geotecnica, Vol. III Bologna pp.197-203, 1986. [2] CRAWFORD A. M. CURRAN J. H. << The influence of shear velocity on the frictional resistance of rock discontinuities>> Int.J.Rock Mech. Min. Sci. & Geomech. Zbstr., Vol 18, pp. 505515,1981. [3] CRAWFORD A. M. CURRAN J. H. << The influence of rate and displacement dependent shear resistance on the response of rock slopes to seismic loads>>. Int. J. Rock Mech. Sci. & Geomech. Abstr., Vol. 19, pp. 1-8, 1982. [4] LEMBO FAZIO A. << Misure di protezione delle zone interessate da distacchi di blocchi rocciosi>>. Gruppo Nazionaledi Coordinamento per gli Studi di Ingegneria Geotecnica. Atti dellariunione del gruppo, 1985. [5] Cestelli Guidi C. (1980) Geotecnica e Tecnica delle fondazioni,vol. I, Hoepli, Milano. [6] Colombo P. (1971) << Osservazioni sul comportamento di pali a grande diametro >>RIG, vol. V n.3, pp. 163-172. [7] Lambe T. W. (1968) << The behaviour of foundations during costruction>>, JSMFD, ASCE, vol 94, SM 1, pp. 93-130. [8] Lancellotta R. (1994) Geotecnica, 2a ed., Zanichelli, Bologna. [9] Poulos H. G. , Davis E. H. (1980)
115
Slope
Piles of Foundation Analysis and design, J. Wiley & Sons , New York. [10] Terzaghi K., Peck R. B. (1967) Soil Mechanics Engineering Practice, J. Wiley & Sons , New York. [11] Viggiani C. (1983) Fondazioni, Ed. CUEM, Napoli. [12] Bowles (1991) Fondazioni Progetto e Analisi Joseph E. Bowles, Ed. McGraw-Hill. [13] La Tecnica Professionale (AGOSTO 1998) << Rivista edita dal collegio Ingegneri Ferroviari Italiani >>. [14] Analisi di stabilita' dei pendii in condizioni sismiche T. Crespellani, A. Ghinelli, C. Madiai, G. Vannucchi. [15] Creep e rottura progressiva nei pendii naturali L. Suklje [16] Determinazione della superficie critica nell'analisi della stabilita' dei rilevati V. Fiorito. [17] Il progetto dei pendii ripidi rinforzati con geogriglie P. Rimoldi. [18] Effetti dell'acqua sulla stabilita' dei pendii F. Esu [19] Effetti terreno-struttura in un palo sollecitato da una frana F. Esu, B. Dell'Elia [20] Stochastic analysis of slope stability V. R. Greco. [21] Soil mechanics and foundations division (1968) M. Bell (asce) [22] The analysis of the stability of general slip surfaces N. R. Morgenstern and V. E. Price [23] Finite Element Procedures in Engineering Analysis BHATE, K. J. (1982), Prentice-Hill, Englewood Clifss, New Jersy. [24] BROMHEAD E. N. (1986) Stabilit dei pendii, pp. 1-16, 66-76, 109-123. [25] CHANG, C. S. (1992) Discrete Element Method for Slope Stability Analysis, J. Geotech. Engrg, ASCE,
GeoStru Software-Slope 8.0.1
SLOPE
116
118(12), 1889-1905 [26] CHANG, C. S. e Mistra , A. (1990) Computer Simulation and Modelling of Mechanical Properties of Particles, Jurnal of Computer & Geotechnics, 7(4), 269-287. [27] GRECO, V. R. e GULLA', G. (1985) Critical Slip Surface Search in Slope Stability Analysis , A.G.I. (4), XVI Conv. Nazionale Geotecnica, 83-91.
SLOPE/M.R.E.
M.R.E. (Mechanically Stabilized Earth) este un produs software pentru dimensionarea si verificarea pmnturilor armate, fie cu elemente metalice fie cu geomembrane. Se pot defini mai multe tipologii de pmnturi armate n acelasi fisier si se pot executa, concomitent, toate analizele de verificare si de proiectare pentru mai multe combinatii de sarcin. Programul permite un mod facil de realizare a input-ului prin intermediul unei serii de instrumente specifice precum generarea automat a pozitiei armturilor si un database integrat de geogrile. Analiza de verificare si de proiect poate fi efectuat n timpul fazei de input astfel nct se poate stabili care dintre conditii este mai dezavantajoas. NORMATIVE Norme tehnice pentru constructii (D.M. 2007) Eurocod British Standard 8006 STAS TIPOLOGII DE ARMTUR Fsii sau bare metalice; Fsii sau folii de geotextile (geomembrane); Griduri; Programul dispune de un database cu principalele elemente de armtur prezente pe piat; Database-ul poate fi modificat de ctre utilizator. PROIECT Se pot determina: lungimi efective si de ndoire, dimensionarea sectiunii rezistente. VERIFICRI Pull out/Alunecare;
117
Slope
Interne Tieback and Compound; Stabilitate global: Alunecare, Rsturnare si Sarcin limit. VIZUALIZARE Diagrama presiunilor pe lucrare; Diagrama tensiunilor n armturi; Diagrama presiunilor n fundatie; Pan de cedare. Programul ofer un raport de calcul detaliat, bogat n continut teoretic.
5.1
Verificri interne
Verificrile interne realizate sunt:
5.1.1
SLOPE/M.R.E.
118
5.1.2
qi = ziKa
Presiunea qi actioneaz pe o suprafat definit de spatierea armturilor hxs si corespunde unei forte de ntindere n armtur egal cu:
Ti = qi A= zi Ka ( h s)
Pentru echilibru suma fortelor de ntindere trebuie s fie egal cu componenta orizontal a fortelor agente.
Ti= Pah
119
Slope
5.1.3
Lungimi efective
Se calculeaz lungimile fsiilor Le care apar n figura de mai jos, necesare pentru a dezvolta o fort de frecare Fr = Ti. Pe baza acestor lungimi si a dimensiunilor panei lui Rankine, se poate determina lungimea global L0 a fsiilor de utilizat. n general, pentru toat nltimea zidului se folosesc fsii de aceeasi lungime.
SLOPE/M.R.E.
120
Lungimea de ancorare depinde de coeficientul de frecare f = tan( ) dintre sol si armtur, fiind o fractie a unghiului de frecare intern al terenului . Dac fsia are o rugozitate suficient = , n timp ce pentru metale netede este cuprins orientativ ntre 20 si 25.
Pentru fsii de dimensiuni b x L e sau pentru folii de geotextile de ltime unitar si lungime Le, ambele fete dezvolt frecare; pentru bare circulare, frecarea rezistent este dezvoltat de-a lungul perimetrului. n orice caz, frecarea este dat de produsul dintre f si presiunea normal a armturii calculat ca p 0 = z i unde zi este distanta medie de la suprafata terenului la armtur. Avem deci:
Pentru fsii:
121
Slope
Pentru bare:
Pentru folii:
Dac n formulele precedente semnul = fost substituit cu semnul egal, coeficientul de sigurant FS este egal cu 1. Dac se consider FS > 1, valoarea lui L e rezult obligatoriu mai mare dect cea dat de aceste formule.
5.1.4
Rezistenta la ntindere
Fiind cunoscute fortele de ntindere din armturi (Ti) se determin sectiunea armturilor b x t. Pentru bare sau fsii din metal ce au efortul admisibil egal cu: fa = fy / FS avem:
sau
n cazul geotextilelor se pune problema rezistentei testurii care variaz n functie de productor; se alege o testur pentru care:
L t im e f sie b x re zist e nt pe r unit a t e de l t im e = T i
Factorul de sigurant unic FS este o combinatie a: Fs mbinare, Fs chimic, Fs biologic, Fs daune ambientale
FS = FSmbinare FSchimic FSbiologic FSdaune ambientale
GeoStru Software-Slope 8.0.1
SLOPE/M.R.E.
122
5.1.5
Lungime ndoire
Calculul lungimii de ndoire este realizat pentru a preveni bombarea fatadei. Aceast lungime are minim un metru.
5.1.6
5.2
Verificri globale
Stabilitatea lucrrii este verificat per total considernd-o un corp rigid. Este
123
Slope
FS
SLOPE/M.R.E.
124
5.2.1
mpingerea
mpingerea activ Calculul mpingerii active cu metoda lui Coulomb se bazeaz pe studiul echilibrului limit global al sistemului foramt din zid si prismul de teren din spatele lucrrii n cazul unei suprafete cu asperitati. Pentru teren omogen si uscat diagrama presiunilor este liniar avnd distributia:
Pt = Ka
St
1 H 2Ka 2
125
Slope
Ka sin
2
sin 2
2
sin
sin sin
sin sin
t talp;
= greutatea volumic a terenului; = nclinatie a peretelui intern fat de orizontala care trece prin
= unghiul de rezistent la forfecare al terenului; = unghi de forfecare teren-zid; = nclinatia cmpului fat de orizontal, pozitiv dac este n sens invers acelor de ceasornic; H = nltimea peretelui. Calculul mpingerii active dup Rankine Dac = = 0 si 90 (zid cu perete vertical neted si terasament cu suprafat orizontal) mpingerea St se simplific de forma:
St
H 2 1 sin 2 1 sin
H2 tg 45 2 2
care coincide cu ecuatia lui Rankine pentru calculul mpingerii active a terenului cu terasament orizontal. Rankine a adoptat n pincipiu aceleasi ipoteze fcute de Coulomb, cu exceptia faptului c a ignorat frecarea teren-zid si prezenta coeziunii. n formularea sa general expresia lui Ka se prezint ca:
Ka
cos
cos cos
cos 2 cos 2
cos 2 cos 2
Calculul mpingerii active cu Mononobe & Okabe Calcularea mpingerii active cu metoda Mononobe & Okabe priveste calcularea mpingerii n conditii seismice cu metoda pseudo-static. Aceasta se bazeaz pe studierea echilibrului limit global al sistemului format din zid si prismul de teren omogen din spatele lucrrii care particip la cedare ntr-o configuratie artificial de calcul n care unghiul e, de
GeoStru Software-Slope 8.0.1
SLOPE/M.R.E.
126
nclinatie a terenului fat de planul orizontal, si unghiul b de nclinatie a peretelui intern fat de planul orizontal care trece prin talp, sunt mrite cu o cantitate q astfel nct:
tg
kh (1 kv )
cu kh coeficient seismic orizontal si kv vertical. n absenta studiilor specifice, coeficientii kh si kv trebuie calculati ca:
kh S r ag
kv
0,5
kh
n care S ag reprezint valoarea de acceleratie seismic maxim a terenului pentru diferitele categorii de profil stratigrafic. Factorului r i poate fi asignat valoarea r = 2 n cazul lucrrilor suficient de flexibile (ziduri de greutate), n timp ce n toate celelalte cazuri i se d valaorea 1 (ziduri din b.a. rezistente la ncovoiere, ziduri din b.a. pe piloti sau cu ancoraje, ziduri de nchidere).
Efectul datorat coeziunii Coeziunea induce presiuni negative constante egale cu:
Pc
2 c
Ka
Nefiind posibil stabilirea a priori care este decrementul indus n mpingere prin efectul coeziunii, a fost calculat o nltime critic Zc dup cum urmeaz:
Zc 2 c 1 Ka Q sin sin
Dac Zc<0 este posibil suprapunerea direct a efectelor, cu o reducere egal cu:
SC PC H
127
Slope
Sarcin uniform pe terasament O ncrcare Q, uniform distribuit pe teren induce presiuni constante egale cu:
Pq KA Q sen sen
Cu punct de aplicare la H/2, avnd notat cu Ka coeficentul de mpingere activ conform Muller-Breslau.
mpingerea activ n conditii seismice n prezenta seismicitatii forta de calcul exercitat de rambleu asupra zidului este dat de:
Ed
1 1 2
kv
H2
Ew s
Ew d
unde:
H kv K Ew s Ew d
= nltimea zidului = coeficientul seismic vertical = greutatea volumic a terenului = coeficienti de mpingere activ total (satatic + dinamic) = mpingerea hidrostatic a apei = mpingerea hidrodinamic
Pentru terenuri impermeabile mpingerea hidrodinamic Ewd = 0, dar se efecueaz o corectie asupra calculrii unghiului al formulei Mononobe & Okabe dup cum urmeaz:
tg
sat sat w
kh 1 kv
SLOPE/M.R.E.
128
n terenurile cu permeabilitate ridicat n conditii dinamice continu s se aplice corectia de mai sus, dar mpingerea hidrodinamic ia forma:
E wd 7 kh 12
w H' 2
mpingerea hidrostatic Panza freatic cu suprafata situat la o distant Hw de la baza zidului induce presiuni hidrostatice normale peretelui care, la adncimea z, se exprim astfel: Pw (z ) = w Cu rezultate egale cu: Sw = 1/2 w H z
mpingerea terenului imers se obtine nlocuind t con 't( 't = saturo - w ), greutate efectiv a materialului imers n ap. Rezistenta pasiv Pentru teren omogen diagrama presiunilor este liniar de tipul:
Pt Kp
t
129
Slope
egale cu:
5.2.2
Sarcina limit
Brich - Hansen (EC 7 EC 8) Pentru ca fundatia unui zid de sprijin s reziste ncrcrii de proiectare cu sigurant n ceea ce priveste cedarea general trebuie s fie satisfcut inegalitatea:
Vd Rd
unde: Vd este ncrcarea de proiectare, normal la baza fundatiei, cuprinznd si greutatea zidului; Rd este nrcarea limit de proiectare a fundatiei fat de ncrcrile normale, tinnd cont si de efectul ncrcrilor nclinate sau excentrice n calculul analitic al ncrcrii limit de proiectare Rd trebuie luate n considerare situatiile pe termen scrut si pe termen lung pentur terenurile cu granulatie fin. Sarcina limit de proiectare n conditii nedrenate se calculeaz ca:
R A'
2
cu
sc
ic
unde:
A'
B'
L'
aria fundatiei efectiv de proiectare, nteleas, n caz de sarcin excentric, ca aria redus n al crei centru este
GeoStru Software-Slope 8.0.1
SLOPE/M.R.E.
130
coeziune aparent/nedrenat presiune litostatic total pe planul de fundare factor de form pentru fundatii dreptunghiulare pentru fundatii ptrate sau circulare
H A ' cu
sc
1.2
ic
0.5 1
R A'
c'
Nc
sc
ic
q'
Nq
sq
iq
0.5
'
B'
unde:
'
Nq
tan '
tan 2 45
Nc
N
Nq
2 Nq
1 cot 1 tan
'
'
131
Slope
Factorii de form sunt definiti de urmtoarele relatii si au fost determinati prin analize analitice si empirice.
sq
sen
'
1 0.3
0.7
sc
sq
Nq Nq
1
sq
'
n prezenta sarcinilor nclinate (componenta orizontal H paralel cu L') Anumiti autori sugereaz adoptarea urmtorilor factori corectivi calculati empiric.
iq
V
1 1
'
H c'
cot
'
ic
iq
Nq Nq
n prezenta sarcinilor nclinate (componenta orizontal H paralel cu B') Se adopt urmtorii factori corectivi:
iq
1 0.7 H
3
A'
c'
H c'
cot
' 3
A'
cot
'
ic
iq
Nq Nq
1
SLOPE/M.R.E.
132
Pe lng factorii corectivi de mai sus sunt considerati cei complementari adncimii planului de fundare si nclinatiei planului de fundare si planului terenului (Hansen).
5.3
Date generale
Cod Numele tipologiei: necesar pentru a fi indentificat. Descriere Descrierea lucrrii. List armturi Arhiv tipologie arm turi este un database de materiale care poate fi personalizat de ctre utilizator, fiind suficient selectarea List Armturi si apsarea butonului drept al mouse-ului pentru a aduga sau a sterge o armtur. Datele cerute variaz n functie de tip: bar, fsie sau folie. Pentru fiecare trebuie desemnat, pe lng identificatorii geometrici, rezistenta admisibil f a a materialului. Normativul de proiectare Este posibil alegerea diverselor normative: Echilibru Lim it: aplic teoria echilibrului limit cu o singur combinatie de sarcin si un factor de sigurant global pentru diferitele verificri. Norm e T ehnice (T ext U nic): se pot considera mai multe combinatii de sarcin cu factori de combinatie diferiti si coeficienti de sigurant partiali pentru parametrii geotehnici. BS 8 0 0 6 : normele internationale British Standard 8006 pentru care se pot analiza starea limit ultim si starea limit de exploatare ale structurii; ambele sunt definite de factori de sarcin si coeficienti partiali. EC8 : eurocodurile prevd, dup cum s-a amintit mai sus, analiza la starea limit ultim si de exploatare Pe baza Norm ativului ales programul genereaz combinatii de sarcin de analizat si se poate alege executarea calculului cu criteriul de verificare sau de proiectare. Seism Pe baza acceleratiei maxime la sol programul calculeaz coeficientul de mpingere orizontal si vertical. Acesti coeficienti pot fi modificati de ctre utilizator.
133
Slope
5.4
Date geometrice
Profilul pmntului armat este definit de coordonate X, Y fat de un sistem local ce are ca origine punctul din partea de jos. Dup cum este evidentiat n figura de mai jos profilul nu trebuie nchis - vrfurile/nodurile pmntului armat sunt: 1 ,2 ,3 ,4 ,5 .
Afisa re a p m nt ului a rm a t
Pentru fundatie se pot seta: adncimea planului de fundare si nclinare; acestea au efect doar asupra calculului sarcinii limit si nu sunt vizualizate. nclinatia planului de fundare este pozitiv dac est en sensul acelor de ceasornic.
5.5
Sarcini
Se identific prin:
Descriere: numele va fi vizualizat n combinatiile de sarcin. Punct de introducere X si Y fat de sistemul local n care a fost definit pmntul armat. Lungim i L X L Y: definesc ltimea fsiei de sarcin. Q : entitatea suprasarcinii
SLOPE/M.R.E.
134
5.6
Pozitie armturi
Armturile pot fi pozitionate manual de utilizator n tabel ncepnd de jos, sau se poate alege generarea automat a acestora. Fiecare armtur este caracterizat de: Coordonate de inserare X,Y ncepnd din partea inferioar; T ipul de arm tur: ales din"Lista armturi 132 Lungimile:
135
Slope
Generare automat a armturilor Pentru a facilita pozitionarea armturilor se poate folosi generarea automat asignnd: Pozitia initial Y i Pozitia final Y f Intervalul h Lungimea de ndoire LRIP Lungimea frontal Lf Lungimea total Lt
5.7
Materiale teren
Se pot asigna trei materiale diferite, vezi figura de mai jos:
SLOPE/M.R.E.
136
M a t e ria le c e de fine sc p m nt ul a rm a t
Material armtur Constituie materialul de umplere ntre armturi. Pe lng greutatea volumic, unghiul de frecare intern si coeziune, trebuie asignat ungiul de frecare teren arm tur. Material de umplere Este materialul de umplere din spatele pamntului armat. Trebuie asignate greutatea volum ic, unghiul de frecare intern si coeziunea. Material fundatie Solul de fundare este caracterizat de: greutatea volum ic, unghiul de frecare intern si coeziune.
5.8
Factori de sigurant
Factorii de sigurant trebuiesc setati pe baza normativei alese. Programul mparte factorii de sigurant n dou categorii: verificri globale si verificri com puse. Verificri globale Alunecare: verificarea se realizeaz ntre fundatie si prima armtur (baz). Rsturnare: verificarea la rsturnare este realizat fat de vrful stng de la baza pamntului. Sarcin lim it: sarcina limit este calculat pe terenul de fundare si tine cont de adncimea planului de fundare si de nclinarea (Date geometrice 133 ) Stabilitate global intern: sunt verificrile interne de stabilitate cu metodele echilibrului limit pentru calculul potentialelor suprafete de alunecare intern (Tieback and Compound).
137
Slope
5.9
Analiz
n fereastra de analiz sunt vizualizate combinatiile de sarcin de verificat. Selectnd cu mouse-ul Combinatii de sarcin si facnd click dreapta se pot aduga sau sterge combinatii sau se poate regenera lista de combinatii. Pentru fiecare combinatie se poate alege factorul de combinatie pentru actiuni si coeficientii de sigurant partiali pentru parametrii geotehnici. Cu ajutorul comenzii Execut analiz sunt verificate combinatiile. Pentru fiecare dintre acestea sunt vizualizate lungimile LR interne penei de mpingere si lungimile LE efective la pullout/smulgere.
5.10
Rezultate
Pentru fiecare combinatie de sarcin, n tabelul rezultatelor sunt afisate, pentru fiecare armtur, lungimile interne penei, cele efective si cele totale precum si factorul de sigurant la smulgere/pullout si tensiune n armtur. Sunt, de asemenea, afisati coeficientii de sigurant globali la alunecare, la rsturnare si la sarcin limit. Comanda Export n form at RT F, prezent pe bara de instrumente, permite generarea unui raport de calcul mai detaliat, n care se regsesc, pe lng notele teoretice, si rezultatele analizei n form tabelar. Selectnd butonul nchide modulul de verificare a pmntului armat este nchis si se intr n mediul grafic al stabilittii taluzurilor (Slope) pentru a efectua verificrile de stabilitate Tieback si Compound. n meniul Calcul se selecteaz comanda Verificri interne si se execut analiza Tieback and Compound. Alegnd butonul Rezultate verificri interne programul genereaz un fisier RTF n care, la nivelul fiecrei armturi si pentru punctele de blocare, sunt redate suprafetelde de alunecare critice, factorul de sigurant si tipul de verificare: Tieback sau Compound.
SLOPE ROCK
Pentru versantii de roci, fat de cei din pmnt, criteriul de cedare Mohr-Coulomb nu poate fi folosit pentru a defini rezistenta materialului; totusi, cu aceast
GeoStru Software-Slope 8.0.1
SLOPE ROCK
138
metod se poate descrie o procedur care permite aplicarea metodelor clasice ale Echilibrului Limit si pentru versantii de roci.
6.1
unde: este rezistenta la compresiunea monoaxial a rocii; A, B, T constante n functie de litotip si de calitatea rocii (Tabelul de mai jos: Relatia ntre clasificarea rocilor si param etrii A, B si T); N efort normal la baza fsiei. Constantele A, B si T sunt determinate n functie de clasificarea rocii dup Bieniawski (indice RMR) si dup Barton (indice Q). ntre cele dou sisteme de clasificare, pe baza a 111 de exemple analizate, s-a gsit urmtoarea corelatie:
c
RM R
Litotip Calitatea rocii Calcare Dolomite Marne A = 0.816 B = 0.658 T = -0.140 A = 0.651 B = 0.679 T = -0.028 A = 0.369 B = 0.669 T = -0.006 Argillite Gresii Sisturi
9 ln Q
44
Andezite Bazalturi Riolite A = 1.086 B = 0.696 T = -0.059 A = 0.883 B = 0.705 T = -0.012 A = 0.525 B = 0.698 T = -0.002 Amfibolite Gneiss Granite Gabrouri A = 1.220 B = 0.705 T = -0.040 A = 0.998 B = 0.712 T = -0.008 A = 0.603 B = 0.707 T = -0.002
Arenite Cuartite
139
Slope
Amfibolite Gneiss Granite Gabrouri A = 0.198 A = 0.234 A = 0.280 A = 0.295 A = 0.346 B = 0.662 B = 0.675 B = 0.688 B = 0.691 B = 0.700 T = -0.0007 T = -0.0005 T = -0.0003 T = -0.003 T = -0.0002 A = 0.115 A = 0.129 A = 0.162 A = 0.172 A = 0.203 B = 0.646 B = 0.655 B = 0.672 B = 0.676 B = 0.686 T = -0.0002 T = -0.0002 T = -0.0001 T = -0.0001 T = -0.0001 A = 0.042 A = 0.050 A = 0.061 A = 0.065 A = 0.078 B = 0.534 B = 0.539 B = 0.546 B = 0.548 B = 0.556 T =0 T =0 T =0 T =0 T =0 Re la t ia nt re c la sific a re a roc ilor si pa ra m e t rii A, B si T
Arenite Cuartite
SLOPE/DEM
Cu aceast metodterenul este modelat ca o serie de elemente discrete (fsii) si tine cont de compatibilitatea reciproc dintre fsii. n acest scop fiecare fsie si fsiile adiacente si baza sunt blocate de resorturi W inkler. Exist o serie de resorturi n directie normal la interfat pentru a simula rigiditatea norm al si o serie de resorturi n directie tangential pentru a simula rezistenta la alunecare a interfetei. Componenta resorturilor normale si a celor transversale se ia de tip elastoplastic perfect. Resorturile normale nu cedeaz la compresiune ci doar la tractiune cu o capacitate extensional maxim pentru teren coeziv si fr capacitate extensional pentru terenuri necoezive.
7.1
DEM
Interfatare ntre fsii Cu aceast metod terenul este modelat ca o serie de elemnte discrete numite n continuare "fsii", si tine conte de compatibilatea reciproc dintre fsii. n acest scop fiecare fsie si fsiile adiacente si baza sunt blocate de resorturi W inkler. Exist o serie de resorturi n direstie normal la interfat pentru a simula rigiditatea norm al si o serie de resorturi n directie tangential pentru a simula rezistenta la alunecare a interfetei. Componenta resorturilor normale si a celor transversale se ia de tip elastoplastic perfect. Resorturile normale nu cedeaz la compresiune ci doar la tractiune cu o capacitate extensional maxim pentru teren coeziv si fr capacitate extensional pentru terenuri necoezive.
SLOPE/DEM
140
Resorturile transversale cedeaz cnd se ajunge la rezistenta m axim de forfecare si se disting dou tipuri de comportamente diferite: teren fragil si teren nefragil. Pentru teren fragil rezistenta maxim a resorturilor este dat de:
p
cp
tan
cr
tan
Pentru simplificare n analiza de mai jos s-a presupus c dup ce se ajunge la rezistenta maxim, rezistenta terenului se trece la valoarea rezistentei reziduale. Pentru teren nefragil rezistenta nu se reduce pentru deformri mari la forfecare, deci rezistenta rezidual este egal cu cea maxim. Formularea metodei expuse are la baz o cercetare anterioar a lui Chang si M istra asupra mecanicii discretelor deosebite. Lundu-se uia , uib , e w a , w b astfel nct acestea s reprezinte deplasarea si respectiv rotatia fsiilor A si B, se ia punctul P care este punctul mediu a interfetei dntre cele dou fsii, dup cum se vede n Fig. 7.1.1. Fiind riap vectorul ce uneste baricentrul fsiei A cu punctul P, deplasarea fsiei B fat de fsia A, n punctul P este exprimat ca:
p x
p y
p
1 0 0 1 0 0
ryb p
bp rx 1
b ux b uy b
1 0 0 1 0 0
rya p
ap rx 1
a ux a uy a
Lum nip astfel nct acesta s fie vectorul normal pe fata fsiei A n punctul P, spre interior definit de nip = (cosa , sina ) unde a este unghiul dintre axa X si vectorul nip. Vectorul sip, perpendicular pe vectorul nip, va fi definit de sip = (sina, cosa ).
141
Slope
Figura 7.1.1 (a ) T e nsiuni norm a le si t a nge nt ia le ; (b)F ort e si m om e nt e e c hiv a le nt e la int e rfa t
Vectorul deplasare al primului membru al Ec. 3 poate fi transformate de coordonatele X-Y n coordonate locale n-s dup cum urmeaz:
p n
p s
p
cos sin 0
sin cos 0
0 0 1
p x
p y
p
Datorit deplasrii relative dintre fsiile vecine, pentru un punct generic P' al interfatei, la distant l de la punctul central P dup cum este evidentiat n Fig. X. Y.1, alungirea resortului n directa normal dn si cea n directia tangential ds sunt date de:
dn
Dn
dn
ds
Ds
(5)
SLOPE/DEM
142
cu comportamentul Winkler, dup cum se vede n Fig. X.Y.1. Aceste tensiuni pe interfat pot fi integrate pentru a obtine forte si momente rezultante echivalente dup cum urmeaz:
L /2
L /2 n
L /2
Fn
kn
L /2
dl
L /2
kn
dl
kn l
L /2
dl
(6)
L /2
L /2 s
Fs
ks
L /2
dl
ks
L /2
dl
(7)
L /2
L /2 s
L /2
kn l
L /2
dl
L /2
kn l
dl
k n l2
L /2
dl (8)
unde:
kn = constanta resortului normal pe unitatea de lungime ks = constanta resortului transversal pe unitatea de lungime L = lungimea interfetei
Resorturile sunt de tip elasto-plastic deci valorile lui k n si k s sunt n functie de deformare, deci trebuie s se obtin din curbele eforturi-deformatii reprezentate n Fig. X.Y.2. Pentru interfete care nu cedeaz se folosesc constantele elastice k n si k s . Pentur cele care cedeaz constantele elastice nu pot fi folosite, deci este solicitat o metod pentru a considera neliniaritatea problemei. n acest scop se foloseste m etoda rigidittii secante. Constantele echivalente ` k n si ` k s pot fi obtinute precum cele corespondente deformrii interfetei, ca si n Fig. 7.1.2.
143
Slope
Figura 7.1.2 - Re pre ze nt a re a m e t ode i rigidit t ii se c a nt e , de finire a c onst a nt e lor e c hiv a le nt e 'Kn , 'Ks
Integrnd aceste expresii, avnd n vedere faptul c termeni ce includ pimul ordin Kn L sunt nuli se obtine:
Fn Fs M
Kn Ks Kn
Dn x L D s x L (7' ) L3 (8' ) 12
Fnp p F s Mp
Kn 0 0
0 Ks 0
0 0 K
p n
p s
p
SLOPE/DEM
144
unde:
Kn K n x L; K s K s x L; Kw K nx L3 12
Pentru comoditate transformm fortele de interfat F n P si F s P n F x P si F y P , trecnd de la sistemul de coordonate locale n-s la sistemul global X-Y dup cum urmeaz:
F xp p F y Mp
cos sin 0 sin cos 0 0 0 1
Fnp p F y Mp
10
Fortele rezultante ce actioneaz pe fiecare fat a fsiei trebuie s satisfac urmtoarele conditii de echilibru:
F xp p F y Mp
1 0 rya p 0 1 ap rx 0 0 1
N p
F xp p F y Mp
11
unde N este numrul total de fete ale fsiei. Variabilele f x a , si momentele de mas gravitational a fsiei A. Combinnd si 11 obtinem o legtur ntr forte si deplasrile fsiei A dup
f xa a f y ma c11 c21 c31 c12 c22 c32 c13 c23 c33
1 0 0 1 0 0
f y a , m a sunt fortele
ecuatiile 3, 4, 9, 10 cum urmeaz:
a ux a uy a
N p
ryb p
bp rx 1
b ux b uy b
1 0 0 1 0 0
rya p
ap rx 1
12
145
Slope
1 0 rya p
0 1 ap rx
0 0 1
cos sin 0
sin cos 0
0 0 1
Kn 0 0
0 Ks 0
0 0 K
cos sin 0
sin cos 0
0 0 1
(13)
Fcnd referire la Ec. 12, pentru fiecare fsie putem scrie cele trei ecuatii de echilibru a fortelor si momentelor, obtinnd un sistem de 3 N ecuatii, pentru N fsii, fiind exprimat ca:
f G u
(14)
{ f } : e st e c om pus din f x , f y si m , pe nt ru fie c a re f sie { u } : e st e c om pus din u x , u y e d w , pe nt ru fie c a re f sie [G]: e st e m a t ric e a de rigidit a t e t ot a l
Deci pentru fiecare fsie avem sase variabile, fortele de mas f x , f y si m , deplasrile u x , u y si rotatia w , dintre care trei sunt cunoscute, adic f x si m sunt egale cu zero. Rezolvnd sistemul 3 N ecuatii se gsesc cele 3 x N necunoscute. O dat aflate deplasrile baricentrului fiecrei fsii, prin intermediul ecuatiei 3 se pot afla alungirile resorturilor ntre dou fsii adiacente. De la aceste alungiti, prin intermediul relatiilor forte-alungiri (Ec. 4 si 9), se pot afla fortele normale si tangentiale. Se pot afla de asemenea tensiunile normale n si tangentiale s ce actioneaz pe fiecare interfat a celor dou fsii, mprtind fortele aflate cu aria interfetei, si anume:
n
Fn L Fs L
(15) (16)
8
8.1
QSIM
Introducere
Programul permite efectuarea analizei stabilittii taluzurilor n conditii dinamice cu metoda New m ark.
QSIM
146
Conform acestei metode taluzul este schematizat ca un bloc rigid ce alunec pe un plan nclinat; deplasarea ia nastere cnd acceleratia orizontal depseste valoarea critic kc calculat cu analiza pseudo-static. Cnd acceleratia terenului revine sub valoarea critic deplasarea se realizeaz cu acceleratie nul. QSIM permite calculul evolutiei deplasrilor si vitezelor n faza seismic si deplasarea maxim permanent, fiind posibil si generarea accelerogramelor artificiale de proiectare. Programul permite: Importul accelerogramelor din orice fisier extern Integrarea n generarea automat a accelerogramelor de proiectare Calculul spectrului de rspuns al accelerogramei de proiectare Calculul spectrelor de rspuns de normativ la starea limit ultim SLU, pentru starea limit de daun SLD si pentru starea limit de elasticitate, orizontale si verticale Suprapunerea spectrului de rspuns al accelerogramei de proiectare si a spectrului de normativ pentru stabilirea compatibilittii Restituie diagramele acceleratiilor, viteza si deplasrile Se pot printa si exporta toate graficele Vezi si Generare accelerogram 146
8.2
Generare accelerogram
Generarea accelerogramei Actiunea seismic ce se manifest ntr-un sit generic este caracterizat n mod complet dac se cunosc evolutia n timp, viteza si deplasrile terenului. Este evident c o cunoastere a acestui detaliu nu poate fi obtinut doar pe baza parametrilor macroseismici, precum magnitudine M si pozitie focal R. Aceste dou mrimi, pe lng faptul c sunt de natur fizico-empiric (spre deosebire de mrimile derivate din acestea, care sunt n ntregime fizice), nu disting particularittile diferitelor mecanisme ce pot genera evenimentul seismic. n plus, efectul local este profund influentat de conditiile geologice si morfologice ale portiunii de scoart traversat de unde, si de conditiile stratigrafice si geotehnice proprii sitului. Pe de alt parte, la starea actual de cunoastere cei doi parametrii macroseismici sunt unicii pentru care se poate obtine un grad de informatie concret de utilizat pentru analiza de risc seismic. Pentru a defini miscarea seismic local este necesar s apelm la scheme simplificate, n care parametrii macroseismici sunt completati cu informatii de natur empiric (prelucrri statistice despre nregistrri seismice trecute) sau, n lipsa acestora, cu element ebazate pe consideratii adecvate datelor specifice ale problemei: distanta potentialelor surse, caracteristici locale ale terenului, etc. Un model simplificat al miscrii seismice locale (ex. istoricul acceleratiilor) cu un numr adecvat de situatii concrete, este reprezentat de expresia:
147
Slope
at
Cn cos(
n)
(1)
unde:
-
a reprezint parametrul de intensitate, mai precis valoarea maxim a acceleratiei solului, si este o variabil aleatorie a crei distributii se calculeaz n functie de magnitudinea M si de distanta focal R; - Termenii Cn sunt coeficientii de dezvoltare ca sum Fourier normalizati. Acestia desctiu continutul de frecvent al m iscrii, ntruct furnizeaz importanta relativ a diverselor componente elementare de frecvent n .
Diagrama coeficientilor Cn n functie de frecventele
n
reprezint spectrul
F O U RI ER al evenimentului seismic.
Coeficientii Cn sunt normalizati astfel nct suma la membrul secund al relatiei (1) s aib valoarea maxim unitar, astfel nct s rezulte:
at
max
n= n2 D sunt pulsatiile (n rad/s) diferitelor componente armonice, multiple ale frecventei minime: 1 2 D, fiind D durata vibratiei;
- termenii
n sunt unghiurile de faz, unu pentru fiecare component armonic, cuprinsi ntre 0 si 2 p.
QSIM
148
Comenzi de shortcut
Bara inidicata n figura de mai jos poate fi folosita pentru o serie de func tionalitati: 1) Cu literede de shortcut din meniu, urmate de Enter pentru acces rapid la comenzi Ex: N+Enter pentru a crea un nou fisier. 2) Se poate adresa o ntrebare programului urmata de ?+Enter. n acest caz se vor efectua cautari avansate n help. Ex: Seism+?+Enter pentru informatii despre analiza seismica. 3) Activarea unui program n mod rapid Ex: Slope+Enter pentru a deschide programul Slope. 4) Access rapid la contact GeoStru. Ex: Contact+?+Enter pentru a accesa lista de contacte. 5) Acces rapid la functionalitati web: Ex: www.geostru.com+Enter sau geostru@geostru.com.
149
Slope
Ba ra pe nt ru c om e nzi de short c ut