Asigurrile de bunuri.

Asigurrile de locuin in Romnia

INTRODUCERE

Un aspect esenial n viaa i evoluia omului, nc din cele mai vechi timpuri l-a constituit grija a de viitor, teama combinat cu precauie i nelepciunea cu sigurana unui lucru mplinit.Asigurarea e!prim n principal o protecie inanciar pentru pierderilesu erite de oameni sau companii datorate unor diverse riscuri. Asigurarea repre"int un sistem de relaii economico-sociale, un proces obiectiv necesar al de"voltrii economice i sociale i"vorat din aciunea legilor economice obiective care const n crearea n comun, de ctre persoanele i"ice i juridice ameninate de anumite riscuri, a unui ond din care se compensea" daunele i se satis ac alte cerine economico- inanciare probabile, imprevi"ibile.# $aracteristicile e!clusive ale asigurrii sunt scopul i metoda. %copul repre"int compensarea pagubelor produse de calamiti ale naturii i accidente, precum i prevenirea pagubelor. &etoda e constituit din acoperirea unor riscuri, crearea unei comuniti de risc. %copul i metoda sunt materiali"ate prin ormarea i utili"area ondului de asigurare.' Ali autori de inesc conceptul de asigurare ca o operaie prin care unei pri,asiguratul, i se permite n schimbul unei prime sau coti"aii o prestaie urni"at de ctre oalt parte, asiguratorul, n ca"ul apariiei unui eveniment. $ontractul ncheiat ntre un asigurat i asigurator este denumit contract de asiguraresau polia de asigurare. %ub aspect juridic acesta pre"int caracteristicile unui contract( - consensual datorit aptului c aceasta se ncheie numai prin acordul prilor)%inalagmatic prin aptul c iecare parte are anumite obligaii) - aleatoriu repre"entat de aptul, c la ncheierea asigurrii asiguratul iasiguratorul nu cunosc e ectele, avantajele, sau pierderile ce vor re"ulta) - ade"iune prin acceptarea lui de ctre asigurat cu toate c a ost redactat de ctresocietatea de asigurri, asiguratul avnd posibilitatea de a respinge)
#

*istriceanu, +., *ercea, ,h., *ercea, -l., &acovei, .., / 0e!icon de protectie sociala, asigurari sireasigurari1,.ditura 2arat, #334
'

,hibu, 5., /$u privire la unele notiuni si probleme ale teoriei asigurarilor1, in -inante si credit, nr.46#37'

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia - oneros pentru c iecare parte urmrete s obin un avantaj sau o acilitatepentru prestaia pe care o ace sau se oblig s o ac. - succesiv datorit valabilitii pentru o perioad mai lung de timp prima se poateplti n mai multe rate, protecia iind continu din partea asiguratorului.Asigurarea trans er riscurile i totodata daunele unei persoane ctre o societate deasigurri o erind securitate inanciar. 8rimele semne de aplicare a unuia dintre principiile de ba"a ale asigurarii 9 dispersia riscurilor 9 au aparut in $hina antica, undeva intre mileniul trei si mileniul doi i.e.n. %e spune ca negustorii chine"i isi distribuiau mar a in mai multe vase ce urmau sa ie transportate pe raurile $hinei, reducand ast el riscul ca intreaga cantitate de mar a ce urma sa ajunga la destinatie sa ie supusa pierderii. .ra doar o orma de dispersie a riscului, nu si o protectie impotriva riscului. Alte dove"i se re era la babilonieni, care in jurul anului :;;; i.e.n. au conceput si practicat un sistem de imprumuturi maritime, care il scuteau pe debitor de a le returna in ca"ul in care mar a sau nava su ereau avarii. Alte surse istorice a irma ca monarhii din Achmea 9 8ersia antica ar i ost cei care si-au asigurat cetatenii si au inregistrat aceste asigurari la birourile notariale ale vremii. $ontractul comercial de"voltat de babilonieni in relatiile cu vecinii lor, enicienii, a ost preluat si de"voltat ulterior de greci prin emiterea unor hartii de valoare. &ai tar"iu, romanii au aderat la acelasi sistem. <n Romnia prima organi"aie de asigurri a ost n iinat de ctre Asociaia meseriailor din *raov n anul #4== sub denumirea de >nstitutul ,eneral de 8ensii din *raov. <nceputurileasigurrilor moderne datea" de peste #'? de ani, prin n iinarea n #47# a societii deasigurare +acia.

$A8>@50U0 >

'

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia

Asigurarea legislaie, concept si definiie #.#. 0egislaia i piaa asigurrilor n Romnia +e-a lungul timpului, n Romnia, economia de piaa a impus necesitatea crerii unor structuri noi, precum i cali icarea de noi specialiti, ast el nct n pre"ent, activitatea de asigurare i reasigurare se des oar prin societi de asigurare, de asigurare 9 reasigurare i societai de reasigurare cu capital de stat, privat sau mi!t. 8rocesul de adaptare a reglementrilor din domeniul dreptului asigurtorilor din Romnia a nceput cu adevrat o dat cu intrarea n vigoare a 0egii nr. :'6';;; privind societile deasigurare i supraveghere a asigurrilor, acesta apropindu-se n mare masur de +irectivele deultim generaie dinUniunea .uropean AU.B. @otui, pentru o mai bun apropiere deobiectivele impuse de U., au ost adoptate n timp di erite ordonane de urgen privindmodi icrile legilor e!istente. Adoptarea acestei legi a avut drept scop armoni"area legislaiei romneti cu cea comunitar, precum i crearea unui cadru pentru supravegherea solvabilitaiiasigurrilor i stabilirea unor standarde recunoscute pe plan internaional, prin in iinarea $omisiei de %upraveghere a Asigurrilor A$%AB. $on orm 0egii nr. :'6';;; noua autoritate administrativ preia din sarcina 5 iciului de %upraveghere a Activitii de Asigurare i Reasigurare urmatoarele atribuii( - elaborarea proiectelor de acte normative care privesc domeniul asigurrilor i avi"area actelor administrative individuale, ce au legatur cu activitateade asigurare) - supravegherea situaiei inanciare a asiguratorilor, n vederea protejrii intereselor asigurailor si ale potenialilor asigurai i prin e ectuarea de controale ale activitaiiasiguratorilor sau broCerilor de asigurare) - luarea msurilor necesare n scopul gestionrii activitii de asigurare n con ormitate cu respectarea normelor prudeniale speci ice) - participarea n calitate de membru la asociaiile internaionale ale autoritilor de supraveghere n asigurri i repre"entarea Romniei la con erine i ntlniri internaionale re eritoare la supravegherea n asigurri) -aprobarea acionarilor i persoanelor semni icative ale asiguratorului, n con ormitate cu criteriile stabilite prin norme) -aprobarea divi"rii sau u"ionrii unui asigurtor nregistrat n Romnia) :

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia -aprobarea trans erului de porto oliu) -solicitarea pre"entrii de in ormaii i documente re eritoare la activitatea de asigurare, att de la asigurtori, ct i de la orice alt persoan care are legatur cu activitatea acestora) -participarea la elaborarea planului de conturi a normelor i a metodelor contabile, dup consultarea cu asociaiile pro esionale ale operatorilor din asigurri) ndeplinirea altor atribuii prev"ute de lege. 5bligaiile asiguratorilor autori"ai, prev"ute n 0egea nr. :'6';;;, i necesare n intirea unei gestionri prudente a activitaii lor, constau n ( meninerea unui anumit capital social i a unei marje de solvabilitate , gestionarea separat a ondului de asiguri de via, constituirea i meninerea de re"erve tehnice, conducerea evidenei contabile i operative, anali"a re"ultatelor tehnice pe clase de asigurri necesar aprecierii rentabilitii activitii sale, precum i uurarea monitori"rii n limite adecvate de ctre autoritatea de supraveghere, prin pre"entarea periodic a rapoartelor asupra activitii des urate. <n septembrie ';;4, imediat dup apariia primelor in ormaii legate de cri"a american,$omisia de %upraveghere a Asigurrilor a acionat n vederea protejrii intereselor asigurailor imeninerea stabilitaii economico- inanciare a pieei romneti de asigurri, prin luarea anumeroase msuri de natur legislativ i de supraveghere prudenial, aceast perioad incert nregistrnd pentru autoritatea de reglementare i supraveghere o reuit n contracararea potenialelor riscuri considerate imprevi"ibile, ce a indus i creterea rolului $%A pe plan european. <n perioada ebruarie ';;? 9 mai ';;7, &inisterul A acerilor >nterne A&A>B si $omisia de %upraveghere a Asigurrilor A$%AB au colaborat pentru a elabora proiectul legii privind asigurarea obligatorie a locuinelor. 0a inele lunii august ';;7, guvernul a aprobat proiectul de lege, care a ost elaborat cu larga participare a repre"entanilor societailor de asigurri generale care des soara activitate in Romnia. +e asemenea, au ost consultate Uniunea Dational a %ociettilor de Asigurare din Romnia AUD%ARB, structura repre"entativa a asociaiilor de proprietari, structurile asociative ale administraiei publice locale, societti de asigurare care nu sunt membre ale UD%AR, Uniunea Dationala a *roCerilor de Asigurri din Romnia AUD%>$ARB si, nu in ultimul rand *anca &ondiala A*&B si broCerii internationali de reasigurare.

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia +e abia in noiembrie ';;4, legea a ost aprobata de 8arlament si promulgata. >n termenul stabilit prin lege, $%A a elaborat la randul sau normele privind autori"area asiguratorilor pentru incheierea asigurarii obligatorii a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor, privind orma si clau"ele cuprinse in contractul de asigurare obligatorie a locuintelor, privind constatarea, evaluarea si lichidarea daunelor la asigurarea obligatorie a locuintelor si privind 8ool-ul de Asigurare impotriva +e"astrelor Daturale A8A>+B. 0egea a lata asta"i in vigoare se poate aplica prin e orturile inanciare reali"ate de cele #: companii private actionarii 8A>+, care au inteles importanta si caracterul social al 0egii 'E;6';;4. 0egea privind asigurarea obligatorie a locuinelor a ost adoptat n ';;4, dar aplicarea ei a ost ntr"iat de crearea ba"ei de date cu locuinele din Romnia i stabilirea regulilor contractului de reasigurare, r de care nu se pot vinde poliele. 8ool-ul de Asigurare <mpotriva +e"astrelor A8A>+B, nceput emiterea polielor de asigurare obligatorie a locuinelor mpotriva cutremurelor, alunecrilor de teren sau inundaiilor. 0egea 'E;6';;4 privind asigurarea obligatorie a locuinelor mpotriva cutremurelor,alunecrilor de teren sau inundaiilor A0egea A50B, avnd ca obiect asigurarea obligatorie a tuturor imobilelor cu destinaia de locuin mpotriva riscurilor de catastro e naturale de ctre un 8ool de Asigurare <mpotriva +e"astrelor Daturale A8A>+B, consituit sub orma unei societi comerciale. <n uncie de tipurile de locuine AA sau *B sunt stabilite de lege nivelul sumei asigurate i cel al primei de agurare. Ast el, asigurarea construciilor cu structura de re"istendin beton armat, metal ori lemn sau cu perei e!teriori din piatr, crmid ars sau din orice alte materiale tratate termic i6sau chimic Alocuin de tip AB este condiionat de o limit ma!im a sumei de asigurare n valoare de #;.;;; .uro, avnd speci ic o prim de #; .uro, i respectiv, asigurarea unei construcii cu perei e!teriori din crmid nears sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic i6sau chimic Alocuin de tip *B , corespunde unei sume deasigurare n valoare de ';.;;; .uro si unei prime de asigurare de '; .uro. 0a doi ani de la lansarea asigurarilor obligatorii de locuinta, $omisia de %upraveghere a Asigurarilor A$%AB ii obliga pe asiguratori sa in orme"e corect proprietarii de locuinte cu privire la tipul si caracteristicile politei pe care acestia o incheie, pentru a elimina con u"iile intre polita obligatorie - 8A+, emisa de 8ool-ul de Asigurare >mpotriva +e"astrelor A8A>+B si cea acultativa. ?

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia Ast el, potrivit +eci"iei nr. =#E6;3.;7.';#' privind stabilirea unor masuri in sarcina societatilor de asigurari autori"ate sa incheie asigurari acultative pentru locuinte, publicata in &onitorul 5 icial pe #E iulie, Fse inter"ice utili"area de catre societatile de asigurare, in cadrul des asurarii activitatii de incheiere a asigurarilor acultative pentru locuinte, a denumirii G8A+G sau sintagme derivate din aceasta, termenul FobligatorieF sau termeni similari, precum si a sintagmei Gasigurarea obligatorie a locuintelorG sau sintagme similare.F #.'. +e iniiile i caracteristicile asigurrilor Asigurare -operatiunea prin care un asigurator constituie, pe principiul mutualitatii, un ond de asigurare, prin contributia unui numar de asigurati, e!pusi la producerea anumitor riscuri, si ii indemni"ea"a pe cei care su era un prejudiciu pe seama ondului alcatuit din primele incasate, precum si pe seama celorlalte venituri re"ultate ca urmare a activitatii des asurate. $erti icat de asigurare -document emis pentru a o eri dovada e!istentei asigurarii. *ene iciar - persoan ndreptit s primeasc despgubirea n ca" de daun. Asigurat- persoana i"ica sau juridica care, in schimbul primei de asigurare platite asiguratorului, isi asigura bunurile impotriva anumitor calamitati naturale sau accidente) persoana i"ica ce se asigura pentru anumite evenimente ce pot aparea in viata sa) persoana i"ica sau juridica care se asigura pentru prejudiciul pe care il poate produce unor terte persoane. Asigurator -persoana juridica Asocietatea de asigurariB, care, in schimbul primei de asigurare incasate de la asigurati, isi asuma raspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate pentru anumite calamitati naturale sau accidente, de a plati suma asigurata la un anumit eveniment intervenit in viata persoanelor asigurate sau de a plati o despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde, in conditiile legii, ata de anumite persoane. 5biectul asigurrii -bunul sau raspunderea potentiala care este descris6a in polita si de care asiguratorul trebuie sa ie in asa masura legat din punct de vedere legal, incat sa aiba un interes asigurabil. 8erioada asigurata- perioada in care asiguratorul este raspun"ator pentru acoperirea daunelor produse con orm clau"elor preva"ute in polita. 8rima de asigurare -suma de bani care trebuie platita de catre asigurat catre asigurator, in con ormitate cu clau"ele stabilite prin contractul de asigurare. E

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia %um asigurat -limita raspunderii asiguratorului prin polita) cu e!ceptia ca"ului politelor de prima dauna, trebuie sa repre"inte valoarea ma!ima e!pusa la risc. +aun -pierderea cantitativ su erit, n uncie de gradul de distrugere A; -#;;HB, la n urma producerii evenimentului asigurat. ,radul de distrugere AdunareB -repre"int raportul procentual dintre valoarea pierderii ca urmare a evenimentului i valoarea. +aun partial -avarierea sau urtul unor parti componente ale bunurilor asigurate, ast el incat readucerea in starea dinaintea producerii evenimentului asigurat poate i acuta prin repararea, reconditionarea sau inlocuirea unor parti componente. +aun total - urtul sau avarierea bunurilor asigurate intr-un asemenea grad incat re acerea prin repararea, inlocuirea ori reconditionarea partilor sau pieselor componente nu mai este posibila ori costul acestora ar depasi 4? H din suma asigurata. >ndemni"aia de asigurare A despgubire cuvenit B -suma datorat de asigurator asiguratului A bene iciarului asigurrii B ca urmare a producerii riscurilor asigurate. .veniment asigurat -orice daun produs n mod imprevi"ibil i accidental care apare sau ncepe s se mani este n timpul perioadei de asigurare i n urma careia se nate dreptul la despgubire. %e consider unul i acelai eveniment asigurat( -o serie de daune produse n mod imprevi"ibil i accidental, provocate de un acelai risc preci"at n contract i acoperit de asigurarea o erit de poli, care apar sau ncep s se mani este n timpul perioadei de asigurare) -o aceeai daun provocat de mai multe riscuri preci"ate n i acoperite de asigurarea o erit de poli, care apare sau ncepe s se mani este n timpul perioadei de asigurare. -or major( situaie invocat de una din pri, dovedit cu documente emise de autoriti publice competente, absolut imprevi"ibil la data ncheierii poliei, absolut invincibil, independent de voina prilor, care a mpiedicat una din prti s i ndeplineasc obligaiile contractuale. -ransi"a este partea dintr-o dauna asigurata care este suportata de catre asigurat) procentul este speci icat in polita. Ialoarea de asigurare limita ma!ima pana la care asiguratorul raspunde pentru unul sau mai multe evenimente asigurate si in unctie de care se stabileste marimea primei de asigurare. Raspunderea civil obligatia de reparare a prejudiciului cau"at unei terte persoane. 7

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia $ontractele de asigurri au o mare diversitate, o erind posibilitatea de a asigura aproape orice ( de la via pn la bunuri materiale i de la responsabilitate pro esional pn la ca"urispeciale A otomodele care i asigur corpul sau pianiti de renume, degetele de la miniB. Asigurarea modern este organi"at pe ba"a a dou principii undamentale. 8rimul stipulea" c( -Fprimele pltite de muli servesc a acoperi pierderile su erite de puiniF, iar al doilea ( ---Fprima pltit este n uncie de riscul repre"entatF. Aceasta e!plic aptul c o persoan care a cut ? accidente de circulaie va avea o prim auto mai mare dect una care nu a cut niciunul. 8e aceeai tem, prima pentru o locuin situat ntr-un cartier cu reputaie proast va i mai maredect pentru una situat n centrul oraului, riscul de urt iind evident mai ridicat.Asigurrile nu acoper de asemenea riscul speculativ Apierderile monetare su erite jucnd poCer de e!empluB sau actele criminale An materie de responsabilitate civil, asigurrile vor plti pentru o persoan care, dnd la lopat "pada din aa casei, arunc din ntmplare o bucat de ghea i rnete un trector, nu ns i dac acest lucru a ost cut intenionatB. $ontractul ncheiat ntre un asigurat i asigurator este denumit contract de asigurare sau polia de asigurare. %ub aspect juridic acesta pre"int caracteristicile unui contract( - consensual datorit aptului c aceasta se ncheie numai prin acordul prilor) - sinalagmatic prin aptul c iecare parte are anumite obligaii) - aleatoriu repre"entat de aptul, c la ncheierea asigurrii asiguratul i asiguratorul nu cunosc e ectele, avantajele, sau pierderile ce vor re"ulta) - ade"iune prin acceptarea lui de ctre asigurat cu toate c a ost redactat de ctre societatea de asigurri, asiguratul avnd posibilitatea de a respinge) - oneros pentru c iecare parte urmrete s obin un avantaj sau o acilitatepentru prestaia pe care o ace sau se oblig s o ac. - succesiv datorit valabilitii pentru o perioad mai lung de timp prima se poate plti n mai multe rate, protecia iind continu din partea asiguratorului. Asigurarea trans er riscurile i totodata daunele unei persoane ctre o societate de asigurri o erind securitate inanciar. Atunci cnd se achi"iionea" un contract de asigurare Aindi erent de domeniuB, este indicat s se consulte cu atenie ane!ele ataate documentului. .le conin o list

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia e!trem de detaliat privind riscurile acoperite de respectivul contract ct i e!cluderile Ariscurile care nu sunt acoperiteB. +in punct de vedere economic, asigurrile e!prim ansamblul relaiilor bneti cua j u t o r u l c r o r a s e n t r e p r i n d m s u r i l e c o r e s p u n " t o a r e n v e d e r e a d e s u r r i i n o r m a l e , nentrerupte a procesului de producie, n scopul aprrii integritii avutului public, privat i personali ocrotirii persoanelor i"ice n ca"urile de pierdere a capacitii de munc, supravieuire, n ca" de deces.$oninutul economic al relaiilor de asigurare este determinat de natura i trsturile ornduirii social - economice i de stat, de ormele de proprietate, de legile economice obiective. <ntru-ct asigurrile ac parte din s era inanelor, ele ntrunesc trsturile acestora dar,n acelai timp, ele au i unele trsturi speci ice determinate de modul de constituire, dereparti"are i de utili"are a ondului de asigurare. Ast el, asigurrile au ost instituite caurmare a e!istenei unor riscuri comune a caror producere cau"ea" uneori pagube oarte marieconomiei n ansamblu. Riscurile comune determin constituirea comunitii de risc, adicanumite persoane i"ice i juridice sunt ameninate de aceleai riscuri, primejdii, ceea ce le determin s participe mpreun la organi"area i ducerea luptei pentru Japrarea unor interese comune1. %ub aspect inanciar, asigurrile sunt considerate o ramur prestatoare de servicii, un intermediar inanciar i un activ inanciar ntr-o economie de incertitudini.%ocietile de asigurri pot ace depuneri la bnci, pot achi"iiona hrtii de valoare, pot ace investiii n bunuri imobiliare, particip la operaiuni de burs, pot solicita mprumuturi, etc. #.:.&odul de aciune, rolul i unciile asigurrilor Asigurarea e!prim n principal, o protecie inanciar pentru pierderile su erite de oameni sau companii, datorate diveselor riscuri.Asigurarea se reali"ea" printr-un document, numit contract de asigurare A poli de asigurareB, ncheiat ntre asigurat, care pltete o sum de bani, numit prima de asigurare, ce contribuie la crearea ondului de asigurare i asigurator care, con orm principiului mutualitii, acoper numai daunele asigurate, su erite de asigurai. Ast el, ca activitate economico - social Jasigurarea este o garantare, o punere n siguran, o ncredinare, o promisiune erm, o msur de prevedere ce se ia de ctre cei interesai pentru conservarea bunurilor pe care le posed, pentru ocrotirea persoanelor i"ice n ca"ul diminurii sau al pierderii capacitii de munc datorit unor 3

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia boli, accidente sau atingerii unei anumite limite de vrst. +e asemenea, asigurrile cuprind un sistem de relaii eonomico 9 sociale i inanciare, un proces obiectiv necesar al de"voltrii economice isociale, i"vort din aciunea legilor economice obiective, care const n crearea n comun, dectre persoanele i"ice i cele juridice ameninate de anumite riscuri, a unui ond din care secompensea" daunele, se pltesc sumele asigurate i se satis ac alte cerine economico - inanciare probabile, imprevi"ibile.1 : <n conclu"ie se poate spune c JAsigurarea este un mijloc de a acoperi o parte a riscurilor cu care se con runt persoanele sau irmele n activitatea lor de "i cu "i sau n cea dea aceri, acoperind consecinele inanciare ale unor evenimente nedorite.1= 8rin asigurare sunt compensate inanciar e ectele unui eveniment ne avorabil. -ondurile pentu aceast compensare a asiguratului sunt create de asigurator, din primele pltite de persoanele sau organi"aiile care au cumprat asigurri. <n ca"ul n care deintorul poliei va su eri un prejudiciu, asiguratorul accept riscul unor despgubiri semni icativ de mari, n schimbul primelor ncasate.8rivit prin prisma modului de aciune, asigurarea repre"int o metod de trans er a riscului, iar asiguratorii sunt aceia care i asum riscul. Rolul fundamental al asigurrilor( const n protejarea bunurilor i persoanleor mpotriva di eritelor riscuri, prin compensarea inanciar a pierderilor cau"ate de producerea unui anumit risc. Acest lucru este posibil datorit e!istenei ondului de asigurare, creat din primele de asigurare pe care le pltesc asiguraiii. unciile asigurrilor( ca i celelalte componente ale sistemului inanciar, asigurrile ndeplinesc anumite uncii( --uncia de repartiie - uncie principal a asigurrilor. Kse mani est, n primul rnd, n procesul de ormare a ondului de asigurare, la dispo"iia organi"aiei de asigurare, pe seama primei de asigurare) Kse mani est n procesul de repartiie a ondului de asigurare ctre destinaiile salelegale, si anume( plata indemni"aiei de asigurare, inanarea unor aciuni cu caracter preventiv, acoperirea cheltuielilor administrativ - gospodreti ale organi"aieide asigurare i constituirea unor onduri de re"erv)

: =

,h. *istriceanu 9 %istemul asigurrilor din Romnia 9 .d. .conomic, ';;E ,h. *istriceanu 9 %istemul asigurrilor din Romnia 9 .d. .conomic, ';;E

#;

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia Kimpo"itele datorate de organi"aia de asigurare sunt dirijate la bugetul de stat sau la bugetele locale, dup ca") Kcontribuiile cuvenite asigurrilor sociale sunt ndreptate ctre bugetul asigurrilor sociale de stat. --uncia de control - uncie complementar a asigurrilor. Kurmrete modul cum se ncasea" primele de asigurare i alte venituri aleorgani"aiei de asigurare) Kurmrete cum se e ectuea" plile cu titlu de indemni"aie de asigurare) Kurmrete cheltuielile de prevenire a riscurilor) Kurmrete cheltuielile administrativ 9 gospodreti) Kurmrete corecta determinare a drepturilor cuvenite asigurrilor) Kurmrete gospodrirea judicioas a ondului de asigurare i a re"ervelor legaleconstituite) Kurmrete ndeplinirea integral i la termen a obligaiilor inanciare aleasiguratorului a de stat i de teri.+up cum se tie, noiunea de asigurare se olosete n legatur nu numai cu activitateasocietilor comerciale de asigurri i a organi"aiilor de asigurri mutuale. -unciuni socio - economice( K prevenirea pagubelor, care se pot reali"a prin inanarea unor activiti de prevenire a producerii riscurilor i chiar a unor programe educaionale pentru asigurari) K uncia inanciar, care const n aceea c societile de asigurare investesc sumele ncasate sub orma primelor de asigurare, sporind disponibilitile e!istente. <n acest el ele ( K particip n calitate de o ertanat pe piaa capitalului de mprumut) Kreali"ea" plasamente de resurse n investiii, sau pe piaa nscrisurilor de valoare . Keconomisirea este o alt uncie a asigurrilor, mai ales a celor de via, unde asiguraii, la e!pirarea contractului de asigurare pot bene icia de suma asigurat i, n plus particip la pro itul obinut din sumele invesite) Kreducerea costurilor statului, n special a celor legate de protecia social. <n acest el societile de asiguarri degrevea" i sprijin statul n domenii de asisten social i medical, pensii, compensri pentu accidente de munc, etc.+e"voltarea industriei asigurrilor pre"int ast el, conotaii economice comple!e, care implic nu doar persoanele asiguarate ci i ntreaga societate.

##

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia

CA!ITO"U" II

Asigurarea de locuin #n Rom$nia

#'

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia %&'& Clasificarea asigurrilor +in punctul de vedere al domeniului la care se re er, asigurrile se clasi ic ast el( -asigurri de bunuri) -asigurri de persoane) -asigurri de rspundere civil. Asigurrile de bunuri cuprind acele valori de bunuri materiale aparinnd diverselor persoane i"ice i 6 sau juridice, care pot ace obiectul unui risc. <n aceast categorie de bunuri asigurate sunt cuprinse o multitudine de elemente de capital i! i circulant, ca de e!emplu,culturile agricole, rodul viilor i pomilor, autovehiculele, navele maritime i luviale,aeronavele, locuine, bunuri aparinnd populaiei etc. Asigurrile de persoane vi"ea" orice persoan i"ic care se asigur mpotriva unor riscuri asigurate, cum ar i accidentele, bolile, calamitile naturale. 8rin aceast operaiune sereali"ea" nu numai o protecie social, ci i o protecie economic a societii. Asigurrile de rspundere civil repre"int orma de asigurare prin care asigurtorul accept despgubirea pentru prejudiciul adus de asigurat unor tere persoane. 8rin aceast ormde asigurare, rspunderea asigurtorului este limitat, respectiv rspunde contractual numai pentru paguba n sine i nu i asum rspunderea pentru acoperirea unor daune A vtmricorporale, distrugeri de bunuri B pentru care asiguratul rspunde n aa legii. ormele asigurrii de locuin Asigurarile de locuinta sunt de doua tipuri( asigurarea de locuinta obligatorie si asigurarea de locuinta acultativa. >n pre"ent este nevoie de un singur tip din acestea doua( ie inchei asigurarea obligatorie, ie pe cea acultativa. Asigurarea de locuinta obligatorie poate i incheiata pentru sume modice, de '; de euro pe an pentru locuintele de tip A Areali"ate din materiale conventionaleB si #; euro pe an pentru cele de tip * Adin materiale neconventionaleB, suma minima asigurata iind de ';.;;; de euro in primul ca" si #;.;;; de euro in al doilea ca". >nsa pentru aceste sume de bani, asigurarea de locuinta obligatorie acopera doar : riscuri( cutremure, inundatii Adin cau"e naturaleB si alunecari de teren. 8entru o protectie completa a locuintei, opiunea este o asigurare de locuinta acultativa, ce va acoperi o gama mult mai larga de riscuri. 8e langa cele trei de ba"a, se mai pot adauga( incendiul, asigurarea bunurilor din interior, raspunderea civila pentru #:

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia terti, avarii accidentale la centralele termice, trasnet, e!plo"ie, urt, caderi accidentale de corpuri, lovirea locuintei de catre vehicule, enomene atmos erice e!treme, avalansa, greutatea stratului de "apada sau de gheata, avarii accidentale cau"ate de apa din conducta, vandalism, evenimente socio-politice, boom sonic, distrugeri provocate de animale, enomene electrice, la care se poate adauga si asistenta in ca" de dauna. &ulte persoane aleg sa isi incheie o asigurare de locuinta acultativa, in conditiile in care au parte de mai multe bene icii, care le asigura un plus de siguranta pe care nu il pot avea doar cu o asigurare de locuinta obligatorie. >ntr-adevar, pretul unei polite acultative pentru locuinta poate depasi prima anuala de '; de euro, insa paleta de riscuri acoperita este mult mai mare, aspect care repre"inta un plus de siguranta pentru locuinta, dar si pentru persoane. >n unctie de asigurator sau de produsul ales, polita poate avea si ransi"e pe iecare eveniment Ain general este o ransi"a de 'H din valoarea unei daune pentru riscurile de de"astre naturaleB. Asigurarea acultativa a locuintei si6sau bunurilor continute in aceasta este una dintre cele mai importante asigurari non-viata pe care le puteti incheia ca persoana i"ica. Asigurarile acultative de locuinte sunt produse speci ice ale companiilor de pro il, prin care se pot asigura apartamente, case sau imobile in intregime impotriva producerii anumitor riscuri preva"ute in contractul de asigurare. Acoperirea o erita prin intermediul politei vine in schimbul platii de catre contractantul asigurarii a unei prime, repre"entand costul asigurarii. Riscurile acoperite de o poli de asigurare sunt acele enomene sau aciuni cu urmri negative prin a cror producere se activea" polia de asigurare si deci, pentru care se pot cere despgubiri de la compania de asigurare. Riscurile acoperite de poli sunt preva"ute in mod e!pres in contractul de asigurare acultativ incheiat si di era de la asigurare la asigurare. $a principiu insa, riscurile de ba"a AstandardB preluate in asigurrile acultative de locuine sunt(

>ncendiul) @rsnetul) .!plo"ia doar) $derea de corpuri pe locuina asigurat. >n uncie de tipul de asigurare acultativ contractat, se pot aduga Asau nuB si alte tipuri de riscuri Aopionale sau e(tinderiB( #=

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia

$utremurul) Riscurile atmos erice A urtun, grindin, ploaie torential, inundaie, viitur, greutatea stratului de "pad6gheat, avalans etc.B) Alunearile si6sau prbuirile de teren) Apa de conduct si re ularea acesteia) $oli"iunea cu autovehiculele si vandalismul) +istrugerile provocate de animale) -urtul bunurilor si al elementelor constructive) Avariile centralelor termice doar) Alte tipuri de costuri suplimentare necesare e ecturii reparaiilor. Unele societi de asigurare o era si acoperirea unor riscuri speciale ca( riscuri politice Agreve, tulburari civileB si terorismul sau vandalismul. >n privina bunurilor, acestea pot i asigurate in totalitate sau parial, acest lucru depin"nd si de posibilitile inanciare ale iecruia. +e asemenea, riscul de urt se asigur numai mpreuna cu celelalte riscuri. +e asemenea, cele mai multe polie de asigurare acultativ a locuinelor cuprind si o seciune destinat rspunderii civile fa de teri. Ast el, daca are loc un incendiu sau o inundaie in apartamentul sau casa asiguratului, care a a ectat si locuinele vecinilor, despgubirea acestora va i suportat de compania de asigurri, in limita unei sume convenite la incheierea poliei. .!cluderile repre"int acele riscuri care nu sunt acoperite de catre compania de asigurri. <n general ns, nu sunt cuprinse in asigurarea acultativ a locuinelor si deci nu se despgubesc pagubele produse de sau provenind din6ca urmare a( K proclamare a strii e!cepionale sau a r"boiului K con iscare, e!propriere, naionali"are, rechi"iionare, sechestrare, distrugere sau avariere din ordinul oricrui guvern de drept sau de apt sau oricrei autoriti publice K e!plo"ie atomic, radiaii sau in estri radioactive K poluare sau contaminare din orice cau" K u"ur, ermentaie, distrugeri provocate de ciuperci, insecte, ro"toare, psari si ali duntori, coro"iune, precum si cele produse de a umare, ptare sau prlire dintr-o surs

#?

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia normal de cldur K reparaiile, recondiionrile sau restaurrile nereuite. @otodata, un principiu de ba" al asigurrilor este c se despgubesc acele daune produse ca urmare a unor evenimente cu caracter ntmpltor. Ast el, pentru a i despgubit, producerea evenimentului asigurat trebuie s nu depind de voina asiguratului sau a bene iciarului asigurrii. <n ca"ul in care unul dintre acetia au contribuit, direct sau indirect, la producerea riscului asigurat, pentru ca ast el sa poat primi despgubirea, se risc pierderea tuturor drepturilor a erente contractului si nu numai. 8reul unei asigurri 8rocentual vorbind, primele practicate de companiile de pro il din Romnia varia" ntre ;,# - ;,=H din valoarea locuinei si a bunurilor, acolo unde este ca"ul pentru poliele acultative. Asta inseamna ca pentru o locuin in valoare de :;.;;; .UR se va plti o prim anual ntre :; si #'; .UR. +i erena major este dat de riscurile acoperite, care sunt e!trem de importante prin prisma alegerii unui produs. )uma asigurat a locuinei este valoarea real a acesteia, iar pentru a i stabilit de ctre societatea de asigurare trebuie s urni"ai urmtoarele date( anul construciei, materialele olosite, inisaje interioare si e!terioare, supra at etc. )uma asigurat pentru accidente si rspunderea legala at de teri se stabilete de ctre asigurat la ncheierea poliei. <n uncie de riscurile acoperite si de suma asigurat, societatea de asigurri va calcula prima de asigurare. Linnd cont de aceste criterii Ariscuri acoperite, sum asigurat etc.B si in ba"a s atului unui agent sau broCer de asigurri se poate lua o deci"ie undamentat. %&%& )ituaia asigurrilor #n Rom$nia ,radul de asigurare a ondului national locativ din Romania este de =:H, ata de 7H in *ulgaria si 7'H in Ungaria, in condiiile n care romnii sunt obligai s i asigure locuinele, dar nu i sancionai n lipsa poliei. <n .uropa $entral i de .st e!ist mari variaii in ceea ce privete asigurrile de locuine. Ast el, n Ungaria trei s erturi din populaie are asigurare de locuin, n timp ce numai 7H din bulgari au ast el de asigurri. <n Romnia, =:H dintre romni au casele asigurate. +up introducerea legii privind obligativitatea asigurrii locuinei, acest tip de #E

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia poli a revenit n prim-plan. +up primele ase luni ale anului, companiile de asigurri aveau peste ? milioane de polie n porto oliu, adic mai mult dect n toi anii de dup ';;=. %tatul ne oblig ns s ne asigurm doar pentru trei riscuri catastro ice, adic inundaii, alunecri de teren i cutremure. Asigurarea complet a locuinei este ns un produs cu mult mai comple!, care include uneori mai multe "eci de riscuri asigurate. @otui, la ba" sunt patru categorii mari de riscuri care nu ar trebui s lipseasc din nici o poli. Ast el, asigurarea ar trebui s acopere, n primul rnd, riscurile ataate cldirii din care ace parte locuina. <n al doilea rnd, ar trebui asigurate bunurile din locuin, opiune pe care asigurarea obligatorie nu o o er. Un al treilea risc important este asigurarea pentru eventualele accidente su erite de membrii amiliei n interiorul locuinei asigurate. Du n ultimul rnd, este important i componenta de rspundere civil a de teri. <n acest ca", un e!emplu concludent l constituie eventualele pagube provocate vecinilor de o banal inundaie. Aceste patru categorii mari de riscuri pot i combinate n orice el, n uncie de nevoile i disponibilitile inanciare ale clientului, ns este bine ca polia s le cuprind pe toate patru. Un criteriu important n alegerea unei polie de locuin l repre"int notorietatea i stabilitatea companiei care o emite. 5rice companie din Romnia poate i veri icat pe site-ul o icial al $omisiei de %upraveghere a Asigurrilor. <n plus, trebuie citit cu atenie contractul de asigurare i, mai ales, clau"ele speciale din capitolul Je!cluderi/. Aici pot aprea, i chiar apar, destule surpri"e care devin neplcute n ca"ul producerii riscului asigurat. +eci"ia trebuie s in cont, evident, i de pre, dar neomind celelalte caracteristici enumerate mai sus. <n ultimul timp, valoarea daunelor pe asigurari de locuinta din regiunea .uropa $entrala si de .st a crescut ie din cau"a calamitilor naturale, care sunt tot mai dese, ie din cau"a aptului ca oamenii dein mai multe proprieti asigurate, ceea ce duce la creterea costurilor cu despgubirile. @oate acestea in luenea" preul asigurrii, dar nici mcar creterea preurilor nu i determina pe oameni sa renune la o abordare responsabila a asigurrilor. $u e!cepia ctorva ri, Ungaria si Romnia, in toat regiunea se nregistrea" o cretere a numrului de locuine asigurate. Raportat la ntreaga regiune a .uropei $entrale si de .st, procentul locuinelor asigurate este in cretere, cu e!cepia Ungariei, care a stagnat din cau"a gradului deja mare de penetrare a asigurrilor de locuine la nivelul populaiei, precum si a Romniei #7

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia care, dupa cresterea puternic din ';##, a inregistrat o scdere in ';#', populaia renunnd s i rennoiasc poliele. @ocmai de aceea, aptul c numai apro!imativ =:H din locuinele romneti sunt asigurate este un enomen interesant. &otivul principal al acestei situaii este neaplicarea sanciunilor pentru lipsa asigurrii, drept pentru care locatarii care iniial aveau asigurare nu i-au mai rennoit contractele. Autoritile cauta soluii pentru re"olvarea acestei situaii i pentru a crete gradul de acoperire prin asigurare a locuinelor romnilor. <n alte ri, asigurarea cldirii sau a bunurilor nu este obligatorie prin lege, ns bncile au nevoie de ea atunci cnd negocia" credite ipotecare sau credite pentru locuine. In"rile de asigurri de locuine 9 una dintre speranele asigurtorilor de a-i balansa porto oliile dominate de polie auto 9 au sc"ut anul trecut cu peste #'H i au ajuns la ?3; milioane de lei A#:: mil. euroB, potrivit datelor $omisiei de %upraveghere a Asigu rrilor A$%AB. %ubscrierile au intrat pe o pant descendent anul trecut dup ce crescuser puternic n anii anteriori, principala cau" iind reducerea tari elor pe ondul competiiei agresive dintre asiguratori. $ompaniile de asigurri s-au btut pe iecare client deoarece aceste polie repre"int o a acere oarte pro itabil, spre deosebire de asigurrile auto, care generea" pierderi uriae. ,radul de daunalitate este oarte redus pe acest segment de pia, ncasrile din polie iind, la nivelul anului trecut, de opt ori mai mari dect despgubirile achitate. %umele ncasate au ost n ';## chiar de #= ori peste nivelul daunelor achitate. Asigurrile de locuine sunt un segment pro itabil pentru asiguratori att timp ct nu se produc evenimente catastro ale care s genere"e plata unor despgubiri de valoare ridicat. Asigurrile obligatorii de locuine 9 care acoper doar daunele produse de inundaii, cutremure i alunecri de teren - au nregistrat cea mai puternic scdere anul trecut. %ubscrierile pe acest segment au nsumat '= milioane de lei, n scdere cu peste :;H. 8orto oliul de asigurri obligatorii de locuine a intrat pe un trend descendent n a doua jumtate a lui ';## i a continuat s se reduc i pe parcursul anului trecut, pentru c multe polie nu au ost rennoite dup primul an de contract. 8A>+, compania care emite poliele obligatorii, mai avea la s ritul lunii martie circa ::;.;;; de polie n vigoare, de dou ori mai puine dect n perioada de vr .

#4

Asigurrile de bunuri. Asigurrile de locuin in Romnia 8e segmentul polielor acultative, care repre"int peste 3;H din piaa asigurrilor de locuine, declinul a ost mai mic, vn"rile cobornd cu apro!imativ ##H anul trecut, pn la nivelul de ?EE milioane de lei A#'7 mil. euroB. $irca jumtate din casele romnilor sunt asigurate printr-o poli acultativ sau obligatorie.

#3