TEHNICA CULTURILOR SILVICE

Curs 2

SEMINTE FORESTIERE
3. Prognoza si evaluarea fructificatiei
3.1. Necesitatea prevederii si evaluarii fructificatiei 3.2. Prognoza fructificatiei Prognoza (prevederea) fructificatiei: operatia prin care se stabileste cu anticipatie desfasurarea procesului de fructificare pentru o anumita specie sau unitate-sursa. Metode de prognozare: - examinarea inelelor anuale, - cercetarea gradului reprezentare in semintisul natural a puietilor de diferite varste, - evolutia factorilor meteorologici in diferite fenofaze de reproducere, - observatii fenologice: - fructificatie foarte buna (100%), - fructificatie buna (70 80%), - fructificatie mijlocie (40 60%), - fructificatie slaba (10 30 %), - fructificatie foarte slaba (0 10%). - metoda lujerilor de proba: - fructificatie foarte buna (15 ghinde/1m de ramura, 800Kg/ha) - fructificatie buna (11 14 ghinde/1m de ramura, 500 700kg/ha), - fructificatie slaba (7 10 ghinde/1m de ramura, 200 400kg/ha), - fructificatie foarte slaba (sub 6 ghinde/1m de ramura, 100 kg/ha).

SEMINTE FORESTIERE
3.3. Evaluarea productiei de seminte Evaluare: aprecierea cantitativa si calitativa a productiei de seminte care poate fi recoltata dintr-un arbore sau de pe unitatea de suprafata a arboretului sursa de seminte. Metoda arborilor de proba: determinare productiei de seminte pornind de la cantitatile de conuri sau fructe produse de anumiti arbori cu caracteristici dimensionale medii. - suprafata de proba de 0,25 0,50 ha in cuprinsul careia se inventariaza toti arborii care fructifica din primele clase Kraft. Pe baza de masuratori dendrometrice se stabilesc arborii medii din fiecare clasa Kraft luata in considerare. Pentru 10% din nr. arborilor inventariati pe fiecare clasa Kraft se evalueaza fructificatia. Se determina productia medie de seminte a unui arbore de proba, care multiplicata cu nr. de arbori inventariati din fiecare clasa, se obtine productia de seminte la ha si la nivelul intregului arboret. Metoda seminometrelor (specii cu seminte mici si aripate): cantitatea de fructe sau seminte cazute in urma diseminarii naturale pe suprafata de 1 m2 si apoi la ha. Metoda suprafetelor de proba (specii cu seminte mari si grele): cantitatea medie de seminte cazute la 1m2 de sol si apoi la ha. - suprafete de proba de 2 x 2m pana la 5 x 5m.

SEMINTE FORESTIERE
4. Recoltarea fructelor si conurilor
4.1. Epoca de recoltat Maturatia semintelor: cand embrionul este complet format si in cotiledoane sau endosperm sunt acumulate suficiente substante de rezerva, astfel incat samanta devine capabila sa germineze in conditii favorabile de umiditate, caldura si oxigen. Coacerea fructelor: stadiul in care semintele devin apte sa germineze si care se evidentiaza prin anumite dimensiuni, forme si aspecte cromatice. Repausul vegetativ: faza in care se gasesc semintele dupa coacere; repaus profund, repaus fortat. Postmaturatia: faza in care in semintele unor specii (pini, fag) se inregistreaza valori maxime ale capacitatii de germinatie, dupa coacerea completa a fructelor. In functie de stadiul de coacere si maturatie, recoltarea are loc: - inainte de coacerea fiziologica(stare de parga) si pana la caderea lor: plopi, tei, frasini, maturatia precede coacerea, - dupa coacerea fiziologica si dupa caderea lor: stejarii, fagul, castanul, s.a., - dupa coacerea fiziologica si inainte de caderea lor: molid, pini, larice. Diseminarea naturala: momentul in care fructele se desprind si cad sau semintele eliberate din fructe sunt imprastiate.

SEMINTE FORESTIERE
Epoci de recoltat: - mai iunie: plop, salcie, ulm, - iunie iulie: cires, visin, s.a., - august septembrie: tei, frasin (parga), duglas, pin strob, brad, - septembrie octombrie: frasin (la maturitate), paltin, stejar, salcam, - octombrie noiembrie: molid, larice, pin silvestru, pin negru, gladita. 4.2. Metode de recoltare - Recoltarea de pe suprafata solului: stejar, fag, nuc, castan, s.a., - Recoltarea de pe arbori nedoborati: specii a caror fructe sau conuri se mentin mult timp in coroana, - Recoltarea de pe suprafata apei (anin, plop, salcie). 4.3. Tehnica de recoltare: agregatul pneumatic vibrator, agregatul telescopic, agregatul tip macara, ghearele, inele de franghie, bicicleta pentru arbori (dispozitivul elvetian), scara de franghie, scara suedeza, scara daneza.

SEMINTE FORESTIERE
5. Prelucrarea fructelor, conurilor si semintelor
5.1. Prelucrarea fructelor uscate Prelucrare: ansamblul de operatii tehnice prin care semintele forestiere sunt extrase din fructe, curatate si sortate. Zvantarea: eliminarea prisosului de apa pe care il contin fructele in momentul recoltarii. La umbra, sub adapost, in locuri bine aerisite si, la nevoie, se poate continua la soare sau in incaperi cu temperaturi mai ridicate (200 -250C). Curatirea: indepartarea corpurilor straine si a impuritatilor. Sortarea: triere in functie de marime si greutate. Extragerea semintelor din fructe (leguminoase) 5.2. Prelucrarea fructelor carnoase si suculente Masini de zdrobit, masina de descarnat (MDF 1), site, albii, putini, 5.3. Extragerea semintelor din conuri Uscatorii solare si uscatorii cu incalzire artificiala. Temperaturile de uscare ale conurilor de molid cu 25% umid. Germinatia absoluta % : Energia germinativa % : 350C 450C 550C 650C 750C 850C 1000C 90 95 95 87 51 0 0 92 91

58

0,8

0,8

SEMINTE FORESTIERE
Reguli pentru uscarea conurilor: - Preuscarea conurilor prin zvantarea in aer liber sau in spatii usor incalzite (200250C), - In camerele de uscare temperatura se ridica treptat, fara sa depaseasca anumite valori limita: 500-550C pentru pin, 450C pentru molid, 20 350C pentru larice, - Atmosfera din camerele de uscare sa fie cat mai uscata, eliminand vaporii de apa degajati de conuri printr-un curent puternic si continuu de aer, - Semintele care se desprind din conuri vor fi scoase imediat din camerele de uscare. 5.4. Dezariparea semintelor Manual folosind o tesatura mai aspra sau site din material plastic. Mecanizat: cu ajutorul unor dezaripatoare. 5.5. Curatirea si sortarea semintelor Vanturatoare bazate pe curent de aer orizontal (molid, pini) sau vertical (larice): separa semintele de impuritati si le sorteaza dupa greutate. Vanturatoare sortatoare bazata pe un curent de aer orizontal si un sistem de schimbabil de site cu ochiuri de forme si marimi diferite.

SEMINTE FORESTIERE
6. Controlul calitatii semintelor
6.1. Calitatea semintelor Insusiri genetice: depind de metoda de constituire a surselor se seminte si metoda de ameliorare utilizata. Lotul de seminte: cantitate de samanta, fizic identificabila, omogena d.p.d.v. a identitatii botanice si genetice, pentru care se poate elibera un document de calitate. Certificat de provenienta: document care insoteste lotul de seminte si care certifica identitatea genetica a semintelor. Insusiri fizice: caracteristicile individuale in ce priveste forma, marimea, greutatea, continutul de apa, s.a., pe care le au semintele si componentele straine (impuritatile). Puritatea: procentul semintelor pure din masa lotului. Seminte pure: totalitatea semintelor intregi, intacte, normal dezvoltate apartinand speciei analizate. Impuritati (materii inerte): unitati de seminte si toate celelalte materiale si structuri nedefinite ca samanta pura sau alte specii. Capacitatea de curgere si autosortare: se apreciaza prin unghiul taluzului format de semintele care cad pe o suprafata plana si respectiv, separarea lor spontana dupa marime, forma si greutate. Conductibilitatea termica: se exprima prin coeficientul de conductibilitate termica: cantitatea de caldura care trece printr-un cub de seminte cu latura de 1m in timp de 1 ora.

SEMINTE FORESTIERE
Higroscopicitatea: capacitatea semintelor de absorbtie si desorbtie a umiditatii din atmosfera. Masa a 1000 seminte (M1000): un indicator de calitate standardizat, deosebit de important in activitatea practica. Numarul de seminte la kg (Nkg): Nkg = 1.000.000 / M1000 Umiditate (U): cantitatea de apa pe care o contin semintele; U = (G G1) x 100 / G unde: G = greutatea probei de seminte inainte de uscare, G1 = greutatea probei de seminte dupa uscare. Insusiri germinative: capacitatea semintelor de a determina aparitia si dezvoltarea unei plantule viabile in conditii de mediu favorabile. Perioada de germinatie: intervalul de timp necesar pentru incoltirea semintelor germinabile. Germinatia tehnica (Gt): capacitatea semintelor de a incolti in decursul perioadei de germinatie. Gt = a x 100 / b , unde a = nr. semintelor germinate b = nr. total de seminte puse la germinat Germinatia absoluta (Ga): se raporteaza la totalul semintelor pline. Ga = a x 100 / b s, unde s = seminte seci Energia germinativa ( Eg): capacitatea semintelor de a germina in prima treime a perioadei de germinare. Se coreleaza cel mai mult cu capacitatea de rasarire a semintelor in sol. Puterea de rasarire: proportia semintelor germinate si rasarite in sol din totalul celor semanate. Valoarea culturala (V): indice calitativ de sinteza de care se tine cont la stabilirea normelor de semanat. V = P x Gt / 100 sau V = P x Gt x Eg / 1002

SEMINTE FORESTIERE
Viabilitatea: modul cum reactioneaza tesuturile vii ale semintelor in contact cu solutia apoasa de clorura sau bromura de tetrazoliu. Exprima capacitatea probabila a semintelor de a germina.

Legislatie nationala: Standard SR 1908 / 2004 Standard SR 1808 / 2004 Legislatie internationala: Standardul ISTA 2004 (Organizatia Internationala de Testare a Semintelor) Organizare controlului calitatii semintelor