Ingrasaminte naturale de provenienta animala

Tot mai multi dintre gradinarii amatori isi doresc sa se intoarca la culturile acelea lipsite de chimicale, cu care ne imbie supermarketurile si cateodata chiar taranii in piata. Suntem dispusi sa renuntam la culoarea frumoasa si la asa-zisa perfectiune dimensionala si a formelor pentru a obtine legume sanatoase, care sa ne hraneasca asa ca pe timpuri. Nu doresc sa acuz pe nimeni in acest articol, poate doar sa atrag atentia asupra minciunilor pe care ni le vand taranii la pachet cu produsele din piata. O parte din mine ii intelege pentru ca intr-o tara tot mai saraca, in care cumparatorul are varianta alegerii produsului cel mai ieftin si atat, producatorii autohtoni incearca doar sa mareasca productia prin orice mijloace, acoperindu-si saracia si concurenta neloiala a importatorilor. Ceea ce nu inteleg eu este minciuna de langa taraba. Dar ramanem noi, cei care cultivam pentru noi, familie si prieteni. Pe noi nu ne impiedica nimeni sa cultivam sanatos. Asa ca iata o succinta prezentare a ingrasamintelor naturale de origine animala pe care le putem folosi. 1. Balegarul de cal este de departe cel mai bun biocombustibil, are apa doar 70%, foarte bogat in hidrocarburi si produsi ce contin azot. Are pH bazic situat intre 8-9 si dezvolta o teperatura maxima intre 70-80 grade Celsius. Energia sa calorica de pierde pana la jumatate in primele doua saptamani de fermentatie restul urmand sa se degaje in 7-8 sapatamani. De aceea, daca asezam balegar de cal ca pat cald in rasadnite in primele doua saptamani vom obtine temperaturi de 6070 grade Celsius, apoi temperatura va scadea la 30 grade, si se va mentine la aceasta valoare timp de 6-7 saptamani. 2. Balegarul de vaca se deosebeste de cel de cal prin continutul mai mare de apa (75-80%). Din acest motiv temperatura maxima la care ajunge prin fermentatie este de 45 grade Celsius, temperatura ce se degaja tot aproape 2 saptamani. Apoi temperatura scade la 20 de grade celsius pentru urmatoarele 4-5 saptamani.. Se poate creste valoarea energetica a acestui balegar de vaca prin adaugarea de paie sau rumegus 3. Excrementele de oaie sau de capra sunt foarte uscate si trebuie umezite inainte de a fi folosite. Este foarte indicat sa se amestece cu alt tip de balegar deoarece singur fermenteaza lent ajungand la 55 grade Celsius dupa 2 saptamani de la asezarea in patul cald. Se mentine aceasta temperatura cam o saptamana dupa care ea va scadea pana la 15-20 grade Celsius pentru urmatoarele 45-50 de zile. 4. Excrementele de porc nu se folosesc aproape deloc pe post de biocombustibil fiind prea umede si mult prea acide. Ele nu reusesc sa incalzeasca deloc rasdnitele dar se pot amesteca cu

balegar de cal si cu paie. Poate pe undeva natural acest fapt deoarece porcul este departe de a fi exclusiv ierbivor. In aceeasi situatie sunt si continuturile fosselor, mai mult sau mai putin septice, pe care vecinii mei de exemplu se incapataneaza sa le goleasca in solare, intrebandu-se de ce se ard rosiile. Din cauza aciditatii mari rezultat al hranei variate ce include si carne, grasimi, etc. 5. Gainatul de pasare este foarte la indemana tuturor celor care au gaini,rate, gaste sau alte pasareturi in curte, poate mai la indemana decat orice alt ingrasamant. Nu stiu cati dintre noi avem cai sau vaci dar cu siguranta mult mai multi avem pasari de curte.. Trebuie retinut ca gainatul este extrem de acid ceea ce face ca el sa se foloseasca numai in stare uscata. Se faramiteaza foarte bine pana cand ajunge de consistenta malaiului si se imprastie pe pamant asa uscat inainte de plantarea rasadurilor cu cateva zile. Dupa ce-l imprastiem se uda foarte bine. Nu va feriti sa folositi in amestec cu balegar si paie; acestea sporesc cantitatea de celuloza marind astfel capacitatea calorica. Daca faceti rost de balegar, depozitati-l undeva in curte acoperit pentru a fi ferit de precipitatii si a nu se dilua. Iar dupa ce folositi balegarul in rasadnita si el a fermentat complet, in toamna il puteti amesteca cu pamantul si veti aduce un aport de substante nutritive pentru culturile viitoare sau il amestecati cu pamant si veti obtine un excelent pamant pentru obtinerea rasadurilor tot in sezonul viitor. Neaparat insa asteptati incheierea fermentatiei deoarece aciditatea ridicata si fermentatia in desfasurare va va arde culturile fara mila. Au patit-o gradinari profesionisti care s-au increzut in cuvintele unor vanzatori de astfel de produse, care au declarat cu mana pe inima ca este gunoi de grajd putred si dupa ce l-au imprastiat in 4 zile adunau resturile de rasaduri sa le arunce. Totul a fost ars pe aproape jumatate de hectar de solarii cu castraveti.

Ameliorarea structurii solului se poate face printr-un adaos de substante minerale sau organice.
Adaosul mineral.

Adaugati var pentru a neutraliza aciditatea solului, dar faceti-o intr-o maniera progresiva. Adaugati nisip pentru combaterea efectului de lipire, nisip de 3/4 mm minimum. Adaugati vermiculita pentru a afana solul. Adaugati cenusa de lemne. Compozitia acesteia variaza in functie de lemnul ars, continand potasiu, in medie 5% sau mai mult, la fel si fosfor, fier. Adaosul organic.

Adaosurile organice sunt provenite fie din descompunerea vegetalelor fie din balegar animal. Pentru solurile argiloase si cleioase, ajuta la afanarea acestora, jucand un rol de deliant ; din contra, pentru solurile nisipoase ajuta la fixarea elementelor constitutive.

In plus, acest humus absoarbe si pastraza umiditatea, permitand plantelor sa reziste mai bine vara. Balegarul de cal, oaie, capra este indicat pentru solurile grele, pentru a ameliora structura solului si imbogatirea in substante nutritive. Acelasi efect il are balegarul de bovine pentru solurile usoare. O importanta imbogatire in substante nutritive se realizeaza prin adaugarea marnitei din foi si substante vegetale.

Sfaturi pentru irigarea gradinii vara

Wednesday, August 13th, 2008 | gradina, ingrijire | No Comments

<!--[if !vml]--><!--[endif]-->

Vara, ploile se rezuma deseori la cateva averse furtunoase, care acopera necesarul de apa al pamantului timp de aproximativ o saptamana. Prin urmare trebuie sa udati gradina abia dupa ce trece o saptamana fara ploaie. Pentru a preveni bolile frunzelor ar trebui sa udati plantele sensibile nu cu un aspersor, ci mai degraba cu un furtun lung, chiar deasupra solului, astfel incat sa nu udati frunzele. 1. Este mai bine sa udati o data la 2-3 zile, dimieata si seara, temeinic, decat sa udati zilnic gradina, dar foarte superficial. Daca udati putin, radacinile se formeaza si se inmultesc in stratul superficial al pamantului, iar plantele vor fi mai sensibile la uscaciune. Impotriva acestui pericol este bine sa irigari temeinic, astfel incat pamantul sa se umezeasca in adancime. In felul acesta, plantele suporta mai bine uscaciunea. 2. Sunt necesari cca. 10 litri de apa pe metru patrat pentru a umezi pamantul pana la 10cm adancime. Aceasta cantitate de apa este suficienta pentru iarba. La straturile de flori sunt necesari 20 litri de apa pe metrul patrat. Astfel se umezeste solul pana la 20cm adancime. 3. Irigati doar cu un jet bland, pentru ca pamantul sa nu se transforme in noroi. Daca solul este nisipos, faceti un mic zid de pamant in jurul plantei pentru ca apa sa ajunga in zona radacinilor. 4. Straturile de scoarta de copac macinata micsoreaza considerabil pierderea de apa a plantei si ajuta la inmagazinarea apei in sol.

5. Suporturile suspendate la inaltime se uda mai greu. In loc sa folositi mereu o scara, puteti apela la dispozitive de irigat cu coada lunga si cu capat indoit. Cu ajutorul lor puteti uda suporturile de sus, foarte comod. Alternativa ar fi sa nu prindeti suporturile de flori in carlige ferme ci cu un sistem de scripeti si sfori. Daca trageti de un capat al sforii sau chiar de suportul suspendat, el poata fi miscat in sus sau in jos. Un alt avantaj: sub suporturile coborate puteti aseza galeti in care picura apa in exces, pentru a putea fi refolosita. Dupa ce apa s-a scurs, puteti ridica suporturile. In felul acesta, pardoseala ramane curata. 6. Mranita (compostul) inmagazineaza apa. Solurile nisipoase trebuie imbogatite anual cu compost maturat. Partile de humus inmagazineaza apa si fac ca plantele sa suporte mai bine perioadele secetoase.

Materiale ce pot fi transformate in compost!

Tuesday, August 19th, 2008 | gradina, organic, practic | No Comments

Un tanar se plimba impreuna cu tatal sau pe plaja pana cand, la un moment dat, au dat de un camp de stelute de mare lasate de reflux pe plaja. Tanarul se apleca si, una cate una, lua cate o steluta de mare si o arunca inapoi in mare ca pe Frisbee. Apoi mai ridica una si o arunca in valuri. Fiule, ce faci? Este imposibil sa le salvezi pe toate!, ii spuse tatal. Banuiesc ca nu!, raspunse fiul, dar cel putin acestea vor reusi!. Tanarul era ferm convins ca, in ciuda situatiei disperate a stelutelor de mare, el ajuta cat putea. Anual, tone de materiale organice sunt aruncate, umpland campurile de gunoi ineficient. Compostand aceste materiale, in primul rand veti prelungi perioada de viata a gropii de gunoi ce apartine localitatii in care traiti. Asa cum ati arunca o steluta de mare inapoi in valuri, la fel puteti face singuri diferenta compostand gunoiul organic. Compostul este pentru plante ceea ce reprezinta pentru noi un pranz gurmand. Si in comparatie cu o cina rafinata, procesul de compostare este foarte usor. Compostarea nu se limiteaza la amestecarea frunzelor si ierbii cosite intr-o lada. Este o munca mult mai creativa chiar! Iata o lista cu aproape 100 de materiale organice pe care le poti adauga in bazinul de compost sau chiar sa le ingropi in gradina. Gandeste-te numai! Peste

100 de materiale ce nu vor sfarsi in groapa de gunoi ci iti vor ajuta gradina sa infloreasca! In plus, plantele tale vor beneficia de o cina gourmet! Asta da afacere! Daca nu vei regasi ceva in lista, te rog sa adaugi respectivul material trimitandu-mi un e-mail sau lasand un comentariu la acest articol. Doar de dragul artei, citeste intreaga lista. Materiale organice ce pot fi compostate Servetele de hartie, legume inghetate sau arse, saculeti de cafea pentru cafetiera, par de
animale, post-it-uri, fructe inghetate sau arse, aschii de lemn, ceara de albine, popcorn necopt, peste inghetat/ars, condimente iesite din garantie, ace de brad, frunze, chibrituri din hartie sau lemn, alge, gainat, praf de piele, plante uscate, gunoi de colivie, prosoape de hartie, resturi de la fermentare, resturi de iarba, reziduri de melasa, coji de cartofi, facturi neplatite, resturi de bumbac, buruieni, gunoi de iepure, resturi de par, paine uscata, zat de cafea, cenusa de lemn, scame de bumbac, pliculete de ceai, ziare sfasiate, coji de ou, balegar de vaca, coji de grapefruit, boabe de struguri, plante de casa uscate, paste vechi, resturi de struguri, pamant de gradina, piatra de fosfor, coceni de porumb (au nevoie de mai mult timp pentru descompunere), gelatina, resturi de la pranz, resturi obtinute in urma stoarcerii strugurilor, argila, resturi de peste, plante de apa, gunoi de port, paie de grau, servetele Kleenex, lapte in cantitati mici, lapte de soia, coaja de copac, stelute de mare (cele moarte!) inghetata topita, petale de flori, seminte de bostan, aranjamente florale uscate, pielita de peste fripta, oase, resturi de citrice, chipsuri, cozi de rubarba, manusi de gradinarit din piele, resturi de tutun, meduze moarte, spice de grau, gunoi din cusca porcusorilor de Guineea, coji de nuca, praf de granit, branza topita, nisip, solzi de peste, coji de mar, gunoi de bucatarie, iaurt expirat, cochilii de crevete, cochilii de crab, crusta de placinta, portofele de piele, coaja de ceapa, rezidurii zaharoase, coji de pepene, balegar de capra, samburi de masline, coji de alune, friptura arsa, scame din masina de spalat, coaja de paine, orez gatit, mal de rau, tofu (sunt doar niste seminte de soia!), vin otetit (cata risipa!), coji de banana, prajiturele de ciocolata (daca sunteti la dieta!), scobitori din lemn, muschi de pe ghivecele suspendate, cereale de la micul dejun, praf de sub pat, resturi de creioane din lemn, sosete din bumbac, salata de fructe, salata, pungi din hartie maronie, biletele de teatru, paine arsa, pene, blana de animale, balegar de cal, continutul sacilor de gunoi din aspirator, fibra de nuca de cocos, seminte vechi sau iesite din garantie, macaroane cu branza, zeama legumelor conservate, zeama fructelor conservate, bere veche, buchete de nunta, plicuri de felicitari, zapada, albine si muste moarte, par de cal, unt de arahide, oase de peste, resturi de sapun, conserce din legume sau fructe expirate, bonuri de la macelarie.

Tehnologia pregtirii compostului pentru ciupercrii

Pregtirea compostului dureaz 28 -30 zile si se face, pe cat posibil, in apropierea ciupercriei, pe o suprafaa betonata (platforma) pentru a mpiedica infiltrarea n pmnt a mustului de blegar rezultat la udare. Platforma trebuie sa aib o suprafaa d e aproximativ

10 mp (pentru o tona de compost ), cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%), iar la capete sa fie prevzuta cu doua bazine pentru colectarea mustului. Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperi (opron), pentru a feri compostul de uscciune in timpul clduros si de splare prin precipitaii. In perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie nchisa cu ajutorul unor perei mobili glisani, pentru a nu permite coborrea temperaturii sub cea de nghe.

Reete de compost si fazele tehnologice de pregtire.

Reeta nr.1 (compost clasic) - pe baza de gunoi de grajd de cal. Pentru pregtirea unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este alctuit din blegar de cal si paie de gru din aternut, 70 -75 %. La o tona de compost se mai aduga urmtoarele materiale: ipsos -25 kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu 7 -8 kg sau ngrmnt complex cu N si P, cantitatea fiind in funcie de concentraie. Fazele tehnologice de pregtire. Prenmuierea. Gunoiul de cal (blegar +paie) se aez pe platforma betonata sub forma de grmada si se uda zilnic, cu furtunul, se taseaz. Se ud treptat pn in momentul in care apa ncepe sa se scurg de sub grmad. Aceasta operaie dureaz 5 zile. Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaz din ziua a 6 -a de la nceperea pregtirii. Dup ce se amesteca bine componentele, cu furca, din nou se aeaz in grmada si se uda, de asemenea zilnic, timp de nc 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaeroba (fr aer), pentru ca se taseaz si se uda in vederea declanrii fenomenului de compostare. Aezarea la compostarea aeroba (n prezena aerului) - afnat. Compostul se ia cu furca din grmada si se aeaz afnat intr-oplatforma cu urmtoarele dimensiuni: limea 1,8-2 m, nlimea 1,7-1,8 m, iar lungimea in funcie de cantitatea de compost. In aceasta faza nu se mai uda (cu mici excepii) si nu se mai taseaz. Se laa astfel 4 -5 zile, dup care ncep ntoarcerile. Daca se pot administra amestecului ngrmintele recomandate, acestea se pot nlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ), 3-5 kg la tona de compost, presrata la aezare, deci la aceasta faza. Tot la aezare se pun si 5 -6 kg ipsos. ntoarcerea compostului din platforma ncepe din a 15-a zi de la momentul declanrii pregtirii compostului. Se fac 4 -5 ntoarceri, la intervale de 3-4 zile . La primul ntors se administreaz 5-6 kg ipsos /t compost, la ntorsul al 2-lea si al 3-lea se aduga, de asemenea, ipsos si ngrminte, cate 3-4 kg . ntorsul 4 se executa atunci cnd paiele nu s-au nnegrit si nu se rup uor (deci amestecul are o compostare insuficienta). ntorsul se executa cu furca, practic se muta vechea platforma alturi, pstrndu-i dimensiunile in aa fel nct gunoiul de pe margini si de la capete sa se aeze in interiorul noii platforme. Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite, cu substane dezinfectate sau cu pesticide. La ntorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin mprtiere a unui kg de CU2SO4 sulfat de cupru (piatra vnata) la o tona de compost. Pentru dezinfecie se poate folosi si Formalina, soluie in concentraie de 2-3 %,cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton nainte de aezare. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2 %, care prezint aciune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0,2 % c a insecticid. Cu aceste substane se stropesc platforma la ntorsul al 4-lea. Pasteurizarea naturala. Dup ultimul ntors, in platforma de compost se fac nite canale de aerisire (ca la silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului n clzit din interior. Platforma in ntregime se acoper cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupnd folia la 0 gurile burlanelor. Se controleaz temperatura in interior (trebuie sa ajung la 65 -72 C.

Reeta nr.2 (compost mixt ) pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasri. Pentru a obine o tona de compost se vor folosi urmtoarele materiale: - gunoi de porc -250 kg; - gunoi de pasri -100 kg; - paie de gru -150 kg. La acestea se vor mai aduga 2 kg de uree la aezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare ntors. Fazele tehnologice de pregtire a compostului. Preinmuierea se face ca la reeta nr.1 si dureaz 12 zile. Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat. Cele trei materiale se amesteca bine, apoi se aeaz si se taseaz. Se uda in continuare nc 6 zile. Aezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afnarea materialii. Se adaug ureea. Executarea ntoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile,intr-un numr tot de 3-4. Se aduga ipsos la fiecare ntors. Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reeta nr.1. Aprecierea calitii compostului. Gradul de umiditate a compostului. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre limite foarte strnse:63-65 %. Practic,coninutul in apa al unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pumnul ), se strnge puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar mana rmne umeda, atunci compostul are umiditatea optima. Culoarea caracteristica este cafeniu nchis. Textura elastica, se verifica practic prin strngerea in mana; daca aceasta nu se face bolovan, ci i revine dup strngere si nici nu se lipete de mana este un compost bun. Mirosul sa fie de pine coapta, in nici un caz de amoniac. Sa conin actinomicete, adic microorganisme mineralizate care i manifesta prezenta prin apariia unor pete cenuii -albicioase pe marginea platformei cu compost. Reacia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie uor alcalina, cu pH cuprins intre 7,2-7,6. Reacia acida nu este favorabila culturii ciupercilor. La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total, care trebuie sa aib valori de peste 1,8-2,2mg% s.u. si amoniacul liber de 0,03-0,07% s.p., cu limita maxima 0,1 mg% s.p. Alte sfaturi practice privind obinerea sau corectarea compostului - iarna, la prenmuiere se poate folosi apa calda; - vara, pentru o buna aerisire a compostului, acesta se poate aeza pe capre de lemn (cnd cantitatea o permite); - dac compostul prezint miros de amoniac, se vntura cu furca nainte de a fi introdus in spaiul de cultura; - dac are o reacie acida, i se mai aduga ipsos; - dac este prea umed si reacia lui nu mai permite adugarea de ipsos, se aerisete cu furca; - la aezarea pentru compostarea aeroba, daca este uscat, i se mai adaug apa sau must de gunoi, nsa cu foarte multa grij pentru a nu+i mari foarte mult coninutul de ap.