CENTRALE FOTOVOLTAICE Prelegerea a X-a

Sisteme fotovoltaice conectate la reteaua electrica

1. Introducere 2. Descrierea generala 3. Consideratii tehnice 4. Dimensionarea si balanta energetica a sistemului fotovoltaic conectat la reteaua electrica

1.Introducere
Se remarca o crestere a numarului de SFV conectate la retea, desi , istoric vorbind, sistemele cu aria cea mai importanta este reprezentata de FV spatiale si sistemele autonome. Argumente pentru cresterea conectarii la retea a SFV:
Sistemele conectate la retea au devenit mai viabile economic prin descresterea pretului de cost al componentelor al panourilor si al invertoarelor; Chestiunile tehnice legate de invertoare si conectarea lor la retea au gasit solutii la constructori; sistemele sunt fiabile si cu dimensiuni reduse; SFV pot fi distribuite langa conumatorii importanti care au cereri de putere de varf, evitand sarcinile mari ale transportului de ee, cu avantaj asupra liniilor de transport si a distributiei.

Contraargumente:
Pret de cost mai mare decat al sistemelor clasice; Lipsa standardizarii privind interconectarea cu sursele existente din diferite tari, in special pentru invertoare, este o bariera.

2. Descrierea generala a sistemului

SFV conectate la retea sunt numite si sisteme interactive; SFV interactioneaza direct cu reteaua electrica:
- alimenteaza cu energie electrica consumatorii, surplusul fiind debitat in retea; - reteaua preia rolul bateriei atunci cand nu este soare. - Sistemele pot functiona si cu baterii - reteaua va interveni cand bateriile au nivelul scazut al SI.

Constau in:
MFV sau o AFV- care sunt convertoare en. solara- en. electrica; Invertorul este o unitate de conditionare a puterii, fiind convertor en. de cc/ en de ca. Elemente de conectare, de protectie, de semnalizare, de masurare, cabluri etc.

Schema de principiu a unui SFV conecat la retea

Schemele pot diferi de la o tara la alta; I-ul nivel de protectie il reprezinta sigurantele fuzibile si diodele de blocare intre AFV si conductorul principal de cc; Protectia la supratensiune trebuie sa fie atat la intrarea invertorului cat si la iesirea acestuia - in figura lipseste protectia de la iesirea invertorului; Transformatorul de izolatie poate fi plasat optional la iesirea invertorului depinzand de tipul invertorului: unele invertoare au inclus transformatorul de separatie, altele nu; Unele regulamente prevad transformatoare de separatie din care o infasurare este in triunghi pentru conectarea la reteaua de medie, inalta sau f. inalta. In cele mai multe cazuri pentru conectarea la j.t nu se cer astfel de transformatoare. Componente de siguranta, daca este posibil, sunt montate si intre iesirea invertorului si intrerupator ( relee de garda, sigurate), sau pe partea de retea de utilizare; Contorul poate fi montat ca in figura, sau in alt aranjament.

Clasificarea SFV conectate la retea

Criteriul puterii:
Mici- cu P=1- 10 KW, montate pe acoperisuri, case private, scoli, parcari auto; Dimensiuni medii- cu P= 10- sute de KW, montate in constructii cu SFV integrate, in acoperisuri, fatade. Pot avea tensiuni mai mari decat cele de putere mica; Mari- cu P =500 KW - MW . Sunt sisteme centralizate care lucreaza cu companiile de electricitate.

3. Consideratii tehnice
3.1 Protectia la izolare 3.2 Perturbatiile tensiunii 3.3 Perturbatii de frecventa 3.4 Deconectarea 3.5 Reconectarea dupa caderea retelei 3.6 Injectia de cc in reteaua de ca 3.7 Impamantarea 3.8 Compatibilitate electromagnetica 3.9 Factorul de putere

3.1 Protectia la izolare

Functionarea continua a invertorului conectat la retea cand reteaua, sau o portiune a acesteia, este intrerupta, sau energia electrica nu poate fi livrata catre retea poarta denumirea de modul izolat de lucru. Efectele izolarii :
Poate afecta echipamentul si sarcinile conectate la retea; Poate cauza socuri electrice si accidentarea personalului de interventie de la linie.

Necesar:
Invertorul sa identifice caderea retelei sau deconectarea ei; Odata identificata aceste stari invertorul trebuie sa se deconecteze de la retea

Invertoarele actuale, printr-o combinatie de diferiti algoritmi, detecteaza aceste stari prin metode pasive sau active.

3.2 Perturbatiile tensiunii

Trebuie mentinut nivelul de tensiune impus la intrarea beneficiarului la retea; Trebuie luat in calcul influena SFV asupra posibilelor variatii ale tensiunii liniei; Invertoarele trebuie sa sesizeze variatiile tensiunii si sa deconecteze SFV cand aceste variatii depasesc pragul prevazut si sa reconecteze sistemul cand nivelul tensiunii a revenit in limitele prescrise.

3.3 Perturbatii de frecventa

Invertoarele trebuie sa asigure deconectarea cand frecventa tensiunii se modifica in sus sau in jos. Deconectarea este realizata daca, dupa cateva cicluri, frecventa cade in afara granitelor prestabilite, uzual +/- 0,2 Hz - +/-5 Hz, fata de tensiunea retelei.

3.4 Deconectarea

In schema de conectare la retea a fost reprezentat un intrerupator de cuplare la retea , sau un separator. Acest intrerupator asigura protectia personalului de mentenanta a retelei. Avand in vedere descrierea legata de functia invertorului de protectie la izolare, acest intrerupator este redondant, dar este important pentru protectia personalului si trebuie satisfacuta cerinta unor tari.

3.5 Reconectarea dupa caderea retelei

Este important sa se asigure functionarea corecta a retelei pentru un interval de timp de siguranta inainte de reconectarea invertorului. Aceasta functie este implementata in mare parte in actualele invertoare din comert. Cele mai multe invertoare sunt capabile sa se reconecteze dupa observarea unui numar de cicluri de functionare a retelei cu valori corecte ale tensiunii, amplitudinii si frecventei.

3.6 Injectia de cc in reteaua de ca

Unele invertoare contin transformatoare suprimand injectia de cc in retea. Suprimarea cc din retea asigura:
cresterea sigurantei personalului; protectia la perturbatii a utilizatorilor retelei; evitarea saturatiei transformatoarelor.

Exista totusi o tendinta de crestere a invertoarelor fara transformatoar, fiind mai ieftine si mai avantajoase dpdv tehnic. In multe tari aceste transformatoare de izolatie nu se cer, dar se iau in calcul pentru SFV medii si mari.

3.7 Impamantarea
Componentele SFV, inclusiv invertorul trebuie conectat la pamant, in concordanta cu cerintele nationale. Conductoarele de impamantare trebuie sa conduca curentul la pamant cand are loc o punere la masa. Se limiteaza socurile electrice, focul si defectarea sarcinilor si a echipamentelor.

3.8 Compatibilitatea electromagnetica

Componentetele SFV, in special invertoarele, sunt sediul emisiilor de radiatii electromagnetice cu un spectru larg. Cerintele de emisie/imunitate limiteaza spectrul radiatiilor permise pentru un domeniu a frecventei intre 150 KHz- 30 Mhz.

3.9 Factorul de putere

O valoare unitara a factorului de putere este ceruta atat pentru functionarea la retea a consumatorilor cat si pentru functionarea invertorului cuplat la retea. In general invertoarele au un factor de putere mai mare de 0,85. Alte caracteristici ca Un, Pn, Pmax, distorsiunile totale,THD, au fost definite.

Caracteristici ale unor invertoare din comert Tabel 1

4. Dimensionarea si balanta energetica a SFV conectat la retea

Proiectarea unui SFV conectat la retea presupune:

Dimensionarea generatorului FV; Dimensionarea invertorului; Dimensionarea conductoarelor; Dimensionarea impamantarii; Prevenirea izolarii; Alegerea punctului de conectare la retea.

Probleme se schimba in functie de dimensiunea sistemului: mic, mediu, mare. In cazul SFV subventionate este important ca debitarea in retea sa nu fie limitata. Criteriile energetice sunt foarte importante.

4. 1 Proiectarea bazata pe numarul mediu de ore la iradierea standard

4.1.1 Estimarea puterii AFV

O evaluare a energiei furnizate de sistem poate fi facuta pe baza duratei medii orare, in 12 luni, de functionare la valoarea de iradierea standard: Wcc= NSG.VmMr. NPG. ImMr(PSH). D (1) Unde: Wcc - energia de cc debitata; NSG, NPG - numarul de module conectate in serie, respectiv in paralel; VmMr, ImMr- coordonatele punctului de Pmax a unui modul, respectiv tensiunea si curentul;, PSH ( peak solar hour)- numarul mediu de ore de functionare la iradiere standard; D- numarul de zile luate in calcul. Puterea de varf se calculeaza cu relatia:
PccV = NSG.VmMr. NPG. ImMr (2)

Cunoscand locatia putem avea datele legate de PSH. Impunand un numar de zile D in care trebuie sa injectam energia W, putem afla puterea totala a AFV.

4. 1 Proiectarea bazata pe numarul mediu de ore la iradierea standard

4.1.1 Alegerea invertorului Se are in vedere Pn de iesire La iradierea standard de 1KW/m2 al spectrului AM1,5 , puterea de ca la iesirea invertorului este numita Pcavarf- putere de ca de varf, care trebuie sa fie inferioara Pn. Valoarea Pcavarf depinde de randament:
= Pcavarf/Pccvarf (3)
(4) Considerand cerintele de intrare ale invertorului, in special Imax,numarul modulelor conectate paralel, NPG poate fi calculat:

NSG.VmMr. NPG. ImMr= PccV/ NPG= Imax/ImMr (5)

Numarul de module in serie:

A aria totala; Am- aria unui modul.

NSG= Pacvarf/ VmMr. NPG. ImMr A= NPG. NSG.Am

(6)
(7)

Exemplu de proiectare/1
Schema contine trei MFV si trei invertoare pentru obtinerea sistemului trifazat. Un MFV are 85WV,ImMr= 4,9A,VmMr=17,3V, A=0,64m2. Invertor : =0,91,Vmin=1V,
Viesire=220V

Schema de principiu

PSH =4,5ore/zi, energia totala debitata intr-un an trebuie sa fie de 18MWh Se cer: Nr de module,aria totala si invertorul. Rezolvare: se considera sistemul simetric, energia debitata pe o faza fa fi 1/3 din energia totala= 6MWh.

Exemplu de proiectare/2

Puterea estimata a invertorului: Pnom >Pacvarf = Wac / D.PSH=6.106/365 zile.4,5h/zi

=3324,2 W Este selectionat un invertor de 4KWv; NPG =Imax/ImMr= 115A/5,2A= 22,1. Consideram 22 MFV NSG= Pacvarf/ VmMr.NPG.ImMr=4KW/0,91.17,3V. 22. 5,2A=2,22. Alegem NSG=2 A= 3.NSG.NPG.AM= 84,48 m2