Вы находитесь на странице: 1из 13

Academia De Studii Economice Din Moldova

Facultatea :Business i administrarea


afacerilor

Specializarea : Marketing i Logistic

PORTOFOLIU
Managementul riscurilor in afaceri

SA.BUCURIA

I. DESCRIEREA ACTIVITTII NTREPRINDERII S.A. BUCURIA 1.1 Istoria companiei


Marca comercial SA Bucuria este cartea de vizit a Moldovei. Astzi aceasta este cea mai mare ntreprindere productoare de produse de cofetrie din republic. De mai mult de ase decenii compania SA Bucuria aduce bucurie copiilor i maturilor, corespunznd ntru totul sloganului Viaa este mai dulce Calitate permanent nalt, ingrediente naturale testate i un asortiment de producie deosebit de larg iat principalele componente ale succesului SA Bucuria, care au glorificat compania nu numai n patria sa, ci i departe de frontierele ei. Varietatea enorm de denumiri de bomboane, ciocolat, zefir, marmelad, biscuii, alte dulciuri variate produse de SA Bucuria a devenit demult, de rnd cu vinurile moldoveneti, un simbol specific al Moldovei. i astzi, cnd de pe conveierele SA Bucuria sunt obinute n mediu 37 tone de produse de cofetrie, este greu de crezut c istoria legendei dulci a rii noastre a nceput n deprtatul an 1946 cu asocierea ctorva manufacturi mici. 1946: naterea legendei Anume acest an dificil, primul de dup rzboi, reprezint, conform documentelor, data oficial a naterii Fabricii de cofetrie Nr. 1 din Chiinu, n baza creia a aprut ulterior cea mai gustoas ntreprindere a rii noastre SA Bucuria. Ne ctnd la faptul c toate tipurile de mase de ciocolat-praline erau n acea perioad de dup rzboi importate de ctre fabric, iar n producere predomina, ca i nainte, munca manual, perioada n cauz poate fi cu certitudine numit prima victorie a cofetarilor moldoveni, primul stlp important n istoria dulce a Bucuriei i prima etap de dezvoltare. 1955: cretem n for Despre amploarea, avntul i entuziasmul celor care au stat la originea crerii povetii dulci ne vorbesc faptele! Din momentul fondrii, fabrica reprezint un antier de construcie progresist. n 1952 a fost dat n exploatare secia de biscuii cu capacitatea de 14 tone de producie pe zi. Ulterior indicele dat a crescut pn la 33 de tone pe zi. Rezultatele att de nalte au fost posibil de obinut cu un regim de lucru al unitilor de producere indicate n trei schimburi. n 1955, dup finalizarea reconstruciei seciei de bomboane, capacitatea ei a constituit 7,5 tone pe zi, iar capacitatea diviziunii de ciocolate la confecionarea maselor de ciocolat-praline aproape 4,5 tone pe zi. 1962: cptarea numelui n 1955 denumirea fabricii a fost schimbat n Fabrica de cofetrie i macaroane, iar peste apte ani, n 1962, la denumirea n cauz este adugat un nou nume, cunoscut astzi iubitorilor mari i mici de dulciuri nu numai din ara noastr Bucuria. ntr-adevr, este imposibil de inventat o denumire mai potrivit pentru fabrica de cofetrie: doar dulciurile sunt o bucurie pentru toi fr excepie i pentru maturi, i pentru copii! 1977: perioada experimentelor n 1977 Bucuria capt statutul de ntreprindere de cercetare i experimentare. Astfel a nceput a doua etap n istoria legendei dulci. ntr-un domeniu att de inovaional pentru ramura cofetriei ca implementarea tipurilor noi, ne tradiionale, de materie prim, Bucuria, fiind o ntreprindere progresist, i-a ntrit autoritatea de lider folosind pe deplin bogia druit de nsi natura meleagului nostru. Toat multitudinea de roade moldoveneti a fost plasat pe conveiere ca

aditivi gustativi. Efectul a ntrecut orice ateptare: elaborrile date au conferit o atractivitate irepetabil produselor lansate! 1987: vremea recunoaterii Anul 1987 a fost marcat n istoria economiei rii noastre prin crearea Asociaiei de ntreprinderi ale industriei cofetriei Bucuria.Bucuria a devenit binemeritat lider n ramur, mndria republicii. 1992: n pas cu timpul Anii nouzeci ai secolului precedent au schimbat radical i istoria rii, i istoria fabricii Bucuria. Producerea a sczut, s-au micorat investiiile de fonduri pentru dezvoltare i reutilare tehnic, s-a nrutit folosirea capacitilor de producere. Perioada reformrilor globale nu doar a stabilit noi sarcini, ci i a trasat perspectivele legate de modificarea formei de proprietate.Principalele componente datorit crora ntreprinderea a rezistat sub presiunea reformelor timpului grbit. Conducerea a reorganizat global formele i metodele de organizare a muncii. n rezultat, ntreprinderea a ajuns n rndul celor de succes nu numai n ar, ci a pstrat i renumele de peste hotare . 1994. Societate pe aciuni n 1994, n conformitate cu legislaia Republicii Moldova, SACP Bucuria i -a schimbat forma de proprietate acum este o societate pe aciuni de tip deschis cu form privat a capitalului. Structura producerii SA Bucuria const din secii de producere, filiale cu volum propriu de producere, echipament special. 2008: spre viitor cu pai rapizi n prezent SA Bucuria este cea mai mare ntreprindere specializat n fabricarea produciei de cofetrie. Volumul de producere constituie aproape 90 % din volumul produciei de bomboane din Republica Moldova. Dea lungul timpului SA BUCURIA a obtinut o multime de premii. Trofeul pentru o contribuie considerabil la activitatea profesional i rezultate nsemnate n domeniul comerului internaional (Convenia European, 1999). La a VII-a Expoziie internaional -2001, care s-a petrecut la Kiev (Ucraina), ntreprinderea moldoveneasc SA Bucuria a primit diplome de nvingtor la nou (!) nominalizri. La nominalizarea Cel mai dulce produs au fost premiate mrcile de bomboane Struguri n ciocolat, Folclor, Plai, Viin n ciocolat, Do-re-mi, Duet, Vara prune, precum i zefirul n ciocolat, tortele. MoldExpo-2001 (Chiinu, Republica Moldova) diplom la nominalizarea Cel mai popular produs din grupa produselor de cofetrie de ciocolat Diplom pentru succese profesionale nalte n domeniul fabricrii produselor de cofetrie (Spania, 2001).MoldExpo-2001 (Chiinu, Republica Moldova) trofeu pentru implementarea unui produs original n procesul de producere cu cel mai bun asortiment al anului. Diplom de gradul II pentru implementarea noii tehnologii n fabricarea produselor de cofetrie, primit conform rezultatelor concursului Noutatea Anului-2003 la expoziia internaional specializat Food Technology&Food and Drinks-2003, petrecut de la 21 pn la 25 mai 2003 la Moldexpo (Chiinu). Medalie de aur pentru cea mai bun aranjare a standului de expoziie expoziia naional Moldova prezint (Rusia, Moscova; 3-5 noiembrie 2004). Diplom de participant expoziia naional Moldova prezint (Rusia, Moscova; 3-5 noiembrie 2004).

n anul 2009 SA Bucuria a participat la a 19-ea expoziie Internaional World Food Moscow 2009, care a avut loc n or. Moscova (Rusia) n perioada 15 18 septembrie. La concursul de degustare Produsul anului 2009, petrecut n cadrul expoziiei, cinci produse ale SA Bucuria au primit Premiul mare i medalii de aur cu dreptul de a folosi logo-ul medaliilor pe produsele fabricate. Astfel de distincii nalte au fost acordate bomboanelor Gloria praline, Chiinul de sear, Folclor, Dorina i setul de bomboane Forastero (exclusive).

1.2 Produsele oferite


SA. Bucuria este o unitate economic de perspectiv cu o dezvoltare dinamica, care pune accentul pe calitatea inalta a produselor, pastrarea originalitatii, obtinerea gustului placut al produselor si pe pretul competitiv in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor si stabilirii relatiilor de cooperare cu partenerii de afaceri stabili, atit din tara, cit si de peste hotarele ei. Pentru satisfacerea consumatorilor au fost emancipate citeva strategii si prioritati importante si anume: atingerea calitatii superioare, pastrarea originalitatii, obtinerea gustului placut al produselor. Factorul natural: SA ,,Bucuria utilizezaz materii prime si auxiliare de origine naturala: - boabe de cacao, ulei de cacao, uleiuri si arome de mnta, salvie, brad alb, trandafir, talas de cocos, etc. S. A. Bucuria ofera o gam larg de produse. Acestea sunt divizate pe categorii, di ntre care putem mentiona: 1. Seturi de bomboane: Gloria- caprice,Meteorit argint,Gloria-frutelia, Miracol, Gloria praline, Din toat inima, Nostalgie, Cu toat dragostea, Jubileu ,Forastero Paradis, Forastero Exclusiv 2. Bomboane: Gloria caprice(asortate) Meteorit(asortate) Gloria frutelia( asortate) Livada Moldovei Struguri n ciocolat Viin n ciocolat Inspiraie Ursule Romania Rndunica Scufia roie

Chisinul de sear Griliaj Folclor Duet Do-re-mi Bucuria Spicusor Valurile mrii Doinita etc.

3. Ciocolata: Talisman Dor lux 4. Biscuiti: Morrita Trncuta Magie plus Limpompo

Medalii de ciocolat Bucuria

Izvoras De la iepuras Noroc etc.

5. Napolitane Artek (asortate). 6. Zefire: n ciocolat, Alb. 7. Marmelada. 8. Iris. 9. Drajeuri Colorate: Arahide in zahar; Cu stafide; Alunite; Stafide in ciocolata; Voinicel; Mozaic. 10. Caramela: Mentola; Duchesse; Berberis; Dropsuri asorti; Cioco-Car; Monpansie ; Basm cu umplutura (cais, lamie, coacaza neagra, capsuna); Basm asorti; Visinele; Prune; Victoria; Lamaie; Tropicale; Fulgusor; Cosulet cu flori. 11. Cadouri de sarbatori. 12. Productie exclusiva. 13. Productie pentru diabetici. 14. Torte.

1.3 Distribuitorii.
SA. Bucuria este una dintre putinele intreprinderi din Republica Moldova care pastreaza imaculata marca superioara a calitatii. Este liderul incontestabil in vederea producerii si comercializarii produselor de cofetarie in intreaga tara. Este o intreprindere economica importanta si de perspectiva cu o dezvoltare dinamica in crestere, care pune accentul pe calitatea inalta a produselor si pret competitiv in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor si stabilirii relatiilor de cooperare cu partenerii de afaceri stabili atit din tara cit si peste hotare. Distribuitori oficiali interni: 1. "SIRAX" SRL 2. "VIVLAVI-COM" SRL 3. "SOLDI" SRL 4. "BUCURIA-COM" SRL 5. "CVIN-COM" SRL Deasemenea compania S.A. Bucuria se bucur de un parteneriat puternic peste hotarele trii. Printre distribuitorii internationali se numr: 1. Romnia: S.C. NINAPOLI S.R.L., S.R.L., S.C. BUCURIA PLUS BRAVO S.C. S.R.L., JOYS S.C.BUCURIA PRIME 2. Israel: AT Taste 3. Cipru: Ulkina Alina & Ulkina Svetlana , Bucuria-Cyprus LTD 4. Germania: Russischer Markt 5. Russia: " " S.C.FAST S.R.L.,

PARTNERS S.R.L., S.C. MCINOVOTECH S.R.L.

6. Bulgaria: Bulintercomerce, SD Satelit-3 Stoyanovi 7. Iordania: White star 8. Letonia: SIA Futurus Food 9. Estonia: Estinvait.

1.4 Concurentii.
S.A. Bucuria ntlneste n procesul de activitate mai multi concurenti crora trebuie s le fac fat prin mbunttirea 1. ,,Ungar SRL 2. ,,Frigoral SA 3. ,,Franzelua SA 4. ,,Malexim SA 5. ,,Nefis SRL Deasemenea, pe lng concurenii locali S.A. Bucuria se confrunt i cu concurena internaional. Dintre produsele cele mai concurente provin din Ucraina, Russia i alte state. calittii produselor, diversificarea sortimentului de produse si elaborarea unor strategii bine stabilite de marketing. Printre concurentii de baz putem mentiona:

1.5 Furnizorii.
Pentru desfsurarea activittii de producere S.A. Bucuria necesit o list variat de materii prime, dintre care cea mai important o reprezint zaharul, furnizorul caruia este Sudzuchk Moldova- cel mai important furnizor pentru companie. Deasemenea drept meterie prime cum ar fi fructele (poama, visina, cpsune, prune etc) sunt utilizate din economia national.

II. Analiza SWOT.


Analiza SWOT, este una dintre cele mai utilizate forme de analiza a unei afaceri. Cu ajutorul ei vom putea analiza si evalua impactul Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitti), Threats (amenintri), ce provin din mediul extern asupra intreprinderii S.A. BUCURIA (tabelul 2.1).

Tabelul 2.1. Analiza SWOT Puncte tari: 1. Gam variat de produse. 2. Ulitizarea materiei prime de nalt calitate. 3. Existena unui personal calificat. 4. Existenta infrastructurii dezvoltate de desfacere a produselor. 5. Amplasarea geografic favorabil.
6. 7. 8.

Puncte slabe: 1. Disignul nvechit al produselor. 2. Pia de desfacere mica. 3. Lipsa de tegnologie avansat. 4. Cost inalt al creditelor. 5. Remunerare mic a angajailor. 6. Insuficienta de materii prime, in unele perioade ale anului. 7. Preuri extrem de nalte. 8. Uzura fizic i moral a echipamentului

Reea larg de magazine. Clientela stabile. Experienta mare in domeniu. Oportunitati:

Amenintari: 1. Dezvoltarea mondial. 2. Concurena. 3. Materie prim scump, creterea preurilor, costuri permanent n cretere. 4. Instabilitatea economic i politic din ar. 5. Schimbri ale nevoilor, gusturilor sau preferinelor clienilor. 6. Spectrul restrns de furnizori. 7. Lipsa susinerii de ctre stat a sectorului alimentar de fabricare a dulciurilor. 8. Scade capacitatea de cumparare a tehnologiei pe plan

1. Promovarea exportului. 2. Dezvoltarea managementului calitii. 3. Stabilirea legaturilor cu furnizori stabili 4. Efectuarea unei cercetri de marketing calitative. 5. Motivarea personalului. 6. Extinderea nomenclatorului de produse. 7. Promovarea produselor. 8. Realizarea unui rebranding. 9. Existena cererii de noi produse i/sau servicii pe pieele existente sau pe piee noi. 10. Micorarea preurilor. 11. nnoirea designului produselor.

populatiei.

n urma analizei efectuate asupra ntreprinderii S.A. BUCURIA, cu ajutorul analizei SWOT, putem observa cuantumul pozitiv obtinut de ntreprindere la capitolele Puncte tari si Oportunitti, fapt ce l putem aprecia pozitiv pentru dezvoltarea de mai departe al societtii. Totusi anumite elemente din Puncte Slabe si Amenintri sunt destul de semnificative si reprezint adevrate provocri pentru ntreprindere, din care cauz societatea ar trebui s ntreprind masuri, strategii de dezvoltate si elaborarea lor corect n practi.

III. IDENTIFICAREA RISCURILOR CU CARE SE CONFRUNTA NTREPRINDEREA S.A. BUCURIA .METODE DE REDUCERE A RISCURILOR.
S.A. BUCURIA odat ce desfsoar o activitate legat de domeniul productiv, este important s stabileasc clar scopurile si tipul de productie care trebuie fabricat, evidentiindu-se n continuare tipurile de lucrri ce vor asigura eficienta producerii. Succesul n afaceri este influenat n mod direct de capacitatea managerilor de a fundamenta decizii n condiii de risc, de a identifica i a aciona n sensul valorificrii oportunitilor existente pe pia ntr-o perioad determinat. Dac ar fi s analizm riscurile la care e supus ntreprinderea S.A. BUCURIA, am putea reliefa urmtoarele tipuri de riscuri (tabelul 3.1): Tabelul 3.1. Tipuri de risc
Riscuri Efectul / Consecint Efectele riscurilor economice care influenteaz ntreprinderia sunt: - Pierderile finaciare. - Fluctuaia preurilor de achiziie a factorilor de producie utilizai, influeneaz nivelul costurilor i Riscurii economice mrimea profitului firmei. - Marketingul slab a ntreprinderii ar duce la pierderea imaginii companiei si scderii vnzrilor. - Cresterea preturilor la produsele oferite va avea ca efect scderea vnzrilor si a profiturilor ntreprinderii. Riscurile comerciale la care este supus Pentru a preveni riscurile comerciale vor ntreprinderea pot fi: - Reorientarea Riscuri comerciale produselor cumprtorilor ntreprinderii ctre fi intreprinse urmtoarele msuri: - Colectarea, n permanen de Modalitti de prevenire Evitarea riscurilor economice va fi efectuat prin: - Controlul strict al cheltuielilor. - Supravegherea permanent a strii de lichiditate. - Atragerea publicitate leasing). unor i investitori stocuri n (credite,

feedback de la comunitate prin sondaje de opinie i chestionare menite s ajute la mbuntirea ofertei de produse i a calitii acestora.

produsele de acelai fel importate sau realizate de alte ntreprinderi concurente; - Nelivrarea de ctre furnizori a

materiei prime n perioada stabilit vor duce la stoparea procesului tehnologic si priederi de profit. - Calitata joas a produselor oferite va duce la scderea numrul de clieni si pierderea imaginii ntreprinderii. Riscurile concurentiale fot

- Meninerea relaiilor bune att cu furnizorii, ct i cu partenerii de distribuie. - ncheierea de contracte cu furnizorii de materie prim pe termen lung. - Controlul partenerilor de afaceri.

fi Riscurilor concurentiale po fi evitate prin: - Lrgirea - Creterea gamei calitii sortimentale i a

caracterizate prin: - Reducerea pieii de desfacere va influenta obtinerea tot mai profiturilor crescnd a

produselor de cofetarie. ndreptarea spre un ateniei ntreprinderii

ntreprinderii. - Presiunea Riscuri concurentiale concurenei si pierderea poziiilor

exterior estetic al produselor precum i pe toate atributele ce definesc produsul. - Studierea pieei i determinarea

concureniale vor avea ca efect schimbarea imaginii intreprinderii si micsorarea profiturilor. - Aparitia pe piata a unor noi

zonelor slab asigurate cu produse de cofetarie.

concurenti poate schimba imaginea ntreprinderii si reducerea pietei de desfacere.

Riscurile tehnologice care pot influenta Pentru a preveni riscurile tehnologice se intr-un fel sau altul, activitatea propune: - Continua unui modernizare de la a banc, bazei sau de

ntreprinderii sunt: - Uzura moral i fizic a utilajului Riscuri tehnologice si mijloacelor fixe active, ct i tehnologia de fabricaie nvechite vor duce la scadera calittii produselor. - Defectiunea utilajelor si a liniei de producere vor genera ntreruperea procesului tehnologic. Riscurile informationale se refer la:

tehnico-materiale, prin contractarea credit

beneficierea de un program finanare. - Angajarea personalului calificat.

- ntretinerea pemanent a utilajelor si linei tehnologice. Riscurile informationale pot fi prevenite - Organizarea - Alegerea proteciei a tainei

- Adoptarea unor sisteme nesigure sau prin urmtaorele msuri: Riscuri informationale neperformante informaiilor. - Scurgerea confidentiale. informatiilor pentru prelucrarea

comerciale al ntreprinderii. corect personalului

ntreprinderii.

- Aparitia rapoartele

datelor

falsificate

statistice,

operationale

fianciare si contabile. De ce mai multe ori riscurile moral- Cile de reducere a acestui risc sunt: psihologice au urmtoarele consecinte: - Cultura organizaional slab dezvoltat si nenelegerile ntre conducere i subalterni, de cele mai multe este cauza principala ale fluctuaiilor cadrelor, ct si scderea Riscuri moralpsihologice productivittii,motivrii personalului. - Din motive c salariile sunt mici, ntreprinderea poate s-si piard angajaii calificai, - Stabilirea unui sistem de recompense echitabil i proporional efortului depus de fiecare, precum i a altor prime i alte beneficii. - Dezoltarea culturii organizaionale, elaborarea unui cod de etic valabil pentru toi, conjugarea eforturilor administraiei spre rezolvarea

problemelor sociale cu care se confrunt angajaii. - Stabilirea de sanciuni pentru cei ce ncalc disciplina de munc i si comit abateri n mod repetat de la Statul ntreprinderii, Regulamentul de funcionare i organizare, Codul de etic.

CONCLUZIE
n urma efectuarii acestei lucrari, am indentificat riscurile specifice ntreprinderii S.A. Bucuria, am indentificat cele mai actuale riscuri specifice genului de activitate, realizate de ntreprindere si modalitti de prevenire a lor. O ntreprindere care tie cnd s-i asume un risc i cum s-si conduc activitatea ntr-un mediu concurenial de afaceri poate fi considerata ntr-adevr o ntreprindere de succes, deoarece performana, rezultatul final sunt o consecin, ntr-o faz de nceput, a identificrii, anticiprii i controlului riscurilor. S.A. BUCURIA este o ntreprindere stabil din punct de vedere financiar, fr a fi expus riscului de faliment i datorit obinerii profitului n anul de gestiune, din acest punct de vedere, S.A. BUCURIA este considerat ca fiind o ntreprindere rentabil. n concluzie se poate afirma c S.A. BUCURIA i gestioneaz eficient resursele sale proprii, nregistrnd creteri. Prin echilibrarea ncasrilor i plilor, ntreprinderea i asigur un echilibru financiar. n concluzie se poate afirma c S.A. BUCURIA, ca si restul ntreprinderilor ce activeaz n acest domeniul supuse riscurilor, dar datorit fatului c are o pozitie bine stabilit pe piata RM, si un management bun, este flexibil n fata lor si respectiv le primeste ca pe un fenomen natural si le ndeprteaz cu succes.

SUGESTII SI RECOMANDARI
S.A.Bucuria are o situaie economico-financiar bun, i continu s rmin un lider pe piaa local . Putem spune c intreprinderea Bucuria este unica intreprindere productoare de dulciuri din Republica Moldova cu un personal califat. Dar,cu toate succesele obtinute de aceasta,nu trebuie sa uitam ca intotdeauna exista loc si de mai bine. Propunerile mele in acest sens ar fi: 1)Implementare utilajului nou care ar permite reducerea numarului personalului si desfasurarea procesului de productie in perioade foarte scurte de timp. 2)Atragerea unei atentii deosebite la canalele de distributie,pentru ca potentialii clienti sa devina consumatori fideli. 3)Reducerea preturilor in limita posibilitatilor,pentru a inlatura o parte din concurenti si a cistiga o cota de piata si mai mare. 4)Explorarea a noi piete externe de desfacere a marfurilor.

5)Organizarea a cit mai multe degustatii si promotii pentru a nu se confrunta cu problema supracapacitatii de productie si a ajunge la un numar de clientii si mai mare. 6)Recalificarea si perfectionarea personalului. 7)Urmarirea fara incetare a pietei si a consumatorilor,a caror gusturi ,preferinte ,nevoi si necesitati evoluiaza in continuu. 8)Cresterea accesibilitatii produselor din contul deschiderii a noi magazine specializate mai ales in punctele strategice. 9)Utilizarea unor ambalaje noi,cit mai atrective ,care n-ar putea lasa indiferent consumatorul. 10)Atragerea investitiilor pe baza acordarii unui anumit procentaj din viitoarele vinzari.