Nume Client : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

TOTAL
Setari generale ( pt. intregul imobil ) :

4/6/2014

Zona climatica

-12

Zona eoliana

in localitate

8.0

Adincimea pinzei de apa freatica

7.00
W/mc

Coef. Etaj E

1.000 W/mp

CM
154.24

1.00

denumire / destinatie camera

denumire element constructie

T inter. C
Rc
aprox. exact Temp ext. a peret. -12 -12 -12 -12 -12 -12 -12 -12 -12 -12 -12 -12 0.70 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

24
W
155.70 0.00 0.00 0.00 0.00 123.67 0.00 0.00 93.31 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 163.33 0.00 0.00 0.00 0.00 H sol i fer./usi 0.00 0.060 0.060 0.060 0.060 0.00 0.060 0.060 0.060 0.00 0.060 0.060

Necesar termic total

m elem. de constr. 1.038 1.200 1.200 1.200 1.200 1.038 1.200 1.200 1.200 1.038 1.200 1.200 1.000 1.200 1.200 1.000 1.200 1.200 1.000 1.200 1.000 1.200 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 denumire element constructie

1,889
h l
Supraf. de Supraf. Totala calcul

61.70
Temp ext. a peret. -12 -12 -12 -12 -12 -12 -12 -12 -12 -12 -12 -12 0.70 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 10 10 10 10 10 -12 -12

L
3.50

h l
2.50

Supraf. de Supraf. Totala calcul

L
3.50

Rc
aprox. B
T. Bun T. Bun T. Bun T. Bun

W
155.70 0.00 0.00 0.00 0.00 155.70 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 593.39 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

H sol i fer./usi 0.00 0.060 0.060 0.060 0.060 0.00 0.060 0.060 0.060 0.00 0.060 0.060

Lvitral.
8.75 0.00 0.00 0.00 0.00 8.75 0.00 0.00 1.80 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 12.25 0.00 0.00 0.00 0.00 8.75 0.00 0.00 0.00 0.00 6.95 0.00 0.00 6.70 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 12.25

Lvitral.
8.75 0.00 0.00 0.00 0.00 8.75 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 12.25 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 8.75 0.00 0.00 0.00 0.00 8.75 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 12.25 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

exact

m elem. de constr. 1.038 1.200 1.200 1.200 1.200 1.038 1.200 1.200 1.200 1.038 1.200 1.200 1.000 1.200 1.200 1.000 1.200 1.200 1.000 1.200 1.000 1.200 1.038 1.038 1.038 1.038 1.038 1.200 1.200

perete 1
fereastra 1 fereastra 2 fereastra 3 usa

B
T. Bun
T. Bun T. Bun T. Bun

perete 2
fereastra 1 fereastra 2 fereastra 3 usa

2.50

perete 3
fereastra 1 fereastra 2 usa

3.50

2.50

B
T. Bun T. Bun T. Bun

perete 4
fereastra 1 fereastra 2 usa

3.50

2.50 1.20

B
T. Bun T. Bun T. Bun

2.00

0.90 2.50

perete 5
fereastra usa

B
T. Bun T. Bun

perete 6
fereastra usa

2.50

B
T. Bun T. Bun

perete 7
usa usa

2.50 2.00

S
T. Slab
T. Slab

perete 8
usa usa

2.50

S
T. Slab T. Slab

0.090 0.090

0.090 0.090

perete 9
usa usa

2.50

S
T. Slab T. Slab

0.70

perete 10
usa usa

2.50

S
T. Slab T. Slab

0.70

0.090 0.090

0.090 0.090

perete 11
usa

2.50

S
T. Slab

0.70

perete 12
usa

2.50

S
T. Slab

0.70

0.090

0.090

perete 13
usa

2.50

S
T. Slab

0.70

perete 14
usa

2.50

S
T. Slab

0.70

0.090 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

0.090 12.25

podea 1
podea 2 podea 3 podea 4 podea 5

3.50

3.50

P1
P1 P1 P1 P1

tavan 1
tavan 2 tavan 3 tavan 4 tavan 5
fereastra 1 fereastra 2

3.50 0.00 0.00 0.00 0.00

3.50 0.00 0.00 0.00 0.00

T1
T1 T1 T1 T1
T. Bun T. Bun

0.060 0.060

Aveti mai jos o serie de marimi si valorile lor, conform SR 1907, asa cum le utilizeaza si acest program. O parte provin din pag. Culise, o parte sint rezultatul unor formule de calcul, iar o alta parte sint constante ce pot fi introduse de operator. Atentie sa nu stergeti din greseala vreo formula. Cei care au cunostinte in domeniu isi pot adapta si mai bine calculele la experienta si nevoile lor, ca si in pagina Culise. Iar cei care se pricep mai putin, aveti grija ce date introduceti aici ! Modificati DOAR daca : 1. sinteti sigur pe ceea ce faceti, sau 2. doriti doar sa vedeti cum afecteaza modificarea unei valori rezultatul final, dupa care dati un "UNDO" = Ctrl+Z.

Punct Cardinal

Est
0.000 1.49 8.900

Ao Rm Ac
Adaosuri

1.089

AT Ap Rp Abc R bc Abcj

59.50 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

mediu
ms ns V 3/4

1.20 0.50 1.40 16.00

A usi ext. n-nr.desch. Qu

1.80 0 0

Qi1 Qi2
L rosturi

320 252 6.70 1.20 1,011

V - volumul camerei

30.63

alege destinatia camerei:

aer
Cp

QS QT QT*adaosuri QT*ad.+Qi

0.00
1,441 1,569 1,889

nao

camere de locuit 0.00022

Modul de stabilire al gradului de izolatie al peretilor exteriori sau planseelor --

orientativ!
Grad izolare

Material component

Grosime ( cm )

Strat izolator

Grosime ( cm )

beton simplu / armat

10

vata minerala

20

FB
3.6577

Rezistenta termica corectata, reala ( R c ) =

Pe cei cu adevarat interesati ii invit sa-si calculeze si mai exact rezistenta termica a peretilor sau a planseelor, cu ajutorul tabelului din dreapta ( col. T-W). De asemenea, pt. cei care nu stiu, aveti si mai in dreapta o serie de definitii ( K, R, ), precum si o serie de formule de calcul simplificate din acest domeniu. Nota : programul face calculele pierderilor de caldura conform formulelor din SR 1907, care sint mult mai "stufoase" !

Tabel

Definitii

Formule

Pentru PODEA si TAVAN, s-a luat in calcul o placa de beton de 15 cm grosime + un eventual strat izolator de 5 sau 10 cm (vezi mai jos): Pt . acest program, .

PODEA izolata inseamna :

1. pe interior, in sapa, un strat de polistiren extrudat de 5 cm 2. pe exterior, placare cu polistiren expandat de 5 cm, cu sau fara gips-carton. Valabil daca sub camera aveti o alta incapere in care aveti acces, si careia de fapt ii izolati tavanul ( beci la casa, sau casa scarilor la bloc etc).

TAVAN izolat inseamna :

1. pe interior, sub tavan, un strat de polistiren expandat (sau vata minerala) de 10 cm, cu sau fara gips-carton. 2. pe exterior, placare cu polistiren de 10 cm grosime. Valabil daca deasupra camerei aveti o alta incapere in care aveti acces, si careia de fapt ii izolati podeaua (pod la casa etc).

Evident, aceste valori ale grosimii stratului izolator reprezinta un minimum necesar. Pt detalii, vezi tabelul din aceasta pagina, celulele AF27:AL47 !!!
9 10

Tip constructiv fereastra - orientativ.

Geam simplu geam cu o singura foaie de sticla obisnuita, timplarie lemn.

K 5.00

R 0.200

Geam dublu 1 Geam dublu 2 Termopan slab Termopan bun Termopan foarte bun

geam cu sticla obisnuita, cu 2 foi de 4.00 sticla, timplarie lemn. geam cu sticla obisnuita, cu 1 + 2 foi 3.30 de sticla, timplarie lemn.
geam termopan, 2 foi de sticla, fara Low E, fara gaz inert, cu timplarie AL, lemn statificat sau PVC cu 3 camere.

0.250 0.303

2.10

0.476

geam termopan, 2 foi de sticla, Low E, gaz inert, timplarie AL cu rupere punte 1.20 termica, lemn stratificat sau PVC cu 3-4 camere. geam termopan, 3 foi de sticla, Low E, gaz inert, timplarie AL cu rupere punte 0.80 termica, lemn stratificat sau PVC cu 5-6 camere.

0.833

1.250

Daca intilniti materiale de constructie care nu apar in tabel, le puteti scrie mai jos, astfel incit sa le puteti folosi la calcul:
Denumire, tip, caracteristici, producator EPS grafitat (AF Plus; Dalmatina) B C D E F G H I J

0.027 0.3 0.5 0.7 0.9 1.1 1.3 1.5 1.7 1.9

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Calculul exact al rezistentei termice teoretice / reale (corectate) a unui perete sau planseu, in functie de straturile care il compun :
Material component aer interior tencuial var plci de ipsos 1100 kg/m3 folie polietilena 0.2 mm vat mineral tip 70 Caramida termoeficienta cu goluri verticale Porotherm30 BCA Ytong tencuial var-ciment EPS grafitat (AF Plus; Dalmatina) mortar ciment aer exterior

d cm !
--1.00 0.00 0.00 0.00 30.00 0.00 0.00 10.00 0.50 ---

W/mK 8.000 0.700 0.410 100.000 0.045 0.208 0.110 0.870 0.027 0.930 24.000

41.50
coeficient punti termice : rezistenta termica corectata : nivelul gradului de izolare :

Exemplu de calcul al pierderilor de caldura care au loc printr-un perete (sau mai multi, vezi cel. W27 W28) ca cel setat mai sus, si corespondentul acestora in W/m cub si W/m patrat, pt. o camera cu dimensiunile si ferestrele de mai jos : ( datele scrise cu rosu pot fi modificate de utilizator ) Lungimea camerei Latimea camerei Inaltimea camerei Suprafata camerei Volumul camerei Suprafata peretilor exteriori, cu tot cu ferestre / usi Suprafata totala a ferestrelor / usilor spre exterior Coeficientul de transfer termic ( K ) al ferestrelor / usilor spre exterior Temperatura interioara Temperatura exterioara Pierderile de caldura prin peretii propriu-zisi (doar prin zidarie) Pierderile de caldura prin ferestrele / usile spre exterior Pierderea TOTALA de caldura : Pierderea de caldura raportata la volumul camerei Pierderea de caldura raportata la suprafata camerei 4.00 4.00 2.50 16.00 40.00 10.00 3.00 1.50 20 -21 71.75 184.50 256.25 6.41 16.02 m m m mp mc mp mp W/mpK C C W W W W / mc W / mp

Formula simplificata de calcul a pierderilor de caldura printr-un perete cu / fara geam este : Q = [ 1 / ( R perete din calcul tabel * coeficient punti termice ) ] * (suprafata perete - suprafata geam) * ( T interioara - T exterioara ) + K geam * suprafata geam * ( T interioara - T exterioara )

/ reale (corectate) le care il compun :

R = d/
m2K/W 0.1250 0.0143 0.0000 0.0000 0.0000 1.4430 0.0000 0.0000 3.7037 0.0054 0.0420

5.3334 0.75 4.0000

col. H/T

au mai multi, vezi cel. W27 W/m patrat, pt. o camera cu pereti ext. 1.00

Procent din total pierderi de caldura : 28% 72%

vezi si Formule

D E F I N I T I I de BAZA:
termic ( notata si U ).

Capacitatea de izolare termica a unui element de constructie (de ex. perete exterior, acoperis, pardoseala, etc.) este exprimata

K=

coeficientul de tranfer termic : reprezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh (watti ora) transmisa printr-un mp de
diferenta de 1 grad C intre interior si exterior. Nivelul de conductivitate termica a unui material este exprimat prin

= coeficient de conducti

= (coeficientul de) conductivitate termica a unui material : reprezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh care trece pr grosime de 1 m, in timp de o ora, la o diferenta de 1 grad C intre cele 2 suprafete ale mater

efectiva calcul

= valoarea teoretica a conductivitatii termice a unui material; se calculeaza in laborator de catre producatorii de materialul in stare perfect uscata; de obicei este valoarea care apare pe eticheta produsulu = valoarea reala, folosita in calcule, a conductivitatii termice a unui material; este mai mare decit normale de exploatare ale materialelor.

efectiva si tin

Capacitatea unui element de constructie de a se opune transferului de caldura prin masa lui este exprimata de materialului respectiv, si este inversul lui

= rezisten

K . Depinde de grosimea materialului analizat. Cu ajutorul lui se pot compara propriet elemente de constructie eterogene cu grosimi diferite si cu conductivitati termice diferit

Rc

(notata si R' ) = rezistenta termica corectata, reala, a materialului respectiv = rezistenta termica teoretica termice.

n prezent, valorile propuse in constructii, ale gradului de protecie termic Rc , pt. asigurarea unui confort termic s termica prin pierderile de caldura sunt mrite mai mult, conform C107/1 modific REZISTENTA TERMICA CORECTATA MINIMA Rc (min) cladiri de locuit:
Nr. Elementul de constructie

pt elementele de constructie ale unei

1. Pereti exteriori (exclusiv suprafetele vitrate, inclusiv peretii adiacenti rosturilor deschise) 2. Tamplarie exterioara 3 Plansee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri 4. Plansee peste subsoluri neincalzite si pivnite 5. Pereti adiacenti rosturilor inchise 6. Plansee care delimiteaza cladirea la partea inferioara, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere etc.) 7. Placi pe sol (peste CTS) 8. Placi la partea inferioara a demisolurilor sau a subsolurilor incalzite (sub CTS) 9. Pereti exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la subsolurile incalzite

Punti termice = zona / zone in structura (compozitia) unui element de constructie care "strica" omogenitatea

mare, respectiv o rezistenta termica mai mica decit restul elementului de constru

Punti termice = zona / zone in structura (compozitia) unui element de constructie care "strica" omogenitatea

mare, respectiv o rezistenta termica mai mica decit restul elementului de constru

Exemple de situatii in care exista punti termice la peretii exteriori :

1* buiandrug din beton la ferestre sau usi, la un zid confectionat din materiale de constructie cu o mai buna rezistenta termica dec 2* rosturi mai mari intre caramizi, sau "umplute" neglijent cu mortar: cu goluri etc. 3* perete / zone de perete realizate din resturi ( bucati de BCA, caramida etc.), deci cu rosturi mai dese si mai mari decit in

4* izolatie termica realizata neglijent. Ex.: placi de polistiren intre care exista spatii pe lateral; zone de vata minerala "turtita"; plac circula aerul de la o placa la alta etc. 5* finisari neglijente ale izolatiei termice in diferite zone : la ferestre, usi, colturi de zid etc. 6* materiale de constructie (BCA, caramizi, vata etc) depozitate si / sau folosite mult timp in conditii improprii (mai ales um proprietatile termoizolante.

7* izolatie proasta a usilor / ferestrelor in faza de montare : spuma poliuretanica (prea) putina sau prost / neglijent amplasata (s 8* stilpii de sustinere din beton neizolati termic de la colturile cladirii.

9* caramizi cu goluri verticale ... amplasate orizontal, pe directia interior - exterior ( caz "penal" - vezi poza de la articolul 10* ETC.

exterior, acoperis, pardoseala, etc.) este exprimata de valoarea

= coeficient de transfer

mic

( notata si U ).

primata in Wh (watti ora) transmisa printr-un mp de element de constructie timp de o ora la o grad C intre interior si exterior.

rial este exprimat prin

= coeficient de conductivitate termica.

cantitatea de caldura exprimata in Wh care trece printr-o suprafata de 1mp, a unui material cu o erenta de 1 grad C intre cele 2 suprafete ale materialului.

se calculeaza in laborator de catre producatorii de materiale de constructii, la 10 grade C si cu icei este valoarea care apare pe eticheta produsului finit.

a unui material; este mai mare decit e exploatare ale materialelor.

efectiva si tine cont de umiditatea naturala in conditiile

ura prin masa lui este exprimata de

= rezistenta termica ( sau rezistivitatea termica ) a

ului analizat. Cu ajutorul lui se pot compara proprietatile termoizolatoare ale unor materiale sau cu grosimi diferite si cu conductivitati termice diferite.

rialului respectiv = rezistenta termica teoretica (din tabele) x coeficientul datorat puntilor termice.

mic Rc , pt. asigurarea unui confort termic sporit si pt. reducerea risipei de energie sunt mrite mai mult, conform C107/1 modificat: pt elementele de constructie ale unei dupa 1 ianuarie 2011
Rc(minim)
[m2K/W]

dupa 1 ianuarie 1998 Rc(minim)

[m2K/W]

inainte de 1 ianuarie 1998 Rc(minim)

[m2K/W]

r deschise)

1.80 0.77 5.00 2.90 1.10 4.50 4.50 4.80 2.90

1.40 0.50 3.00 1.65 1.10 4.50 4.50 4.80 2.40

1.20 0.40 2.00 1.10 0.90 3.00 3.00 4.20 2.00

douri, ganguri de trecere etc.)

S)

nt de constructie care "strica" omogenitatea lui, avind o conductivitate termica mai mai mica decit restul elementului de constructie dat.

nt de constructie care "strica" omogenitatea lui, avind o conductivitate termica mai mai mica decit restul elementului de constructie dat.

de constructie cu o mai buna rezistenta termica decit betonul (din BCA, de exemplu)

a etc.), deci cu rosturi mai dese si mai mari decit in cazul bucatilor "standard".

patii pe lateral; zone de vata minerala "turtita"; placi de polistiren pe sub care poate la o placa la alta etc. diferite zone : la ferestre, usi, colturi de zid etc. folosite mult timp in conditii improprii (mai ales umezeala), ceea ce le altereaza e termoizolante.

nica (prea) putina sau prost / neglijent amplasata (strat prea subtire, cu goluri etc) ior - exterior ( caz "penal" - vezi poza de la articolul "Asa NU" de pe blog !)

F O R M U L E simplificate :

Q
fluxul termic (W)

K
coeficientul de transfer termic

S
suprafata perete ( m2 )

= Tint. - Text.

diferenta de temp. : interior minus exterior

K
coeficientul de transfer termic

Rc
inversul rezistentei termice corectate, reale

; R

teoretica

d c
d = grosime material

rezistenta termica teoretica

c = conductivitate termica de calcul, reala

teoretica

( R1 + R2 + +Rn ) + 0,167
R1, R2, Rn = rezistenta termica a stratului 1, 2, n din care e alcatuit peretele 0,167 = rezistenta termica insumata a straturilor de aer de pe cele 2 suprafate ale peretelui.

rezistenta termica totala a peretelui, teoretica

Rc
rezistenta termica corectata, reala, a peretelui

= R teoretica

calculat cu coeficient de corectie datorat prezentei valorile din eventualelor punti termice tabele

n f = T T
t1/t2 75/65

t 1 / t2

75/65

T T

t1/t2 75/65

caldura degajata de un radiator la temperaturile de tur / retur t1 / t2 si la o oarecare temp. t interior unde :

caldura degajata n = exponent termic, dat de de un radiator la producatorii de radiatoare, care temperaturile de difera, pt. fiecare model de tur / retur 75 / 65 radiator, cu inaltimea lui. Are valori si la o oarecare cuprinse intre 1,1 si 1,5 , insa temp. t interior poate fi aproximat linistit la valoarea de 1,30.

f = un factor de corectie. Unii producatori de radiatoare ofera tabele cu valorile lui f, in functie de temp. de tur /retur /interior, si cu valori ale lui n calculate de ei.

t1/t2

t1 + t2
2

interior

Exemple :

75/65

75 + 65

20

50

T T T

75/65

= = =

2 50 + 40 2 90 + 70 2

1.3

20 20

= = =
1.3

50 25 60
0.4061

50/40

90/70

20

50/40

25 50

0.5

Deci un radiator, care la temp. de tur / retur de 75 / 65 si la o temp. a camerei t interior de 20 C, degaja 1000 W, atunci la temp. de tur / retur de 50 / 40 si la o temp. a camerei t interior tot de 20 C, va degaja doar 406 W, adica aprox. 40 %. De aceea, in acest caz, trebuie ales un radiator cu o dimensiune mult mai mare, care la 75/65 sa ofere (1000 / 0,4061) = 2,463 W, iar la 50 / 40 tot acei 1000 W initiali, necesari camerei.

M-am hotarit sa dau o tenta de "open source" acestui program, prezentind modul de calcul si oferind po

care se pricepe sa modifice anumite date utilizate de "program", pt. obtinerea unor rezultate adaptate experie - valorile scrise cu rosu pot fi modificate ! 1.

Date referitoare la izolatia peretilor exteriori si interiori, a tavanului si podelei, precum si a suprafetelor vitrate : valorile rezis clasificarea gradului de izolatie a peretilor exteriori, a tavanului, a podelei si a suprafetelor vitrate, precum si valorile de calc calcularea pierderilor de caldura. Pt. geamuri, valorile coeficientul de infiltratie " i ". clasificarea gradului de izolare : valorile rezist. termice minim ( R ) pt. fiecare nivel : maxim valoarea de calcul a rezistentei termice ( R c ) pt. peretii exteriori : FS 0.30 0.60 0.35 0.26 S 0.61 1.00 0.70 0.53 S-M 1.01 1.50 1.10 0.83 M 1.51 2.10 1.60 1.20 M-B 2.11 2.70 2.20 1.65 B 2.71 3.40 2.80 2.10

Pt. peretii interiori am folosit o valoare de calcul a rezistentei termice corectate Rc de :

valoarea de calcul a rezistentei termice ( R c ) pt. TAVAN :

T1 0.30

T2 0.30

T3 2.10

T4 0.30

T5 2.10

T6 0.30

valoarea de calcul a rezistentei termice ( R c ) pt. PODEA :

P1 0.30

P2 0.30

P3 1.20

P4 0.30

P5 1.20

P6 0.40

tip fereastra coeficienti K coeficienti R coeficienti

G.Simplu 5.00 0.20 0.170

G.Dublu1 4.00 0.25 0.140

G.Dublu2 3.30 0.30 0.110

T. Slab 2.10 0.48 0.090

T. Bun 1.20 0.83 0.060

2. Adaosul pt. orientarea camerei : un procent cu care se mareste sau se micsoreaza QT = fluxul termic prin transmisie, al intreg Punct Cardinal coeficienti * Nord 5.00 Sud -5.00 Est 0.00 Vest 0.00 N-E 5.00 N-V 5.00 S-E -5.00 S-V -5.00

3. Temperaturile exterioare de calcul pt. tavan cu pod sau fara, izolat sau neizolat, si pt. podea cu beci, in functie de zona climat

Tavan : valoarea temp. exterioare de calcul C : Podea : valoarea temp. exterioare de calcul C :

T1 10 P1 20

T2 -8 P2 11

T3 -8 P3 11

T4 -2 P4 -12

T5 -2 P5 -12

T6 -12 P6 11

T7 -12 P7 11

In cazul unui acoperis izolat termic al podului, temp. de calcul creste, fata de temp. din tabelul de mai sus, cu :

4. Valorile Ac = adaosul pt. compensarea efectului suprafetelor reci, in functie de Rm = rezistenta termica medie a incaperii = C Rm Ac 0.60 16.20 0.70 14.25 0.80 12.30 1.00 11.00 1.20 9.70 1.40 8.90 1.60 8.35 1.80 7.75 2.00 7.45 2.30 7.00 2.60 6.60

Daca valoarea calculata a Rm difera de valorile de mai sus, se va alege Ac care corespunde valorii imediat inferioare a Rm. se va alege valoarea de la 0,8 ( adica Ac = 12,30 ), iar daca Rm este 4,5, atunci se va alege Ac = 5,75, corespunzato

Daca valoarea calculata a Rm difera de valorile de mai sus, se va alege Ac care corespunde valorii imediat inferioare a Rm. se va alege valoarea de la 0,8 ( adica Ac = 12,30 ), iar daca Rm este 4,5, atunci se va alege Ac = 5,75, corespunzato

5. Viteza de calcul a vintului, in functie de zona eoliana a cladirii si de amplasamentul acesteia, in localitate sau inafara localitatii Zona eoliana I II III IV in localitate inafara localitatii

Acestea sint valabile pt. nivelurile 1 - 12 ale cladirilor, si pina la altitudine

v
8.0 5.0 4.5 4.0

v
16.00 8.55 7.45 6.35

v
10.0 7.0 6.0 4.0

v
21.54 13.39 10.90 6.35

6.

Rezistenta termica specifica a benzii de contur, Rbc, pt. o grosime a fundatiei de 45 cm, in functie de adincimea de ingropar adincimea pinzei de apa freatica ( H ). Folosita la calcularea Qs = pierderile de caldura prin sol. H(m) 10 6 8 4,5 - 7 7 - 9 9 - 10 0.645 0.574 0.530 0.430 0.398 0.377 0.380 0.347 0.327

4 0 - 4,5 0.0 0.768 1.0 0.490 2.0 0.448 ^ valori SR h (m)

<-- valori SR <-- valori program 0 - 0,5 0,5-1,5 1,5 -

7. Valorile recomandate pt. nao = numarul de schimburi de aer necesar in incapere in conditii de confort fiziologic : destinatia incaperii camere de locuit bucatarii bai scoli, crese, spitale

nao (m3/s)/m3

nao (m3/h)/m3 0.00022 0.792 0.00033 1.190 0.00028 1.000 nao*Vol. = 0,007*Nr. Persoane

8. Valorile unor constante, utilizate de program : Notare Valoare CM 1.00 E 1.000 m podea 1.000 m per. ext. 1.038 m tavan 1.038 m geam 1.200

9. "Factorul de supradimensionare" = o nascocire pur personala, adresata celor care NU se pot abtine sa nu supradimensioneze precis ar face calculele, se tot intreaba "N-o fi prea putin ?" :) . Reprezinta procentul ( % ) cu care se doreste marirea necesar de valoarea rezultata din calcule facute de acest program. Bineinteles, valoarea implicita este zero, insa o puteti modifica aici : %

10. O harta a Romaniei, cu impartirea pe zone CLIMATICE :

- 12 C cu verde = zona I

- 15 C cu galben = zona II

- 18 C cu albastru = zona III

cu maro = zona IV

11. De asemenea, o harta cu impartirea Romaniei pe zone EOLIENE :

am, prezentind modul de calcul si oferind posibilitatea utilizatorului pt. obtinerea unor rezultate adaptate experientei si preferintelor sale.

ei, precum si a suprafetelor vitrate : valorile rezistentei termice dupa care se face i a suprafetelor vitrate, precum si valorile de calcul pt. fiecare treapta, folosite pt. eamuri, valorile coeficientul de infiltratie " i ". FB Pt. peretii exteriori 3.41 10.00 - valorile scrise cu rosu pot fi modificate. 3.50 --> valoarea propusa ( din tabel ) pt. calculul rezistentei termice, pt. fiecare nivel. 2.63 --> valoarea de calcul corectata, REALA, obtinuta astfel : valoarea propusa mai sus x coeficientul de mai jos: 0.700
Coeficientul general care ia in calcul existenta puntilor termice din pereti; scade valoarea reala a rezistentei termice calculate.

T7 2.10

0.75 P7 1.20

T. Bun 1.20 0.83 0.060

T.f. bun 0.80 1.25 0.030

eaza QT = fluxul termic prin transmisie, al intregii camere.

at, si pt. podea cu beci, in functie de zona climatica setata :

I -12 -8 11

Zona climatica setata II III IV -15 -18 -21 -11 -13 -16 10 9 8 6 grade C.

Temp. ext. aferenta zonei Temp. in pod neizolat Temp. sol/beci NEincalzit

emp. din tabelul de mai sus, cu :

e Rm = rezistenta termica medie a incaperii = CM*AT*(tint-text) / QT 3.00 6.40 3.50 6.00 4.00 5.75 5.00 5.50 6.00 5.25 8.00 5.00 10.00 4.80

are corespunde valorii imediat inferioare a Rm. De ex., daca Rm este 0,9, 4,5, atunci se va alege Ac = 5,75, corespunzatoare lui Rm = 4,00.

are corespunde valorii imediat inferioare a Rm. De ex., daca Rm este 0,9, 4,5, atunci se va alege Ac = 5,75, corespunzatoare lui Rm = 4,00.

entul acesteia, in localitate sau inafara localitatii :

nivelurile 1 - 12 ale cladirilor, si pina la altitudinea de 1.100 m.

ei de 45 cm, in functie de adincimea de ingropare a pardoselii ( h ) si de calcularea Qs = pierderile de caldura prin sol.

ere in conditii de confort fiziologic :

m geam 1.200

m per. int. 1.000

care NU se pot abtine sa nu supradimensioneze radiatoarele si care, oricit de centul ( % ) cu care se doreste marirea necesarului termic al fiecarei camere, fata

- 21 C cu maro = zona IV