Tema 5: Etica in solutionarae conflictelor 1) Bazele conceptuale.

Tipurile conflictelor si corelatia cu comunicarea; 2) Cauzele aparitiei conflictelor; 3) Dinamica procesului conflictual; 4) Mo alitati e solutionare a conflictelor; 5) !e"uli e solutionare constructi#a a conflictelor; $1$ Conflictul reprezinta o neintele"ere intre oua sau mai multe persoane. %otiunea e conflict se refera atit la conflictul cu efecte ne"ati#e cit si la conflictul poziti# &pro ucti#). Conflictul poziti# influenteaza la : a) Testarea i eilor ; ') (timularea eciziilor si impie icarea luarii pripite e ecizii; c) !i icarea ni#elului e intele"ere a pro'lemelor; ) (timularea interesului ) "in irii si a calitatii eciziilor; Conflictul poate e*ista la ni#el intrapersonal si interpersonal) intre "rupe) la ni#elul or"anizatiilor)institutiilor care urmaresc o'iecti#e iferite) apara #alori iferite) au interese opuse. E*ista o strinsa corelatie intre conflict si comunicare un e comunicarea este eterminanta si uce la izol#area conflictelor. (e pot tra"e urmatoarele concluzii: 1. %umai prin comunicare partile in conflict pot etermina o solutie care sa tina cont e o'iecti#ele am'elor parti. 2. E*ista posi'ilitatea ca incertitu inea nesi"uranta si informatia am"ena "enerata e o comunicare efectuoasa poate sa fie cauza aparitiei unui conflict; 3. +pelarea la comunicarea poziti#a ) ascultarea empatica pot coon uce la sta'ilirea unei 'aze comune e iscutii interese la impartasirea in comun a unor #alori. 4. Deoarece iferentele intre sistemele e #alori in uc iferente intre perceptii) acestea pot constitui o sursa e conflicte.

5. Comunicarea precisa re uce iferentele perceptuale si sca e in acest mo posi'ilitatea e aparitie a conflictului. $2$ ,rincipalele cauze ale conflictelor sunt: $ -pinii iferite pri#in o'iecti#ele or"anizationale prioritare; $ .ipsa e comunicare sau un tip e comunicare efectuoasa) incompleta care are rept consecinte anumite neintele"eri. /iecare actiune si orice tip e acti#itate se construieste pe tot ce inseamna comunicare) lim'a0 interelatioanal. $ Diferente in mo ul e percepere sau in sistemul e #alori . Ma0oritatea conflictelor apar in cauza mo ului iferit in care oamenii percep si isi reprezinta realitatea sau mo alitatile in care intele" si isi e*ercita puterile. $ ,uncte e #e ere iferite asupra meto elor folosite. Desi oo'iecti#ele sunt comune e multe ori "rupul si in i#izii manifesta opinii iferite pri#in mo ul e in eplinire a acestora . $ Competitia pentru suprematie. (e manifesta atunci cin o presoana incearca sa intreaca sau sa eclipseze o alta persoana pentru a promo#a sau pentru a o'tine o pozitie influenta in ca rul aceleiasi or"anizatii . $ +"resi#itatea si incapatinarea unor mem'ri ai or"anizatiei) etc. $3$ Conflictul e#olueaza trecin prin 5 etape care se intrepatrun : 1. 11. +paritia sursei "eneratoare e conflict si conturarea conflictului care este ascuns un e#a si apoi iz'ucneste. ,erceperea pe cai iferite a conflictului . Etapa conflictului perceput este caracterizata e aparitia unor componente emotionale &lucratorii inccep sa se simta tensionati)) iar in cazului conflictului poziti# se simte entuziasm) a'itiozitate si sunt "ata e pornire la actiuni. E*terioritatea clara a unor semne caracteristice starii e conflict. +#em conflictul simtit) personalizat a#in caracteristici specifice)

111.

manifestare efensi#a si a"resi#a) moralul este cazut si se pune accent pe actiuni nepro ucti#e; 12. Manifestarea unor actiuni esc3ise menita sa esc3i a conflictul. Conflictul manifestat este comportarea o'ser#a'ila si poate lua calea fie a luptei esc3ise ce #a uce spre in#in"atori si in#ins) fie poate sa sta'ileasca o'iecti#e comune. +paritia consecintelor si ale actiunilor intreprinse.

2.

E*ista 3 forme e inter#entie in situatiile e conflict manifestat: 1. ne"ocierea 4 care are ca scop atin"erea unei intele"eri intre partile conflictuale 2. me ierea 4 forma e inter#entie in care se implica a 3 parte in iscutii cu scopul e a a0un"e la o ecizie pentru am'ele parti. + 3 parte are ca scop prom#area e*plicarea interpretarea punctelor e #e ere a am'elor parti pentru a fi intelese corect) este ne"ocierea unui compromis intre am'ele parti. 3. +r'itra0 4 consta in au ierea si efinirea pro'lemei conflictuale e catre o persoana e specialitate e o autoritate si actioneaza ca un 0u ecator si are puterea e ecizie $4$

............................................................................................................... 5. 1ncre ere si propriile emersuri tre'uie sa fie transparente; 6. 7ocul cinstit 4 tre'uie sa e*iste re"uli comune) este ne#oie e cooperare si incre ere ca sa e*iste 0oc cinstit; 8. Empatie sa simti ceea ce simte altul) presupune atitu ine si escopera interesul) iar escoperin u$le #or fi luate in seama propriile actiuni; 9. +specetele comune 4 aca sunt recunoscute e am'ele parti #a a#ea loc o apropiere fata e con#in"erile si #alorile celuilalt . 1:. Ec3ili'rarea intereselor si conflictelor 4 este cin se ez#olta o noua relatie intre partile implicate in conflict;

Comportament conflicrual tipic si alternati#ele Mi0loace e presiune $ 1i atac pe ceilalti $ Ca ne"ocierile ca o competitie $ +#em e la inceputul conflictului o sin"ura opinie e neclintit $ 1mi rezum opiniile la #arianta ;< ori ori $ 1ncerc sa$i fac pe ceilalti sa renunte la cererea lor $ 1i supun presiunilor mele pe ceilalti alternati#e $ Ma ocup e solutionarea pro'lemei $ 2a ne"ocierile ca o cale comuna e solutionare a pro'lemei $ (unt esc3is la ar"umente ce m$ar putea con#in"e $ 1ncep sa i entific interesele celorlalti $ ,ropun optiuni ) #ariante $ 1ncerc sa$i con#in" pe ceilalti cu ar"umente repte si ofer posi'ilitati e compensare

Eseu:<conflictul la locul meu e munca este 'un pentru ca a0uta la...< Doar la simplu auz al cu#intului conflict fiecare persoana este cuprinsa e fiori) frica) temeri ca acesta #a cauza incomo itati celor in 0ur

si #a mentine situatie tensionata in ca rul colecti#ului e munca. 1n marea ma0oritate a cazurilor conflictul nu e in cele mai placute lucruri care s$ar putea intimpla unei persoane) eoarece in epen enta e ra acinile acestuia) el poate sa pro#oace o stare e ner#ozitate si iritare pe parcursul intre"ii zile precum si a unei perioa e mai in elun"ate. 1n cazul nostru as #rea sa #or'im espre efectele 'enefice ale unui conflict la locul e munca) care este partea poziti#a a lucrurilor si ce ne poate in#ata acestea in urma. /iecare conflict us pina la capat atra"e upa sine e ucerea unor concluzii) unor in#ataminte care #or fi e folos pe #iitor fiecarei parti conflictuante. Toto ata o parte poziti#a aparuta in urma unui conflict ar fi efectuarea unei ale"eri perfecte pentru o oarecare situatie) fiin pre ispuse mai multe alternati#e. ,e urma acestei ale"eri are e cisti"at oar an"a0atorul eoarece #a fi facuta ale"erea cea mai potri#ita. Datorita conflictului aparut la locul e munca) an"a0atorul poate intele"e mult mai 'ine pro'lemele ce persista in ca rul personalului si ar putea sa se inlature mai eficient. =n conflict este ai oma unei testari pentru mana"erul entitatii) eoarece acesta este responsa'il pentru 'unastarea an"a0atilor sai si tre'uie sa ieie ecizia ce nu #a crea un nou conflict an"a0ator$ an"a0at. Con ucatorul tre'uie sa rezol#e conflictul si ca urmare el tre'uie sa se con uca e urmoatoarele cu#inte: =n om estept #a "asi iesire in situatie) iar un om intelept nu #a permite aparitia acesteia. Conflictul nu este into teauna poziti# eaceea in orice siruatie tre'uie e "asit un compromis care ar preintimpina aparitia unui conflict) insa aca acest compromis nu este "asit nu tre'uie e lasat 'alta situatia eoarece acesta poate sa creasca si sa iz'ucneasca cu o intensitate e*trem e mare ) iar efectele ecestuia nu #or fi eloc placute.

%e"ruta Dorina

2$ 1 1.
exist dousprezece surse de gafe interculturale: tabuurile, statutul femeii n raport cu brbatul, maniera de a arta respectul, percepia spaiului i timpului, eticheta n afaceri, mesajele

nonverbale, limba i translatorul, mbrcmintea, argumentaia i puterea de convingere, mediul politic i religios, prejudecile i importana acordat cuvntului scris.

2.

Tipul semantic i asintactic este caracterizat de faptul c semnele sunt nfiri diferite ale aceleiai semnificaii. Este o cultur orientat spre cuvnt. Ceva este expresia a altceva. Bi lia este expresia divinitii. Ta loul lumii este atemporal. !n acest caz ar tre ui s avem gri" mare la cuvintele pe care le pronunm pentru c planul expresiei este similar cu cel al coninutului. #noarea este expresia material a cinstei$ iar faima nu are nici o valoare n acest tip de cultur.

3. $ +paritia sursei "eneratoare e conflict si conturarea conflictului care este ascuns un e#a si apoi iz'ucneste. $ ,erceperea pe cai iferite a conflictului . Etapa conflictului perceput este caracterizata e aparitia unor componente emotionale $ E*terioritatea clara a unor semne caracteristice starii e conflict. +#em conflictul simtit) $ Manifestarea unor actiuni esc3ise menita sa esc3i a conflictul. $ +paritia consecintelor si ale actiunilor intreprinse. 4. :
Mesajul. &1)Este semnifica>ia &informa>ia) ?tirea) i eea etc.) e*pe iat@ e emi>@tor) transmis@ pe canal) primit@ ?i inte"rat@ e receptor; &2)Mesa0ul este me ia) eoarece ;me ia mo eleaz@ ?i controleaz@ imensiunea ?i forma asocierii ?i ac>iunii umane<CAn semnifica>ia este co ificat@ Bn cu#inte) mesa0ul este #er'al ?i comunicarea #er'al@; cAn semnifica>ia este punctat@ prin altce#a ecAt prin cu#inte) mesa0ul ?i comunicarea sunt non$ #er'ale. Media. Me ia sau canalul este suportul ?i calea pe care se transport@ ?i se istri'uie mesa0ul. C3iar ?i Bn ca rul celei mai 'anale con#ersa>ii inter#in ou@) trei sau c3iar mai multe canale: #or'im ?i ascult@m &canal #ocal ?i au iti#)) arunc@m pri#iri ?i facem "esturi &canal #izual)) atin"em mAinile &canal tactil) etc.

5. . zona intim % &'() cm *. zona personal % () '+** cm ,. zona social % +** % ,)& cm (. zona pu lic % peste ,)& cm.

-'.. +....

*. cultura este perceput ca un sistem de valori, idei i atitudini prin care omul sau grupuri sociale i interpreteaz experiena istoric 3. ,rincipalele cauze ale conflictelor sunt: $ $ Opinii diferite pri#in o'iecti#ele or"anizationale prioritare; Lipsa de comunicare sau un tip e comunicare efectuoasa) incompleta care are rept consecinte anumite neintele"eri. /iecare actiune si orice tip e acti#itate se construieste pe tot ce inseamna comunicare) lim'a0 interelatioanal. Diferente in modul de percepere sau in sistemul de valori . Ma0oritatea conflictelor apar in cauza mo ului iferit in care oamenii percep si isi reprezinta realitatea sau mo alitatile in care intele" si isi e*ercita puterile. Puncte de vedere diferite asupra meto elor folosite. Desi oo'iecti#ele sunt comune e multe ori "rupul si in i#izii manifesta opinii iferite pri#in mo ul e in eplinire a acestora . Competitia pentru suprematie. (e manifesta atunci cin o presoana incearca sa intreaca sau sa eclipseze o alta persoana pentru a promo#a sau pentru a o'tine o pozitie influenta in ca rul aceleiasi or"anizatii . Agresivitatea si incapatinarea unor mem'ri ai or"anizatiei) etc.

4. : Incredere si propriile emersuri tre'uie sa fie transparente; Jocul cinstit 4 tre'uie sa e*iste re"uli comune) este ne#oie e cooperare si incre ere ca sa e*iste 0oc cinstit; Empatie sa simti ceea ce simte altul) presupune atitu ine si escopera interesul) iar escoperin u$le #or fi luate in seama propriile actiuni; Aspecetele comune 4 aca sunt recunoscute e am'ele parti #a a#ea loc o apropiere fata e con#in"erile si #alorile celuilalt 5. $

:$ lim'a0ul #er'al) a
unei lim'i;

ic@ "raiul articulat ?i Bn>elesurile transmise cu a0utorul cu#intelor

lim'a0ul para#er'al sau paralim'a0ul) a ic@ Bn>elesurile e incolo e cu#inte) 'azate pe rostiri #ocale) ar nu #er'ale. Tipurile e paralim'a0 i entificate cel mai a esea sunt: intona>ia &intona>ie Bn c3eie 0oas@ sau Bnalt@) cum ar fi iscurs lent) cum ar fi 'as sau soprano); ritmul &frec#en>a ?i re"ularitatea sunetului) cum ar fi iscurs lent) enun>are ezitant@ sau iscurs rapi ); #olum &intensitatea sunetului) e la ?oapt@ la >ip@t). $ lim'a0ul trupului) a ic@ Bntre"ul comple* e stimuli ?i semnale transmise prin postur@) fizionomie) mimic@) "estic@) pri#ire ?i istan>e

2$ 111

1.Comunicarea prin obiecte $ implic@ utilizarea o'iectelor materiale) precum Bm'r@c@minte) mo'il@ ?i ar3itectur@ Bn scopul transmiterii #oluntare sau in#oluntare a unor mesa0e. Mo ul Bn care cine#a i?i aran0eaz@) ecoreaz@ sau mo'ileaz@ 'iroul prezint@ o u'l@ importan>@ in punct e #e ere comunica>ional: pe e o parte reprezint@ o component@ a comunic@rii intrapersonale $ mo ul Bn care o persoan@ B?i amena0eaz@ spa>iul e lucru este acela care Bi asi"ur@ un anumit confort Bn anumite con i>ii ate; 2. pe e alt@ parte) acest spa>iu poate transmite informa>ii rele#ante espre respecti#a persoan@
1.

2. gomotul. ,arazi>ii) pertur'a>iile ?i z"omotul e fon reprezint@ factori e alterare a

comunic@rii. Ei istorsioneaz@ mesa0ul ?i afecteaz@ me ia) Bmpie icAn receptarea fi el@ a mesa0ului e c@tre estinatar Bn forma Bn care a fost e*pe iat e emi>@tor ,arazi>ii 4 semnele ?i semnalele care interfereaz@ cu mesa0ul ?i me ia 4 pot fi clasifica>i) Bn raport cu natura lor) Bn trei mari cate"orii: parazi>i e natur@ fizic@ 4 interfereaz@ ?i se al@tur@ sau suprapun transmisiei fizice a mesa0ului: z"omotul str@zii) un "eam trAntit) telefonul efect etc.; parazi>i e natur@ psi3olo"ic@ 4 interfereaz@ ?i se amestec@ cu mesa0ul oar Bn plan mintal) con ucAn la erori e percep>ie care >in e su'iect) e cultur@) e pre0u ec@>i sau e e*perien>ele anterioare; parazi>i e natur@ semantic@ 4 inter#in atorit@ iferen>elor e lim'a0 e*istente Bntre #or'itor ?i ascult@tor) nefiin acela?i lucru cAn oi oameni spun acelea?i cu#inte) BntrucAt fiecare intre ei poate atri'ui cu#intelor sensuri iferite. ,arazi>ii sunt ine#ita'ili Bn procesul comunic@rii) ei putAn fi iminua>i sau atenua>i) ar nicio at@ elimina>i Bn totalitate.

3. Mi0loace e presiune $ 1i atac pe ceilalti $ Ca ne"ocierile ca o competitie $ +#em e la inceputul conflictului o sin"ura opinie e neclintit $ 1mi rezum opiniile la #arianta ;< ori ori $ 1ncerc sa$i fac pe ceilalti sa renunte la cererea lor alternati#e $ Ma ocup e solutionarea pro'lemei $ 2a ne"ocierile ca o cale comuna e solutionare a pro'lemei $ (unt esc3is la ar"umente ce m$ar putea con#in"e $ 1ncep sa i entific interesele celorlalti $ ,ropun optiuni ) #ariante

$ 1i supun presiunilor mele pe ceilalti

$ 1ncerc sa$i con#in" pe ceilalti cu ar"umente repte si ofer posi'ilitati e compensare

4.conflictul poziti#... ).semantic i sintactic$ este organizat din perspectiva principiilor unificatoare dintre semn i sintax. /umea este o succesiune de fapte reale. Ea este ceea ce spuneam mai sus '' un text$ nu un cuvnt. Culturile se amestec$ apare o mixur de coduri$ lim a"e$ sim oluri$ o mozaicare a culturii$ cu alte cuvinte. 0stzi nu mai ascultm muzica proprie culturii din care facem parte$ ci dimpotriv ne atrage ceea ce este com inaia unei serii de elemente venite din diferite culturi.

-' .+. comunicarea cinetic$ prin micri ale corpului$ cum ar fi: poziia corpului$ gesturi$ expresii ale feei$ privirea etc.
2. emi>@tor$receptorul) lim'a0ul ?i co ul) competen>a) mesa0ul) me ia) z"omotul) efectele ?i r@spunsul.

,. Incredere si propriile demersuri tre

uie sa fie transparente1 Jocul cinstit 4 tre'uie sa e*iste re"uli comune) este ne#oie e cooperare si incre ere ca sa e*iste 0oc cinstit; Empatie sa simti ceea ce simte altul) presupune atitu ine si escopera interesul) iar escoperin u$le #or fi luate in seama propriile actiuni; Aspecetele comune 4 aca sunt recunoscute e am'ele parti #a a#ea loc o apropiere fata e con#in"erile si #alorile celuilalt . Echilibrarea intereselor si conflictelor 4 este cin se ez#olta o noua relatie intre partile implicate in conflict; 4.Tipul asemantic ?i asintactic e*prim@ momente e criz@ istoric@. 2alorificat este tot ceea ce >ine e realitate) nu e sim'olic. (inceritatea este una intre #alorile supreme. .i'ertatea presupune eli'erarea e semn) e con#en>ii. 1luminismul este e*emplul e*celent pentru acest tip cultural

5.cra#ata ca

ou) ima"ini ce sim'olizeaza raul) cifra 13

2$ 2 +. Tipul asemantic i sintactic de cultur este interesat de organizarea intern i de centralizarea sistemului. 2eci accentul cade pe suprafa$ nu pe profunzime$ pe funcional$ pe instrumental. !n acest caz$ ntregul este mai important dect partea. 3rogresul nseamn creterea organicitii. 4orii$ martirii sunt mai preuii dect cei vii. *. !n momentul n care discut doi reprezentani din culturi diferite$ se formeaz o arie comun$ care poate fi numit 5a treia cultur6

0cesta este momentul n care cele dou culturi se tamponeaz$ practic una de alta. -alorile n cultura a treia sunt preluate att din cultura 0 ct i din cultura B. 3articipanii la a treia cultur se vor nelege unii pe alii mai uor$ pentru c au acea zon comun$ care i unete. 4ai putem numi acest tip de cultur su cultur. Cel mai un exemplu pentru cultura a treia este cultura de tip familial$ unde copilul este reprezentatul a dou culturi: spre exemplu$ mama este romnc$ iar tatl este evreu$ etc. 4entalul unui reprezentant al culturii a treia este flexi il din punct de vedere cognitiv$ realist n ce privete valorile i atitudinile culturale1 oamenii de acest tip sunt sensi ili din punct de vedere cultural i empatici. 3. negocierea 4 care are ca scop atin"erea unei intele"eri intre partile conflictuale medierea 4 forma e inter#entie in care se implica a 3 parte in iscutii cu scopul e a a0un"e la o ecizie pentru am'ele parti. + 3 parte are ca scop prom#area e*plicarea interpretarea punctelor e #e ere a am'elor parti pentru a fi intelese corect) este ne"ocierea unui compromis intre am'ele parti. Arbitraj consta in au ierea si efinirea pro'lemei conflictuale e catre o persoana e specialitate e o autoritate si actioneaza ca un 0u ecator si are puterea e ecizie 4. :Comunicarea intrapersonal@ 4 reprezint@ ialo"ul cu sine al fiin>ei umane ?i este necesar@ ?i important@ pentru ec3ili'rul psi3ic ?i emo>ional. Cn comunicarea intrapersonal@) interlocutorii aparent in iscerna'ili sunt instan>e iferite ale propriei personalit@>i. +ici e*ist@ loc pentru conflicte interioare sau pentru in ucerea Bn eroare a propriei con?tiin>e) prin falsificarea realit@>ii percepute e c@tre in i#i . De cele mai multe ori) Bns@) ez'aterile interioare sunt creati#e ?i 'inef@c@toare. Comunicarea interpersonal@ 4 constituie rela>ia ; e la om la om< ?i ;Bntre patru oc3i< ce ia na?tere Bn ialo"ul e*clusi# intre oi interlocutori. Comunicarea interpersonal@ poate satisface ne#oia e afec>iune ?i e recunoa?tere a #alorii personale) ar ?i e ne#oia e a controla) a omina sau a impune altuia #oin>a proprie) e a$l con uce sau m@car e a$l influen>a Bntr$un fel sau altul. +cest tip e comunicare ne a0ut@ s@$i cunoa?tem pe semeni no?tri ?i) prin ei) s@ ne cunoa?tem pe noi Bn?ine) o"lin i>i Bn ima"inea altora espre noi

!.Comunicarea prin intermediul culorilor. Culoarea)

incolo e percep>ia ?i tr@irea ei afecti#@) este ?i o o"lin @ a personalit@>ii noastre) influen>An astfel mo ul Bn care se comunic@. DAn irea creatoare poate fi optim@ Bntr$o Bnc@pere cu mult ro?u) iar cea e reflectare a i eilor Bntr$o camer@ cu mult #er e) iar #i?iniul este consi erat a fi culoarea intelectual@. Culorile str@lucitoare sunt alese e oamenii e ac>iune) comunicati#i) e*tro#erti>i) iar cele pale e timizi) intro#erti>i. (emnifica>ia culorilor este iferit@ Bn i#erse culturi. ,entru europeni) ne"ru este culoarea triste>ii) Bn timp ce aceste st@ri sunt e*primate la 0aponezi ?i c3inezi prin al'. -' -. +. : componente cognitive 7cunotine$ opinii81 componente axiologice 7valori81 componente normative 7norme$ o iceiuri$ moravuri$ ta u'uri$ legi81 componente sim olice 7semne$ sim oluri$ lim a$ gesturile8.

2. Comunicarea este fie un proces prin care o informaie este transmis de un emitor unui receptor, fie o relaie interuman prin care dou sau mai multe persoane se pot nelege. procesului este deplasarea$ transferul sau transmiterea informaiei de la un participant la cellalt

,. :
Comunicarea e "rup 4 se refer@ la comunicarea Bntr$un antura0 intim) Bn interiorul ec3ipei) al familiei sau Bntr$un cerc restrAns e persoane. Cn interiorul ec3ipei) al or"aniza>iei restrAnse) Bn "eneral) Bn micile colecti#it@>i umane) in i#i ul B?i petrece mare parte in #ia>a sa social@ ?i profesional@. +ici se Bmp@rt@?esc cuno?tin>e ?i e*perien>e personale) se rezol#@ pro'leme) se ez#olt@ i ei ?i se iau ecizii importante) fie c@ este #or'a e un consiliu e a ministra>ie) un cole"iu e re ac>ie) un comitet irector) o ec3ip@ e #Anz@ri) un "rup e 'rainstormin") fie oar cercul e prieteni Bn care ne 'em cafeaua. 1mportant este faptul ca "rupul s@ nu se supun@ unor Bn"r@ iri ma0ore e orice natur@. Comunicarea pu'lic@ 4 Bn principiu) orice "en e cu#Antare) e*punere sau prezentare sus>inut@ e c@tre o persoan@ irect Bn fa>a unui au itoriu este o form@ e iscurs pu'lic sau comunicare pu'lic@. Cn aceast@ cate"orie intr@ conferin>a) ple oaria a#ocatului) cursurile ?i prele"erile) prezent@rile e rapoarte ?i @ri e seam@) comunic@rile ?tiin>ifice) prezentarea #Anz@rilor) lu@rile e cu#Ant Bn ?e in>e etc. Este tipul e comunicare care s$a 'ucurat e cea mai mare aten>ie e$ a lun"ul timpului) BncepAn cu retorica antic@) o'iecti#ul s@u nefiin ) e cele mai multe ori) transmiterea e informa>ii) ci cA?ti"area pu'licului. Con#in"erea inclu e) Bn sens lar") ?i manipularea sau constrAn"erea) Bn tentati#a e a influen>a opiniile ?i ac>iunile pu'licului. Comunicarea e mas@ 4 const@ Bn pro ucerea ?i ifuzarea mesa0elor scrise) #or'ite) #izuale sau au io#izual e c@tre un sistem me iatic institu>ionalizat c@tre un pu'lic #ariat ?i numeros. Ea cuprin e o mare #arietate e forme &carte) pres@ scris@) au io#izual)) ar toate sunt impersonale ?i caracterizate printr$un r@spuns BntArziat) sla' ?i incomplet in partea pu'licului care recep>ioneaz@ mesa0ele. +nsam'lul e mi0loace ?i te3nici e comunicare e mas@ este cuprins Bn formula "eneric@ e ;mass$me ia<. 4)5 $ se mai repeat la 23 si la 2 2