Citizen Kane

Orson Weelles (1915-1985) este unul dintre cei mai importanti regizori ai tuturor timpurilor. Este cunoscut pentru filme ca ,,Stigmatul aului!(1958), ,,"ertites et mensonges!(19#$), ,,%r.&r'adin!(1955) si cel mai important film al sau ,,(itizen )ane! (19*1). &cesta este cunoscut pentru "ocea sa unica din radio, filme si pentru contri+utia sa in dez"oltarea unor noi te,nici in imaginea de film si sunet. -n film classic, sofisticat si inno"ator, ,,(itizen )ane!, este pro+a+il cel mai faimos si cel mai contro"ersat film, cu multe scene remarca+ile si ino"atii in monta. si sunet. /esi filmul lui Orson Weelles nu a fost un succes comercial in momentul lansarii sale, filmul a primit laudele criticilor din acea perioada. -nii critici sustin ca miscarile de aparat din primele scene ale filmului sunt similare cu cele din filmul lui &lfred 0itc,ooc', ,, e+ecca!(19*1). 2rimele imagini ale filmului sunt misterioase, sinistre datorita faptului ca intunericul predomina, iar sunetul creaza si mai mult suspans. Weells a decis ca in fiecare cadru de inceput, castelul sa fie plasat in dreapta sus a cadrului, cu lumina aprinsa la una din ferestre. Scena se muta in interiorul castelului, iar in cadru apar fulgi de nea. 3e dam seama ce este de fapt o scena din interiorul unil glo+ de cristal, glo+ tinut de o mana +atrana. &cesta scena ne

sugereaza ca indi"idual()ane) isi tine in palma amintirea trecutului, copilaria. Singurul moment fericit din "iata lui )ane reprezinta copilaria acestuia, atunci cand era un copil o+isnuit, fara +ani si responsa+ilitati. /omnul 4erstein afirma ca (,arles 5oster )ane a fost un om care a a"ut totul si a pierdut totul, traind ultimile zile din "iata singur in giganticul sau conac. (u"antul pronuntat de )ane inainte ca acesta sa moara, este intriga operei iar .urnalistul 6,omson se anga.eaza in deslusirea acestui mister de"enit peste noapte cele+ru. 7ntroducerea in su+iectul filmului este facuta printr-o serie de stiri aparute in ziare despre "iata magnatului, iar apoi apar flas,+ac'-uri din "iata lui )ane. &cesta este caracterizat de unii ,ca fiind communist, de altii fascist, dar )ane insusi afirma ca este si "a fi un cetatean american(patriot). 7n"estigatiile ziaristului 6,omson ne dez"aluie sec"ente din "iata lui (,arles, care se maturizeaza, iar la 85 de ani primeste in posesie intreaga a"ere. /ecizia lui (,arles este de a de"eni un ziarist, fara sa ofere importanta campurilor de petrol, minelor de aur si liniile de transporturi transtlntice. Se casatoreste cu nepoata "iitorului presedinte al &mericii, isi sporeste din ce in ce mai multa putere, dar in acelasi timp nu mai da importanta lucrurilor cu ade"arat importante. 9a prima intalnire cu Suzane, (,arles a gasit in aceasta un refugiu in fata de lumii cotidiene. Ea nu l-a recunoscut

cine este cu ade"arat, dar l-a placut, acest lucru il face pe (,arles )ane sa se indragosteasca de ea. 2unctul culminant se desfasoara in momentul in care )ane este santa.at de ri"alul sau politic :ett;s. /upa cum spunea si amicul sau 9eland, )ane a incercat intotdeauna sa demonstreze ca e correct si ca este mai presus decat ceilalti, din acest punct de "edere. )ane nu s-a lasat santa.at, iar scandalul cu el si Suzane i-au scazut popularitatea si sansa de a mai candida ca gu"ernator "reodata. 7n sec"enta in care Suzane s-a despartit de )ane, acesta si-a dez"aluit latura cat se poate de umana, paraseste incaperea trist si cu oc,ii inlacrimati, traindu-si "iata in singuratate. 5ilmul ,,(itizen )ane! reprezinta un pas inainte in dez"oltarea te,nicii cinematografice, datorita faptului ca ino"atiile in imagine, monta. si sunet au depasit pentru acea perioada orice asteptari. (ea mai importanta ino"atie a filmului este folosirea in ma.oritatea scenelor, a adancimii campului "isual. &ceasta te,nica a.uta spectatorii sa "ada clar intreaga imagine, indifferent daca o+iectele din cadru sunt aproape sau departe. 7n acest mod spectatorii sunt li+eri sa pri"easca pe suprafata intregului cadru, creind o senzatie de realism. -n e<emplu rele"ant in folosirea te,nicii adancimii campului este cele+ra scena in care Suzane &le<andra incearca sa se sinucida. 2a,arul cu lingurita si sticluta cu medicament sunt la fel de focusate cum este si usa pe care intra )ane impreuna cu un +ar+at. &cest lucru a fost posi+il datorita faptului ca scena a fost filmata de doua ori, prima data camera a focusat pa,arul si sticluta, iar a doua oara

camera a focusat usa pe care a intrat )ane, primul cadru fiind lipit de al doilea. -na din te,nicile de po"estire folosite in film a fost cea a restrangerii prin monta. a timpului si a spatiului, facand trecerea de la copilarie la maturitate. /e asemenea Orson Weelles a fost si pionerul unor noi te,nici de efecte speciale prin care a reusit sa e<prime ce sia dorit intr-un mod a"anta.os. /e e<emplu scena de la Opera, cand camera urca foarte mult deasupra scenei pentru a scoate in e"identa aprecierea muncitorilor. 2entru a crea acest effect a fost folosita o perdea pentru a masca ta"anul incaperii, camera continuand sa filmeze pe acea perdea. (a si coloana sonora, filmul a fost un ade"arat progres in domeniu, e"identiind imaginea si a.utand spectatorul sa perceapa unele sim+oluri artistice. Weelles isi com+ina e<perienta din domeniul radioului si a sunetului cu cea a regiei pentru a crea filmului ,,(itizen )ane! o coloana sonora comple<a, acoperind aproape intreaga durata a filmului. 2entru a e"identia sunetul ca si creator de senzatii, Orson Weeles dez"olta o noua te,nica cunoscuta su+ numele ,,lig,tning-mi<!. Weeles dez"olta aceasta te,nica reusind astfel sa creeze legaturi comple<e prin monta. intre piese muzicale, creind o naratiune muzicala continua. -n e<emplu rele"ant este trecerea de la scena plecarii micului (,arles din casa parintilor, la scena cand desface un cadou ,,%err; (ristmas!, la scena ,,and a 0app; 3e= >ear! (15 ani mai tarziu). 7n acest caz sunetul este cel care creeaza naratiunea si nu imaginea.

eusita filmului de a fi in top, cu o coloana Sonora impeca+ila este datorata si cola+orarii lui Weelles cu prietenul sau apropiat 4ernard 0ermann. &cesta din urma a redat filmului o noua perspecti"a prin e<perienta sa "asta in domeniul radioului si a compozitiei musicale. ,,(itizen )ane?? a fost este si "a fi un film de referinta in istoria cinematografiei mondiale datorita faptului ca a sc,im+at idei si mentalitati in lumea cinefililor.