Problemele securitatii din cadrul agendei PEV Obiectivele PEV si Caucazul de Sud Includerea Caucazului de Sud in PEV este

legata de faptul ca securitatea este una dintre cele mai importante probleme mentionate in agenda PEV. Elaborarea i dezvoltarea PEV a fost cu siguran afectat de evenimentele tragice din anii 1990 i evenimentele ulterioare care au marcat nceputul noului secol. Numeroasele rzboaie din fosta Iugoslavie au demonstrat limitele impactului politic al UE, mai ales ca a avut loc pe continentul european. Mai mult dect att, evenimentele din 11 septembrie 2001, cele 39 de operaiuni militare ale NATO n Afganistan i, mai trziu, invazia i ocuparea Irakului au consolidat importana securitii globale pe agenda comunitii internaionale, inclusiv a Uniunii Europeane. Este clar c obiectivele PEV se concentreze asupra securitii Uniunii . Ideile de promovare a stabilitii i prosperitii , consolidarea relaiilor bazate pe valori comune i evitarea unor linii de divizare ar trebui s fie luate n considerare pentru a servi un singur scop, care este garantarea securitii Uniunii - o securitate care ar include de vecinii apropiai , vecinii mai indepartati. Este de remarcat faptul c lansarea i dezvoltarea PEV a avut loc n paralel cu SES (Strategia Europeana de Securitate) iniiat n 2003 i care intenioneaz s-i exprime rolul Uniunii ca un juctor important in ceea ce priveste securitatea global, mai ales n vecintatea sa. Legtura dintre PEV i SES este evidenta n cazul regiunii Caucazul de Sud, n cazul n care Documentul PEV de strategie se refera direct la SES n ceea ce proiveste includerea Georgiei, Armeniei i Azerbaidjanului n cadrul politicii. Legturile dintre aceste dou politici sunt clare de la introducerea Documentului de strategie al PEV , care prevede n mod explicit c noua politica " va sprijini , de asemenea, eforturile de realizare a obiectivelor Strategiei Europene de Securitate" . Sarcina UE este de a avea o anumit contribuie a stabilitii i a bunei guvernri n vecintatea imediat i " de a promova un inel de state bine guvernate la est de Uniunea European i la graniele cu Marea Mediteran , cu care ne putem bucura de relaii strnse i de cooperare . " Avnd n vedere aceast prevedere n ceea ce privete vecintatea Uniunii , este evident c acest lucru nu este intamplator , deoarece toate regiunile acoperite de PEV se confrunt cu probleme serioase de securitatea. n special, cele mai multe conflicte aparute dupa destrmarea Uniunii Sovietice au avut loc n Caucazul de Sud. Trebuie remarcat faptul c acestea au aprut mai ales din cauza liniilor frontierelor trasate ntre republicile sovietice de la la nceputul secolului al XX-lea. n timp ce conflictele armate din Osetia de Sud i Abhazia au fost considerate drept conflicte intern n Georgia , Conflictului din Nagorno - Karabah este de fapt ntre Armenia i Azerbaidjan. Acest conflict este cel care face cooperarea regional , practic, imposibil . Toate aceste conflicte au fost considerate a fi " ngheate " , pn la rzboiul dintre Rusia i Georgia din august 2008 care demonstrat caracterul exploziv al Osetiei de Sud. Dei au existat negocieri in

ceea ce priveste statutul acestor teritorii n diferite cadre internaionale de peste un deceniu, nici o parte implicata nu a fost pregtita pentru compromisuri serioase. Din cauza reticenei UE de a aborda problemele acestei regiuni n deceniul precedent, n momentul n care au loc aceste conflicte UE a acordat putina atentie, dar acesta a fost limitat la asistena umanitar. n timp ce msurile iniiale au fost mai degrab necoordonate, numirea Reprezentantului Special a avut ca scop coordonarea activitilor Uniunii n regiune i dezvoltarea unei politici cuprinztoare. Mandatul Reprezentantului Special s-a schimbat treptat de la prima numire. Iniial, aceasta includea activiti care contribuiau la prevenirea conflictelor i aducerea regiunii la pace. n prezent, acesta include asisten n crearea condiiilor necesare progresului n solutionarea conflictelor, precum i contribuind la soluionarea conflictelor.

Razboiul din august 2008 Dup cum s-a menionat mai sus, deteriorarea relaiilor dintre Rusia i Georgia a avut ecou n Abhazia i Osetia de Sud. Prezenta militara rusa in Abhazia si doborarea unui avion georgian, precum si incidentele armate din Osetia de Sud din iulie pana la inceputul lunii august au lasat in urma morti si raniti. In data de 7 august 2008, un oficial militar georgian a anuntat ca Tiblisi a decis restabilirea ordinii constitutionale in Osetia de Sud. Dupa o noapte de ofensive militare la scara larga au avut ca rezultat inaintarea rapida a fortelor georgiene, in acelas timp si fortele rusesti s-au angrenat in conflict. Rusia a justificat interventia, acuzand Georgia de genocid impotriva poporului osetian si e dreptul sau sa-si apere cetatenii. n zilele urmtoare, unitile ruse au scufundat mai multe nave n portul georgian Poti, i au aruncat n aer un pod de cale ferat vital care leag Tbilisi de vestul rii. Pe plan international s-a vrut incheierea conflictelor, dar UE a fost cea care a avut rolul de mediere intre cele doua parti. Astfel, medierea a fost facuta de ctre preedintele Consiliului UE, Nicolas Sarkozy cared a inaintat un document prin care cerea ncetarea a focului n ase locuri la data de 12 august. Aceasta interventie diplomatica realizata de Presedintele UE a aratat ca alaturi de o conducere dinamica, UE poate juca un rol foarte important in ceea ce priveste politica din regiune. In aceste conditii UE a suspendat orice semnare a unui acord cu Rusia pana cand aceasta nu isi retrage toate trupele de pe teritoriul georgian. Observatorii UE au parasit zona de Sud dupa ce trupele rusesti au plecat in octombrie 2008. Intervenia sa diplomatic a demonstrat n mod clar importana Caucazul de Sud pentru UE , n special de la nceputul anului 1990 . n acelai timp, evenimentele din august 2008 au dovedit c PEV nu a fost suficient pentru a garanta securitatea UE i a vecinilor.

Asteptatile de la PEV

PEV a marcat o nou etap n dezvoltarea relaiilor dintre UE si rile din Caucazul de Sud. Asteptarile celor doua parti sunt diferite. In timp ce Ue cauta in mare parte siguranta, asteptarile tarilor caucaziene sunt marete. In special, aceste tari ar fi dispuse sa adere la UE, chiar sa devina membre ale aceste Uniuni. Aceasta integrare in UE ar fi posibila doar daca partenerii estici ar reusi sa-si stabileasca independenta fata de Rusia. Asteptarile in ceea ce priveste calitatea de membru au fost respinse de includerea acestor tari in cadrul PEV. Cu toate acestea, PEV a fost elaborat pentru a oferi un scenariu in ceea ce priveste un viitor mai bun, cu anumite caracteristici menite sa aduca aceste tari cat mai aproape de Uniunea Europeana, atat politic, cat si economic. Cel mai important si contradictoriu element este pozitiv conditionat si imprumutat din experienta extinderii. Unul dintre principalele dezavantaje ale politicii a fost problema credibilitii in ceea ce priveste stimuleme oferite. Aceste stimulente nu au fost definite cu precizie, nu a fost clar ce a vrut Uniunea sa ofere prin miza in cadrul pietei interne sau totul cu exceptia institutiile, sau orice ar insemna asta. Singurul aspect clar a fost excluderea perspectivei unei aderari. Un alt element al PEV, acesta fiind principiul proprietatii comune, a fost introdus prin documentul de stategie al PEV. Se presupune ca UE nu ar impune prioritati si conditii partenerilor sai. In unele cazuri apar si unele contradictii. Se poate concluziona c , prin adugarea de principiillor implicrii comune i diferenierii, UE a ncercat s adapteze politica de preaderare a PEV ct mai mult posibil. Cu toate acestea, aceste principii nu stau bine cu principiul de baza al conditionalitatii imprumutate din experienta extinderii. Pe de alta parte, cea mai mare nemultumire vine in general de la faptul ca in oferta nu le-a fost propus statutul de membru.