FUNCTII CONTINUE

FUNCTII CONTINUE INTR-UN PUNCT

Definitie ! Fie o multime si o functie continua in punctul daca pentru orice sir avem . Exemplu ! Functia deoarece pentru cu

Spunem ca , cu

este

este continua in avem : .

Pentru , puncul de acumulare al multimii capata urmatoarea formulare echivalenta:

, definitie enuntata

Observatii ! 1. In comparatie cu definitia limitei intr-un punct ,definitia continuitatii intr-un punct renunta la conditia , deoarece este definite in si proprietatea o au si sirurile pentru care o parte din termeni sunt egali cu ; 2. Definitia continuitatii este satisfacuta automated punctele isolate ale domeniului de definitie.Intr-adevar, daca este punct izolat, singurele siruri din tind catre sunt sirurile constant si intrucat ,rezulta ca este continua in . Orice functie este continua in orice punct izolat al domeniului de definitie. Teorema ! numai daca Teorema ! | . Fie , Fie si . Functia este continua in punctual astfel incat pentru sa rezulte . Functia astfel incat pentru daca si .

este continua in daca si numai daca | cu | sa avem |

Probleme rezolvate ! 1. Daca ), atunci exista o vecinatate pentru orice . Solutie : Notam exista 2. . si presupunem astfel incat Sa se arate ca functia [ ] . Alegang vecinatatea , adica ( . este continua in ) , este continua in si a punctului astfel incat (respectiv (respectiv )

Solutie : Fie Trebuie gasit astfel incat | | | rezulte | . Cum | [ ] implica [ ] ) , din conditia | | adica Daca astfel incat este continua in [ . , se spune ca este discontinua in . ] cu | | [ || ] cu | | | | | | sa | (deoarece . Deci | ,

, rezulta ca |

nu este continua in punctual

FUNCTII CONTINUE PE O MULTIME

Definitie ! Se spune ca o functie este continua pe o multime daca este continua in fiecare punct .Daca o functie este continua pe tot domeniul de definitie ,se spune mai simplu ca este continua Observatie ! Functiile elementare (polinomiale,rationale,functia radical,functia exponentiala,functia logaritmica,funtia putere,functiile trigonometrice , functii trigonometrice inverse) sunt continue in orice punct din domeniul lor de definitie. O functie interval , este continua pe daca graficul sau este intrerupt pe .Daca domeniul de definitie al lui nu este un interval , aceasta interpretare geometrica nu este corecta sis pre exemplu functia este continua si are graficul interrupt. Problema rezolvata ! 1. Sa se determine punctele de continuitate ale functiei : { Solutie : Cum consideram si sirul arbitrar Daca elementele sirului sunt rationale ,atunci Daca elementele sirului sunt irationale , atunci Functia este continua in daca si numai daca sau Cum solutiile acestei ecuatii sunt { }, deduce ca functia admite trei puncte de continuitate si anume elementele multimii { }.

CONTINUITATE LA STANGA SI CONTINUITATE LA DREAPTA

Definitie !

Fie si (respective pentru

un punct de acumulare pentru multimea ).

daca

Spunem ca este continua la stanga (respective la dreapta ) in punctul (respective ). )

] , atunci continuitatea functiei in punctul (respectiv Observatie ! Daca [ este echivalenta cu continuitatea la dreapta in (respective la stanga in punctul ). Teorema ! Fie si Functia este continua in punctul Problema rezolvata ! 1. { Se considera functia : } . si sa se studieze continuitatea sa . un punct de acumulare (bilateral) pentru daca si numai daca . .

Sa se expliciteze functia Solutie ! Pentru | | Pentru

si si

. . Deci

, iar

{ } { Problema continuitatii in punctele domeniului de definitie al functiei . Daca , atunci : si

nu se pune deoarece nu apartin

este continua ca fiind functie este continua ca fiind functie rationala.

{ }, atunci rationala. Daca Ramane sa mai stabilim continuitatea in

Deci

este punct de discontinuitate al functiei . este continua pe { }.

Astfel s-a ajuns la concluzia ca

DISCONTINUITATEA DE SPETA I SI SPETA II

Definitie !

Fie un punct de discontinuitate pentru functia . Daca limitele laterale in punctul exista si sunt finite , se spune ca este un punct de
discontinuitate de speta I. Orice punct de discontinuitatecare nu este de speta I se spune ca este de speta a II-a. Exemplu ! functiei { Punctul este un punct de discontinuitate,de speta a II-a,al

, deoarece

JEAN GASTON DARBOUX

Date biografice ! Nascut: 14 august 1842 la Nimes, Gard, Languedoc, Franta Decedat: 23 februarie 1917 la Paris, Franta Gaston Darboux a urmat liceul la Nimes si apoi liceul la Montpellier. In 1861 a intrat la Scoala Politehnica si apoi la Scoala Normala Superioara. Pe cand era student marele sau talent pentru matematica a devenit evident pentru cei din jurul sau. In timp ce inca era la Scoala Normala Superioara, si pe cand inca era student, a publicat prima sa lucrare stiintifica despre suprafetele ortogonale. Darboux a studiat lucrarile matematicienilor Lam, Dupin si Bonnet cu privire la sistemele ortogonale de suprafete. Darboux a generalizat rezultatele lui Kummer dand un sistem definit de o singura ecuatie cu multe proprietati interesante. A anuntat rezultatele la Academia de Stiinte pe data de 1 august 1864, si in aceeasi zi Moutard a anuntat ca si el a descoprit acelasi sistem. Aceste rezultate au fost incluse in teza sa de doctorat intitulata Sur les surfaces orthogonales pentru care i s-a acordat doctoratul in 1866. Darboux a fost desemnat la Colegiul Frantei pentru anul academic 1866-1867, atunci a invatat la Lyce Louis le Grand (unde a invatat si Galois) intre anii 1867 si 1872. In 1872 a fost desemnat la Ecole Normale Suprieure unde a invatat pana in 1881. Din 1873 pana in 1878 a fost suplinitorul lui Liouville la catedra mecanicilor rationale la Sorbona. Apoi, in 1878 a devenit suplinitorul lui Chasles la catedra geometriei de nivel inalt, de asemenea la Sorbona. Doi ani mai tarziu Chasles a murit si Darboux l-a inlocuit la catedra geometriei de nivel inalt, tinand aceasta catedra pana la moartea sa. A fost decan al Facultatii de Stiinte din 1889 pana in 1903. Darboux a avut importante contributii in geometria diferentiala si in analiza. D J Struik scrie: spiritul lui Darboux poate fi gasit in lucrarile lui Elie Cartan..

Bazandu-se pe rezultatele clasice ale lui Monge, Gauss, si Dupin, Darboux s-a folosit din plin, in propria sa maniera, de rezultatele colegilor sai Bertrand, Bonnet, Ribaucour, si altii. Darboux este acum cel mai bine cunoscut datorita integralei Darboux ce a luat numele acestuia. Aceasta integrala a fost introdusa intr-o lucrare cu privire la ecuatiile diferentiale de ordinul doi, lucrare scrisa in 1870. In 1875 si-a mutat atentia asupra integralei lui Riemann, definind suma superioara si cea inferioara si a definit o functie ca fiind integrabila daca diferenta dintre suma Darboux superioara si cea inferiora tinde spre zero. In 1873 Darboux a scris o lucrare despre ciclide si intre 1887 si 1896 a creeat patru volume despre geometria infinitesimala care a inclus majoritatea lucrarilor sale anterioare find denumita Leons sur la thorie gnral des surfaces et les applications gomtriques du calcul infinitsimal. Inclusa in volumul patru al lucrarilor sale este si discutia unei suprafete care se roteste pe o alta. In particular a studiat configuratia geometrica generata de puncte si linii aflate pe suprafata de rotatie. Eisenhart spune despre aceasta lucrare[7]: Dovezile sale geometrice ale teoremelor privitoare la suprafete care se rotesc... sunt atat de pure pe cat tot atat de simple si frumoase. Darboux a mai studiat problema gasirii celei mai scurte cai dintre doua puncte de pe o suprafata. Studii in aceasta arie au mai fost facute si de Zermelo si de Kneser. Succesul in cercetari al lui Darboux este discutat de catre Eisenhart[7]: Abilitatea lui Darboux a fost bazata pe o rara combinatie a imaginatiei geometrice si a puterii analitice. Nu a simpatizat pe cei ce au folosit doar rationamentul geometric in atacarea problemelor de geometrie, nici pe cei care considerau ca este cu siguranta eficace sa se lege strict de procesul analitic. ... stralucite sunt reducerile sale de la variate probleme de geometrie la baza analitica comuna, si solutiile lor si dezvoltarea dintr-un singur punct de vedere. Totusi Darboux a fost recunoscut ca un profesor exceptional, scriitor si administrator. Eisenhart scrie[7]: Scrierile sale poseda nu numai continut ci si final singular si stil rafinat. In prezentarea rezultatelor forma de expunere a fost studiata meticulos. Puterile variate ale lui Darboux combinate cu personalitatea sa au facut din el un mare profesor, avand pe langa el totdeauna un grup de studenti abili. In comun cu Monge nu a fost multumit cu descoperiri, dar a simtit ca este la fel de important sa aiba proprii sai discipoli. Darboux este cunoscut pentru o mai larga gama de matematici decat cele descrise mai sus. Struik scrie[1]: Darboux a facut deasemenea cercetari in teoria functiilor, algebra, cinematica si dinamica. Aprecierea sa de catre istoria stiintelor este aratata in numeroase ocazii, multe aduse ca elogii in fata Academiei. A mai editat Lucrarile lui Joseph Fourier(18881890).

Bineinteles Darboux a primit multe onoruri pentru munca sa. Lebon listeaza peste 100 de Societati Stiintifice care l-au ales pe Darboux ca membru. A fost ales la Societatea Roiala din Londra, castigandu-si Medalia Sylvester in 1916. In 1884 a fost ales la Academia de Stiinte, devenind secretarul acesteia in 1900. Rolul lui Darboux in matematica ! Definitie ! Fie un interval si proprietatea Darboux daca pentru orice , exista astfel incat o functie . Se spune ca functia cu si orice cuprins intre . are si

Cu alte cuvinte, functia are proprietatea Darboux daca odata cu valorile luate in doua puncte ale intervalului , functia ia si toate valorile intermediare atunci cand parcurge intervalul dintre cele doua puncte. Teorema ! O functie transforma orice interval are proprietatea Darboux daca si numai daca intr-un interval .

Teorema ! (a valorilor intermediare) Orice functie continua pe un interval are proprietatea Darboux pe acel interval. Din aceste teoreme,rezulta ca daca este continua,atunci este interval.Mai mult,se poate demonstra ca daca este un interval inchis si marginit , atunci si este ,de asemenea,inchis si marginit , adica o functie continua pe un interval inchis si marginit este marginita si isi atinge marginile.

FUNCTII CONTINUE
FUNCTII CONTINUE INTR-UN PUNCT

Definitie ! Fie o multime si o functie continua in punctul daca pentru orice sir avem . Exemplu ! Functia deoarece pentru cu

Spunem ca , cu

este

este continua in avem : .

Pentru , puncul de acumulare al multimii capata urmatoarea formulare echivalenta:

, definitie enuntata

Observatii ! 1. In comparatie cu definitia limitei intr-un punct ,definitia continuitatii intr-un punct renunta la conditia , deoarece este definite in si proprietatea o au si sirurile pentru care o parte din termeni sunt egali cu ; 2. Definitia continuitatii este satisfacuta automated punctele isolate ale domeniului de definitie.Intr-adevar, daca este punct izolat, singurele siruri din tind catre sunt sirurile constant si intrucat ,rezulta ca este continua in . Orice functie este continua in orice punct izolat al domeniului de definitie. Teorema ! numai daca Teorema ! | . Fie , Fie si . Functia este continua in punctual astfel incat pentru sa rezulte . Functia astfel incat pentru daca si .

este continua in daca si numai daca | cu | sa avem |

Probleme rezolvate ! 1. Daca ), atunci exista o vecinatate pentru orice . Solutie : Notam exista 2. . Solutie : Fie Trebuie gasit astfel incat | | | rezulte | . Cum | [ ] implica [ ] ) , din conditia | | adica Daca astfel incat este continua in [ . , se spune ca este discontinua in . ] cu | | [ || ] cu | | | | | | sa | (deoarece . Deci | , si presupunem astfel incat Sa se arate ca functia [ ] . Alegang vecinatatea , adica ( . este continua in ) , este continua in si a punctului astfel incat (respectiv (respectiv )

, rezulta ca |

nu este continua in punctual

FUNCTII CONTINUE PE O MULTIME

Definitie ! Se spune ca o functie este continua pe o multime daca este continua in fiecare punct .Daca o functie este continua pe tot domeniul de definitie ,se spune mai simplu ca este continua Observatie ! Functiile elementare (polinomiale,rationale,functia radical,functia exponentiala,functia logaritmica,funtia putere,functiile trigonometrice , functii trigonometrice inverse) sunt continue in orice punct din domeniul lor de definitie. O functie interval , este continua pe daca graficul sau este intrerupt pe .Daca domeniul de definitie al lui nu este un interval , aceasta interpretare geometrica nu este corecta sis pre exemplu functia este continua si are graficul interrupt. Problema rezolvata ! 1. Sa se determine punctele de continuitate ale functiei : { Solutie : Cum consideram si sirul arbitrar Daca elementele sirului sunt rationale ,atunci Daca elementele sirului sunt irationale , atunci Functia este continua in daca si numai daca sau Cum solutiile acestei ecuatii sunt { }, deduce ca functia admite trei puncte de continuitate si anume elementele multimii { }.

CONTINUITATE LA STANGA SI CONTINUITATE LA DREAPTA

Definitie !

Fie si (respective pentru

un punct de acumulare pentru multimea ).

daca

Spunem ca este continua la stanga (respective la dreapta ) in punctul (respective ). )

] , atunci continuitatea functiei in punctul (respectiv Observatie ! Daca [ este echivalenta cu continuitatea la dreapta in (respective la stanga in punctul ). Teorema ! Fie si Functia este continua in punctul Problema rezolvata ! 1. { Se considera functia : } . si sa se studieze continuitatea sa . un punct de acumulare (bilateral) pentru daca si numai daca . .

Sa se expliciteze functia Solutie !

Pentru | | Pentru

si si

. . Deci

, iar

{ } { Problema continuitatii in punctele domeniului de definitie al functiei . Daca , atunci : si

nu se pune deoarece nu apartin

este continua ca fiind functie este continua ca fiind functie rationala.

{ }, atunci rationala. Daca Ramane sa mai stabilim continuitatea in

Deci

este punct de discontinuitate al functiei . este continua pe { }.

Astfel s-a ajuns la concluzia ca

DISCONTINUITATEA DE SPETA I SI SPETA II

Definitie !

Fie un punct de discontinuitate pentru functia . Daca limitele laterale in punctul exista si sunt finite , se spune ca este un punct de
discontinuitate de speta I. Orice punct de discontinuitatecare nu este de speta I se spune ca este de speta a II-a. Exemplu ! functiei { Punctul este un punct de discontinuitate,de speta a II-a,al

, deoarece

JEAN GASTON DARBOUX

Date biografice ! Nascut: 14 august 1842 la Nimes, Gard, Languedoc, Franta Decedat: 23 februarie 1917 la Paris, Franta Gaston Darboux a urmat liceul la Nimes si apoi liceul la Montpellier. In 1861 a intrat la Scoala Politehnica si apoi la Scoala Normala Superioara. Pe cand era student marele sau talent pentru matematica a devenit evident pentru cei din jurul sau. In timp

ce inca era la Scoala Normala Superioara, si pe cand inca era student, a publicat prima sa lucrare stiintifica despre suprafetele ortogonale. Darboux a studiat lucrarile matematicienilor Lam, Dupin si Bonnet cu privire la sistemele ortogonale de suprafete. Darboux a generalizat rezultatele lui Kummer dand un sistem definit de o singura ecuatie cu multe proprietati interesante. A anuntat rezultatele la Academia de Stiinte pe data de 1 august 1864, si in aceeasi zi Moutard a anuntat ca si el a descoprit acelasi sistem. Aceste rezultate au fost incluse in teza sa de doctorat intitulata Sur les surfaces orthogonales pentru care i s-a acordat doctoratul in 1866. Darboux a fost desemnat la Colegiul Frantei pentru anul academic 1866-1867, atunci a invatat la Lyce Louis le Grand (unde a invatat si Galois) intre anii 1867 si 1872. In 1872 a fost desemnat la Ecole Normale Suprieure unde a invatat pana in 1881. Din 1873 pana in 1878 a fost suplinitorul lui Liouville la catedra mecanicilor rationale la Sorbona. Apoi, in 1878 a devenit suplinitorul lui Chasles la catedra geometriei de nivel inalt, de asemenea la Sorbona. Doi ani mai tarziu Chasles a murit si Darboux l-a inlocuit la catedra geometriei de nivel inalt, tinand aceasta catedra pana la moartea sa. A fost decan al Facultatii de Stiinte din 1889 pana in 1903. Darboux a avut importante contributii in geometria diferentiala si in analiza. D J Struik scrie: spiritul lui Darboux poate fi gasit in lucrarile lui Elie Cartan.. Bazandu-se pe rezultatele clasice ale lui Monge, Gauss, si Dupin, Darboux s-a folosit din plin, in propria sa maniera, de rezultatele colegilor sai Bertrand, Bonnet, Ribaucour, si altii. Darboux este acum cel mai bine cunoscut datorita integralei Darboux ce a luat numele acestuia. Aceasta integrala a fost introdusa intr-o lucrare cu privire la ecuatiile diferentiale de ordinul doi, lucrare scrisa in 1870. In 1875 si-a mutat atentia asupra integralei lui Riemann, definind suma superioara si cea inferioara si a definit o functie ca fiind integrabila daca diferenta dintre suma Darboux superioara si cea inferiora tinde spre zero. In 1873 Darboux a scris o lucrare despre ciclide si intre 1887 si 1896 a creeat patru volume despre geometria infinitesimala care a inclus majoritatea lucrarilor sale anterioare find denumita Leons sur la thorie gnral des surfaces et les applications gomtriques du calcul infinitsimal. Inclusa in volumul patru al lucrarilor sale este si discutia unei suprafete care se roteste pe o alta. In particular a studiat configuratia geometrica generata de puncte si linii aflate pe suprafata de rotatie. Eisenhart spune despre aceasta lucrare[7]: Dovezile sale geometrice ale teoremelor privitoare la suprafete care se rotesc... sunt atat de pure pe cat tot atat de simple si frumoase. Darboux a mai studiat problema gasirii celei mai scurte cai dintre doua puncte de pe o suprafata. Studii in aceasta arie au mai fost facute si de Zermelo si de Kneser. Succesul in cercetari al lui Darboux este discutat de catre Eisenhart[7]:

Abilitatea lui Darboux a fost bazata pe o rara combinatie a imaginatiei geometrice si a puterii analitice. Nu a simpatizat pe cei ce au folosit doar rationamentul geometric in atacarea problemelor de geometrie, nici pe cei care considerau ca este cu siguranta eficace sa se lege strict de procesul analitic. ... stralucite sunt reducerile sale de la variate probleme de geometrie la baza analitica comuna, si solutiile lor si dezvoltarea dintr-un singur punct de vedere. Totusi Darboux a fost recunoscut ca un profesor exceptional, scriitor si administrator. Eisenhart scrie[7]: Scrierile sale poseda nu numai continut ci si final singular si stil rafinat. In prezentarea rezultatelor forma de expunere a fost studiata meticulos. Puterile variate ale lui Darboux combinate cu personalitatea sa au facut din el un mare profesor, avand pe langa el totdeauna un grup de studenti abili. In comun cu Monge nu a fost multumit cu descoperiri, dar a simtit ca este la fel de important sa aiba proprii sai discipoli. Darboux este cunoscut pentru o mai larga gama de matematici decat cele descrise mai sus. Struik scrie[1]: Darboux a facut deasemenea cercetari in teoria functiilor, algebra, cinematica si dinamica. Aprecierea sa de catre istoria stiintelor este aratata in numeroase ocazii, multe aduse ca elogii in fata Academiei. A mai editat Lucrarile lui Joseph Fourier(18881890). Bineinteles Darboux a primit multe onoruri pentru munca sa. Lebon listeaza peste 100 de Societati Stiintifice care l-au ales pe Darboux ca membru. A fost ales la Societatea Roiala din Londra, castigandu-si Medalia Sylvester in 1916. In 1884 a fost ales la Academia de Stiinte, devenind secretarul acesteia in 1900.

Rolul lui Darboux in matematica ! Definitie ! Fie un interval si proprietatea Darboux daca pentru orice , exista astfel incat o functie . Se spune ca functia cu si orice cuprins intre . are si

Cu alte cuvinte, functia are proprietatea Darboux daca odata cu valorile luate in doua puncte ale intervalului , functia ia si toate valorile intermediare atunci cand parcurge intervalul dintre cele doua puncte. Teorema ! O functie transforma orice interval are proprietatea Darboux daca si numai daca intr-un interval .

Teorema ! (a valorilor intermediare) Orice functie continua pe un interval are proprietatea Darboux pe acel interval. Din aceste teoreme,rezulta ca daca este continua,atunci este interval.Mai mult,se poate demonstra ca daca este un interval inchis si

marginit , atunci si este ,de asemenea,inchis si marginit , adica o functie continua pe un interval inchis si marginit este marginita si isi atinge marginile.