Вы находитесь на странице: 1из 64

GUVERNUL ROMNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I PROTECIEI SOCIALE Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud-Est

FEDERAIA NAIONAL A SINDICATELOR DIN INDUSTRIA ALIMENTAR

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

INVESTESTE IN OAMENI!

Studiul riscurilor profesionale in industria alimentara si a bauturilor din Romania


Analiza celor mai importante riscuri din industria alimentara
Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca

vol.

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei. Cod proiect: POSDRU 81/3.2/S/58274 Informatii detaliate proiect: www.riscurizero.ro

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Cuprins

1. Introducere ..................................................................................................................... 5 2. Securitatea si Sanatatea in Munca in Industria Alimentara............................................. 6 3. Analiza riscurilor din industria alimentara. ....................................................................... 7

3.1 Riscuri derivate din conditiile de securitate.................................................................................................. 8 3.2 Riscuri derivate din igiena industriala........................................................................................................... 22 3.3 Riscuri derivate din conditiile ergonomice.................................................................................................... 32

4. Consideratii despre factorii de risc psihosociali in industria alimentara.......................... 36 5. Masuri generale de prevenire ....................................................................................... 42
5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 Semnalizare................................................................................................................................................. 42 Echipamente individuale de protectie EIP................................................................................................. 45 Medicina muncii. Supravegherea sanatatii lucratorilor................................................................................. 51 Instruirea...................................................................................................................................................... 55 Actiuni in caz de urgenta.............................................................................................................................. 55

6. Bibliografie. ...................................................................................................................... 60

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

1. Introducere
Industria alimentara si a bauturilor1 este structurata in mai multe subsectoare, reprezentative fiind: Industria moraritului si panificatiei, Industria carnii, Industria lactatelor, Industria conservelor din fructe si legume, Industria bauturilor (racoritoare si alcoolice). Diversitatea proceselor de productie in industria alimentara incepe cu micile societati traditionale in care procesul de productie este in intregime manual, ajungand pana la procese de productie complet automatizate, in cazul marilor societati romanesti sau multinationale. In general, in cadrul proceselor de productie din industria alimentara si a bauturilor (transformare, preparare, conservare si ambalare, etc.) riscurile privind securitatea si sanatatea lucratorilor sunt controlate, totusi incidenta accidentelor de munca din acest sector este inca foarte mare. Majoritatea riscurilor existente in industria alimentara este consecinta dezvoltarii tehnice considerabile a sectorului, specific, a echipamentelor de lucru si a sarcinilor de munca complexe derivate din adoptarea noilor tehnologii. In plus, absenta sau superficialitatea formariii-informarii lucratorilor determina perceptia eronata a riscurilor sau, in cel mai nefericit caz, lipsa constientizarii existentei riscurilor. Activitatile si procesele de productie din industria alimentara implica prezenta a numerosi factori de risc profesional: zgomot si vibratii peste limita admisa, generate de utilajle; contaminanti biologici; contaminanti chimici; manipularea greutatilor, pozitiile fortate si miscarile repetitive; microclimatul si iluminatul necorespunzator; mijloacele de transport si manevrat marfuri; etc. Conform statisticilor, principalele cauze ale accidentelor de munca din industria alimentara din Romania sunt: caderile de la acelasi nivel, prinderile/blocarile intre obiecte (consecinte: entorse, contuzii, zdrobiri-fracturi, la maini si brate); suprasolicitari fizice si pozitii fortate (consecinte: afectiuni dorso-lombare); folosirea defectuoasa sau fara echipament de protectie a obiectelor si instrumentelor utilizate (consecinte: taieturi, loviri). In acest capitol, care nu are pretentia de a acoperi exhaustiv domeniile tratate, vor fi prezentate principalele riscuri profesionale din industria alimentara si masurile preventive asociate, cu un obiective teoretice (informare si consultanta) si practice (aplicarea masurilor preventive pe proces productiv si post de lucru) clare.

1 inglobeaza un set de activitati industriale dedicate tratamentului, transformarilor, prepararii, conservarii si ambalarii produselor alimentare care utilizeaza materii prime de origine vegetala sau animala de diverse proveniente (ferme agricole, zootehnice si pescarii).

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

2. Securitatea si Sanatatea in Munca in Industria Alimentara


Complexitatea industriei alimentare, definita prin diversitatea intreprinderilor si a proceselor de productie, determina necesitatea analizarii detaliate a aspectelor privind securitatea si sanatatea lucratorilor. Un pas extrem de important in domeniul securitatii si sanatatii muncii a fost facut in 2006 prin promulgarea Legii Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 din 14 iulie 20062, act normativ care transpune Directiva Consiliului Europei nr. 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. Asigurarea Securitatii si Sanatatii in Munca, impune societatilor din sector implementarea masurile adecvate pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, determinate de evaluarea riscurilor profesionale si, de asemenea, executarea monitorizarii periodice si corecte a starii de sanatate a angajatilor in scopul detectarii precoce a posibilelor probleme de sanatate in randul lucratorilor, in concordanta cu caracteristicile posturilor de lucru. Conditiile desfasurarii activitatilor profesionale - starea instalatiilor din centrele de munca, procedurile sigure de lucru, utilajele si echipamentele de lucru utilizate, factorii ambientali ai mediului de munca, factorii specifici sarcinilor de munca (efort depus, oboseala, durata zilei de lucru, etc) schiteaza si definesc munca in conditii de siguranta sub toate aspectele si contribuie la asigurarea securitatii si sanatatii profesionale a lucratorilor. Identificarea riscurilor profesionale si a masurile de prevenire a acestora (evaluarea riscurilor, elaborarea planului de prevenire si protectie, planificarea preventiva) pentru procesele de productie din industria alimentara
2 Legea Securitatii si Sanatatii in Munca 319/2006, Monitorul Oficial nr. 646/26.07.2006 si Hotararea Guvernului nr. 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006, aprobate prin Hotarrea Guvernului nr. 1.425/2006 . Monitorul Oficial nr. 661 /27 .09. 2010

trebuie completata cu activitati concrete, conform planului de prevenire si protectie, a caror implementare este obligatorie. Masurile preventive si implementarea lor trebuie sa fie adaptate caracteristicilor fiecarei intreprinderi, fiecarui post de lucru si fiecarui lucrator. In acest sens, industria alimentara este o industrie complexa din perspectiva diversitatii factorilor de risc, multi dintre acestia prezenti in toate sectoarele industriale, dar si multi altii care sunt specifici doar proceselor de productie specifice subsectoarelor acestei industrii: Conditii termohigrometrice nefavorabile datorate necesitatii mentinerii unei temperaturi scazute in zonele de productie sau, din contra, tempeaturi ridicate datorate operatiunilor executate, coacere, oparire, etc.; Miscari repetitive, pozitii fortate sau manipularea manuala a maselor; Mecanizarea proceselor de productie; Contacte cu materii prime de origine animala sau vegetala susceptibile de a provoca boli profesionale; resurse financiare reduse destinate implementarii prevederilor legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii muncii; incompatibilitatea dintre procesele de productie si principiile prevenirii riscurilor profesionale; lipsa pregatirii profesionale in domeniul securitatii si sanatatii muncii adaptata nevoilor specifice sectorului alimentar; De asemenea, managementul prevenirii riscurilor trebuie sa fie adaptat caracteristicilor organizatorice, productive si socio-profesionale specifice, de subliniat fiind: Utilizarea pe scara larga a unei game variate de unelte de mana si a unor substante chimice in procesele de elaborare si fabricare a produselor alimentare; Temporalitatea muncii, datorata caracterului sezonier al anumitor procese de productie; Tipul programului de lucru (de noapte, in zile de sarbatoare, in schimburi, etc);

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

3. Analiza riscurilor din industria alimentara


Conform celor mai recente statistici ,in anul 2010, in industria alimentara si a bauturilor3 s-au inregistrat 171 de accidente de munca, reprezentand 4,6% din totalul accidentelor de munca la nivel national, in crestere cu 0,58% comparativ cu anul 2009 cand s-au inregistrat 170 accidente. Modalitatea si directia de abordare a securitatii si sanatatii muncii s-au schimbat in ultimii ani, de la intrarea in vigoare a Legii 319/2006, trecandu-se de la modelul de prevenire a riscurilor profesionale a posteriori (in care actiunile preventive sunt adoptate dupa aparitia unor incidente periculoase, accidente de munca sau boli profesionale) la modelul de prevenire a priori (in care actiunile preventive sunt adoptate in urma analizei riscurilor inainte ca acestea sa se materializeze in incidente periculoase, accidente de munca sau boli profesionale). Pentru a intelege mai bine conceptul de risc profesional este necesara definirea termenilor pericol si risc. Continutul definitiilor nu este intotdeauna acelasi, nici in legislatiile statelor membre ale Uniunii Europene, nici in diversele discipline stiintifice. In general, sunt utilizate urmatoarele: pericol proprietatea sau capacitatea intrinseca prin care un element (materii, materiale, metode si practici de munca, tehnologii, etc) este susceptibil sa conduca la materializarea unui eveniment nedorit; risc probabilitatea ca evenimentul nedorit sa se realizeze cu o anumita gravitate, in conditii de utilizare si/sau expunere date. Factorii de risc4 care pot cauza accidente profesionale sunt: unelte manuale sau mecanice, organe de masini in miscare, materiale, contacte electrice, termice, inhalari si contacte cu produse toxice, elementele ambientale ale mediului de munca, etc.
3 Ministerul Muncii Studiu, Satistica Conditiilor de munca, 2010. 4 Prin factori de risc se intelege un ansamblu de elemente care sunt prezente in conditiile de munca si care determina o diminuare a nivelului securitatii si sanatatii lucratorilor, favorizand aparitia accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. 5 Orice caracterstica a muncii care poate avea o influenta seminficativa in generarea de riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor

In ceea ce priveste aparitia riscurilor profesionale, factorii de risc sunt direct legati de conditiile de munca5: caracteristicile generale ale istalatiilor, echipamentelor de munca si produselor prezente in centrul de munca. natura agentilor chimici, fizici si biologici prezenti in mediul de lucru si concentratiile, intensitatile si nivelurile acestora procedurile pentru utilizarea agentilor anterior mentionati si influenta acestora in generarea de riscuri profesionale caracteristicile locului de munca, inclusiv aspecte legate de management si organizare, care pot influenta dimensiunea riscului la care lucratorul este expus. Riscurile profesionale prezente in industria alimentara si a bauturilor din Romania pot fi analizate folosind urmatoarea clasificare: riscuri derivate din elementele de securitate a muncii; riscuri derivate din elementele de igiena industriala; riscuri derivate din ergonomia muncii.

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

Analiza se axeaza pe: Definitia riscului sau conceptul; Descrierea originii riscurilor. In industria alimentara sunt generatoare de riscuri: expunerea la temperaturi extreme, folosirea uneltelor/instrumentelor manuale, lucrul cu animale vii, expunerea la pulberi inflamabile (faina, etc.) Masuri preventive, scopul acestora fiind evitarea accidentelor de munca si bolilor profesionale. Este de specificat ca pentru fiecare risc vor fi expuse masurile de prevenire specifice, cele cu caracter general urmand a fi prezentate in sectiunea 4 a acestui studiu.

In continuare vor fi descrise riscurile profesionale dervate din conditiile de securitate, originea lor si masurile de prevenire specifice pentru a elimina sau reduce probabilitatea producerii accidentelor.

3.1 Riscuri derivate din conditiile de securitate


Securitatea muncii este disciplina care studiaza conditiile materiale care pot pune in pericol integritatea fizica a lucratorilor. Sunt riscurile dervate din lipsa sau insuficienta elementelor de securitate (ecrane de protectie, etc.) si din elemente materiale (locul de munca, unelte, scule, mijloace de transport si ridicat, instalatii electrice, etc) care pot genera accidente de munca.

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

3.1.1 Caderi de persoane Caderi de persoane de la diferite niveluri


Definitie Sunt caderile de la inaltime (de pe cladiri, utilaje, pomi,etc) si caderile in adancime (gropi, santuri, deschideri in sol, etc) datorate pierderii echilibrului (prin alunecare, impiedicare, etc).

Balustradele vor avea o inaltime de minimum 90 cm si vor fi concepute si asamblate in asa fel incat sa nu permita caderea persoanelor sau a obiectelor pe sub si printre ele. Verificarea periodica a existentei si starii elementelor de protectie impotriva caderilor de la inaltime; Blocarea accesului in zonele de lucru unde diferentele de nivel 2 metri si lipsesc elementele de protectie colectiva; Accesul la platforme de lucru sau in spatiile de depozitare aflate la inaltime se va face prin intermediul scarilor fixe sau mobile, asigurate conform procedurilor si respectandu-se limita de incarcare a acestora; Mentinerea curateniei platformelor de lucru pentru a se evita alunecarea, acestea trebuind a avea o suprafata antiderapanta si o latime minima de 60 cm; Interzicerea lucrului la inaltime in conditii meteorologice nefavorabile: ploaie, inghet, ninsoare.

Originea riscului Caracteristicile specifice ale centrelor de munca si ale proceselor de productie din industria alimentara implica, in cadrul sarcinilor de munca regulate sau ocazionale, activitati la instalatii si in zone unde exista riscul caderilor de la inaltime sau in adancime. Utilizarea pasarelelor, platformelor, scarilor, rampelor pentru accesul personalului la si de la locurile/posturile de munca; Prezenta puturilor, canalelor de drenaj, bazinelor de epurare, deschiderilor in sol, luminatoarelor; Utilizarea scarilor mobile si a platformelor elevatoare pentru lucrarile de mentenanta sau curatenie; Existenta diferentelor de nivel in cazul rampelor de incarcare-descarcare. Masuri preventive Instalarea dispozitivelor sau mijloacelor de protectie colectiva (garduri, balustrade, borduri, capace/acoperitori armate si fixate peste deschiderile in sol, etc). In zonele in care exista posibilitatea, datorita diferentei de nivel, ca un lucrator sa cada de la o inaltime mai mare de 2 metri; Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista riscul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instalate mijloce de protectie;

Caderi de persoane de la acelasi nivel


Definitie Sunt caderile la acelasi nivel la posturile de munca, pe caile de acces, in zonele auxiliare, etc, peste obiecte sau nu, datorate pierderii echilibrului prin alunecare, impiedicare, etc.

Originea riscului Caderile la acelasi nivel sunt consecinta: suprafetelor/pardoselilor alunecoase in spatiile de productie, caracteristica constructiva si/sau datorata lipsei curateniei (resturi organice, uleiuri, grasimi, apa, etc); suprafetelor umede in camerele frigorifice si inghetate in congelatoare; prezentei denivelarilor podelelor/pardoselilor, treptelor; lipsei ordinei si curateniei la locurile de munca (obiecte, materiale, etc, depozitate temporar si care obtureaza sau ingreuneaza deplasarea); lipsei iluminatului sau insuficientei acestuia;
Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

folosirii incaltamintei inadecvate sarcinilor de munca sau suprafetelor de la locul de munca. Masuri preventive Montarea de pardoseli si pavaje adecvate; intretinerea si curatarea corespunzatoare a acestora pardoselile, pavajele si treptele trebuie sa fie impermeabile, antiderapante, rezistente si ignifuge, usor de curatat si de dezinfectat sunt necesare instalatii de drenaj pentru a se evita retentia de apa sau de alte lichide si/sau gratare pentru a elimina acumularile de lichide instalarea sistemelor de canalizare cu dispozitive adecvate de inchidere hidraulica care sa elimine posibilitatea deversarii deseurilor lichide; Mentinerea ordinei, curateniei si intretinerea locului de munca implementarea unui program de curatenie periodica la locul/postul de munca; constientizarea lucratorilor privind mentinerea ordinei si curateniei in centrul de munca si la postul de lucru; eliminarea rapida a deseurilor organice, a petelor de grasime sau ulei, a reziduurilor periculoase; ordonarea uneltelor, a materiilor prime si a materialelor necesare sarcinilor de munca conform principiului: fiecare lucru la locul sau si un loc pentru fiecare lucru; eliminarea din zona locului/postului de munca a uneltelor, materialelor si obiectelor inutile . Marcarea si semnalizarea obstacolelor care nu pot fi eliminate; Semnalizarea zonelor de pardoseala/pavaj umede, a treptelor si diferentelor de nivel ale spurafetelor de tranzit. Mentinerea curateniei si iluminatul corespunzator ale cailor de acces si culoarelor.

3.1.2 Caderea de obiecte datorata prabusirii, manipularii si desprinderii


Definitie Caderea de obiecte prin prabusire. Este evenimentul prin care, din cauza unor conditii sau circumstante fizice incorecte sau anormale, un intreg sau o parte a unui intreg isi pierde starea de echilibru. Sunt incluse prabusirile de ziduri, schele, marfuri, alunecarile de teren, pietre, etc. Caderea de obiecte datorata manipularii. Este acel eveniment, neprevazut si nedorit, care are drept rezultat caderea unui obiect in timpul manipularii manuale sau prin intermediul unei unelte, unui dispozitiv sau echipament de munca (motostivuitoar, grui, benzi transportoare, etc.). Include caderile de unelte, materiale, etc., peste un lucrator, accidentatul fiind cel care a generat evenimentul.. Caderea de obiecte datorata desprinderii. Se defineste ca fiind caderea de obiecte care nu sunt manipulate, si care se desprind din locatia lor din diferite motive. Include caderea de unelte, materiale, etc., peste un lucrator, accidentatul nefiind persoana care a generat evenimentul. Originea riscului Depozitarea la inaltime a materiilor prime si materialelor; Prezenta locurilor/posturilor de munca situate in zone/locuri inalte ale centrelor de munca; Existenta containerelor, rezervoarelor, bazinelor si a puturilor Manipularea greutatilor, materialelor si echipamentelor de lucru Posibila stivuire defectuoasa al materialelor, materiilor prime, produselor, etc.; Utilizarea a echipamentelor de ridicat si transport (motos-

10

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

tivuitoarele, transpaletatii, lifturi,etc.) Posibilitatea de colaps a structurilor, a materialelor depozitate, paletilor, etc Masuri preventive Stabilirea si semnalizarea interdictiei de a merge pe sub sarcinile suspendate; Evitarea deplasarilor in zonele unde se efectueaza lucrari care pot cauza desprinderi de materiale, unelte, etc; Stabilirea si semnalizarea locurilor de incarcare descarcare si evitarea stationarii in aceaste zone; Asigurarea stabilitatii stivelor de materii prime si bunuri, strangerea si ancorarea ferma pe rafturi a elementelor solide si plasarea sarcinilor grele pe rafturile joase, respectiv la baza stivelor; Delimitarea si semnalizarea zonelor prevazute pentru depozitarea bunurilor; Aranjarea si asigurarea incarcaturilor in mod corect. A nu se depasi capacitatea maxima de incarcare a dispozitivelor de ridicat si transport; Verificarea si monitorizarea periodica de catre specialisti a starii echipamentelor de ridicare si acordarea unei atentii speciale dispozitivelor de siguranta a carligelor; Efectuarea operatiunilor de intretinere a structurilor/sistemelor de depozitare (rafturi, rack-uri, etc) cu scopul de a remedia eventualele deficiente, cum ar fi, de exemplu, posibilele deteriorari generate de lovituri la manuirea transpaletilor, motostivuitoarelor, etc.; Verificarea structurilor/sistemelor de depozitare si a depozitelor:  Suprafata solului, pardoselilor trebuie sa fie stabila, perfect plana, fara denivelari sau diferente de nivel;  Marfa nu trebuie depozitata pe sol blocand caile de acces, zonele si arterele de circulatie si caile de evacuare;  Nivelul de iluminare recomandat pentru depozite nu trebuie sa fie mai mic de 200 lucsi, iar pentru rampele de incarcare descarcare, mai mic de 150 lucsi;  Structura de depozitare trebuie sa fie fixata in solul zonei de depozitare si/sau in pardoseala prin intermediul unor dispozitive concepute si abilitate in acest scop; Efectuarea verificarii si intretinerii periodice a echipamentelor (motostivuitoare, transpalete, lifturi pentru marfa, etc.); Respectarea zonelor de siguranta pentru benzi transportoare, aparate de ridicat, instalarea de bariere si sisteme de

blocare automata pentru instalatiile hidraulice; Instalarea de structuri sau dispozitive de protectie pentru a preveni caderea obiectelor/marfurilor de pe rafturi; Utilizarea uneltelor adecvate pentru fiecare activitate si interzicerea folosirii acestora in alte scopuri decat acelea pentru care au fost proiectate; Mentinerea elementelor de actionare (manere, etc) ale echipamentelor/dispozitivelor curate, astfel incat sa nu fie compromisa buna functionare a acestora; Este interzisa manipularea greutatilor sau a uneltelor cu mainile umede sau impregnate cu grasime ori cu alte substante alunecoase.

3.1.3 Lovituri, taieturi, etc. datorate calcarii pe unelte, materiale, etc.


Definitie Este evenimentul, altul decat caderea, care se produce datorita impiedicarii sau calcarii de/pe obiecte (materiale, unelte, mobilier, deseuri, etc.) si neregularitati ale solului. Sunt incluse accidntele datorate calcarii/impiedicarii pe/de obiecte intepatoare sau taioase, a caror consecinta sunt leziunile la nivelul membrelor inferioare, respectiv laba piciorului. Originea riscului Deplasarile in orice zona a centrului de munca unde sunt prezente datorita necesitatilor procesului de productie (ambalare in recipiente din sticla, depozite ambalaje, etc.), mentenantei, specificului zonei - obiecte ascutite si/sau taioase, ambalaje, deseuri, etc., si unde exista posibilitatea calcarii/impiedicarii pe/de acestea.

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

11

Masuri preventive Semnalizarea corespunzatoare a zonelor de circulatie si a iesirilor , precum si inlaturarea obstacolelor (cutii, unelte, etc.) din aceste zone; Mentinerea ordinei si curateniei la locurile de munca; Strangerea uneltelor si a materialelor la finalul activitatii, colectarea si depozitarea imediata a deseurilor in spatii sau containere special destinate. Semnalizarea zonei afectate sau in care exista posibilitatea aparitiei acestui risc, pentru a se evita tranzitul persoanelor pana la curatarea sau strangerea definitiva a obiectelor, deseurilor, etc. Utilizarea de mijloace auxiliare de iluminat daca acesta nu este suficient sau nu este adecvat.

Masuri preventive Respectarea dimensiunilor minime pentru culoare, porti, spatii intre utilaje; Dupa utilizare, echipamentele de lucru si uneltele, se vor pastra in locuri special amenajate; Maxima precautie la deplasarile prin locurile de munca si evitarea grabei; Semnalizarea partilor componente ale utilajelor care obtureaza sau ingusteaza spatiile destinate deplasarii; Raza de actiune a elementelor mobile ale utilajelor nu trebuie sa intersecteze zonele de trecere; Semnalizarea pe pardoseala a zonelor in care raza de actiune a elementele mobile ale utilajelor se afla in imediata apropiere a zonelor de trecere; Ancorarea sau fixarea ferma a rafturilor de elemente solide, cum ar fi pereti sau podele; Instalarea usilor pendulare care permit vizibilitatea in zona unde se doreste accesul; Asigurarea in centrele de munca a unor culoare sau pasarele cu o latime corespunzatoare, raportata la numarul de persoane le tranziteaza in mod curent, si adaptarea acestora la nevoile lucratorilor. In lipsa unui act normativ care sa reglementeze amnajarea spatiilor de lucru, a centrelor de munca, etc. vor fi prezentate cateva specificatii din Normele Tehnice de Prevenire 434: Spatii de lucru sigure ale Institutului National de Securitate si Igiena a Muncii din Spania:  0,80 m intre utillaje/echipamente de munca;  1,20 m latimea culoarelor principale;  1 m latime culoarelor secundare;  Inaltimea incintelor de cel putin 3 m, asigurandu-se o suprafata libera pentru lucrator de 2 m2 si un volum de aer de 10 m3; Asigurarea in zonele de tranzit a unui iluminat corespunzator, conform standardelor, natural, artificial sau mixt; Respectarea raportului dintre valoare minima si cea mxima a luminozitatii, la trecerea dintr-o zona in care nu se impune un iluminat intens, intr-o zona in care iluminatul este intens, si care nu trebuie sa depaseasca 1/3, regula fiind valabila si pentru situatia inversa (ex: de la o intensitate de 50 lucsi se va trece la o intensitate nu mai mare de 150 lucsi; de la o intensitate de 300 lucsi se poate trece la o intensitate nu mai mica de 100 lucsi);

3.1.4 Lovituri de obiecte stationare


Definitie Posibilitatea lovirii de elemente ale echipamentelor de munca fixe, obiecte, materiale, etc. aflate in stare de repaus. Evident, se considera lucratorul ca fiind parte dinmica, acesta lovindu-se de un obiect care un se afla in miscare. Originea riscului Caracteristicile centrelor de munca din industria alimentara proiectate in functie de tipul materiei prime utilizate si tipul procesului de productie. Existenta unei varietati de structuri, utilaje, materiale, etc., implica aparitia riscului lovirii de obiecte stationare in urmatoarele situatii: Deplasarea pe caile de acces si circulatie unde exista materiale, obiecte sau diverse structuri; Existenta unor numeroase echipamente de munca si utilaje in spatii subdimensionate; Cai de acces la/de la posturile de munca subdimensionate; Spatii mici intre utilaje; Depozitarea obiectelor/materialelor in locuri nepermise sau inadecvate. 12

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Asigurarea spatiilor necesare atat pentru depozitare de lunga durata, cat si pentru cea temporara, specifica anumitor procese de productie; Delimitarea si semnalizarea spatiilor de lucru.

defectuoase sau blocari a utilajului, a unor miscari in apropierea elementelor periculoase pentru indepartarea unor deseuri, a unui produs neconform, pentru repozitionarea unei piese sau a unui produs, etc.; Instalarea sau inlocuirea defectuoasa a unei/unor piese; Executarea defectuoasa sau intr-o secventa gresita a ordinelor sau instructiunilor; Masuri preventive Achizitionarea si utilizarea masinilor si echipamentelor de lucru care au marca CE sau declaratia de conformitate; Adaptarea echipamentelor de lucru care nu indeplinesc aceste cerinte in conformitate cu legislatia in vigoare prin care sunt stabilite cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea acestora de catre lucratori (HG 1146/2006); Semnalizarea riscurilor care nu pot fi evitate prin intermediul indicatoarelor corespunzatoare (semnalizarea utilajelor si a partilor mobile ale acestora, semnale de avertizare sonore si/sau vizuale) Asigurarea unui iluminat suficient si adecvat in toate zonele de lucru unde sunt folosite aceste categorii de echipamente de munca; Asigurarea unui spatiu suficient (latimea culoarelor de trecere, distanta dintre utillaje, suprafata si locul ocupat de operator) pentru tate operatiunile; Semnalizarea si protejarea cailor de acces spre zonele unde exista echipamente de lucru care genereaza acest risc; Stabilirea si respectarea programelor periodice de curatare, intretinere, revizie a echipamentelor de lucru si executarea acestor lucrari de catre personal abilitat; Deconectarea si verificarea deconectarii de la orice sursa de energie si blocarea dispozitivelor de pornire ale echipamentelor de lucru pe timpul executarii lucrarilor de mentenanta, pentru a se evita pornirea accidentala; Semnalizarea executarii lucrarilor de mentenanta prin intermediul indicatoarelor; Executarea urmatoarelor tipuri de lucrari de mentenanta a echipamentelor de lucru:  Predictiv: Consta in detectarea defectelor inainte ca acestea sa se produca, oferind astfel timp pentru a le corecta fara a aduce niciun prejudiciu procesului de productie. Acestea se pot desfasura continuu sau periodic in timpul perioadei de repaus a echipamentelor de lucru;  Preventiv: Consta in planificarea inspectiilor (ajusRiscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

3.1.5 Lovituri, taieturi si contacte cu elementele mobile ale echipamentelor de lucru


Definitie Lovituri, taieri, zgarieturi, etc., nefiind incluse in aceasta categorie: blocarile, prinderile, zdrobirile, amputarile, etc., provocate de organele de masini mobile ale utilajelor folosite in procesele de productie (cutter, ghilotine, etc). Originea riscului Automatizarea pe scara larga a proceselor de productie, a schimbat destinatia si executarea majoritatii sarcinilor de munca catre utilaje (benzi transportoare, malaxoarele, masinile de tocat, depelatoare, utilaje de filetat, masini de ambalat, masinile de taiat cutere, etc.), care transforma, transporta si ambaleaza produsele, ceea ce implica existenta organelor de masini mobile actionate prin intermediul a diverse tipuri de energie (electrica, pneumatica, hidraulica, etc.). Utilizarea acestor categorii de echipamente de lucru determina aparitia riscurilor de lovire, taiere, zgariere, proiectare de particule, etc. Riscul apare in timpul Realizarii operatiilor de curatare, mentenanta sau revizie a echipamentelor de lucru (ajustari, a reglaje, reparatie avarii, etc); Utilizarii masinilor si a uneltelor in conditiile dezactivarii dispozitvelor de protectie; Utilizarii masinilor si a uneltelor fara dispozitive de protectie; Realizarea unei miscari reflexe in cazul unei functionari

13

tari, reparatii, curatire, calibrare, etc), in mod regulat si se bazeaza pe o planificare prestabilita, de obicei, de fabricantul echipamentului de lucru;  Corectiv: Consta in corectarea defectiunilor dupa aparitia acestora; Verificarea prezentei dispozitivelor de securitate si siguranta ale utilajelor, precum dispozitivele pentru oprirea de urgenta, aparatori fixe, de interblocaj, detectoare de prezenta, etc.; Instalarea, in lipsa acestora, a dispozitivelor de siguranta manuale sau automate pentru deschidere, inchidere, ajustare sau fixare, etc.; Utilizarea dispozitivelor de protectie ale utilajelor (ecrane protectoare, grilaje de protectie, etc), respectand specificatiile tehnice ale producatorului, astfel incat accesul la elementele mobile sa fie restrictionat; Respectarea instructiunilor de securitate indicate in documentatia echipamentelor de munca oferita de producator; Interzicerea indepartarii/dezactivarii dispozitivelor de protectie: capace, ecrane protectoare, bariere protectoare, duble comenzi, etc., si verificare eficientei acestor dispozitive;

legume/fructe; etc.). Sarcina de munca a lucratorilor presupune utilizarea si intretinerea acestor unelte (cutite, cuttere, foarfece, fierastraie, etc.), activitati care sunt cauza unui mare numar de accidente de munca, nu intotdeauna usoare. De asemenea, nu numai uneltele pot cauza aceste tipuri de leziuni (lovituri, taieturi, intepaturi), ci si suprafetele sau obiectele cu forme periculoase (benzi/muchii metalice sau din alte materiale, borduri, ambalaje de diferite tipuri, sticla, etc) Masuri preventive Achizitionarea uneltelor care au marcajul CE; Utilizarea uneltelor trebuie facuta numai de persoanele desemnate de angajator si de cele a caror sarcina de lucru presupune utilizarea acestui gen de unelte, persoane care au urmat o forma de pregatire specifica si care au fost informate si instruite privind posibilele riscuri; Utilizarea uneltelor in conformitate cu instructiunile producatorului si numai in acele locuri de munca pentru care au fost concepute, precum si evitarea suprasolicitarii acestora; Asigurarea de spatii adecvate pentru pastrarea uneltelor, interzicandu-se lasarea acestora in alte locuri decat cele destinate depozitarii temporare (cutitele, dupa utilizare, se vor introduce in suporturi sau teci care acopera complet lama); Mentinerea curateniei manerelor uneltelor folosite, pentru a se evita accidentele de munca provocate de prinderea/ manuire deficitara; Interzicerea pastrarii temporare a uneltelor in buzunare sau in alte locuri in care pot compromite integritatea fizica a lucratorilor; In cazul deteriorarii uneltelor, se interzice repararea acestora, fiind necesara inlocuirea lor; Cand nu sunt folosite, este obligatorie protejarea partilor taioase ale uneltelor cu: aparatori mobile, cu aparatori retractabile, etc.; Dispunerea de aparatori fixe (bariere, ecrane) sau distantiere daca nu este necesara patrunderea in zona periculoasa.

3.1.6 Lovituri si taieturi cauzate de obiecte sau unelte


Definitie Sunt efectele contactului oricarei parti a corpului lucratorului cu obiecte taioase, intepatoare sau abrazive, lucratorul suferind o leziune datorata unui obiect sau unei unelte care se misca datorita unei forte diferite de cea a gravitatiei. Sunt incluse leziunile produse de ciocane, cutite, etc., fiind excluse loviturile datorate caderilor de obiecte. Originea riscului Uneltele de mana sunt in continuare folosite in anumite subsectoare ale industriei alimentare, in special in etapele de prelucrare primara a matreiilor prime (transare carcase; decapitare, eviscerare, depelare peste; decojire curatire 14

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

3.1.7 Proiectarea de fragmente, particule, jet de fluide etc.


Definitie Sunt situatiile in care se pot produce leziuni datorita pieselor, fragmentelor de piese, materii prime sau materiale, fluide sau gaze sub presiune, etc., proiectate spre un lucrator de un echipament de lucru manual, electric, hidraulic sau pneumatic. Originea riscului Acest risc este specific: Operatiunii de transare a carcaselor cu ajutorul fierastraielor electrice; Dezosarii mecanice; Cutterizarii; Echipamentelor de lucru care utilizeaza fluide sau gaze sub presiune; Echipamentelor de lucru ale caror organe de masini mobile se misca cu viteza sau frecventa mare, existand astfel riscul desprinderii unei piese sau unui fragment de piesa; Insatalatiilor de umplere a sacilor din industria moraritului; Atelierelor mecanice etc. Masuri preventive Achizitionarea si utilizarea echipamentelor de lucru cu marcajul CE, cu elemente/dispozitive de protectie (ecrane, aparatori, etc) impotriva proiectarii de fragmente si particule,; Achizitionarea de accesorii de taiere conforme echipamentelor de lucru si materialelor/materiilor prelucrate (discuri, cutite, etc) si realizarea unei mentenante adecvate; Adaptarea utilajelor si echipamentelor de lucru care nu au marcajul CE pentru indeplinirea cerintelor minime de securitate si sanatate privind echipamentele de lucru (HG 1049/2006)

Respectarea instructiunilor de exploatare si recomandarilor din documentatiile tehnice ale echipamentelor de lucru; Evitarea suprasolicitarii echipamentelor de lucru peste limitele recomandate de producator; Utilizarea doar a uneltelor si accesorilor omologate; Interzicerea modificarii sistemelor/dispozitivelor de protectie, cu atat mai putin anularea acestora; Instalarea, in limita posibilitatilor, a sistemelor de aspiratie la masinile de taiat; Utilizarea aparatorilor si ecranelor de securitate si verificarea utilizarii acestor sisteme de protectie de catre conducatorii locurilor de munca si responsabilii SSM.

3.1.8 Blocari, prinderi, zdrobiri, etc. datorate organelor de masini in miscare ale echipamentelor de munca
Definitie Sunt situatiile in care un lucrator sau o parte a corpului unui lucrator este prins/prinsa de o parte sau intr-un mecanism al unui echipament de munca. Este inclusa si posibilitatea introducerii voluntare a unei parti a corpului in deschideri sau mecanisme in miscare ale echipamentelor de munca. Originea riscului Utilizarea echipamentelor de lucru fara elemente de securitate (scuturi, ecrane de protectie, etc.); Lucrarile de mentenanta la echipamentele de munca; Deschiderile sau zonele neprotejate ale echipamentelor de lucru datorate caracteristicilor constructive cerute de procesul de productie; Zonele in care procesul de productie implica utilizarea conveierelor, etc.

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

15

Masuri preventive Achizitionarea echipamentelor de lucru care au marcajul CE si indeplinesc cerintele de securitate privind utilizarea echipamentelor de lucru; Adaptarea echipamentelor de lucru care nu au marcajul CE, astfel incat sa indeplineasca cerintele minime de securitate privind utilizarea echipamentelor de lucru; Interzicerea operarii sau executarii oricaror alte lucrari de ajustare sau mentenanta la echipamentele de lucru, de catre personal necalificat si/sau neautorizat; Respectarea standardelor care reglementeaza iluminatul la locul de munca; Verificarea deconectarii echipamentelor de lucru de la orice sursa de energie inainte de inceperea operatiunilor de mentenanta, cu exceptia cazurilor in care fabricantul utilajului recomanda altfel; Pe timpul mentenantei sa va afisa intr-un loc vizibil avertizarea ATENTIE, SE LUCREAZA! NU CONECTATI!; In cazul utilajelor avariate, dar la care nu au inceput lucrarile de reparatii, se va afisa intr-un loc vizibil ATENTIE, UTILAJ AVARIAT! NU CONECTATI! Lucrarile de mentenenata vor fi executate doar de personal instruit si autorizat; Protejarea zonelor periculoase ale utilajelor cu aparatori mobile cu blocare automata, aparatori reglabile sau retractabile sau dispozitive electronice de siguranta (senzori de miscare, celule fotoelectrice, etc.); Pozitionarea intrerupatoarelor pentru oprirea de urgenta, in locuri accesible si vizible care permit oprirea utilajului intrun timp foarte scurt si in conditii de siguranta; Verificarea periodica a eficacitatii dispozitivelor de protectie prin simulare; Acoperirea cu carcase protectoare a transmisiilor motoarelor si a angrenajelor cu orice tip de actionare: mecanica, electrica sau manuala;

3.1.9 Blocari, prinderi etc. datorate echipamentelor de transport, ridicat


Definitie Este situatia in care un lucrator sau o parte a corpului unui lucrator este prinsa/blocata de/sub un vehicul, mijoc de transport si ridicat materiale (elevatoare, motostivuitoare, etc) care, datorita manevrarii si/sau incarcarii defectuoase, si-a pierdut stabilitatea, rasturnandu-se, etc. Originea riscului Orice echipament de transport sau ridicat materiale si orice utilaj auxiliar atasat acestora existent in central de munca este susceptibil de a genera acest factor de risc datorita manevrarii defectuoase sau neatentiei in manevrare, incarcarii necorespunzatoare sau a altor conditii, situatii in care echipamentele respective si-ar putea pierde stabilitatea, rasturnandu-se, etc. Masuri preventive Derivate din caracteristicile masinilor sau vehiculelor utilizate Achizitionarea si utilizarea masinilor sau vehiculelor prevazute cu sisteme anti-rasturnare; Montarea de cabine, cadre de siguranta, centuri de siguranta pe echipamentele de transport si ridicat materiale (motostivuitoare, etc.) care nu au fost dotate de producator cu astfelm de dispozitive; Manevrarea cu viteza minima la coborarea sau urcarea rampelor si evitarea denivelarilor; Evitarea urcarii sau coborarii pantelor/rampelor abrupte;. Examinarea periodica a presiunii si integritatii anvelopelor si a suruburilor de fixare; Blocarea celor doua pedale de frana; Verificarea periodica a sistemelor de semnalizare vizuala si auditiva ale acestor echipamente; Obligativitatea executarii reviziilor tehnicwe periodice, conform specificatiilor producatorului;

16

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Derivate din utilizarea echipamentelor Pastrarea curateniei zonelor si locurilor de trecere ale masinilor/vehiculelor pentru a se evita derapajele; Interzicerea utilizarii acestui tip de echipamente de lucru de catre personal neautorizat; Derivate din operatiunile de incarcare-descarcare Verificarea greutatii incarcaturii ce urmeaza a fi deplasata, pentru a nu depasi sarcina maxima admisa; Asigurarea fixarii incarcaturii si verificarea executarii corespunzatoare a acestei operatiuni; Preluarea incarcaturii astfel incat furcile motostivuitoarelor sa fie centrate pe palet si interzicandu-se ridicarea incarcaturii cu un singur brat al furciii Inainte de coborarea incarcaturii se va verifica suprafata pe care va fi depozitata pentru a elimina orice posibilitate de rasturnare sau prabusire a acesteia; Respectarea distantelor de siguranta fata de echipamentele de lucru care executa activitati de incarcare, descarcare sau transport de materiale. Derivate din conducerea masinii sau vehiculului Pastrarea contactului vizual cu calea de rulare/traseul de deplasare; Evitarea pornirilor si franarilor bruste, cat si a virajele stranse sau rapide pentru a se evita caderea incarcaturii sau dezechilibrarea vehiculului; Este necesara o atentie sporita la intersectii, colturi, usi, etc, acestea fiind puncte cu vizibilitate minima si cu risc maxim de accident, in aceste situatii fiind obligatorii reducerea vitezei si semnalele de averitzare sonora; In situatia in care incarcatura obtureaza vizibilitatea, este recomandata deplasarea in marsarier; La urcarea unei rampe, incarcatura trebuie sa fie plasata intotdeauna inainte motostivuitorului; La coborarea rampei, incarcatura trebuie sa fie plasata intotdeauna in spatele motostivuitorului; Parcarea se va face doar in zonele desemnate, in afara culoarelor sau a zonelor de trecere; Interzicerea transportului de persoane, exceptand situatiile in care vehiculul permite din constructie acest lucru; Utilizarea permanenta a centurii de siguranta.

3.1.10 Accidentari, loviri sau ciocniri cu sau de catre vehicule


Definitie Sunt incluse accidentarile de persoane de catre vehicule in miscare, indiferent daca persoana/persoanele accidentata/ accidentate sunt in repaus sau in deplasare, in centrul de munca si in timpul programului de munca. Nu sunt incluse accidentele de trafic. Sursa riscului Procesele de productie din industria alimentara implica transportul intern si extern (materii prime, ingrediente, produse finite, etc.), depozitarea si alte procese care includ utilizarea regulata a vehiculelor (camioane, motostivuitoare, tractoare, etc) in centrele de munca. Circulatia acestor vehicule in incinta centrelor de munca datorita necesitatilor proceselor de productie reprezinta principala cauza de accidentari, lovituri sau ciocniri pe care le pot suferi lucratorii. Alte cauze de risc sunt reprezentate de activitatea motostivuitoarele in centrele de munca, semnalizare deficitara a cailor de circulatie, viteza neadecvata. Masuri preventive Delimitarea in centrele de munca a zonelor si traseelor de circulatie a vehiculelor, a zonelor de stationare a acestora si zonelor de alimentare cu combustibil; Interzicerea utilizarii vehiculelor din toate categoriile de catre personal neautorizat s fara o instruire adecvata privind sanatatea si securitatea muncii; Includerea in documentarul de instruire periodica a instructiunilor privind deplasarea pietonilor, vehiculelor si manevrarea acestora in conditii de siguranta;

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

17

Instruirea adecvata si suficienta a lucratorilor care lucreaza in zone circulate de vehicule. Este interzis transportul de persone in vehicule neamenajate pentru astfel de activitate; Semnalizarea zonelor si traseelor de circulatie regulata a vehiculelor, a zonelor destinate operatiunilor de incarcaredescarcare, a trotuarelor, etc.; Semnalizarea si adaptarea vitezei maxime de circulatie la caracteristicile cailor de circulatie si la conditiile centrului de munca; Achizitionarea, in limita posibilitatilor, a echipamentelor dotate cu sisteme de semnalizare vizual si/sau acustica a suprincarcarii, cu dispozitive de blocare de siguranta, sisteme de franare de urgenta, cabine de protectie, etc. sau adaptarea celor existente la cerintele de siguranta; In situatia deplasarii vehiculelor in marsarier se recomanda semnalizarea manuala acustica si luminoasa, atunci cand vehiculele nu sunt dotate cu semnalizare automata; Este interzisa stationarea in raza de actiune a vehiculelor si este recomandata pastrarea unei distante de siguranta fata de acestea; Este interzisa apropierea de vehicule prin partile laterale sau prin spatele acestora, datorita posibilitatii intrarii in unghiul mort; Daca este necesara apropierea de vehicule este obligatoriu sa se indice conducatorului acest lucru, iar acesta trebuie sa opreasca masina si sa o imobilizeze pe pozitie; Verificarea periodica a sistemelor de semnalizare, directie si franare ale autovehiculelor; Daca vehiculele nu sunt echipate cu oglinzi retrovizoare, se recomanda dotarea imediata a acestora cu respectivele accesorii; Accesoriile vehiculelor (remorci, etc.) trebuie dotate cu sisteme de semnalizare luminoase si cu semne reflectorizante; Inainte de a se initia orice manevra a vehiculelor, se recomanda semnalizarea acesteia in mod adecvat; Utilizarea centurii de siguranta in timpul este obligatorie; Stabilirea si respectarea programelor de mentenanta a vehiculelor vehicule. Se va efectua revizia periodica a mecanismelor principale (sistemul de directie, sistemul de franare, sistemele electrice, etc) si comunicarea deficiente detectate persoanelor responsabile;

3.1.11 Contacte electrice


Definitie Este contactul dintre oricare parte a corpului unui lucrator si partile componente ale mijloacelor de munca aflate in mod normal sau accidental sub tensiune. Sunt incluse toate accidentele de munca cauzate de curentul electric. Originea riscului Acest factor de risc este specific tuturor sectoarelor de activitate, neexistand practic entitati economico-sociale care sa nu utilizeze curentul electric, fie si numai pentru iluminat. O particularitate a anumitor subsectoare ale industriei alimentare lactate, abatorizare si procesare carne, conserve din fructe si legume, sucuri din fructe - este umiditatea excesiva (vapori in aer; condens la nivelul solului, peretilor, echipamentelor de munca; acumulari de lichide la nivelul solului; etc.) care favorizeaza si/sau potenteaza conductivitatea, aparand astfel riscul de electrocutare. Instalatiile de joasa tensiune (instalatiile cu mai putin de 1.000 volti nominali) sunt caracteristice majoritatii utilajelor. Cerintele energetice ale instalatiilor de incalzire (cuptoare, pasteurizatoare) si de frig (camere de refrigerare si de congelare) fac necesara existenta transformatoarelor si a retelelor de inalta tensiune, extrem de periculoase pentru lucratori. Curentul electric poate constitui factor de risc de accidentare n munca n urmaroarele situatii: Atingere directa, respectiv prin contactul cu elemente conductive ale instalatiei electrice care se afla normal sub tensiune sau este scoasa de sub tensiune , dar a ramas ncarcata cu sarcini electrice datorita capacitatii, prin omiterea descarcarii acestora dupa deconectare ; a fost scoasa de sub tensiune , dar se afla sub o tensiune indusa pe cale electromagnetica de alte instalatii , prin omiterea legarii la pamant a elementelor deconectate;

18

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Atingere indirecta, produsa prin contactul cu un element conductiv care n mod normal nu este sub tensiune, dar care a intrat accidental sub tensiune (deteriorarea izolatiei , contacte electrice cu alte elemente aflate sub tensiune etc.), prin el trecnd curenti de defect ( curenti care circula pe alte cai dect cele destinate trecerii curentului electric ) ; tensiunii de pas, respectiv la atingerea simultana a doua puncte de pe sol (considerate la o distanta de 0,8 m) aflate la potentiale diferite ca urmare a scurgerii prin pamnt a unui curent electric; tensiunile de pas pot sa apara n apropierea unui conductor cazut la pamnt, a unei linii aflate sub tensiune sau n apropierea unei prize de pamnt de exploatare sau de protectie prin care trece un curent electric. In general, acest factor de risc apare datorita defectiunilor de izolare si/sau intreruperii impamantarii putand aparea astfel, accidental, tensiune electrica in carcasele sau in alte parti metalice ale utilajelor sau uneltelor electrice, care in mod normal nu sunt sub tensiune. Metodele de lucru folosite, echipamentele de lucru si materialele electrice utilizate de catre lucratori, precum si mentenanta acestora ar trebui sa asigure protectia impotriva acestui factor de risc. Masuri preventive Utilizarea sistemelor de impamantare in combinatie cu intrerupatoare diferentiale si magnetotermice; Interzicerea folosirii prelungitoarelor improvizate; Efectuarea reviziilor periodice la instalatiile electrice. Aceste vor fi executate doar de personal autorizat; Verificarea zilnica a cablurilor, a prizelor si echipamentelor electrice; In caz de avarii se recomanda deconectarea alimentarii cu energie electrica, atat de la intrerupator cat si direct de la retea si comunicarea evenimentului; Utilizarea echipamentelor alimentate cu joasa tensiune in spatii inchise, in containere si in prezenta umiditatii si/ sau a apei; Este interzisa utilizare aparatelor electrice cu mainile umede; Inainte de curatire, echipamentele alimentate cu energie electrica vor fi deconectate de la retea;

Intrerupatorul principal trebuie sa fie vizibil si accesibil, tabloul electric trebuie sa ramana inchis iar pericolul de electrocutare trebuie sa fie semnalizat; Pentru o siguran maxim a persoanelor ce lucreaz pe partea de sarcin a circuitului, se poate stabili o legtur temporar la pmnt a prii superioare a circuitului, pentru a ne asigura c nu este posibil n niciun fel apariia unei cderi de tensiune la bornele sarcinii. Dac este posibil, se va inchide ntotdeauna alimentarea reelei electrice nainte de atingerea oricror elemente de circuit. Trebuie de asemenea asigurate toate sursele de energie nainte ca un sistem s poate fi considerat sigur. Asigurarea faptului c n circuit nu se afl energie periculoas (starea de energie zero) se face prin nlturarea energiei poteniale sau stocate din circuit. Pentru instalatiile de inalta tensiune si transformatoare:  Acestea trebuie amplasate in afara incintelor, in carcase distincte protejata si in mod clar marcate;  Trebuie mentinuta o curatenie perfecta;  Accesul in zonele instalatiilor si transformatoarelor de inalta tensiune va fi permis doar personalului specializat si autorizat. Pentru instalatiile de joasa tensiune:  Verificarea periodica si imbunatatirea izolarii, unde este cazul, a traseelor conductorilor ficsi, a conductorilor flexibili si a elementelor de legatura dintre conductori, precum si a traseelor conductorilor din interiorul echipamentelor de munca;  Utilizarea combinata a protectiei prin impamantare si intrerupatoare diferentiale;  Proiectarea sau adaptarea instalatiilor electrice corpuri de iluminat, tablouri si circuite electrice, etc conform actelor normative care reglementeaza acest domeniu; Uneltele electrice portabile fara impamantare, trebuie sa aiba protectie prin dubla izolare; Cablurile, prizele si conectoarele trebuie sa fie conform standardelor si in stare buna; Utilizarea echipamentelor si materialelor adecvate pentru executarea lucrarilor la panourile electrice, tablourile electrice sau alte instalatii electrice. Printre acestea amintim:  Accesorii electroizolante (paravane, covoare, mansoane, etc) pentru acoperirea elementelor sub tensiune sau a maselor;
Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

19

 Unelte si accesorii izolante sau izolate (scurtcircuitoare, surubelnite, clesti, creioane de tensiune, etc);  Prajini telescopice electroizolante;

Masuri preventive Eliminarea sau controlul scurgerilor si emisiilor de gaze, vapori, pulberi care ar putea genera risc de explozie; Evaluarea zonelor si centrelor de munca cu potentiale atmosfere explozive; Adoptarea sau adaptarea masurilor de protectie pentru cel mai pesimist scenariu al unei eventuale explozii in zonele sau centrele de munca clasificate ca avand atmosfere explozive; Semnalizarea si avertizarea zonelor de lucru unde exista riscul de explozii; Identificarea materiilor prime utilizate, a substantelor si produselor finite capabile de a forma atmosfere explozive; Identificarea, analizarea si controlul instalatiilor, proceselor si activitatilor care utilizeaza substante ce pot genera, in amestec cu aerul, atmosfere explozive; Este interzisa stocarea la locurile de munca unde sunt folosite substante inflamabile a unei cantitati ce depaseste necesarul unei zile de munca; Este recomandabila depozitarea produselor inflamabile in locuri separate, ventilate si izolate corespunzator si, in masura posibilitatilor, cat mai indepartate de zonele de productie; Eliminarea potentialelor surse de energie de activare si realizarea ventilatiei naturale sau artificiale corespunzatoare a zonelor de risc; Verificarea periodica a concentratiilor de gaze, vapori, pulberi, etc, in zonele de risc; Realizarea, independent de tipul masurilor tehnice de prevenire, a reviziilor periodic si a mentenantei corespunzatoare a instalatiilor (electrice, de gaz, de aer comprimat, etc) ca masuri esentiale de prevenire a riscului de explozie; Eliminarea sau izolarea flacarilor deschise, suprafetelor fierbinti, scanteilor mecanice si/sau electrice, descarcarilor electrostatice, supraincalzirea prin frecare mecanica a materialelor electrice, motoarelor termice, etc, care pot constitui surse de aprindere: Interzicerea executarii de lucrari la orice instalatie sau echipament electric sub tensiune in locuri cu atmosfere potential explozive.

3.1.12 Explozii
Definitie Explozia este reactia chimic sau fizic foarte rapid, violent, insotita de efecte mecanice, sonore, termice, luminoase etc., provocate de descompunerea substantelor explozive. Originea riscului Cauzele principale ale explozieiilor sunt amestecurile combustibile si concentratiile critice de gaze, vapori, pulberi sau particule ale unei singure substante care intra in contact cu o sursa de aprindere (suprafete fiebinti, flacari, gaze fierbinti, scantei de origine mecanica sau electrica, material electric, electricitate statica, curenti electrici parazitari, radiatii, unde electromagnetice si de radiofrecventa, reactie exotermica - autoaprindere). In industria alimentara, riscul de explozie este specific industriei moraritului si panificatiei in situatiile concentratiilor mari de pulberi specfice (faina), dar si industriei alcoolului. Cauze generale de explozie Generarea de gaze sau vapori inflamabili in incinte inchise, care ajung la o concentratie critica; Functionarea incorecta a recipientilor sau a utilajelor care utilizeaza fluide sau gaze sub presiune: tuneluri de uscare, echipamente de sterilizare, pasteurizare, fermentare si deshidratare, echipamente de racire si congelare, etc. Este necesara mentinerea in bune conditii a robinetelor, valvelor, conectoarelor, etc, a dispozitivelor de control al temperaturii si indicatoarelor de presiune; Lipsa dispozitivelor de control si siguranta; Lipsa unui program de mentenanta a instalatiei, care sa includa revizii periodice. 20

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

3.1.13 Contacte termice


Definitie Sunt situatiile de contact direct al oricarei parti a corpului unui lucrator sau chiar al intreg corpului cu obiecte sau substante (indiferent de starea de agregare) avand temperaturi extreme (fierbinte sau foarte rece). Originea riscului In Industria Alimentara cele mai importante surse de risc sunt: Prezenta echipamentelor de lucru care servesc procesului de tratament termic al produselor in care se dezvolta temperaturi inalte (sterilizatoare, pasteurizatoare, etc.); Manipularea ambalajelor care pot atinge temperaturi inalte, dupa ce au fost supuse proceselor de pasteurizare si sterilizare; Contacte care se pot produce cu lichide de temperatura ridicata folosite in procesarea alimentelor (apa, ulei); Contact cu suprafetele fierbinti ale echipamentelor de munca (conducte de abur, cuptoare de coacere, pasteurizatoare, cazane). Instalatiile de refrigerare si congelare; Recipientele si conductele de transport ale agentilor de refrigerare/congelare (ex. azot lichid); Masuri preventive Acordarea atentiei si respectarea semnalizarilor existente in locurile si la instalatiile unde exista acest factor de risc (camere in care sunt cazane, cuptoare, etc.); Evitarea potentialelor scurgeri si/sau stropiri la manipularea lichidelor fierbinti sau foarte reci; Protejarea prin panouri si/sau separarea zonelor de risc, semnalizandu-le corespunzator; Izolarea termica a obiectelor si uneltelor care prezinta riscul supraincalzirii (manere, etc); Izolarea termica a suprafetelor fierbinti ale echipamentelor de munca si a instalatiilor auxiliare cu materiale termoizolante, iar in situatiile in care izolarea nu este posibila,

este obligatorie semnalizarea si/sau delimitarea zonelor de siguranta; Dotarea cu mijloace de interventie in caz de accident datorat contactului termic; Folosirea unei protectii adecvate la executarea lucrarilor de sudura (viziere, sorturi ignifuge, etc) Raportarea imediata a situatiilor de supraincalzire a echipamentelor de munca sau a instalatiilor electrice (cabluri, motoare electrice) si luarea masurilor stabilite pentru astfel de evenimente; Achizitionarea echipamentelor de munca cu marcajul CE, plasat pe utilaj in mod clar, vizibil sau afisarea declaratiei CE de Conformitate; Respectarea prevederilor manualelor de instructiuni ale producatorilor, pentru instalarea, utilizarea si mentenanta echipamentelor de munca;

3.1.14 Muscaturi, lovituri, intepaturi cauzate de organisme vii


Definitie Sunt accidentele suferite de lucratori in timpul executarii sarcinilor de munca, provocate in mod direct de persoane sau animale, cum ar fi intepaturi, muscaturi, lovituri, etc. Originea riscului Acest factor de risc este in special prezent in sectorul abatorizarii in faza de receptie a animalelor vii si inaintea si in timpul etapei de sacrificare. De asemenea, prezenta insectelor in anumite perioade ale anului (viespi, albine), in special in sectorul procesarii fructelor, poate genera acest gen de accidente in fazele de receptie si depozitare a materiilor prime. Masuri preventive Manevrarea cu prudenta a animalelor tinandu-se cont de impredictibilitatea comportamentului acestora. Mentenanta adecvata a sistemelor de iluminat artificial
Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

21

pentru a se evita orice problema care ar pute genera o rectie nesateptata a animalelor. Cunoasterea caracteristicilor comportamentale ale speciilor de animale destinate sacrificarii. Evitarea atribuirii de sarcini de munca personelor cu hipersensibilitate la intepaturi de insecte, in zonele unde exista acest factor de risc.

Dotarea truselor medicale cu produse antihistaminice. Utilizarea manusilor de protectie, castilor de protectie la manevrarea animalelor vii. Stabilirea unei proceduri de actiune pentru situatiile de soc anafilactic.

3.2 Riscuri derivate din igiena industriala


Factorii de risc derivati din igiena industriala sau din mediul de munca includ factorii de risc fizici, chimici si biologici.

3.2.1 Expunerea la zgomot


Definitie Zgomotul profesional se defineste ca fiind un complex de sunete cu intensiti i nlimi diferite, cu caractere diferite (zgomot obinuit, impulsiv, ritmice sau aritmice), produse continuu sau discontinuu de maini, instrumente, aparate, mijloace de transport, vocea omeneasc, etc, n timpul activitii profesionale.

Originea riscului Principalele surse de zgomot din industria alimentara sunt utilajele folosite in sector (masini de ambalat, masini de impachetat, ferastraie, masini de centrifugare, masini de tocat, masini de spalat sticle, etc) care pot afecta sanatatea lucratorilor, atat a celor care le deservesc cat si a celor care executa sarcini de munca in imediata apropiere a acestora. Expunerea la acest factor de risc este foarte mare in industria conservelor datorita specificului acestui sector in

22

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

care liniile de productie - unele linii avand o viteza de pana la 1.000 unitati pe minut - incepand de la prelucrarea primara si pana la ambalare, sunt dispuse in general in acelasi spatiu. De asemenea si in sectorul procesarii carnii se inregistreaza valori ale zgomotului peste limita admisa, in majoritatea zonelor de productie. In sectorul lactate, valori ale zgomotului ce depasesc limita specificata in standard se inregistreaza in sectiile de centrifugare, pasteurizare si ambalare. In general, in sectiile de ambalare, indiferent de sector, se inregistreaza depasiri al nivelului admis al zgomotului. Expunerea prelungita la niveluri de zgomot excesive, cauzeaza in mod frecvent leziuni auditive progresive care nu se manifesta pana la un anumit moment si care pot duce la pierderea definitiva a auzului. Alte efecte ale expunerii la zgomot sunt: tulburarile respiratorii, cardiovasculare, digestive sau vizuale. Nivelurile inalte de zgomot pot provoca tulburari ale somnului, iritabilitate si oboseala. De asemenea, zgomotul scade randamentul, diminueaza nivelul de atentie, puterea de concentrare si mareste timpul de reactie al individului in fata diversilor stimuli, ceea ce favorizeaza cresterea numarului de erori si, prin urmare, a accidentelor. Masuri preventive Achizitionarea utilajelor si echipamentelor de lucru cu marcajul CE, tinandu-se seama de nivelul zgomotului produs, specificat in documentatia tehnica; Dezvoltarea unui program de masuri active pentru reducerea nivelului de zgomot concentrat pe sursele emisiilor:  inlocuirea, in limita posibilitatilor, a echipamentelor, utilajelor, etc;  instalarea de carcase izolante fonic in situatiile in care caracteristicile constructive ale echipamentelor de munca permit aceasta solutie;  izolarea fonica a zonelor, etc. Semnalizarea utilizarii obligatorie a echipamentului individual de protectie impotriva zgomotului; Efectuarea unei mentenante adecvate a utilajelor si uneltelor;

Izolarea, atunci cand este posibil, a surselor de zgomot, instalandu-le cat mai departe de zona de lucru; Reducerea timpului de expunere prin implementarea de masuri organizatorice (ture, rotatii); Delimitarea si semnalizarea zonelor expuse la zgomot; Efectuarea periodica de controale medicale pentru verificarea sistemului auditiv al lucratorilor expusi; Realizarea unei evaluari initiale privind expunerea la zgomot pentru fiecare post de lucru, in functie de a carei rezultate vor fi identificate masurile de protectie adecvate; Utilizarea de materiale de acoperire care sa absoarba zgomotul pentru pereti si tavane; Instalarea utilajelor auxiliare (motoare ventilatoare, generatoare, etc) cat mai departe posibil de zonele de lucru; Efectuarea mentenantei a echipamentelor de munca conform programarii si indicatiilor producatorilor acestor echipamente; Inlocuirea, acolo unde este posibil, a semnalelor acustice cu semnalele luminoase sau cu afise; Delimitarea posturilor de lucru si restringerea accesului, in limita posibilitatilor.

3.2.2 Expunerea la vibratii


Definitie Miscarea oscilatorie periodica a unui corp efectuata in jurul unei pozitii de echilibru. Originea riscului Originea vibratiilor in industria alimentara se datoreaza in mod principal, cresterii gradului de mecanizare a proceselor de productie. Lucratorii din industria alimentara care utilizeaza utilaje cum sunt: fierastraiele pentru despicat carcase, cutite electrice, malaxoare, etc., sunt expusi riscului de vibratii. Mai mult, temperaturile joase amplifica efectele vibratiilor. Riscul este de asemenea prezent in cazul conducatorilor de vehicule care executa activitati specifice mai mult de cateva ore consecutiv pe zi (ex. 3-4 ore in cazul motostivuitoarelor).

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

23

Masuri preventive Achizitionarea utilajelor si echipamentelor de lucru cu marcajul CE, tinandu-se seama de nivelul de vibratii produse si conceptia ergonomica; Efectuarea mentenantei a echipamentelor de munca conform programarii si indicatiilor producatorilor acestor echipamente; Selectarea vehiculelor si a altor mijloace de transport care, in timpul functionarii, emit vibratii cu o intensitate redusa; Utilizarea vehiculelor dotate cu scaune sa fie antivibratii sau adaptarea celor existente; Selectarea de anvelope antivibratii; Nivelarea cailor de circulatie si limitarea vitezei de circulatie;

Radiatiile ionizante sunt radiatiile , , . Radiatiile ionizante au efect microbicid si pot fi folosite pentru sterilizarea diferitelor medii. Dintre radiatiile ionizante, n industria alimentara, se folosesc radiatiile , deoarece au o putere mare de ionizare si pot sa patrunda n produsul iradiat pe o distanta de pna la 8 cm. Aceste radiatii se folosesc doar pentru sterilizarea ambalajelor deoarece n alimente determina modificarii de gust (gust de iradiat) si modificari de culoare. De asemenea sunt folosite si la:  Prevenirea germinarii si incoltirea cartofilor si a altor radacinoase;  Dezinfectarea cerealelor, fructelor, legumelor si fructelor confiate;  Intarzierea maturarii si imbatranirii legumelor si fructelor;  Prelungirea duratei de viata a pestelui, fructelor de mare, carnii proaspete si carnii de pasare;  Prevenirea afectiunilor transmisibile pe cale alimentara prin eliminarea microorganismelor patogene. Pe de alta parte, dintre radiatiile ne-ionizante, microundele au fost folosite in ultimii ani in procesele de productie din industria panificatie (procesul de uscare al pastelor fainoase) conserve vegetale a conservelor vegetale (oparire fructelegume), pasteurizarea alimentelor ambalate si pentru a cresterea temperaturii produselor congelate. In industria lactatelor, microundele sunt de asemenea folosite in tratamentul untului congelat, in tratamentul de pasteurizare (la temperatura inalta si pe durata scurta si UHT) al laptelui, smantanei, iaurtului, sosuri si piureuri. Pasteurizarea prin microunde se aplica de asemenea mancarurilor preparate si alimentelor ambalate. De asemenea, in sterilizare sunt folosite si radiatiile ultraviolete, de exemplu in sterilizarea painii, care ulterior este ambalata ermetic.

3.2.3 Expunerea la radiatii


Definitie Radiatiile (razele) sunt emisiile si propagarile in spatiu a unor unde (radiatii ondulatorii) sau particule (radiatii corpusculare) insotite de un transport de energie. Sursele de radiatii pot fi naturale sau artificiale. Expunerea la acest factor de risc include leziunile sau afectiunile cauzate de actiunea razelor de lumina, caldura sau alta energie. Originea riscului Din punct de vedere al proteciei mpotriva radiaiei, radiaiile se mpart n 2 categorii: ne-ionizante i ionizante, pentru a sublinia pericolul la adresa sntii lucratorilor. Radiaiile ne-ionizante sunt: radiatiile electromagnetice, lumina, radiatiile ultraviolete, radiatiile infrarosii, undele radio, microundele, ultrasunetele.

24

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Masuri preventive Radiatii ne-ionizante Prevederi comune tuturor activitatilor care utilizeaza surse generatoare de radiatii neionizante: La locurile de munca unde sunt utilizate surse de radiatii neionizante vor fi repartizate numai persoane care cunosc echipamentele tehnice generatoare de radiatii neionizante si procedeele de lucru, au calificarea si autorizarea necesara si au fost instruite din punctul de vedere al securitatii muncii; La executarea sarcinilor de munca care implica utilizarea surselor generatoare de radiatii neionizante vor fi repartizati numai lucratori care au fost declarat apti in urma controlului medical obligatoriu solicitat prin prevederile Ministerului Sanatatii pentru lucrul in medii cu radiatii neionizante; Se interzice lucrul la sursele generatoare de radiatii neionizante persoanelor care prezinta afectiuni ale ochilor si/sau ale pielii, constatate la controlul medical; In incaperile in care se desfasoara activitati cu surse generatoare de radiatii neionizante se vor afisa la loc vizibil instructiuni specifice de securitate a muncii; In spatiile de lucru in care exista pericolul aparitiei electricitatii statice, imbracamintea si incaltamintea vor fi antistatice. Se interzice utilizarea imbracamintei sintetice, generatoare de sarcini electrice; Toate caile de acces ale spatiilor de lucru vor fi mentinute in stare de curatenie permanenta, libere de orice obstacol si vor fi marcate vizibil pentru a se evita expunerea personalului lucrator la radiatiile periculoase; Se interzice accesul persoanelor neautorizate in spatiile de lucru cu surse de radiatii neionizante periculoase (peste limitele admisibile); Activitatile care utilizeaza surse generatoare de radiatii neionizante periculoase se vor desfasura in incaperi special amenajate; In cazul in care o incapere serveste desfasurarii si altor activitati productive decat cele care utilizeaza surse de radiatii neionizante, sursele vor fi separate de restul spatiilor de lucru prin utilizarea de paravane sau pereti despartitori; Paravanele sau peretii despartitori vot fi confectionate din materiale rezistente la foc, la temperaturi inalte, care sa nu degaje noxe chimice si sa prezinte un coeficient de reflexie cat mai mare sau cat mai mic, dupa caz; Ecranarea surselor de radiatii neionizante in vederea protejarii personalului lucrator se va realiza cu ecrane sau filtre din materiale cu coeficient de absorbtie corespunzator

radiatiei fata de care se face protectia; Pentru sursele de radiatii neionizante pentru care exista indicatoare de securitate standardizate, usile incaperilor vor fi inscriptionate conform standardelor in vigoare. Peretii, tavanul, pardoseala, usile si ferestrele incaperilor in care functioneaza surse de radiatii neionizante vor fi, dupa caz, supuse unor amenajari speciale, in asa fel incat radiatiile generate de surse sa nu fie directionate spre personalul lucrator. Iluminatul incaperilor in care se desfasoara activitati cu surse de radiatii neionizante se va realiza in asa fel incat sa se asigure acomodarea ochilor la solicitarile vizuale intense, acolo unde este cazul; Verificarea periodica a starii de functionare si lucrarile de intretinere si reparatie a echipamentelor generatoare de radaitii neionizante vor fi efectuate numai de catre personal calificat si autorizat in acest scop, la solicitarea conducatorului locului de munca si conform unui grafic de revizie si reparatii, ce va fi respectat intocmai. Periodicitatea de executie a lucrarilor va fi cea mentionata de producatorul instalatiei. Radiatii ionizante Izolarea si/sau ecranarea adecvata a echipamentelor de lucru; Respectarea instructiunilor de lucru; Semnalizarea zonelor cu risc, indicand clasa si categoria radiatiiei; Utilizarea echipamentului individual de protectie corespunzator; Reducerea la maxim a expunerii la radiatii; Utilizarea uneltelor si materialelor adecvate; Interzicerea accesului in zonele expuse riscului persoanelor ale caror sarcini de munca nu justifica prezenta in respectivele zone; Respectarea in orice moment a distantei de securitate fata de sursele de radiatii; Semnalizarea zonelor expuse riscului de iradiere;

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

25

3.2.4 Expunerea la conditii de temperatura, umiditate si de iluminat:


Definitie Prin microclimat se intelege totalitatea factorilor fizici ai aerului dintr-un spaiu delimitat (loc de munc), care i exercit aciunea asupra funciei de termoreglare. Componentele microclimatului se normeaz n raport cu degajarea de cldur n organismul uman determinat de efortul fizic. Factorii componeni ai microclimatului profesional sunt urmtorii:  temperatura aerului,  umiditatea relativ a aerului,  viteza curenilor de aer,  radiaia caloric,  temperatura suprafeelor de lucru. Prin iluminatul la locul de munca se intelege ansamblul de dispozitive de iluminat care sunt instalate pentru a genera un nivel de iluminare adecvat destinatiei spatiilor si sarcinilor de munca. Asigurarea unui iluminat raional are drept scop evitarea suprasolicitrilor analizatorului vizual, stimularea proceselor activitii nervoase superioare, creterea capacitii de munc, prevenirea unor boli profesionale, a accidentelor de munc i oboselii cronice. Originea riscului Lucrul in industria alimentara prezinta in principiu, prin caracteristicile sale intrinseci, (prezenta unor niveluri ridicate de umiditate, temperaturi scazute, etc) un ansamblu de probleme legate de confortul termic al lucratorilor, de aici si necesitatea imbunatatirii conditiilor de confort termic prin controlul umiditatii si temperaturii la locurile de munca. Efectele nocive asupra sanatatii lucratorilor care pot fi provocate de conditiile de microclimat depind de urmatoarele variabile: temperatura, umiditate, viteza curentilor de aer din 26

incinte si temperatura medie radianta. Majoritatea materiilor prime, produselor intermediare si produselor finite din industria alimentara sunt perisabile, astfel ca in zonele de manipulare, depozitare si procesare este necesara mentinerea unor temperaturi scazute sau foarte scazute (in cazul congelatoarelor). In schimb, alte produse, pe durata procesului de transformare din materie prima in produs finit, sufera tratamente termice: coacere, sterilizare, deshidratare, oparire, etc ceea ce presupune un mediu de munca expus unor temperaturi ridicate, peste limita confortului termic. In anumite zone de lucru din industria alimentara se inregistreaza temperaturi extreme. Activitatea se poate desfasura in camere frigorigice, la temperaturi de 18 C sau mai mici; in centrele de munca din industria carnii temperatura trebuie mentinuta intre 7 si 10C. Pe de alta parte, in industria panificatiei si a pastelor fainoase sau in sectorul mancarurilor preparate sunt zone in care temperaturile depasesc limita maxima a confortului termic al lucratorilor. Caldura si frigul sunt agenti care ar putea genera riscuri pentru sanatatea lucratorilor astfel: Afectiunile datorate temperaturilor nalte pot fi acute sau cronice. Formele acute fiind specifice, sunt considerate boli profesionale si vor fi declarate ca atare, pe cnd efectele cronice sunt nespecifice. Dupa mecanismele patogene, formele acute pot fi datorate fie suprasolicitarii mecanismelor termoreglarii fie cedarii acestora. Suprasolicitarea mecanismelor de termoreglare poate duce la: sincopa de caldura; dezechilibre ale apei si electrolitilor; anhidroza cutanata. Cedarea mecanismelor de termoreglare se manifesta sub forma de soc de caldura sau hiperpirexie. Afectiunile datorate temperaturilor scazute sunt de 2 categorii, dupa in functie de actiunea temperaturii, directa sau indirecta. Afectiunile prin actiune directa, rare si accidentale, sunt datorate fie solicitarii mecanismelor de termoreglare locala (degeraturile), fie depasirii capacitatii de termoreglare generala (hipotermia). Prin actiune indirecta, temperatura scazuta poate favoriza asa numitele afectiuni a frigore. Bolile a frigore sunt afectiuni favorizate de temperatura scazuta, variatiile bruste de temperatura cu trecere de la cald la frig, umiditatea crescuta si curentii de aer. Formele clinice

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

sunt variate: la nivelul aparatului respirator pot aparea rinite, faringite, laringite, bronsite, bronhopeumopatii, pneumopatii; la nivelul aparatului cardiovascular sunt favorizate endarterita obliteranta, cardiopatia ischemica, hipertensiunea arteriala, etc. Utilizarea apei din abundenta in procesele de productie sau ca element de curatare a mainilor, uneltelor, ustensilelor, podelelor, echipamentelor de munca etc, contribuie la crearea unei atmosfere saturata de vapori de apa. Nivelul de umiditate este, de asemenea, un factor determinant al conditiilor ambientale ale unui loc de munca. Un nivel de umiditate necorespunzator are un impact negativ nu numai asupra lucratorilor, ci si asupra calitatii produselor. Confortul organic se situeaza in intervalul 30 - 70% :  sub 30 %, apar repercusiuni negative asupra structurilor si functiilor mucoasei respiratorii care asigura eliminarea impuritatilor (inclusiv a germenilor) din aerul inspirat;  peste 70 %, in conditiile prestarii unor activitati care necesita un consum energetic mare, actioneaza negativ asupra procesului de termoliza (se poate ajunge pana la soc caloric). In cazul iluminatului, sursa riscului o constituie, in general, insuficienta sau subdimensionarea surselor de lumina naturale si/sau artificiale din zonele de munca. Neasigurarea unui iluminat corespunzator, conform standardelor SR EN 12464-1 si 12464-2, are drept consecinte suprasolicitarea analizatorului vizual, diminuarea capacitii de concentrare si implicit a capacitatii de munca, aparitia oboselii cronice, favorizand de asemenea accidentele de munca. Masuri preventive Respectarea prevederilor Ordonantei de urgenta nr. 99 din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot fi aplicate n perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor ncadrate n munca. Reglarea temperaturii la locul de munca in conformitate cu cerintele climatice (incalzire, aer conditionat); Ecranarea surselor de caldura radianta;

Reglarea umiditatii din incinta, evitandu-se totusi curentii de aer; Instalarea, dupa caz, a sistemelor de ventilatie fortate; Limitarea expunerii prin micsorarea duratei sarcinilor de munca desfasurate in zonele cu temperaturi extreme. Este recomandata rotatia personalului pe sarcini si pusturi de lucru; Asigurarea perioadelor de odihna in camere climatizate corespunzator si asigurarea, dupa caz, a bauturilor calde sau racoritoare; Izolarea si/sau semnalizarea proceselor, echipamentelor sau suprafetelor acestora foarte reci sau fierbinti pentru a se evita contactul; Realizarea examenelor medicale specifice, la angajare si periodice; Evitarea expunerii la schimari bruste de temperatura. Este recomandata o perioada de aclimatizare; Evaluarea conditiilor de microclimat si furnizarea de echipament individual de protectie, in conformitate cu rezultatele evaluarii; Izolarea termica corespunzatoare a incintelor; Umiditate  Reducerea umiditatii prin intermediul unui sistem de drenaj, care trebuie reviziuit periodic, pentru a se evita blocarea acestuia cu deseuri.  Instalarea de sisteme de ventilatie care sa asigure reimprospatarea aerului adaptate volumelor incintelor si numarului de lucratori care desfasoara sarcini de munca in spatiile respective. Caldura  In situatia lipsei unui sistem de climatizare, se recomanda limitarea volumului de munca fizica, planificand activitatile care necesita un consum mare de energie in timpul perioadelor mai racoroase;  Climatizarea corespunzatoare a incintelor, tinanaduse cont de volumul acestora si de numarul de lucratori expusi;  Eliminarea aerului cald din imediata apropiere a surselor de caldura prin instalarea echipamentelor de evacuare a aerului adaptate specificului situatiei;  Asigurarea apei potabile si a sarurilor pentru rehidratare in apropierea locurilor de munca;  Furnizarea articolelor de imbracaminte care protejaza impotriva caldurii;
Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

27

Frig  Dotarea sistemelor de distributie a aerului rece cu elemente difuzoare de aer, pentru elimina sau diminua actiunea directa a jetului de aer pe lucratori;  Reducerea timpului petrecut in camerele frigorifice, utilizand mijloace mecanice pentru transport si depozitare, pentru a evita executarea manuala a acestor sarcini;  Monitorizarea regimului alimentar al lucratorilor, care va trebui sa fie bogat in calorii;  Reducerea sau eliminarea sarcinilor simple de supraveghere care implica o activitate fizica redusa; Iluminat  Evitarea iluminatului natural direct prin montarea de draperii sau jaluzele;  Intensitate adecavata tipului de activitate de activitate, conform standardelor mai sus amintite;  Distribuitia nivelurilor de iluminare trebuie sa fie cat mai uniforma posibil;  Evitarea efectului de orbire cauzat de lumina directa a soarelui sau a altor surse de lumina artificiala cu luminanta ridicata. Sursa de lumina nu va fi plasata in campul vizual al lucratorului, iar atunci cand din motive obiective nu poate fi schimbat locul sursei de iluminat, se vor monta filtre de protectie;  Combinarea luminii artificiale cu cea naturala.

contact cu organismul uman, pot provoca efecte negative asupra sanatatii. Noxe biologice: Sunt microorganismele prezente in mediul de munca capabile de a provoca afectiuni respiratorii, dermatologice, circulatorii, etc. Riscurile profesionale generate de noxele biologice apar in general, la locurile de munca unde sunt prezente animale vii si/sau unde sunt procesate materii prime sau produse de origine animala sau vegetala.

Noxe chimice
Originea riscului In categoria noxelor chimice trebuie mentionat praful care rezulta in timpul proceselor de productie din industria de morarit - panificatie, lactate si la fabricarea produselor dietetice si liofilizate. Praful produs de unele produse alimentare cum sunt: faina, cerealele, cafeaua solubila, zaharul, laptele praf, cartofi pudra sau supe pudra, pot fi sursa a doua tipuri de risc pentru lucratori:  Pot crea atmosfere extrem de inflamabile cu risc de incendiu si explozie;  Inhalarea de praf poate provoca probleme respiratorii, cum ar fi astmul bronsic profesional sau iritatii ale ochilor, nasului si pielii (dermatite profesionale). Se recomanda utilizarea echipamentelor de protectie respiratorie, intretinerea adecvata a echipamentelor de productie, sisteme de ventilatie pentru a elimina sau reduce cantitatea de praf si o intretinere corespunzatoare a acestor sisteme; Toate noxele chimice sunt capabile sa provoace efecte negative asupra sanatatii lucratorilor in conditiile expunerii la acest factor de risc. Efectul negativ asupra sanatatii poate fi imediat, pe termen scurt (intoxicatie acuta) sau poate aparea in timp, generand boli profesionale (intoxicatii cronice).

3.2.5 Expunerea la noxe biologice, noxe chimice si substante periculoase


Definitie Noxe - agenti, factori care pot exercita o aciune nociv asupra organismului si care se raspandesc in atmosfera n timpul proceselor tehnologice. Substane periculoase - orice substan lichid, gazoas sau solid care reprezint un risc pentru sntatea i securitatea lucrtorilor. Noxe chimice: Sunt substante, elemente sau compusi chimici sub forma de aerosoli, gaz sau vapori care, in 28

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

In sectorul alimentar se utilizeaza un numar mare de compusi chimici care pot provoca leziuni sau afectiuni personalului care le manipuleaza sau care se afla in imediata apropiere. Sunt de amintit: Agenti frigorifici ( amoniacul anhidru, clorura de metil si alte hidrocarburi halogenate alifatice, dioxidul de carbon, etc) utilizati in procesele de refrigerare sau de congelare si in camere frigorifice prezinta riscuri de intoxicatii si arsuri chimice. Pesticidele si produsele fumigene previn aparitia daunatorilor pe durata depozitarii si transportului de materii prime alimentare, utilizate obligatoriu importiva insectelor si a rozatoarelor in centrele de munca. Dioxidul de carbon care se produce in sectiile de produse afumate care nu dispun de o ventilatie corespunzatoare, silozuri de cereale, beciuri de fermentare sau magazine de peste, poate provoca intoxicatii. PVC-ul utilizat pentru materialele de ambalare si pentru impachetarea alimentelor. La incalzirea unei pelicule de PVC, produsele de degradare termica irita ochii, nasul si gatul. Aditivii alimentari, folositi in elaborarea multor produse finite pot ajunge sa afecteze, odata cu trecerea timpului, sanatatea lucratorilor, daca sunt utilizati intr-un mod necontrolat si de catre lucratori care prezinta sensibilitati la substante din componenta acestora. Pot apare, de exemplu, dermatite de contact. Trebuie evidentiate efectele contaminantilor asupra organismului uman, deoarece acestea sunt multiple: Corozive: distrugerea tesuturilor asupra carora actioneaza substanta toxica; Iritante: iritatia pielii sau a mucoaselor in contact cu substanta toxica; Pneumoconioze: afectiuni pulmonare provocate de particule solide; Asfixiante: oprirea respiraiei care poate provoca ncetarea btilor inimii i moartea; Anestestezice si narcotice: Stare caracterizat prin pierderea cunotinei, relaxare muscular, diminuarea sensibilitii i a reflexelor; Alergenice: efectul alergic al contaminantului inainte de prezenta toxicului

Cancerigene, mutagene: provoaca aparitia cancerului, mutatii genetice ereditare; Sistemice: tulburari ale organelor interne. Principalele cai de patrundere in organism a noxelor chimice sunt: prin inhalare, cutanat si digestiv. In functie de calea de patrundere in organism a noxelor, factorii de risc sunt urmatorii: Risc de inhalare (nas, gura): Concentratia ambientala si tipul de expunere (acuta, cronica); Durata zilnica de expunere, cantitatea si starea surselor de emisie; Distanta dintre lucrator si sursele de emisie ; Volumul de gaze, vapori sau aerosoli generat; Sistemele de ventilatie general si local insuficiente sau subdimensionate; Proceduri de lucru inadecvate; Grupurile sensibile la riscuri (art. 35 din Legea nr. 319/2006); Expunerea simultana la diferite noxe. Riscuri prin absorbtie cutanata: Locul si suprafata de contact; Durata si frecventa de contact; Cantitatea sau concentratia substantelor periculoase; Temperatura si umiditatea mediului de munca; Utilizarea incorecta a echipamentelor individuale de protectie (EIP); Proceduri de lucru neadecvate; Categoriile de lucratori de sensibili la riscuri (art. 35 din Legea nr. 319/2006) Expunerea simultana la mai multi agenti; Contact direct cu substantele periculoase sau cu suprafete contaminate; Contact cu materiale, imbracaminte sau manusi contaminate; Condensarea vaporilor pe piele sau imbracaminte; Particule de aerosoli; Absorbtia de gaze si vapori;

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

29

Riscul la contactul cu pielea: Tipul de pericol (coroziv, iritant, nociv); Suprafata corpului expusa si frecventa de expunere; Utilizarea incorecta a echipamentelor individuale de protectie;

Proceduri de lucru nedecvate; Lipsa de metode de control pentru scurgeri si deversari; Ambalaje neadecvate; Sisteme de transfer defecte sau nersepectarea procedurilor de transfer;.

CATEGORII DE PERICOLE PRIVIND SUBSTANTELE SI PREPARATELE PERICULOASE Categoria Explozibili Definitii Substante si preparate care chiar si in lipsa oxigenului din aer pot sa reactioneze exoterm si rapid (pot exploda). Substante si preparate care, in contact cu alte substante, in special cu substante inflamabile, produc o reactie puternic exotermica. Substante care se aprind usor prin actiunea unei surse de initiere, inclusiv sub temperatura de 0C. Substante care se aprind in prezenta unei flacari, a unei surse de caldura sau a unei scantei. Substante si preparate care, prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata in cantitare foarte mica pot provoca efecte acute sau cronice si inclusiv deces. Substante si preparate care, prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot provoca efecte acute sau cronice si inclusiv deces. Substante si preparate non-corozive care, in contact scurt, prelungit sau repetat cu pielea sau mucoasele pot provoca o reactie inflamatorie. Substante si preparate care, in contact cu tesuturile vii pot avea o actiune distructiva a acestora. Substante si preparate care prezinta sau pot prezenta un pericol imediat sau viitor pentru una sau mai multe componente ale mediului ambiental. Simbol E Pictograma

Combustibile Extrem de inflamabili Inflamabili Foarte toxici Toxici Nocivi

F+

F T+ T Xn

Iritante

Xi

Corozive Periculoase pentru mediul ambiental

Pentru depozitarea substantelor periculoase, trebuie adoptate toate masurile necesare pentru a proteja lucratorii importiva incendiilor, exploziilor sau a altor efecte periculoase datorate caracteristicilor acestor substante. Din aceaste motive trebuie respectate o serie de reguli atunci cand se depoziteaza aceste substante, separand agentii chimici incompatibili.

30

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Masuri preventive Pentru a preveni efectele toxice, masurile de prevenire trebuie aplicate in ordinea prioritatilor: asupra sursei, asupra mediului si asupra lucratorilor. Asupra sursei:  Alegerea echipamentelor de munca adecvate care nu implica folosire substantelor periculoase;  Inlocuirea, atunci cand este posibil, a produselor toxice sau nocive;  Inchiderea proceselor si inlocuirea tehnologiei atunci cand acestea sunt generatoare, fara posibilitati de eliminare sau reducere, de noxe chimice;  Stocarea substante periculoase in depozite specifice prevazute cu ventilatie speciala;  Realizarea mentenantei preventive a instalatiilor si echipamentelor de lucru: verificarea periodica a starii conductelor prin care circula gazele, depozitarea buteliilor care contin gaze in locuri izolate si bine ventilate. Asupra mediului:  Realizarea curateniei periodice;  Semnalizarea riscurilor conform actelor normativa in vigoare;  Dispunerea de sisteme de ventilatie generale adecvate sau chiar de hote de extractie (filtrele acestor aparate trebuie curatate periodic);  Instalarea sistemelor de alarma in locuri cu risc de scurgeri de gaze, de lichide, etc.;  Prelevarea de probe de aer va fi facuta periodic; Asupra persoanelor expuse (receptori):  Evitarea contactului intre aceste produse si alimente;  Izolarea lucratorului de sursa de contaminare prin utilizarea echipamentelor individuale de protectie specifice.  Stabilirea unor proceduri standard de manipulare si utilizare a substantelor periculoase;  Adoptarea unui plan de interventie pentru situatiile de urgenta: deveresare accidentala, accidente de munca in care au fost implicate substantele periculoase sau noxele chimice, etc.;

Noxe biologice
Originea riscului si consecinte Infectiile si bolile infectioase sau parazitare raspandite de animale sau de produse de origine animala sunt probleme comune in industria alimentara. Lucratorii din industria alimentara pot contacta zoonoze, cum sunt: antraxul, bruceloza, leptospiroza, tuberculoza bovina etc si o gama larga de infectii ale pielii. Lucratorii din subsectoarele de carne si lactate - ca rezultat al contactului direct cu animale vii ori diferite parti sau organe rezultate din procesul de abatorizare, posibil infectate - sunt cei mai expusi la boli infectioase si parazitare de origine animala, prin intermediul leziunilor pielii sau altor parti sanatoase ale organismului . Dermatitele de contact si alergiile de piele sau de sistem respirator provocate de produsele organice, animale sau vegetale, sunt de asemenea frecvente. Dermatiele pot fi datorate actiunii produselor iritante, a frictiunii produsa la operatiunile de colectare si ambalare a fructelor, manipularea zaharului, etc. De asemenea, prafurile organice generate de cereale sau de faina pot cauza boli respiratorii (astmul brutarului). In ceea ce priveste microbiologia aplicata in productia de alimente, in general, majoritatea microorganismelor utilizate se considera a fi inofensive. In elaborarea vinului, branzei, iaurtului si aluatului sunt folosite procese microbiologice pentru obtinerea produselor consumabile. Ca rezultat, sporii de ciuperci si actinobacteriile se gasesc din belsug in procesele de prelucrare a multor produselor alimentare. Aspergillus si Penicilium de obicei sunt prezente in atmosfera in procesele de panificatie. Al doilea se regaseste
Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

31

de asemenea si in centrele de productie de lapte si carne, in maturarea branzei, carnatilor si salamurilor crud-uscate. Modalitatile de curatare a membranei produselor, ulterioare maturarii, favorizeaza dispersarea acestor microorganisme in aer, lucratorii putand dezvolta alveolita alergica. Cazurile de astm profesional sunt asociate cu actiunea multor dintre aceste organisme, in timp ce altele sunt suspectate ca ar putea cauza infectii sau produce micotoxine. Masuri preventive Inlocuirea agentilor biologici nocivi sau utilizarea lor in medii controlate si etanse; Reducerea riscului biologic la un nivel cat mai scazut prin intermediul urmatoarelor masuri:  Stabilirea unor proceduri standard de lucru;  Reducerea, la un nivel minim posibil, a numarului de lucratori expusi;  Adoptarea de masuri de siguranta la receptia, manipularea si transportul agentilor biologici in incinta zonelor de productie;  Amenajarea de grupuri sanitare adecvate dotate cu produse pentru spalarea ochilor si antiseptice pentru piele;  Respectare unei igiene corespunzatoare si a curateniei la locul de munca;  Semnalizarea riscurilor biologice;  Stabilirea masurilor de izolare a agentilor biologici si evitarea raspandirii acestora;  Vaccinarea profilactica specifica impotriva bolilor infectioase;  Acoperirea taieturilor si ranilor cu pansamente impermeabile;  Mentinerea unui grad ridicat al igienei personale; Evitarea riscului biologic produs de microorganisme (bacterii, virusi, acarieni din praf, etc), subproduse animale (resturi, materii fecale si par de animale, etc) sau animale:  Intocmirea unui program de curatenie si a unei intretineri adecvate a sistemelor de ventilatie sau climatizare;  Eliminarea apei reziduale (canale de drenaj, etc)  Reducerea umiditatii excesive din aer, de pe pereti, acoperisuri, podele; Evitarea intepaturilor de insecte, aparitiei mucegaiului la 32

locul de munca si in depozite;  Stabilirea si executarea unui program de curatenie si dezinfectare in centrele de munca;  Instalarea sistemelor de ventilatie (naturale sau fortate) si a hotelor locale acolo unde sunt necesare;  Utilizarea vopselei antifungice pentru pereti si tavane;  Efectuarea inspectiilor periodice pentru detectarea fungilor;  Eliminarea corecta a deseurilor;  Instalarea plaselor de tantari sau capcanelor impotriva insectelor;  Izolarea zonelor de preparare si manipulare a produselor alimentare.

3.3 Riscuri derivate din conditiile ergonomice

3.3.1 Riscuri ergonomice determinate de pozitii fortate


Definitie Pozitii de munca care, datorita sarcinilor de munca, implica una sau mai multe regiuni anatomice care inceteaza a mai fi intr-o pozitie naturala si confortabila, fiind astfel suprasolicitate si putand cauza leziuni osteomusculare. Originea riscului Riscul este prezent in operatiunile de incarcare si descarcare, datorita greutatii si/sau volumului materiilor prime si a produselor finite, operatiuni care, de multe ori, implica manipularea manuala a acestora. De asemenea, pozitii fortate pot aparea si in zonele de

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

ambalare, impachetare sau paletizare datorita rapiditatii miscarilor si rotatiilor si/sau incovoierii mici dar continue ale trupului/articulatiilor. Caracteristicile anumitor sarcini de munca implica adoptarea unor pozitii incomode, cu trunchiul aplecat sau rotit si bratele ridicate deasupra capului (toaletarea animalelor, despicarea carcaselor, etc), care impreuna cu greutatile si/sau dimensiunile materialelor manipulate, favorizeaza aparitia leziunilor si afectiunilor osteomusculare. Masuri preventive Mecanizarea/automatizarea, in limita posibilitatilor, a proceselor in care lucratorii sunt nevoiti sa adopte pozitii fortate; Selectionarea uneltelor de lucru (manere, scaune cu reglare pe inaltime) cu un design ergonimic, adecvat evitarii pozitiilor fortate; Alternarea piciorului de sprijin, pentru reducerea tensiunii musculare necesara mentinerii echilibrului atunci cand este necesar sa se stea mult timp in picioare, mentinandu-se aceeasi pozitie; Asezarea uneltelor si alte mijloace de lucru la indemana; Permiterea schimbarilor de pozitie (picioare si asezat )si repaus in timpul lucrului (scaune sau trepte de repaus); Ocolirea obstacolelor si nu trecerea peste ele; nu se vor intinde bratele mult si nu se va inclina spatele, este indicata deplasarea in lateral; Corpul trebuie sa stea in pozitie verticala (prevenirea problemelor la coloana); Ordonarea zonei de lucru si adaptarea spatiului de lucru la necesitati si la dimensinile antropometrice ale lucratorilor; Adaptarea inaltimii scaunului la inaltimea lucratorului in cazul sarcinilor de lucru executate seznd (linii de ambalare, etichetare, etc.); Utilizarea scaunelor ergonomice reglabile (ajustabile la inaltimea lucratorului, inclinatie, tipul de sustinere, material, etc); Utilizarea accesoriilor: genunchiere, banci, plataforme pentru sprijin, etc. Rotatia lucratorilor pe posturi de lucru.

3.3.2 Supraeforturi la manipularea manuala a maselor


Definitie Conform HG 1051/2006, prin manipularea manuala maselor se intelege orice tip de transport sau sustinere a unei mase de catre unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, asezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase care, datorita caracteristicilor acesteia (volum, forma, greutate, etc) sau conditiilor ergonomice necorespunzatoare, prezinta riscuri pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, in special afectiuni dorsolombare si hernii. Originea riscului Desi operatiunile din industria alimentara sunt in prezent mecanizate in mare masura, in multe centre de procesare a alimentelor, in unele etape ale proceselor de productie despicare carcase, transare, incarcare-descarcare, ambalare, paletizare, etc. - sunt necesare si activitati manuale care implica, pe langa repetitivitatea miscarilor, un efort fizic considerabil, in special in cazul manipularii manuale a greutatilor. Acest risc apare in principal la acele locuri de munca in care exista urmatorii factori: ritm de lucru ridicat, manipulare manuala de greutati mai mari de 3 kg, neadaptarea posturilor de lucru la caracteristicile antropometrice ale lucratorului.. Manipularea manuala a greutatilor este responsabila, in multe cazuri, de aparitia oboselii fizice sau a leziunilor, care se pot produce imediat sau prin cumularea de mici traumatisme aparent neglijabile. Pot suferi leziuni atat lucratorii care manipuleaza greutati regulat cat si cei care manipuleaza greutati ocazional. Leziunile frecvent intalnite sunt: contuzii, taieturi, rani, fracturi si mai ales leziuni osteomusculare. Se pot produce
Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

33

in orice zona a corpului, cele mai sensibile fiind membrele superioare si spatele, in special zona dorsolombara. Masuri preventive Respectarea HG nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorso lombare; Monitorizarea sarcinilor care necesita adoptarea de pozitii extreme, eforturi fizice considerabile si un ritm intens al miscarilor repetitive. Combinatiile dintre acesti factori agraveaza problemele de sanatate care pot aparea; Aplicarea de masuri tehnice si organizatorice pentru a evita manipularea manuala a greutatilor cum ar fi:  Utilizarea motostivuitoarelor, meselor hidraulice de ridicare, benzilor transportoare, etc  Dotarea lucratorilor cu mijloace mecanice pentru transportul si manipularea manuala a greutatilor: lize manuale sau electrice, carucioare, transpaleti, rafturi rulante, etc Utilizarea ajutoarelor mecanice cand manipularea manuala a greutailor nu poate fi evitata; Trebuie luate in considerare recomandarile pentru manipularea manuala a maselor:  Sprijinirea ferma a picioarelor cu toata talpa pe sol si adoptarea unei distante de aproximativ 50 cm intre talpi;  Se vor flexa usor genunchi pentru a ridica greutatea;  Spatele se va mentine drept;  Nu se va rasuci trunchiul in timpul sustinerii greutatii;  Se va pastra greutatea cat mai aproape de corp posibil;  Se profita eficient de greutatea corpului pentru impingerea obiectelor sau tragerea acestora;  Nu se vor ridica o sarcina grea mai sus de talie dintro singura miscare;  Se vor tine bratele aproape de corp si cat mai intinse posibil;  Se va cere ajutorul unui coleg atunci cand sarcina este extrem de grea sau dificil de manipulat; Divizarea greutatilor manipulate, atunci cand situatia o permite, astfel incat sa nu depaseasca limitele recomandate de reglementarile in vigoare.

3.3.3 Miscari repetitive


Definitie

Grupul de miscari continue sau repetate cu o frecventa ridicata care implica folosirea aceluiasi ansamblu osteomuscular provocand: oboseala musculara, suprasolicitarea articulatiilor si/sau a mischilor, dureri si , in timp, afectiuni sau leziuni articulare, musculare, osoase, etc. Consecinte Printre leziunile provocate de miscarile repetitive se numara inflamatiile de tendoane (tendinite) si a invelisului tendonului (tenosinovite), distonie focala, etc. Sunt afectiuni des intalnite printre lucratorii ale caror sarcini de munca implica realizarea miscarilor repetitive. Activitatile care solicita in mod repetat indoirea incheieturii mainii, apucarea, strngerea, rotirea, etc., pot cauza sindrom de tunel carpian care este o afectiune patologica datorata inflamatiei articulatiilor incheieturilor, care preseaza nervii si se caracterizeaza prin aparitia senzatiei de furnicaturi in degetul mare, aratator, mijlociu si inelar. Distonia focala este contractia involuntara prelungita ce afecteaza o singura portiune a organismului sau o singura grupa musculara (ex. gat, mana). Cele mai comune tipuri de distonie focala sunt blefarospasmul si torticolis-ul. Oboseala musculara si leziuni osteomusculare datorate pozitiilor statice.

34

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Originea riscului Automatizarea centrelor de productie si impunerea ritmului de lucru de catre utilajele sau liniile de productie cu benzi transportoare (sortare, ambalare), afecteaza in prezent un numar mare de lucratori din industria alimentara. Activitatile din aceste centre de productie sunt adesea monotone, lucratorii executand aceleasi miscari pe toata durata programului de munca concomitent cu pozitii statice (ex.: transare, sortare fructe-legume, ambalare, etc) Masuri preventive Proiectarea ergonomica a posturilor de lucru, analizandu-se procedurile de lucru cu scopul de a elimina sau reduce miscarile repetitive; Efectuarea de evaluari specifice privind miscarile repetitive si pozitiile fortate, atat la nivelul echipamentelor de lucru

cat si a procedurilor de lucru, pentru a identifica masurile ce pot fi implementate pentru a elimina sau reduce acesti factori de risc; Rotirea lucratorilor pe posturi de lucru si stabilirea si respectarea unei periodicitati a pauzelor; Aranjarea ergonomica a uneltelor de mana utilizate in mod frecvent; Monitorizarea periodica a sanatatii pentru identificarea posibilelor afectiuni osteomusculare; Automatizarea, acolo unde este posibil si exista disponibilitate financiara, a etapelor proceselor de productie unde exista acest factor de risc; Dotarea cu unelte de mana proiectate ergonomic; Realizarea examenelor medicale specifice si periodice; Dotarea lucratorilor care executa activitati in pozitia sezut cu scaune ergonomice reglabile; Intarirea si tonifierea musculaturii prin intermediul exercitiilor fizice recomandate de medicul de medicina a muncii;.

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

35

4. Consideratii despre factorii de risc psihosociali in industria alimentara


In aceasta sectiune vor fi prezentate cateva notiuni de baza despre factori de risc psihosociali. Trebuie subliniat ca, data fiind natura acestor factori de risc, nu este posibila confirmarea sau infirmarea existentei generalzate a acestora. Fiecare companie trebuie sa evalueze daca sistemul de munca (organizare, caracteristici procese de productie, etc.) genereaza acest tip de factori de risc. Conceptul de factori de risc psihosociali se refera la acele conditii care sunt intalnite intr-un sistem de munca si care sunt in relatie directa cu organizatia, specificul muncii si realizarea sarcinilor de munca, si care au capacitatea de a afecta starea de bine (fizica, psihica sau sociala) a lucratorilor(Martin si Perez, 1996). Definitie Riscurile psihosociale sunt considerate ca fiind acele aspecte ale proiectrii, organizrii i managementului muncii, ale contextului social i ambiental al muncii, care pot duce la vtmri psihologice, sociale sau fizice. Originea riscului Factorii de risc psihosociali profesionali sunt consecinte ale interactiunii lucratorului cu mediul de munca si cu organizarea si conducerea muncii. In continuare vor fi enumerati factorii de risc proprii celor doua sisteme:

36

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Factorul de risc Mediul de munca

Consecinte psihologice, fiziologice i comportamentale

Conditiile ambientale (zgomot, vibratii, Tulburri cognitive: iluminat, temperatura, etc);  restrngerea scopului percepiei Designul postului de lucru (spatiu alo diminuarea capacitatii de concentrare cat, dimensiuni adaptate caracteristicilor  tulburri de memoriei lucratorului, etc)  ezitri n luarea deciziilor  scderea creativitii, etc. Reacii emoionale:  sentimente de deposedare plictiseal, vin, tensiune emoional, anxieta Pauzele si odihna; te, presiune, iritare, ngrijorare, tristee, pesimism, lips de speran n legtur Programul de lucru; cu viitorul, stare depresiv Turele de munca sau programul de  apatie, scderea satisfaciei profesionale noapte;  stare de jen, de disconfort i ameninare, etc. Functii si sarcini de munca; Imaginea despre sine nsui: Ritmul de munca;  scderea ncrederii n sine nsui Monotonia muncii; Modificri biochimice la nivelul: Autonomia;   funciei neuroendocrine (secreia de hormoni) Incarcatura mentala;   mecanismelor imunologice Pregatirea profesionala;   lipidelor i hidrailor de carbon din sange Responsabilitatile;  secreiei de acizi alimentari, etc. Criteriile de performanta; Alterarea activitii unor organe sau sisteme: Comunicarea la locul de munca;   creier, activitatea sa electric (EEG ) Stilul de conducere;   muchi (EMG) Participarea la luarea deciziilor;   piele, funcii electrodermice (GSR) Relatiile interpersonale;  tract gastrointestinal (electrogastrogram) Tipul contractului de munca;  sistem cardiovascular (FC i ali indicatori ai ECG, activitate vasomotorie, Motivatia si satisfactia profesionala; TA) Dezvoltarea profesionala.  poziie (postur)  vedere, etc. Generale:  consum excesiv de cafea, tutun, alcool i medicamente (n special tranchilizante i stimulente)  tulburri de somn  izolare sociala  apelarea excesiv la serviciile medicale sau evitarea acestora  schimbarea stilului de via  aciuni, comportamente antisociale  suicid, etc. n munc:  absenteism i amnarea ndatoririlor de serviciu  productivitate redusa  greseli si accidente  probleme disciplinare  comportament riscant  costuri marite in urma compensatiilor si ingrijirilor medicale,  etc.

Organizarea si conducerea muncii

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

37

Datorita complexitatii domeniului factorilor de risc psihosociali, in continuare vor fi tratate neexhaustiv incarcatura mentala la locul de munca si anumite elemente de organizare si conducere a muncii care genereaza riscuri psihosociale notabile.

Incarcatura mentala la locul de munca


Definitie Incarcatura mentala este ansamblul de solicitari mentale, cognitive si intelectuale la care este supus un lucrator in timpul programului de munca; este nivelul activitatii mentale sau al efortului intelectual necesar executarii sarcinilor de munca (INSHT, 2002). Incarcatura mentala la locul de munca inseamna solicitarea cognitiva sau gradul de mobilizare al energiei si capacitatii mentale pe care un lucrator le dedica pentru a-si indeplini sarcinile de munca si, de aceea, este rezultatul interactiunii complexe dintre factorii individuali, tehnici, social si organizationali. Originea riscului Dezvoltarea tehnologica din ultimii ani a influentat decisiv evolutia volumului de munca, crescand in paralel incarcatura mentala asociata. Cu fiecare implementare a unei noi tehnologii se reduce contactul direct al lucratorului cu produsele si prelucrarea acestora, lucratorul/lucratorii avand responsabilitatea supravegherii si controlului functionarii echipamentelor de munca, activitate solicitanta psihic datorita atentiei deosebite la semnalele intrinseci si extrinseci emise, trebuind sa stie semnificatia acestora si actiunile corespunzatore acestor semnale. In studiul incarcaturii mentale trebuie luati in considerare urmatorii factori:

Cantitatea si complexitatea informatiilor care trebuie prelucrate si care sunt determinate, in mare parte, de tipul activitatii care se realizeaza (referitoare la ritmul de lucru) si de introducerea de noi tehnologii; Timpul disponibil pentru dezvoltarea unui raspuns, cantitatea de timp in care trebuie mentinuta atentia (starea de alerta) si posibilitatea de a face pauze sau de a alterna cu alte tipuri de sarcini; Aspectele individuale. Capacitatea persoanelor de a suporta incarcatura mentala este foarte variata, depinzand de o serie de caracteristici individuale, printre care se pot enumera: varsta, personalitatea, atitudinea fata de munca, capacitatea de invatare (experienta la locul de munca si instruirea profesionala) si gradul de oboseala. De asemenea, nu numai supraincarcare mentala, ci si subincarcarea - in cazul sarcinilor monotone care nu necesita nici un efort mental poate genera probleme pentru securitatea si sanatatea lucatorilor. Societatea ar trebui sa elimine sau sa reduca locurile de munca ale caror sarcini sunt lipsite de continut si nu cer lucratorului un minim de efort mental. Masuri preventive Asigurarea pentru fiecare etapa a procesului de productie a timpului necesar prelucrarii informatiilor si luarii deciziilor; Evitarea aparitiei oboselii, fiind recomandate pauze scurte si frecvente in locurile de munca cu cerinte mentale ridicate sau posibilitatea de alternare cu un alt tip de activitate care necesita un nivel mai mic de atentie; Reducerea volumului de munca in cazul turelor de noapte, perioada in care capacitatea de raspuns a organismului uman la cerintele sarcinii de munca este diminuata; Luarea in considerare a nivelului de experienta si de pregatire profesionala a lucratorului in realizarea sarcinilor de munca, dat fiind faptul ca sunt variabile care influenteaza in mod decisiv incarcatura mentala; Asigurarea unei perioade suficiente pentru ucenicie si informare/instruire profesionala, de fiecare data cnd se introduc schimbari tehnologice, operative sau organizationale.

38

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Organizarea si conducerea muncii


Definitie In ceea ce priveste cauzele care dau nastere la riscuri psihosociale, ele pot fi: Caracteristicile sarcinii de munca (repetitivitatea, monotonia, responsabilitatea, ritmul excesiv de lucru, etc) Structura organizationala (conflicte de roluri, atributii y lipsa definirii lor, comunicare, ierarhie autoritara, etc) Organizarea muncii (lucrul in ture, de noapte sau la sfarsit de saptamana, etc). Stilul de conducere. Masuri preventive Definirea clara a competentelor si sarcinilor pentru fiecare post de lucru; Furnizarea de echipamente si unelte adecvate pentru desfasurarea activitatilor; Consultarea lucratorilor la stabilirea orarelor si schimburilor de lucru; Stabilirea rotatiei de personal in activitatile care necesita incarcatura fizica sau mentala ridicata; Stabilirea unui canal de comunicare activ intre lucratori si personalul de conducere; Alocarea de resurse umane suficiente pentru fazele proceselor de productie in care ritmul de lucru este ridicat; Planificarea activitatilor anticipand posibilele varfuri de lucru; Distribuirea pauzelor pe toata durata zilei de lucru si conforme cu ritmul activitatilor; Proiectarea sarcinilor postului de lucru astfel incat sa includa exigente rezonabile si cu sens pentru persoana care le executa; Responsabilizarea lucratorului oferindu-i posibilitatea de reglare a ritmului de lucru, de alegere a metodelor, de planificare a muncii, de a interveni in rezolvarea incidentelor; Furnizarea de informatii suficiente lucratorilor referitoare la ceea ce se asteapta de la el si la limitele initiativelor; Stabilirea unei politici de resurse umane privind formarea continua specifica si dezvoltarea profesionala; Proiectarea unui sistem care sa favorizeze comunicarea interpersonala a lucratorilor;

Originea riscului Gradul de dezvoltare tehnologica, de automatizare si mecanizare a activitatii afecteaza mediul psihosocial al societatilor din industria alimentara (organizarea sarcinilor de lucru in functie de sex, sisteme de salarizare, control si monitorizare). In multe faze ale procesului de productie si prelucrare a diferitelor subproduse si produse alimentare (industria carnii, lactatelor, conserve, etc), diferitele activitati la conveier (selectare, taiere, ambalare, etc) sunt caracterizate de monotonie, repetitivitate si de un nivel de interactiune sociala intre lucratori si de comunicare cu responsabilii de productie. Organizarea muncii poate genera o diversitate de probleme care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor astfel ca, lipsa unei organizari adecvate si prevalenta criteriilor tehnice sau productive pot provoca stres, insatisfactie profesionala, absenteism, conflicte, etc. Stilul de conducere influenteaza mediul de munca si relatiile dintre lucratori, relatiile dintre lucratori si sefi, deoarece actiunile si/sau comportamentul superiorilor se repercuteaza direct sau indirect asupra lucratorilor si atmosferei de munca.

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

39

Directii de actiune pentru prevenirea riscurilor psihosociale. NIOSH Incarcatura si ritmul de lucru Pentru a evita atat subincarcarea cat si supraincarcarea la locul munca este necesara recuperarea fizica in urma eforturilor sustinute si permisiunea ca lucratorii sa poata controla, in anumite limite, caracteristicile sarcinii de munca. Conceput ca sa fie compatibil cu exigentele si responsabilitatile extraprofesionale, avand in vedere in acest sens orarul de munca flexibil, rotatia schimburilor de munca si a sarcinilor de munca. Evitarea ambiguitatii in cazul promovarilor ierarhice, a planurilor de cariera si a securitatii locului de munca. Oferind ajutor si oportunitati pentru promovarea interactiunii intre angajati. Conceperea unor sarcini de munca cu un sens clar si definit, care sa stimuleze si sa dea posibilitatea lucratorilor de a pune in practica cunostintele profesionale dobandite si sa obtina altele noi.

Orarul de munca

Viitorul profesional Mediul social Continutul sarcinii de munca

Unul dintre cei mai importanti factori de risc derivati din organizarea munci, extrem de intalnit in industria alimentara, este programul de noapte si/sau turele de munca. Aceste tipuri de program de munca implica anumite riscuri pentru sanatatea lucratorilor datorita dereglarilor functiilor fiziologice, consecinta a modificarii ritmului circadian (modificarea orelor de somn, de masa). In lipsa unui act normativ care sa reglementeze acest tip de organizare a muncii in Romania, mai jos vor fi prezentate cateva consideratii extrase din Normele Tehnice de Prevenire din Spania, NTP 455: Munca in schimburi si de noapte: aspecte organizatorice

Anumiti parametri biologici, cum ar fi secretia endocrina, tensiunea arteriala, frecventa cardiaca, etc., au valori mai scazute in timpul noptii. In acesta perioada de minima dispozitie pentru munca, lucratorii din schimburile de noapte sunt nevoiti sa depuna eforturi fizice si/sau psihice pentru indeplinirea sarcinilor de munca. Desincronizarea bioritmului si socioritmului specifica acestor tipuri de program de munca, afecteaza in principal aparatul digestiv si sistemul nervos, care la randul lui poate potenta efectele negative suferite de aparatul digestiv. Din punct de vedere nutritional, alimntele sunt defectuos repartizate de-a lungul zilei si au si un mare continut caloric, datorita tendintei de a consuma alimente bogate in grasimi; in timpul programului de noapte se inregistreaza si un consum ridicat de cafea, tigari sau energizante, pentru combaterea oboselii.

40

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Problemele de sanatate frecvente consecinte ale acestui tip de program sunt: Dispepsiile Gastritele Colitele Ulcere Flatulenta Cresterea in greutate/obezitatea, datorata ritmului metabolic scazut.

RECOMANDARI
In situatia muncii in schimburi sau programului de noapte, este indicata aplicarea urmatoarelor masuri preventive: In baza clasificarii alimentelor in patru grupe realizata de FAO/OMS, pentru asigurarea unei diete echilibrate este necesar a se manca zilnic doua portii din grupa carnurilor (carne, peste, oua, etc.), doua portii din grupa laptelui si derivatelor (lapte, branza, etc.), patru portii din grupa legume si fructe si patru portii din grupa paine si cereale. Toate acestea trebuie repartizate de-a lungul unei zile, avandu-se grija ca fiecare masa sa contina alimente din cele patru grupe.

In cazul in care compana are restaurant sau cantina, este indicat ca alimentatia sa fie controlata de un specialist in nutritie. Dezvoltarea unui plan de educatie sanitara cu scopul de a explica celor interesati principiile unei alimentatii sanatoase. Este necesar sa se tina cont ca problemele de adaptare al aceste tipuri de programe de munca se detecteaza in prmele luni, de aceea lucratorii trebuie supravegheati pentru a se pute preveni eventualele problema de sanatate datorate neadaptarii. Evitare expunerii la aceste tipuri de program a lucratorilor mai mici de 25 de ani si mai mari de 50 de ani. Asigurarea unei pauze suficient de mari pentru a permite lucratorilor servirea unei mese calde in timpul orelor de munca. Reducerea sarcinilor de munca pe timpul noptii. Schimbarea turelor este indicata a se face: dimineata intre 6 si 7, la pranz intre 14 si 15 si seara intre 22 si 23. In cazul muncii in schimburi, este preferabila rotatia la fiecare 2/3 zile. Dupa doua sau trei ture de noapte este necesara asigurarea cel putin a unei zile libere. Toate turele trebuie sa aiba sfarsitul de saptamana liber, doua zile consecuttive.

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

41

5. Masuri generale de prevenire


5.1 Semnalizare
Fiecare companie din industria alimentara din Romania are propriile caracteristici tehnice si functionale din punct de vedere al proiectarii sau al productiei, cu toate acestea, una dintre cele mai importante masuri generale comune de prevenire este semnalizarea corespunzatoare a riscurilor profesionale. Semnalizarea este o masura preventiva complementara care, singura, nu poate elimina riscul si nu inlocuieste alte masuri de prevenire tehnice sau organizatorice (instruire si informare). In situatiile in care riscurile profesionale nu pot fi evitate sau reduse prin masuri tehnice sau de organizare a muncii, societatile au obligatia legala de a asigura semnalizarea corespunzatoare de securitate si sanatate la locul de munca. Modalitatea si tipul de semnalizare va fi stabilita doar in urma evaluarii riscurilor profesionale. Modalitatile de semnalizare si caracteristicile semnelor si semnalelor sunt reglementate prin HG 971 din 2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca. Definitie Conform H.G. nr. 971 din 2006, semnalizarea de securitate si/sau de sanatate este semnalizarea care se refera la un obiect, o activitate sau o situatie determinata si furnizeaza informatii ori cerinte referitoare la securitatea si/sau sanatatea la locul de munca, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbala sau un gest-semnal. Modalitati de semnalizare 1. Permanenta:  Pentru semnalizarea interdictiilor, avertismentelor sau obligatiilor;  Pentru localizarea si identificarea mijloacelor de salvare, urgenta, prim ajutor, etc.;  Pentru localizarea si identificarea materialelor si echipamentelor de prevenire si stingere a incendiilor;  Pentru marcarea recipientelor in care sunt depozitate substante sau preparate periculoase si a conductelor care transporta acest tip de substante sau preparate;  Pentru semnalizarea si delimitarea locurilor in care exista risc de coliziune cu obstacole si de cadere a persoanelor;  Pentru semnalizarea si delimitarea cailor de circulatie. 2. Ocazionala:  Pentru semnalizarea pericolele datorate activitatilor sau situatiilor temporare;  Pentru semnalizarea evacuarii de urgenta a persoanelor;  Pentru orientarea persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc de accidentare. Reguli pentru o semnalizare eficienta  Nu se vor folosi mai multe panouri de semnalizare la distanta mica unul fata de celalalt;  Nu se vor utiliza concomitent doua semnale luminoase care pot fi usor confundate;  Nu se vor utiliza semnale luminoase in apropierea altor surse luminoase asemanatoare;  Nu se vor folosi doua semnale sonore in acelasi timp;  Nu se vor utiliza semnale sonore daca zgomotul din jur este prea puternic.

42

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Tipuri de semnalizare Semne de avertizare Sunt semne de forma triunghiulara, cu pictograma neagra pe fond galben si margine neagra (partea galbena trebuie sa acopere cel putin 50% din suprafata panoului). Avertizeaza un risc sau pericol, recomanda precautia sau verificarea.

Semne de interdictie Sunt semne de forma rotunda, cu pictograma neagra pe fond alb, margine si banda diagonala rosii (partea rosie trebuie sa acopere cel putin 35% din suprafata panoului). Interzice un comportament care ar putea provoca un pericol.

Semne de obligativitate Sunt semne de forma rotunda, cu pictograma alba pe fond albastru (partea albastra trebuie sa acopere cel putin 50% din suprafata panoului). Obliga la un comportament sau actiune specifica sau la purtarea unui anumit echipament individual de protectie.

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

43

Semne de salvare si acordarea primului ajutor Sunt semne de forma rectangulara sau patrata, cu pictograma alba pe fond verde (partea verde trebuie sa acopere cel putin 50% din suprafata panoului). Ofera informatii cu privire la iesiri de urgenta, prim ajutor sau la dispozitive de salvare.

Semnale pentru localizarea materialelor sau echipamentelor necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor Sunt semne de forma dreptunghiulara sau patrata, cu pictograma alba pe fond rosu (partea rosie trebuie sa acopere cel putin 50% din suprafata panoului). Ofera informatii cu privire la locul de amplasare a echipamentelor de stingere a incendiilor.

Semne pentru riscurile de cadere, ciocnire sau lovire Marcajul este realizat din dungi galbene si negre. Dungile trebuie sa aiba o inclinatie de aproximativ 45.

44

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

5.2 Echipamente individuale de protectie EIP


Definitie Conform legislatiei comunitare, echipamentele individuale de protecie, denumite in continuare EIP, reprezint orice dispozitiv sau articol destinat purtrii sau utilizrii de ctre un individ ca mijloc de protecie mpotriva unuia sau mai multor riscuri pentru sntate i siguran6. Cadru legal HG nr. 1048 din 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locule de munca; HG nr. 115/2004 privind stabilirea cerinelor eseniale de securitate ale echipamentelor individuale de protecie i a condiiilor pentru introducerea lor pe piata, modificata cu HG 809/2005. Standardele romanesti armonzate standardelor europene si/sau internationale care reglementeaza caracteristicile fiecarei categorii de echipamente individuale de protectie.

Lista orientativa si neexhaustiva a echipamentelor individuale de protectie conform Anexei 2 din HG 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca Tipuri de EIP Exemple Casti de securitate (santiere, minerit si industrii diverse) Casti de protectie contra lovituri si impacturi Imbracaminte de protectie pentru cap(cozoroace, basti, cagule din material textil ) Casti de protectie cu utilizari speciale (contra focului, produselor chimice, etc.) Protectori auditivi tip dopuri Protectori auditivi tip aparatori pentru urechi cu curelusa de fixare sub barbie Protectori auditivi Casti de protectie antizgomot Protectori auditivi in functie de nivelul de zgomot Protectori auditivi dotate cu intercomunicatoare Protectia capului Protectia impotriva zgomotului

Protectia ochilor si a fetei Protectia respiratorie

Ochelari de protectie cu rama de tip universal, integral (uni/binocular), caus Protectori ai ochilor si fetei Masti si filtre pentru sudura (care se pot cupla la castile de protectie)si tehnici conexe Aparate de protectie respiratorie filtrante impotriva particulelor (daunatoare, toxice sau radioactive) Aparate de protectie respiratorie filtrante impotriva gazelor si vaporilor. Aparate filtrante mixte

6 DIRECTIVA 89/686/CEE din 21 decembrie 1989

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

45

Aparate de protectie respiratorie autonome cu circuit deschis Aparate de protectie respiratorie izolante autonome cu circuit deschis Aparate de protectie respiratorie cu masti ,semi masti sau cagule pentru sudura Protectia mainilor si a bratelor Protectia picioarelor si a gambelor Manusi de protectie impotriva riscurilor mecanice (taieturi, perforatii, vibratii, etc) Manusi de protectie impotriva riscurilor chimice Manusi de protectie impotriva riscurilor electrice si termice Manusi si protectori pentru brate Incaltaminte de securitate Incaltaminte de protectie Incaltaminte de lucru Incaltaminte si galosi de protectie impotriva caldurii si a frigului Incaltaminte de protectie impotriva contactelor electrice Incalataminte de protectie rezistenta la taiere cu fierastrau cu lant Protectori detasabile pentru bombeuri Talpi detasabile de protectie impotriva calduriii, transpiratiei , perforarii Jambiere si genunchiere

Protectia pielii Protectia trunchiului si a abdomenului

Creme si alifii de protectie pentru piele Geci, salopete si sorturi, de protectie impotriva riscurilor mecanice(perforari, taieturi, proiectii de particule de metale topite) Veste, geci si sorturi de protectie impotriva rscurilor chimice Veste termogenice Veste de salvare Sorturi de protectie impotriva radiatiilor X Centuri de sustinere a trunchiului Centuri antivibratii Echipament de protectie impotriva caderilor la inaltime Opritoare de cadere cu alunecare Centuri complexe Absorbitoare de energie Centuri de pozitionare in timpul lucrului Imbracaminte de protectie impotriva riscurilor mecanice (taieturi, perforari) Imbracaminte de protectie impotriva riscurilor chimice Imbracaminte de protectie impotriva proiectiilor de particule de metale topite si a radiatiilor infrarosii Imbracaminte de protectie impotriva surselor de caldura sau a stresului termic Imbracaminte de protectie impotriva temperaturilor joase Imbracaminte de protectie impotriva contaminarii radioactive Imbracaminte de protectie antigaz si impotriva pulberilor Imbracaminte de protectie si accesorii (manusi) de semnalizare (reflectante, fluorescente)

Protectia intregului corp

46

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Descriere Echipamentele individuale de protectie sunt ultima bariera intre persoana si risc, neactionand asupra sursei de risc, ci asupra persoanei expuse si nu elimina riscul, ci doar diminueaza consecintele acestuia. Identificarea categoriilor de EIP necesare activitatilor precum si a caracteristicilor acestora va fi facuta in urma evaluarii riscurilor profesionale, avandu-se grija ca dimensiunile EIP sa sa fie personalizate astfel incat purtarea lor sa nu constituie un disconfort pentru cei ce le utilizeaza. Factorii de risc din industria alimentara sunt consecinta activitatilor specifice desfasurate si pot fi de: Origine mecanica (taieturi, intepaturi, proiectari de particule, lovituri, caderi, etc) Origine electrica (contacte electrice) Origine termica (suprafete firebinti sau foarte reci, lichide si/sau vapori fierbinti, flacari deschise, etc) Origine chimica (praf, fum, pulberi, gaze, vapori, etc) Origine fzica (zgomot, vibratii, radiatii ionizante, radiatii ne-ionizante, etc) Origine biologica (ciuperci, virusi, bacterii, etc).

Manusi de protectie Manusile de protectie sunt un echipament individual de protectie care, in general, protejeaza mana sau o parte din ea impotriva riscurilor, desi in unele cazuri poate acoperi si antebratul sau bratul. Tipuri de riscuri de care pot proteja manusile de protectie: Riscuri mecanice Riscuri termice Riscuri chimice Riscuri biologice Riscuri electrice Riscuri cauzate de vibratii Radiatii ionizante Radiatii ne-ionizante Tipul de manusi specific fiecarui tip de risc este determinat de asa-numitul nivel de randament sau eficienta. Diferitele niveluri de eficienta pentru diferite tipuri de manusi sunt prezentate in continuare: Manusi de protectie impotriva riscurilor mecanice Sunt stabilite patru niveluri (primul este de protectie minima si 4 cel de protectie maxima) pentru fiecare dintre parametrii urmatori: rezistenta la abraziune rezistenta la taierea cu cutitul (in acest caz exista cinci niveluri) rezistenta la rupere rezistenta la perforare Standarde europene: Manusi de protectie. Cerinte generale, standard EN 420 CE; Manusi de protectie impotriva riscurilor mecanice, standard EN 388 CE; Protectie pentru utilizatorii fierastraului cu lant tinut cu mana, standard EN 381 CE; Manusi si protectori pentru brate impotriva taierii si lovirii cu cutite de mana, standard EN 1082 CE.
Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

Tipuri de echipamente individuale de protectie cel mai des utilizate in industraia alimentara
Imbracaminte de protectie In plus fata de imbracamintea de protectie clasica (salopete, sorturi texitile, etc standard EN 340 CE Imbracaminte de protectie. Cerinte generale), in industria alimentara, in special in industria procesarii carnii, este necesara utilizarea unor echipamente individuale de protectie speciale: Sorturi, pantaloni si haine de protectie impotriva taierilor si loviturilor cutitului de mana, standard EN ISO 13998 CE; Protectie pentru utilizatorii ferastraului cu lant tinut cu mana, standard EN 381 CE;

47

Manusi impotriva riscurilor termice (caldura, foc, temperaturi extreme) Se stabilite, de asemenea, patru niveluri de eficienta (primul este de protectie minima si 4 cel de protectie maxima) pentru fiecare dintre parametrii urmatori: comportament la flacara rezistenta la caldura de contact rezistenta la caldura de convectie rezistenta la caldura radianta Standarde europene: Manusi de protectie. Cerinte generale, standard EN 420 CE; Manusi de protectie impotriva frigului, standard EN 511 CE; Manusi de protectie impotriva riscurilor termice (caldura si/sau foc), standard EN 407 CE;

Echipamentele individuale de protectie utilizate pentru protectia respiratorie Cand noxele chimice existente in mediul de lucru au fost identificate si evaluate si daca nu este posibila eliminarea acestora prin intermediul masurilor organizatorice si de protectie colectiva, este necesara identificarea EIP adecvat. Cum principala cale de intrare in organism a noxelor chimice este sistemul respirator, in situatiile in care este prezent acest factor de risc, se impune folosirea EIP pentru protectia respiratorie. Primul pas consta in identificarea categoriilor de noxe chimice prezente: particule (praf, fibre, pulberi, fum, etc), gaze sau vapori, urmand ca alegerea EIP sa fie facuta in urma determinarii concentratiei noxei/noxelor in aerul respirat. Standarde europene: Aparate de protectie respiratorie. Masca completa, standard EN 136 CE; Aparate de protectie respiratorie autonome cu circuit deschis, cu aer comprimat, cu masca completa, standard EN 137 CE; Aparate de protectie respiratorie. Semimasti si sferturi de masti, standard EN 140 CE; Aparate de protectie respiratorie. Filtre de particule, standard EN 143 CE. Aparate de protectie respiratorie. Semi-masti filtrante impotriva particulelor, standard EN 149 CE; Aparate de protectie respiratorie pentru evacuare. Aparate filtrante cu cagula pentru evacuarea din incendiu, standard EN 403 CE; Aparate de protectie respiratorie. Semimasti filtrante cu supape impotriva gazelor sau impotriva gazelor si particulelor, standard EN 405 CE; Aparate de protectie respiratorie. Aparate de protectie respiratorie izolante autonome cu circuit deschis cu aer comprimat cu cagula pentru evacuare, standard EN 1146 CE; Aparate de protectie respiratorie. Aparate filtrante cu ventilatie asistata, cu casca sau cagula, standard EN 12941 CE; Aparate de protectie respiratorie. Aparate de protectie respiratorie izolante, autonome, cu circuit inchis pentru eva-

Manusi impotriva produselor chimice Pentru fiecare material constitutiv al manusilor se defineste o scara de sase niveluri de protectie (primul este de protectie minima si 6 cel de protectie maxima). Acesti ndici de protectie se determina in functie de un parametru asa numit Breakthrough Time (BT) care indica timpul in care produsul chimic distruge materialul. Manusile trebuie sa protejeze mainile lucratorului de leziunile produse de agentii chimici utilizati si care pot afecta sanatatea generala a lucratorului. Selectarea manusilor implica realizarea unei corecte identificari si evaluari a riscurilor pentru a se determina gradul de protectie necesar si pentru a se defini caracteristicile produsului. Manusi de protectie impotriva produselor chimice si microorganismelor, standard EN 374 CE.

48

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

cuare, standard EN 13794 CE Aparate de protectie respiratorie. Filtre impotriva gazelor si filtre combnate, standard EN 14387 CE;

Incaltaminte de protectie Selectarea incaltamintei de protectie se realizeaza in functie de riscurile identificate si trebuie sa aiba marcajul de calitate (CE), avand in vedere ca orice incaltaminte cu marcajul de calitate CE indeplineste caracteristicile tehnice stabilite de standarde. Odata identificate si analizate riscurile de la locul de munca., se procedeaza la definirea caracteristicilor pe care ar trebui sa le indeplineasca incaltamintea de securitate pentru o protectie corespunzatoare a lucratorilor. Ulterior, incaltamintea de protectie va fi aleasa astfel incat sa indeplineasca cerintele stabilite si conform urmatoarelor standarde: Incaltaminte de securitate, standard EN ISO 20345 CE Categorii de protectie stabilite prin standardul EN ISO 20345 CE SB - protectie de baza S1 - proprietati antistatice si antisoc in zona calcaiului S1P - proprietati antistatice, antisoc si lamela metalica pe talpa S2 - proprietati antistatice, antisoc si partea superioara impermeabila S3 - proprietati antistatice, antisoc, partea superioara impermeabila si lamela metalica pe talpa S4 - proprietati antistatice, antisoc si partea superioara total impermeabila S5 - proprietati antistatice, antisoc si lamela de metal pe talpa P - talpa cu lamela de metal A - proprietati antistatice

C - incaltaminte conductiva CI - izolatie impotriva frigului HI - izolatie impotriva caldurii WRU - partea superioara rezistenta la infiltrarea apei HRO - talpa rezistenta la temperaturi pana la 3000 C  Incaltaminte de lucru, standard EN ISO 20347 CE  Incaltaminte cu bombeu rezistent la 100 J. Codurile PB, P1, P2 si P3 reprezinta incaltamintea cu nivel ridicat de protectie, standard EN 20346 CE  Incaltaminte pentru pompieri, standard EN 15090 CE  Incaltaminte de securitate rezistenta la taiere cu ferastrau cu lant, standard EN ISO 17249 CE

Echipamente pentru protectia ochilor si a capului Criteriile pentru selectarea si utilizarea EIP pentru protectia ochilor si a fetei/capului sunt stabilite in urma evaluarii riscurilor profesionale. Odata analizate riscurile, se procedeaza la definirea caracteristicilor/proprietatilor pe care trebuie sa le aiba echipamentele pentru protectie ochilor si a fetei/capului, luandu-se in considerare urmatorii factori: Rezistenta la impact cu particule mici solide proiectate cu mare viteza; Gradul de fixare al EIP; Rezistenta la coroziune a elementelor metalice folosite in fabricarea EIP; Gradul de inflamabilitate si/sau combustie a materialelor non-metalice folosite in fabricarea EIP; Rezistenta la conditii extreme de temperatura si umiditate relativa; Aerisirea directa sau indirecta; Rezistenta la actiunea dizolvantilor, uleiurilor, etc. Standarde europene: Protectie individuala a ochilor, standard EN 166 CE; Protectie individuala a ochilor. Filtre pentru sudura si teh-

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

49

nici conexe, standard EN 169 CE; Casti de protectie pentru uz industrial, standard EN 397 CE; Protectie individuala a ochilor. Protectori ai ochilor si fetei, de tip sita, standard EN 1731 CE; Casti electroizolante pentru utilizare in instalatii de joasa tensiune, standard EN 50365 CE; Casti de protectie, de tip usor, pentru industrie, standard EN 812 CE.

Standarde europene: Echipament individual de protectie impotriva caderilor de la inaltime. Coboratoare, EN 341 CE; Echipament individual de protectie pentru prevenirea caderilor de la inaltime. Centura scaun, EN 813 CE; Echipament individual de protectie impotriva caderilor de la inaltime. Mijloace de legatura, EN 354 CE; Echipament individual de protectie impotriva caderilor de la inaltime. Absorbitoare de energie, EN 355 CE; Echipament individual de protectie pentru pozitionare in timpul lucrului si prevenirea caderilor de la inaltime. Centuri de pozitionare in timpul lucrului si limitare a deplasarii si mijloace de legatura pentru pozitionare in timpul lucrului, EN 358 CE; Echipament individual de protectie impotriva caderilor de la inaltime. Opritoare de cadere retractabile, EN 360 CE; Echipament individual de protectie impotriva caderilor de la inaltime. Centuri complexe, EN 361 CE; Echipament individual de protectie impotriva caderilor de la inaltime. Piese de legatur,a EN 362 CE; Echipament individual de protectie pentru prevenirea caderilor de la inaltime. Corzi cu miez cu coeficient redus de alungire, EN 1891 CE; Echipament de alpinism si escaladare. Casti pentru alpinisti. Cerinte de securitate si metode de incercare, EN 12492 CE; Echipament individual de protectie impotriva caderilor de la inaltime. Sistem de acces cu corzi, EN 12841 CE; Echipament individual de protectie impotriva caderilor de la inaltime - Opritoare de cadere cu alunecare pe suport de ancorare rigid, EN 353 CE.

Echipamente de protectie pentru lucrul la inaltime Centura de siguranta/hamul este echipament individual de protectie care trebuie folosit intotdeauna in orice activitate desfasurata la inaltime, indiferent de orice alte masuri de protectie adoptate. Alegerea echipamentului individual de protectie va fi facuta tinandu-se cont de doi factori specifici originii si tipului riscului: Caracteristicile constructive, definite in baza activitatilor ce se vor desfasura la inaltime; Rezistenta materialelor din care sunt confectionate centurile/hamurile, corzile, elementele de legatura si fixare, etc. raportata la conditiile existente in zona unde se vor desfasura activitatile la inaltime (medii corozive, conditii atmosferice defavorabile, solicitari mecanice, etc.).

50

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

5.3 Medicina muncii. Supravegherea sanatatii lucratorilor


Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.), definea in 1950 obiectivele Sanatatii Ocupationale astfel: promovarea si mentinerea unui nivel inalt de bunastare fizica, mentala si sociala al lucratorilor din toate profesiile, prevenirea oricarui prejudiciu adus sanatatii acestora din cauza conditiilor de munca, protejarea acestora impotriva riscurilor la locul de munca, in activitatile pe care le desfasoara si mentinerea lucratorilor pe posturile de lucru care sunt in concordanta cu abilitatile lor psihologice si fiziologice sau, mai concis. adaptarea muncii la om si a fiecarui om la locul sau de munca. Cadru legal: Codul Muncii HG nr. 355 din 2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor; Legea nr. 346 din 2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 46/21.01.2003 - Legea drepturilor pacientului; Legea nr. 418/2004, privind statutul profesional specific al medicului de medicina a muncii, cu modificarile si completarile ulterioare; ORDIN Nr. 875 din 8 noiembrie 2002 privind stabilirea atributiilor medicului de medicina generala/medicina de familie cu competenta in medicina de intreprindere; Ordinul ministrului sanatatii nr. 240 din 3 martie 2004 privind aprobarea Standardelor minimale pentru acreditarea cabinetelor medicale de medicina muncii si a baremului minimal de dotare a acestora; Ordonanta de urgenta nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca; Ordonanta de urgenta nr. 99 din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca. Hotararea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele din domeniul sanatatii publice

Concepte
Sanatatea Ocupationala: se poate intelege ca fiind efortul societatii si a companiilor pentru prevenirea problemelor de sanatate legate de munca si promovarea sanatatii lucratorilor. Obiectivele principale ale Sanatatii Ocupationale sunt: prevenirea imbolnavirilor profesionale, accidentele de munca precum si promovarea sanatatii la locurile de munca. Medicina muncii este specialitatea medicala care studiaza relatia om-munca, adaptarea omului la munca si adaptarea muncii la persoana care o efectueaza. Este o specialitate medicala extrem de vasta, de relatie, care inglobeaza cunostinte din toate celelalte specialitati medicale. Medicina muncii se ocupa cu prevenirea, diagnosticarea si managementul bolilor profesionale si a celor legate de profesiune, a accidentelor de munca, precum si cu promovarea sanatatii si productivitatii muncitorilor. Printre activitatile desfasurate, in plus fata de supravegherea sanatatii la locul de munca, sunt incluse urmatoarele:  Identificarea patologiilor relationate cu munca;  Cercetarea epidemiologica;  Planificari si informari privind sanatatea;  Actiuni de prim ajutor. Supravegherea Sanatatii este unul dintre domeniile de actiune pe care este axata Medicina Muncii si se ocupa de identificarea impactului conditiilor de munca pentru sanatatea lucratorilor, de evaluarea efectelor adverse sau daunatoare derivate din aceste conditii si de evaluarea masurii in care modalitatile de prevenire adoptate pot sa elimine sau sa reduca riscurile la care este expus lucratorul. Termenul de supraveghere a sanatatii include o serie de activitati, referitoare atat la colectivitati cat si la individ si vizeaza prevenirea riscurilor profesionale, avand urmatoarele obiective: Cunoasterea starii sanatatii individuale si colective a lucratorilor ; Corespondenta dintre starea de sanatate individuala si colectiva si expunerea la riscuri profesionale; Adoptarea masurilor preventive necesare pentru conRiscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

51

trolul riscurilor identificate si adaptarea conditiilor de munca astfel incat sa nu afecteze sanatatea lucratorilor; Evaluarea eficacitatii masurilor preventive si detectarea situatiilor de risc care au fost insuficient evaluate si controlate.

a problemelor de sanatate legate de munca si evaluarea modului in care locul de munca se preteaza caracteristicilor individuale ale lucratorilor, pentru a preveni astfel evolutia acestor afectiuni. Conform HG nr. 355 din 2007, exista urmatoarele tipuri de examene medicale individuale: Examenul medical la angajarea in munca Rolul acestui tip de serviciu medical este acela de a stabili aptitudinea, aptitudinea conditionata, inaptitudinea permanenta sau inaptitudinea temporara in munca pentru profesia/functia si locul de munca in care, in calitate de angajator, doriti sa il desemnati pe viitorul lucrator. Angajatorul solicita efectuarea examenului medical la angajarea in munca pentru: lucratorii pe care urmeaza sa ii angajati cu contract individual de munca pe perioada determinata sau nedeterminata; lucratorii carora le schimbati locul de munca sau pe care ii detasati in alte locuri de munca ori in vederea altor activitati; lucratorii care isi schimba meseria sau profesia. Examenul medical la angajare se finalizeaza prin completarea de catre medicul de medicina muncii a fisei de aptitudine in doua exemplare: unul pentru angajator si unul pentru angajat. Fisa de aptitudine trebuie sa contina concluzia examenului medical la angajare: apt, apt conditionat, inapt temporar sau inapt pentru locul de munca respectiv. Modelul pentru fisa de aptitudine se regaseste in Anexa nr. 5 la H.G. nr. 355/2007 cu modificarile si completarile ulterioare. Examenul medical de adaptare Examenul medical de adaptare in munca se efectueaza la indicatia medicului specialist de medicina muncii, in prima luna de la angajare, si are drept scopuri: sa completeze examenul medical la angajarea in munca, in conditiile concrete ale noului loc de munca, respectiv organizarea fiziologica a muncii, a mediului de munca, relatiile om-masina, relatiile psihosociale in cadrul colectivului de munca;

Caracteristici Supravegherea sanatatii, desi este o activitate care apartine Medicinei Muncii, presupune o relatie de interactiune si complementaritate cu celelalte specialitati tehnice specifice prevenirii riscurilor profesionale (securitate si igiena industriala, ergonomie si psihosociologie). Supravegherea sanatatii cauta sa inteleaga mai bine impactul pe care munca il are asupra sanatatii lucratorilor, sa identifice efectele adverse asupra sanatatii pentru a evita evolutia acestora, cu obiectivul fiind imbunatatirea a conditiilor de munca. Este necesar ca Supravegherea Sanatatii sa fie: garantata, specifica, voluntara, confidentiala, etica, pe timp indelungat, sa aiba un continut stabilit si planificat; realizata de personal din domeniul sanitar (medici specialisti in Medicina Muncii, absolventi ai medicinei de intreprindere sau asistente medicale specializate) cu competenta tehnica, instruire si pregatire acreditata; realizata cu resurse materiale adecvate, participativa, gratuita, sistematica, documentata; efectuata prin intermediul examenelor medicale individuale initiale(inainte de angajare), periodice specifice si dupa absenta prelungita (acordand o atentie speciala la protejarea lucratorilor care fac parte din grupurile sensibile, minori sau tineri lucratoarelor insarcinate, care alapteaza si postnatala); dezvoltata cu autorul indicatorilor care permit evaluarea riscurilor profesionale, periodic si la toate nivelurile organizationale. Printre activitatile desfasurate in cadrul supravegherii sanatatii trebuie subliniata importanta fundamentala a examenelor medicale individuale. Scopul principal ale acestora este depistarea precoce a bolilor profesionale si 52

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

sa ajute organismul celui angajat sa se adapteze la noile conditii; sa determine depistarea unor cauze medicale ale neadaptarii la noul loc de munca si sa recomande masuri de inlaturare a acestora. Examenul medical periodic Examenul medical periodic se efectueaza obligatoriu pentru toti lucratorii si are drept scopuri: confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a aptitudinii in munca pentru profesia/functia si locul de munca pentru care s-a facut angajarea si s-a eliberat fisa de aptitudine; depistarea aparitiei unor boli care constituie contraindicatii pentru locurile de munca si activitatile cu expunere la factori de risc profesional; diagnosticarea bolilor profesionale; diagnosticarea bolilor legate de profesie; depistarea bolilor care constituie risc pentru viata si sanatatea celorlalti lucratori in cadrul aceluiasi loc de munca; depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea unitatii, pentru calitatea produselor sau pentru populatia cu care lucratorul vine in contact prin natura activitatii sale.

Frecventa examenului medical periodic este stabilita prin fisele intocmite conform modelului prevazut in Anexa nr. 1 la H.G. nr. 355/2007 si poate fi modificata numai la propunerea medicului specialist in medicina a muncii, cu informarea angajatorului. Examenul medical periodic se finalizeaza de asemenea prin completarea de catre medicul de medicina muncii a fisei de aptitudine in doua exemplare: unul pentru angajator si unul pentru angajat. Examenul medical la reluarea activitatii Examenul medical la reluarea activitatii se efectueaza dupa o intrerupere a activitatii de minimum 90 de zile, pentru motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, in termen de 7 zile de la reluarea activitatii si are drept scopuri: confirmarea aptitudinii lucratorului pentru exercitarea profesiei/functiei avute anterior sau pentru exercitarea noii profesii/functii la locul de munca respectiv; stabilirea unor masuri de adaptare a locului de munca si a unor activitati specifice profesiei sau functiei, daca este cazul; reorientarea spre un loc de munca nou, care sa ii asigure lucratorului mentinerea sanatatii si a capacitatii sale de munca.

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

53

Extras din Anexa 1 a HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii luctratorilor FISE privind serviciile medicale profilactice detaliate in functie de expunerea profesionala PERSONALUL DIN SECTOARE SPECIALE, CU RISC DE TRANSMITERE A BOLILOR INFECTIOASE DIRECT SAU INDIRECT (PRIN ALIMENTE, APA etc.) Fisa 128. Sectorul alimentar 1. Personalul care manipuleaza carnea cruda din unitatile de industrializate a carnii. 2. Personalul care lucreaza nemijlocit la prepararea alimentelor in bucatariile unitatilor de alimentatie publica si colectiva, in laboratoare de semipreparate culinare, de cofetarie, de inghetata si de bauturi racoritoare. 3. Personalul din unitatile de colectare si industrializare a laptelui 4. Personalul din industria semiconservelor de peste si oua 5. Restul personalului din unitatile de alimentatie publica si colectiva 6. Restul personalului din fabricile si sectiile de preparate de carne 7. Personalul din unitatile de imbutelierea apelor minerale si din fabricile de bauturi racoritoare 8. Personalul din unitatile si punctele de desfacere a alimentelor, care manipuleaza alimente neambalate 9. Personalul din fabricile de produse zaharoase 10. Personalul din fabricile si sectiile de conserve sterilizate 11. Personalul din industria de panificatie, a pastelor fainoase, bauturilor alcoolice OBS: Continutul si prevederile acestei fise se aplica numai persoanelor care vin in contact direct cu alimente neambalate Examen medical la angajare: a) conform datelor din Dosarul medical (atentie: examenul tegumentelor si mucoaselor) b) - examen coprobacteriologic - examen coproparazitologic - VDRL Examenul medical periodic:  examen clinic general - semestrial (atentie examenul tegumentelor si mucoaselor)  examen coprobacteriologic - in trimestrul II si trimestrul III  examen coproparazitologic - anual  VDRL - anual Contraindicatii:  afectiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice (furunculoze, piodermite);  boli infectocontagioase in evolutie pana la vindecare  leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive.

54

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

5.4 Instruirea
Definitie: Este activitatea prin care lucratorii beneficiaza de o formare teoretica si practica suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii muncii in conformitate cu caracteristicile centrului de munca si postului de lucru, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru. Cadru legal: Caracteristicile si periodicitatea activitatii de informare si instruire precum si continutul de baza al documentarelor de instruire sunt reglementate prin Legea 319/2006 (capitolul 3, sectiunea a 7-a, art. 20 si 21) si HG 1425/2006 cu modificarile si completarile ulterioare (capitolul V, articolele 74 100). Caracteristici: Instruirea are ca obiectiv cunoasterea de catre lucratori, a datelor si informatiilor privind mediul de munca si conditiile de munca, evidentiind-se zonele cu risc ridicat si specific precum si celelalte riscuri identificate, consecintele si gravitatea lor si masurile de prevenire si protectie adoptate. Instruirea este o unealta esentiala pentru implementarea unei culturi a prevenirii riscurilor prin formarea si consolidarea unor practici si obiceiuri sigure de munca si trebuie sa raspunda la necesitatile concrete ale fiecarei companii din industria alimentara, urmarind: Respectarea legislatiei existente privind instruirea lucratorilor Capitolul 6 din HG 1425 din 2006 cu modificarile si completarrile ulterioare; Promovarea si imbunatatirea bunelor practici in materie de securitate si sanatate in munca pentru lucratori; Informarea lucratorilor in ceea ce priveste ultimele schimbari normative si/sau tehnologice privind securitatea si sanatatea in munca. Angajatorul trebuie sa se asigure ca fiecare lucrator va beneficia de o instruire teoretica si practica suficienta si adecvata in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca.

5.5 Actiuni in caz de urgenta


Desi domeniul situatiilor de urgenta este reglementat printr-un set de acte normative, vom presenta mai jos cateva masuri de prevenire a incendiilor si cateva reguli privind actiunile in caz de incendiu si evacuare:

5.5.1 Actiuni in caz de incendiu si masuri de prevenire a incendiilor in centrel de munca:


Evitarea depozitarii in afara locurilor special amenajate a unei cantitati de materiale inflamabile si combustible mai mari decat necesarul zilnic Interzicerea fumatului si semnalizarea interdictiei in tot centrul de munca; Semnalizarea si degajarea iesirilor de urgenta; Detinerea unei instalatii electrice antideflagrante in zonele unde exista riscul de atmosfere inflamable; Verificarea si mentinerea instalatiilor electrice izolate si protejate; Eliminarea electricitatii statice generata de echipamentele de munca (masini-unelte, utilaje, etc.); Instalarea sistemelor de detectie si alarmelor de incendii; Afisarea intr-un loc vizibil a planului de evacuare; Plasarea de stingatoare si hidranti de incendiu adecvati fiecarei clase de incendiu, mentenanta echipamentelor si realizarea de exercitii periodice de simulare pentru evacuare in caz de incendiu. Daca este vorba de un incendiu in faza incipienta, se va incearca stingerea acestuia cu mijloacele disponibile, in coordonare cu lucratori din zona in care s-a declansat incendiul; Utilizarea extinctorului adecvat fiecarui tip de incendiu; Este interzisa asumarea riscurilor inutile in cazul in care incendiul nu poate fi stins cu mijloace proprii; Daca se aprinde imbracamintea, este interzisa fuga, lucratorul se va intinde pe jos si va incerca stingerea focului prin rostogolire. Actiuni in caz de evacuare: Realizarea evacuarii rapid si ordonat, conform planului de evacuare, evitandu-se alergarea;
Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

55

Recuperarea obiectelor personale se va face dupa incetarea starii de urgenta si nu in timpul evacuarii; Inchiderea tuturor ferestrelor si deconectarea echipamentelor electrice de la sursa; Cadru legal: Hotararea de Guvern Nr. 1489 din 9 septembrie 2004 privind organizarea si functionarea Comitetului National pentru Situatii de Urgenta. Hotararea de Guvern Nr. 259 din 31 martie 2005 privind infiintarea si stabilirea atributiilor Centrului National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila. Ordonanta Nr. 88 din 30 august 2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta. Ordonanta de urgenta Nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta. Legea Nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protectia civila. Legea Nr. 307 din 12 iulie 2006 privind aprarea impotriva incendiilor. Ordin Nr. 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta. Ordin nr. 132 din 29/01/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor si a Structurii-cadru a Planului de analiza si acoperire a riscurilor. Ordin nr. 130 din 25/01/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu. Hotararea de Guvern nr. 1739 din 06/12/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajri care se supun avizrii/autorizrii privind securitatea la incendiu. Norme Generale de Aparare Impotriva Incendiilor (OMI 163/2007). Ordin Nr. 1023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispozitiilor generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. Ordin Nr. 712 din 23/06/2005, modificat si completat de Ordin 786 din 02/09/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta, care abroga D.G.P.S.I. - 002. Ordin Nr. 88 din 14 iunie 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mi56

jloace tehnice de prevenire si stingerea incendiilor, abrogat.D.G.P.S.I. 003. Ordin Nr. 108 din 1 august 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004 Ordin Nr. 138 din 5 septembrie 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor, abrogat.- D.G.P.S.I. - 005. Ordin Nr. 476 din 14 septembrie 2004 privind aprobarea Listei standardelor romane care adopta standarde europene armonizate referitoare la echipamente si sisteme protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive. Ordonanta de urgenta Nr. 75 din 30 septembrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice. Ordin nr. 1822/2004 din 07/10/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc. Anexa Ordin 1822/2004 - Regulament din 07/10/2004 privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc. Normativ din 08/07/2004 privind elaborarea planurilor de aparare in cazul producerii unui dezastru provocat de seisme si/sau alunecari de teren. Normativ din 05/06/2006 pentru asigurarea indeplinirii cerintelor privind siguranta in exploatare si securitatea la incendiu pentru instalatiile care produc sau utilizeaza acetilena. Regulament din 22/10/2004 pentru autorizarea si verificarea persoanelor fizice care desfasoara activitati de proiectare, executie si exploatare in sectorul gazelor naturale. Regulament privind atestarea conformitatii produselor pentru constructii. Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea cladirilor de locuit si social-culturale. Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea instalatiilor de apa si canalizare. Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice. Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea instalatiilor termice, conditionarea aerului, gaze.

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Reglementari tehnice privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii.

5.5.2 Actiuni de prim ajutor


Primul ajutor este un ajutor temporar acordat in caz de urgenta pentru salvarea vietii, prevenirea unor complicatii ulterioare si ameliorarea suferintelor pana in momentul in care un serviciu medical adecvat poate sa intervina. Acordarea de prim ajutor va fi facuta doar de personalul desemnat si instruit din cadrul companiilor (capitolul 3, sectiunea a 3-a, art. 10 si 11 din Legea 319/2006) iar in lipsa acestuia de orice persoana aflata la locul accidentului si care are notiuni de baza (cele din documentarele de instruire periodica) privind acordarea primului ajutor. Trebuie subliniat ca de atentia imediata si de calitatea primului ajutor primit, depind starea si evolutia ulterioara a leziunilor accidentatului/accidentatilor. Interventiile de prim ajutor nu sunt tratamente medicale, sunt doar actiuni de urgenta pentru reducerea efectelor leziunilor si stabilizarea starii accidentatului.

Exista zece considerente de baza care trebuie sa fie intotdeauna respectate in situatia unui accident de munca in cadrul companiei: 1. PASTRAREA CALMULUI: mentinerea calmului este esentiala pentru a actiona corect, eficace si rapid. 2. EVITAREA AGLOMERATIEI: aglomeratia poate impiedica actiunile salvatorului sau ale lucratorilor care au cunostintele necesare pentru a actiona in caz de accident. 3. STUDIUL LOCULUI UNDE A AVUT LOC ACCIDENTUL: este importanta dedicarea primelor momente evaluarii situatiei, in mod special pentru identificarea posibilelor riscuri care pot persista la locul accidentului, si a altor posibile victime care nu sunt la vedere. 4. A NU SE MISCA ACCIDENTATUL: niciodata nu se va muta accidentatul fara o anterioara evaluare a leziunilor suferite, CU EXCEPTIA ocaziilor in care exista pericol iminent

la locul accidentului. O miscare inutila sau neadecvata poate agrava considerabil starea de sanatate a accidentatului. 5. EXAMINAREA ACCIDENTATULUI: trebuie efectuata o prima evaluare destinata sa identifice acele situatii care pot presupune o amenintare imediata a vietii accidentatului. Ulterior, cand exista siguranta ca accidentatul isi mentine toate functiile vitale, se vor evalua si alte posibile leziuni care pot astepta pana la sosirea serviciilor de urgenta. 6. LINISTIREA RANITULUI: accidentatii pot fi speriati, de aceea este foarte important ca salvatorul sau colegii de munca prezenti sa incerce sa le imbunatateasca starea de spirit si sa le ofere siguranta si liniste. Este recomandat sa nu se comenteze nimic despre amploarea leziunilor accidentatului, cu atat mai putin in situatia in care acesta este constient. 7. MENTINEREA RANITULUI CALD: Cand organismul uman sufera o leziune, se activeaza imediat mecanismele de aparare, adesea aparand pierderea de caldura, mai ales atunci cand exista pierderi de sange. 8. ASEZAREA ACCIDENTATULUI IN POZITIA DE SIGURANTA: Obiectivul pozitiei de siguranta este acela de a preveni asfixia in caz de varsaturi. Se recomanda asezarea accidentatului in aceasta pozitie de asteptare, daca este inconstient si daca nu prezinta leziuni sau rani. 9. MUTAREA ACCIDENTATULUI: Daca viata lucratorului accidentat nu este pusa in pericol, trebuie asteptata sosirea serviciilor medicale care determina cum si unde va fi mutat accidentatul. Daca vatamarea accidentatului este vitala, nu se poate misca, i se va acorda primul ajutor si se vor astepta serviciile medicale specializate. 10. NU SE VOR ADMINISTRA ACCIDENTATULUI MEDICAMENTE SAU ALIMENTE: Decizia de a se administra accidentatului medicamente, apa sau alimente ii apartine serviciului medical specializat.

Serviciul de prim ajutor sau salvatorii nu trebuie sa isi uite niciodata care le sunt limitele si trebuie sa aiba mereu in minte: Nu trebuie sa realizeze actiuni ambitioase sau eroice; Sa actioneze in limita cunostintelor sau tehnicilor de prim ajutor.

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

57

Activarea sistemului de urgenta: P.A.S.


In orice accident de munca, persoanele care acorda primul ajutor accidentatului trebuie, in primul rand sa, activeze sistemul de urgenta P.A.S.. Acest acronim vine de la trei situatii secventiale: P de PROTECTIE: Inainte de a actiona, trebuie sa ne asiguram ca atat lucratorul accidentat cat si celelalte persoane care se gasesc la locul accidentului, nu sunt expusi la niciun pericol. A de ALERTARE: Odata asigurata securitatea persoanelor, se va anunta producerea accidentului serviciilor medicale de urgenta (externe, in cazul in care nu exista un serviciu medical intern) indicandu-le:  Tipul si locul unde s-a produs accidentul;  Numarul ranitilor;  Datele personale (numele si prenumele) ale celui care anunta accidentul;  Orice informatie suplimentara solicitata de interlocutor. S de SALVARE: In ultimul rand vom evalua starea ranitului/ranitilor, analizand situatiile care presupun o amenintare pentru viata lucratorului accidentat. Dupa activarea sistemului P. A. S. Incepe evaluarea starii generale a victimei, pentru a stabili prioritatile si adoptarea masurilor necesare fiecarui caz.

1. PRIMA FAZA SAU EVALUAREA PRIMARA Se incearca identificarea situatiilor care presupun o amenintare pentru viata accidentatului. Se analizeaza, intotdeauna in urmatoarea ordine: A) Stadiul de constienta: raspunde?, nu raspunde?, vorbeste?, se plange? B) Semne vitale: respiratie (proba oglinzii , observarea urcarii si coborarii toracelui) si puls (luarea pulsului la artera carotida)

2. FAZA SECUNDARA SAU EVALUAREA SECUNDARA Depasita faza anterioara ne vom ocupa de analizarea cu atentie a accidentatului, pentru identificarea posibilelor leziuni pe regiuni anatomice Cap:  cautarea de leziuni si semne de lovituri pe pielea capului si pe fata,  observarea existentei unor eventuale hemoragii pe gura, nas sau urechi  posibile leziuni oculare  aspectul fetei palida, transpirata Gat:  luarea pulsului carotidian  slabirea presiunii hainelor Torace  cautarea posibilelor rani, fracturi costale  observarea respiratiei si daca apar dificultati Abdomen:  cautarea posibilelor leziuni exterioare, a durerii abdominale si verificarea consistentei la palpare Membre  observarea posibilelor rani, fracturi, deformari articulare la maini si picioare  verificarea existentei de leziuni medulare

58

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Trebuie subliniat ca de atentia imediata si de calitatea primului ajutor primit, depind starea si evolutia ulterioara a leziunilor accidentatului/accidentatilor. Interventiile de prim ajutor nu sunt tratamente medicale, sunt doar actiuni de urgenta pentru reducerea efectelor leziunilor si stabilizarea starii accidentatului.

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

59

6. Bibliografie
1. Agencia Europea para la Seguridad y la Salud en el Trabajo (2003). Cmo abordar los problemas psicosociales y reducir el estrs relacionado con el trabajo. Luxemburgo: Oficina de Publicaciones Oficiales de las Comunidades Europeas. 2. Agencia Europea para la Seguridad y la Salud en el Trabajo (2007). Riesgos emergentes. Observatorio Europeo de Riesgos. http://www.osha.europa.eu. 3. ACGIH. Threshold Limit Values for Chemical Substances and Physical Agents. 4. AINIA. Instituto Tecnolgico Agroalimentario, La industria crnica. 5. BLASCO MAYOR, ANTONIO, La Prevencin de Riesgos Laborales en la Ganadera, I Congreso Nacional de Prevencin de Riesgos Laborales en el Sector Agroalimentario, Fundacin I.D.E.A 6. CORPORACION FINACIERA INTERNACIONAL(GRUPO DEL BANCO MUNDIAL), Guas sobre medio ambiente, salud y seguridad para el procesamiento de alimentos y bebidas, aprilie 2007 7. FELLOWS, P., Tehnologia de procesare a alimentelor, Acribia, Zaragoza, 1994, 8. FERNANDO MANSILLA IZQUIERDO, Riesgos psicosociales en el trabajo: teora y prctica 9. Fundacin para la Prevencin de Riesgos Laborales(DI-0016/2009), Gua para la Prevencin de Riesgos Psicosociales en la Industria Lctea, iulie 2010 10. Fundacin para la Prevencin de Riesgos Laborales,AIN-GUIA para la EVALUACION DE RIESGOS en INDUSTRIAS ALIMENTARIAS 11. FIAB, FIA-UGT, Federacin Agroalimentaria de CC.OO.,AGRUCON,IFI Prevencin de Riesgos Laborales en la Industria de Conservas Vegetales, Diciembre, 2008 12. FIAB, FTA-UGT, Federacin Agroalimentaria de CC.OO., Cdigo de buenas prcticas en la Industria Alimentaria, 2004 13. FIAB, FTA-UGT, Federacin Agroalimentaria de CC.OO.,Fichas de Seguridad, Riesgos derivados del uso de equipos de trabajo 14. FTA-UGT, Federacin Nacional de Industrias Lcteas,Prevalia CGP, SL,Gua para la mejora de la Gestin de la Prevencin de Riesgos Laborales en las actividades laborales del sector lcteo 15. Garca Molina, Carlos, INSHT- IBV, Manual para la Evaluacin y Prevencin de Riesgos Ergonmicos y Psicosociales en PYME Madrid, 2003 16. GARCA MOLINA, CARLOS, Evaluacin de riesgos asociados a la carga fsica en el sector comercio-alimentacin. Valencia: IBV, 2000 17. GENERALITAT DE CATALUNYA, DEPARTAMENT DE TREBALL ,Direcci General de Relacions Laboral I Seguretat en el treball, Manual para la identificacin y evaluacin de riesgos laborales, Barcelona, decembrie 2006 18. GUASH, J. y otros tcnicos del INSHT. Higiene industrial. INSHT, 2002. 19. Gua tcnica para la evaluacin y prevencin del riesgo elctrico. Real decreto 614/2001 20. Gua tcnica para la evaluacin y prevencin de los riesgos relativos a la utilizacin de los equipos de trabajo. Real decreto 1215/1997 21. Instituto Asturiano para la Prevencin de Riesgos laborales, II Gua de Recursos sobre la Prevencin de Riesgos Laborales 22. Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo, Gua tcnica para la evaluacin y prevencin de los riesgos relativos a la utilizacin de los lugares de trabajo 23. Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo, LA SALUD Y EL TRABAJO EN LAS INDUSTRIAS 60

Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

CRNICAS 24. Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo, Manual de procedimientos de prevencin de riesgos laborales. Gua de elaboracin (NIPO 211-05-025-5) 25. Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo (INSHT). Gua tcnica de manipulacin manual de cargas, elaborada a raz de la disposicin final del Real Decreto 487/1997 26. Instituto Navarro de Salud Laboral, Proteccin de la salud y la seguridad de los trabajadores expuestos a los riesgos derivados de ATMSFERAS EXPLOSIVAS en el lugar de trabajo, martie 2009 27. INSTITUTO DE SEGURIDAD Y SALUD LABORAL, Regin de Murcia,Consejeria de Educacin, Formacin y Empleo,Manual Bsico de Prevencin de Riesgos laborales en el sector Agrario 28. INSTITUTO DE SEGURIDAD Y SALUD LABORAL, Regin de Murcia,Consejeria de Educacin, Formacin y Empleo,Manual Bsico de Prevencin de Riesgos laborales en las Industrias Alimentarias 29. LORENZO GARCIA, JAVIER, Curso de Higiene Industrial, Evaluacin de Agentes Qumicos, MAZ 30. Junta de Andaluca, Persal, Cuaderno Prevencin de Riesgos laborales en Industrias Alimentarias 31. LPEZ SNCHEZ ANA,Ponencia-Seguridad laboral en la Industria Alimentaria, I Congreso Nacional de Prevencin de Riesgos Laborales en el Sector Agroalimentario, Fundacin I.D.E.A 32. MUTUA UNIVERSAL, 2002, Buenas Prcticas para reducir enfermedades profesionales derivadas de riesgos ergonmicos en PYMES de Sectores industriales 33. NIOSH. Ecuacin de NIOSH revisada para evaluar el levantamiento de cargas, 1994 34. ORGANIZACIN INTERNACIONAL DEL TRABAJO, Enciclopedia de la Seguridad y la Salud en el Trabajo, Capitulo 67, Industria Alimentaria 35. OIT. OFICINA INTERNACIONAL DEL TRABAJO Directrices sobre sistemas de gestin de la seguridad y la salud en el trabajo. Ginebra, aprilie 2001 36. Proyecto SEGURA 2001 (Asturias), Prevencin de Riesgos laborales, Manual de Buenas Prcticas en Agroalimentacin 37. RANKEN, M. D., Manual de industria alimentara. 2da. ed., Zaragoza, Acribia, 1993 38. UGT, Gua de prevencin de riesgos laborales. Trastornos msculo esquelticos. Pamplona: 2004 39. Directiva 89/391/CEE, din 12 iunie 1989, privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. 40. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 14 iulie 2006 41. Nrmele metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006 (HG 1425/2006 cu modificarile si completarile ulterioare) 42. Directiva 89/654/CEE privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru locul de munca 43. H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 44. Directiva 89/655/CEE privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru folosirea de catre lucratori a echipamentelor de lucru la locul de munca 45. H.G. nr. 1146/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca 46. Directiva 89/656/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca 47. H.G. nr. 1048/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca 48. Directiva 89/686/CEE privind armonizarea legislatiei statelor membre referitoare la echipamente individuale de protectie
Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

61

49. H.G. nr. 809/2005 - Privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata 50. Directiva 90/269/CEE privind conditiile minime de sanatate si securitate pentru manipularea manuala a incarcaturilor in situatiile in care exista un risc pentru lucratori, in special de afectiuni ale spatelui 51. H.G. nr. 1051/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare 52. Directiva 98/24/CE cu privire la protectia sanatatii si securitatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de agentii chimici la locul de munca 53. Directiva 91/322/CEE asupra stabilirii valorilor-limita indicative prin implementarea Directivei Consiliului 80/1107/ CEE asupra protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici si biologici la locul de munca 54. H.G. nr. 1218/2006 - Privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici 55. Directiva 92/58/CEE privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca 56. H.G. nr. 971/2006 - Privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca 57. Directiva 1999/92/CE privind cerintele minime pentru imbunatatirea protectiei securitatii si sanatatii lucratorilor expusi la potentiale riscuri in atmosfere explozive 58. H.G. nr. 1058/2006 - Privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive 59. Directiva 2000/54/CE privind protectia lucratorilor contra riscurilor legate de expunerea la agenti biologici la locul de munca 60. H.G. nr. 1092/2006 - Privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca 61. Directiva 2002/44/CE privind cerintele minime de sanatate si securitate referitoare la riscurile ce decurg din expunerea lucratorilor la agenti fizici (vibratii) 62. H.G. nr. 1876/2005 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii 63. Directiva 2003/10/CE privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agenti fizici (zgomot) 64. H.G. nr. 493/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot 65. Directiva 2004/40/CE privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agentii fizici (campuri electromagnetice) 66. H.G. nr. 1136/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice

Imagini preluate din site-urile: 1. http://www.123rf.com/stock-photo/ 2. http://www.fotosearch.com/ 3. http://www.isplonline.com/ 4. http://www.safetyposter.com/ 62


Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

63

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.

2010-2013 FSIA. Toate drepturile rezervate. www.riscurizero.ro