1 METODA CONTABILITATII.

PRINCIPIILE DE BAZA ALE CONTABILITATII:

1 Principiul prudentei - nu este admisa supraevaluarea

elementelor de activ si veniturilor elementelor de pasiv si cheltuielilor.

si

subevaluarea

2 Principiul permanentei metodelor - presupune asigurarea

continuitatii aplicarii normelor si regulilor de evaluare, inregistrarea si prezentarea in contabilitate a elementelor patrimoniale de activ si pasiv, a rezultatelor activitatii astfel inct sa se permita comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.
3 Principiul continuitatii activitatii - presupune ca unitatea isi

continua in mod normal functionarea fara a intra in stare de lichidare sau reducere sensibila a activitatii.
4 Principiul independentei exercitiului - impune atribuirea

fiecarui exercitiu financiar numai a cheltuielilor si veniturilor care privesc rezultatul obtinut in acel exercitiu.
5 Principiul intangibilitatii bilantului - presupune concordanta

deplina intre bilantul de deschidere a exercitiului financiar anterior. Principiul necompensarii - inregistrarea distincta a elementelor de activ !i de pasiv, a veniturilor !i cheltuielilor, a datoriilor !i creantelor, nefiind admisa compensarea intre ele.

2 PATRIMONIU

3 CLASIFICAREA DOCUMENTELOR
1. dupa natura operatiilor la care se refera: documente privind mi"loacele fixe# ducmente privind mi"loacele circulante# documente privind mi"loacele materiale# documente privind mi"loacele circulante banesti# documente privind vnzarile. 2. dupa locul de intocmire: documente interne# documente externe. 3. dupa rolul lor$ documente primare# documente centralizatoare. 4. dupa caracterul si functia pe care o indeplinesc: documente de dispozitie# docuemnte "ustificative# documente mixte. 5. dupa sfera de aplicativitate$ documente comune# documente speciale.

4. REGISTRE DE CONTABILITATE:
Registrul-jurnal -document cu regim special, inregistrat la &rganul 'iscal -proba in litigii -consemneaza toate operatiile economice si financiare -inregistreaza documentele "ustificative, explicatia, conturile debitoare si creditoare, sumele debitoare si creditoare, documentele cumulative (din "urnalele auxiliare ) - se intocmeste intr-un exemplar
%

Registrul inventar - document cu regim special, inregistrat la &rganul 'iscal -proba in litigii - inregistreaza elementele patrimoniale grupate dupa natura lor -cuprinde in prima parte rezultatele inventarierii - cuprinde in a doua parte copia dupa +ilant, ,nexe, -ontul de profit si pierdere - se intocmeste intr-un exemplar, anual
* . Registrul Cartea mare. -sistematizeaza datele contabile sintetice pentru debitul si creditul

conturilor -se intocmeste cte o fila pentru fiecare cont sintetic -este baza intocmirii +alantelor de verificare

5 METODA CONTABILITATII
dispune de$

1. /rocedee generale$

/rocedee comune$

. /rocedee specifice$

6 FORME SI METODE DE EVALUARE

0upa momentul de referinta

1etode de evaluare la iesirea din patrimoniu

2xista mai multe metode de evaluare a patrimoniului, in functie de momentul efectuarii evaluarii$ 1) la data intrarii in patrimoniu$ a. bunurile aduse ca aport in natura sau primite cu titlu gratuit se evalueaza si inregistreaza la valoarea de utilitate# - valoarea de utilitate$ valoarea obtinuta in functie de pretul pietei, gradul de uzura, utilitatea bunului. b. bunurile procurate cu titlu oneros (cu plata) se evalueaza la costul de achizitie. - costul de achizitie$ pret de cumparare 3 cheltuieli de transport 3 taxe nerecuperabile. c. bunurile produse in unitate se evalueaza la costul de productie. - costul de productie cuprinde cost de achizitie materii prime 3 alte cheltuieli de productie directe 3 cota de cheltuieli indirecte asupra bunului, serviciului, lucrarii repartizate. d. creantele si datoriile se evalueaza la valoarea nominala.

2) -u ocazia inventarierii patrimoniului evaluarea bunurilor se face la valoarea actuala de utilitate sau valoarea de inventar. - valoarea de inventar se stabileste in functie de utilitatea bunului, starea fizica si pretul pietei. -reantele si datoriile se evalueaza in functie de valoarea probabila de incasat, respectiv de plata. 3) 4a inchiderea exercitiului$ elementele patrimoniale se reflecta in bilant la valoarea de intrare in patrimoniu ( valoarea contabila) pusa de acord cu rezultatele inventarierii$ a.la elementele de activ: daca valoarea de inventar 5 valoarea contabila - diferenta in plus nu se inregistreaza 65 valoarea contabila. daca valoarea de inventar 7 valoarea contabila - diferenta in minus se inregistreaza pe cheltuieli sau pe provizioane 65 valoarea contabila 3 cheltuieli sau provizioane. b.la elemente de pasiv$ daca valoarea de inventar 5 valoarea contabila - diferenta in plus se inregistreaza ca provizion 65valoarea contabila 3 provizion daca valoarea de inventar 7 valoarea contabila - diferenta in minus nu se inregistreaza 65 valoare contabila. 4) 4a data iesirii din patrimoniu sau darea in consum. 1ai multe metode de evaluare$ -ost mediu ponderat# '8'& (first in - first out) 6 prima intrare - prima iesire# 48'& (lost in - first out) 6 ultima intrare - prima iesire# 9tandard cost (inregistrarea iesirilor la un cost standard, prestabilit).

2xemplu$

Un agent economic are in patrimoniu: la data de 1. !"## un stoc initial in cantitate de .5:: ;g vopsea la un pret unitar de 3,2: u.m.# la data de $. !"## se aprovizioneaza cu o cantitate de %:.::: ;g vopsea receptionata cu <.8.=. nr. 2, la un pret unitar de 3,25 u.m.# la data de %. !"## se da in consum cu bonul nr. % cantitate de 5:.::: ;g vopsea#

 la data de 1 . !"## se aprovizioneaza cu o cantitate de 4:.::: ;g vopsea receptionata cu <.8.=. nr. 3, la un pret unitar de 3,35 u.m.# la data de 1!. !"## se scoate in consum cu bonul nr. * o cantitate de 5.::: ;g vopsea# la data de ! . !"## se aprovizioneaza cu o cantitate de 5:.::: ;g vopsea receptionata cu <.8.=. nr. 4, la un pret unitar de 3,4. unitati monetare# la data de !!. !"## se scoate in consum cu bonul nr. . o cantitate de 44.::: ;g vopsea. 9a se calculeze valorile prin cele trei metode$ costul mediu ponderat# '.8.'.&. - prima intrare - prima iesire# 4.8.'.&. - ultima intrare - prima iesire.

C&'(U) *+,-U P&.,+R/( Da ta

1.2 3.2 4.2 1:.2 12.2 2:.2 22.2 2*.2 9>&8<8>8, 4?

Intrar
% .5: : %:.: :: 4:.: :: 5:.: :: 1665 && 16&& && PU 3,2: 3,25 3,35 3,4. TOT AL

I!" r
% 5:.: :: 5.: :: 44.: :: 15+& && PU )
TOT AL

St#$
% 5: : 5*16 +6 % .5 :: 2 .5 :: 5 :: 15: : 515 :: %5: : (5& & PU 3,2:
TOT AL

2&.' && 22(5 && ) 1*4. &&& ) 1(4. 5&& ) 5*6' &&

2:* ::

<8= <=.2 +<=.% <8= <=. 3 +<=. * <8= <=.4 +<=. . TOT AL

25.1 &4

?9tocul initial se preia in coloana intrari pentru a usura calcularea costului mediu ponderat la sfrsitul perioadei si controlul relatiei$ 'toc initial 0 -ntrari - -esiri 1 'toc final

-mp 6

@aloarea stocului initial 3 @aloarea intrArilor 9tocul initial 3 -antitABile intrate

- mp = - mp

5:: 3,2: + %:::: 3,25 + 4:::: 3,35 + 5:::: 3,4. 5:: + %:::: + 4:::: + 5:::: 55 *:: 6 1 5:: -mp 6 3,344

?9tocul initial se preia in coloana intrari pentru a usura calcularea costului mediu ponderat la sfrsitul perioadei si controlul relatiei$ Stoc initial + Intrari - Iesiri = Stoc final

PR-*/ -.(R/R+2 PR-*/ -+'-R+ 34.-.4.&.5 Da ta

1.2 3.2 9>&8<8>8, 4?

Intrar
% .5: : %:.: :: PU 3,2: 3,25
VAL

I!" r
2&.' && 22(5 && ) % PU VAL

St#$
% 5: : 5: : %:: :: 2 .5 :: 2 5 :: 4:: :: 15: : 15: : 5:: :: %5: : (5& & PU 3,2: 3,2: 3,25 3,25
VAL

2:*:: 2:*:: 22%5: : * 125

<8= <=.2 +<=.% <8= <=. 3 +<=. * <8= <=.4 +<=. . TOTA L

4.2

5:: 435:: -

3,2: 3,25 -

1:.2

4:.: :: -

3,35

1*4. &&& )

2:*: : 1413 %5 -

3,25 3,35 3,35

* 125 134:: : 5:25

12.2

2 5:: 3*5:: -

3,25 3,35 -

2:.2

5:.: :: 1665 &&

3,4.

1(4. 5&& ) 556' &&

* 12 5 12*. %5 -

3,35 3,4. 3,4. *,4+

5:25 1%45: : 2 1%5 26.1( 5

22.2 2*.2

15:: 425:: 15+&& &

3,35 3,4. )

5:25 14*3 25 5*&6 25

U)(-*/ -.(R/R+2 PR-*/ -+'-R+ 3).-.4.&.5 Da ta

1.2 3.2 9>&8<8>8, 4?

Intrar
% .5: : %:.: :: PU 3,2: 3,25
TOT AL

I!" r
% PU TOT AL

St#$
% 5: : %:: :: 5: : .5: : 2:: :: 5: : 2:: :: 4:: :: 15: : 3,2: 3,25 3,2: 3,25 3,2: 3,25 3,35 2:*:: 22%5:: 2:*:: 5::: 2:*:: 5::: 114::: PU 3,2:
TOTAL

2&.' && 22(5 && )

2:*::

<8= <=.2 +<=.% <8= <=. 3

4.2

5::: : -

3,25

1 25 :: -

1:.2

4:.: ::

3,35

1*4. &&&

12.2

+<=. *

4::: : 2::: : 5::: -

3,35 3,25 3,2:

2:.2

<8= <=.4 +<=. . TOT AL

5:.: :: -

3,4.

1(4. '&& )

134: :: 5:: : 1 :: : -

3,2:

4*::

22.2

44:: : 15+& &&

3,4.

153.5 :

2*.2

1665 &&

556' &&

5*1& &&

15: : 5:: :: :: : 15: : (5& &

3,2: 3,4. 3,2: 3,4. )

4*:: 1%45:: 4*:: 2:.4: 25(4&

( TIPURI DE MODIFICARI BILANTIERE

BILANTUL ) -r#$!.!/ a0 $#nta1 0 tat

8n forma sa cea mai generala, bilantul contabil se prezinta astfel$

ACTIV M 20#a$! !$#n#3 $! prezentate dupa componenta si rolul lor in procesele economice Dr!-t/r 0! ntr!-r n.!r fata de terti TOTAL ACTIV

PASIV S/r"! .! 4#r3ar! a mi"loacelor economice O10 5at 0! ntr!-r n.!r fata de terti

TOTAL PASIV

BILANT n$7! at 0a .ata .! *1 3art !

mii lei

ACTIV Nr. D!n/3 r!a $rt -#"t/0/ . 1. 2. 3. 4. 5. 1i"loace fixe 1ateriale consumabile -asa in lei -onturi la banci in lei 0ebitori

S/3a

25.::: %.::: 1:: *.::: 1.::: 4.::: *.::: 53.100

Nr . $r t. 1 2

PASIV D!n/3 r!a S/3a -#"t/0/ 3:.::: 4.::: 5.::: :: 2.::: *.5:: 3.::: 53.100

. -lienti %. /roduse finite TOTAL ACTIV

-apital social -redite bancare pe termen lung si mediu 3 'urnizori 4 8mpozit pe salarii 5 /ersonal, remuneratii datorate -reditori % >@, de plata TOTAL PASIV

E8. nr. 1: Cn agent economic se aprovizioneaza cu materiale consumabile in valoare de 1::.::: lei de la un furnizor pe baza de factura (se porneste de la situatia initiala).

8n urma acestei operatii postul bilantier D1ateriale consumabileE se va ma"ora cu 1::.::: lei deci de la %.:::.::: lei va creste la %.1::.::: lei. 8n acelasi timp va avea loc si o crestere a obligatiilor catre furnizor cu 1::.::: lei si deci va avea loc o crestere de la 5.:::.::: lei la 5.1::.::: lei. >otalul actiunii si totalul pasivului va creste cu 1::.::: lei. ,3F6/3F

B 0ant/0 $#nta1 0
mii lei

ACTIV Nr. D!n/3 r!a $rt -#"t/0/ . 1. 2. 3. 4. 5. 1i"loace fixe 1ateriale consumabile -asa in lei -onturi la banci in lei 0ebitori

S/3a

PASIV Nr. D!n/3 r!a S/3a $rt -#"t/0/ . 1 2 -apital social -redite bancare pe termen lung si mediu 3 'urnizori 4 8mpozit pe salarii 5 /ersonal, remuneratii datorate -reditori % >@, de plata TOTAL PASIV 3:.::: 4.::: 7.1 :: 2.::: *.5:: 3.::: 53.20 0

25.::: 6.1 1:: *.::: 1.::: 4.::: *.::: 53.200

. -lienti %. /roduse finite TOTAL ACTIV

E8. nr. 2 ,gentul economic a achitat unui creditor suma de 3.:::.::: lei.

8n urma acestei operatiuni economice se micsoreaza postul din activul bilantului D-onturi la banci in leiE cu suma de 3.:::.::: lei si in acelasi timp si cu aceeasi suma se micsoreaza postul de bilant D-reditori diversiE. >otalul activului si totalul pasivului se va modifica in sensul diminuarii cu 3.:::.::: lei. ,-F6/-F

B 0ant $#nta1 0
mii lei

ACTIV Nr. D!n/3 r!a $rt -#"t/0/ . 1. 1i"loace fixe 2. 1ateriale consumabile 3. 4. 5. -asa in lei -onturi la banci in lei 0ebitori

S/3a 25.::: %.1:: 1:: 5.::: 1.::: 4.::: *.::: 50.200

. -lienti %. /roduse finite TOTAL ACTIV

PASIV Nr. D!n/3 r!a S/3a $rt -#"t/0/ . 1 -apital social 3:.::: 2 -redite bancare 4.::: pe termen lung si mediu 3 'urnizori 5.1:: 4 8mpozit pe :: salarii 5 /ersonal, 2.::: remuneratii datorate -reditori 5.5:: % >@, de plata 3.::: TOTAL PASIV 50.20 0

E8. nr. *: 9e incaseaza de la un client suma de 2.:::.::: lei, pe baza ordinului de plata introdus in banca de client.

8n urma acestei operatii, postul bilantier D-onturi la banci in leiE va creste cu 2.:::.::: lei, iar postul bilantier D-lientiE se va micsora cu 2.:::.::: lei. >otal activ si total pasiv ramn neschimbate. ,3F-F6/

B 0ant $#nta1 0
mii lei

ACTIV Nr. D!n/3 r!a $rt -#"t/0/ . 1. 1i"loace fixe 2. 1ateriale consumabile 3. 4. 5. -asa in lei -onturi la banci in lei 0ebitori

S/3a 25.::: %.1:: 1:: %.::: 1.::: 2.::: *.::: 50.200

. -lienti %. /roduse finite TOTAL ACTIV

PASIV Nr. D!n/3 r!a S/3a $rt -#"t/0/ . 1 -apital social 3:.::: 2 -redite bancare 4.::: pe termen lung si mediu 3 'urnizori 5.1:: 4 8mpozit pe :: salarii 5 /ersonal, 2.::: remuneratii datorate -reditori 5.5:: % >@, de plata 3.::: TOTAL PASIV 50.20 0

E8. nr. 4: 0in remuneratiile datorate se retine impozitul pe salarii datorat bugetului statului de 4::.::: lei.

8n urma acestei operatii postul de pasiv D/ersonal remuneratii datorateE se va diminua cu suma de 4::.::: lei iar postul de pasiv D8mpozit pe salariiE va creste cu 4::.::: lei. >otalul activului si totalul pasivului va ramne neschimbat. ,6/3F-F

B 0ant $#nta1 0
mii lei

ACTIV Nr. D!n/3 r!a $rt -#"t/0/ . 1. 1i"loace fixe 2. 1ateriale consumabile 3. 4. 5. -asa in lei -onturi la banci in lei 0ebitori

S/3a 25.::: %.1:: 1:: %.::: 1.::: 2.::: *.::: 50.200

. -lienti %. /roduse finite TOTAL ACTIV

PASIV Nr. D!n/3 r!a S/3a $rt -#"t/0/ . 1 -apital social 3:.::: 2 -redite bancare 4.::: pe termen lung si mediu 3 'urnizori 5.1:: 4 8mpozit pe 1.::: salarii 5 /ersonal, 1. :: remuneratii datorate -reditori 5.5:: % 3 >@, de plata 3.::: TOTAL PASIV 50.20 0

' CONTUL ) PROCEDEU SPECIFIC CONTABILITATII. REGULI DE FUNCTIONARE A CONTURILOR

-ontul$
procedeu metodic specific contabilitatii# urmareste operativ activitatea economica,

existenta si

miscarea fiecarui element patrimonial# elementele componente$ -titlu contului -rula"ul contului$ -explicatia$ -descriptiva -contabila -soldul contului$

R!5/0 .! 4/n$t #nar! a $#nt/r 0#r

C&.(UR- ,+ /C(-8 02+8>
1.9old initial (existentele de activ) 2.-resteri, respectiv intrarile de activ (ma"orari) 3.9caderi, respectiv iesiri de activ 4.'old final debitor sau sunt balansate 3.9caderi, respectiv iesiri de surse 4.'old final creditor sau sunt balansate

C&.(UR- ,+ P/'-8 02+8> -=208>

1.9old initial (existentele de pasiv) 2.-resteri, respectiv intrari de surse (ma"orari)

-=208>

+ PLANUL DE CONTURI
/lanul de conturi - instrument de lucru pentru transpunerea fiecarei operatiuni economice in formule contabile. - cuprinde . clase$
clasa 1 - conturi de capitaluri# clasa 2 - conturi de imobilizari# clasa 3 - conturi de stocuri si productie in curs de executie# clasa 4 - conturi de terti# clasa 5 - conturi de trezorerie clasa

- conturi de cheltuieli

clasa % - conturi de venituri clasa * - conturi speciale (in afara bilantului) clasa . - conturi de gestiune (pentru contabilitatea de gestiune)

1& ETAPELE INVENTARIERII 8mportanta inventarierii in procesul decizional, impune cunoa!terea continutului lucrarilor !i etapelor ce trebuie parcurse in efectuarea ei. 0in punct de vedere metodologic, etapele inventarierii sunt acelea!i, indiferent de specificul activitatii desfa!urate de agentul economic. 2tapele inventarierii, in ordinea in care se succed sunt$ pregatirea inventarierii# efectuarea inventarierii (inventarierea propriuzisa)# evaluarea elementelor inventariate# stabilirea diferentelor la inventariere si solutionarea acestora. Pre atirea inventarierii - se refera la masurile cu caracter organizatoric si contabil si incepe cu constituirea comisiilor de inventariere pe baza deciziei emise si semnate de conducatorul agentului economic si de seful compartimentului financiar-contabil. 8n decizie se precizeaza componenta comisiei de inventariere (minimum doua persoane) functiile acestora in cadrul comisiei (presedinte, secretar, membru), bunurile supuse inventarierii, data inceperii si terminarii inventarierii. !fectuarea inventarierii - in cadrul acestei etape comisia de inventariere se deplaseaza la gestiunea supusa inventarierii. 8n cazul in care sunt mai multe depozite in care se pastreaza aceleasi bunuri, inventarierea incepe in acelasi timp la toate depozitele sau la un depozit, iar celelalte se vor sigila. 8n listele de inventar nu se admit corecturi sau stersaturi. !valuarea elementelor inventariate 8n listele de inventar se completeaza cantitatea, pretul unitar si valoarea bunurilor inventariate. /retul unitar este, in cele mai multe cazuri, acelasi cu cel inregistrat cu ocazia intrarii bunurilor in patrimoniu.

Sta"ilirea diferentelor la inventar si solutionarea lor 8n listele de inventariere exista rubrici in care se stabilesc diferentele in existentul scriptic si faptic, cantitativ si valoric. =ezultatele inventarierii sunt consemnate intr-un proces verbal de inventariere in care se inscriu in principal$ perioada si gestiunile inventariate, precum si personele care au efectuat inventarierea, plusurile si minusurile constatate, compensarile efectuate, bunurile depreciate, creantele si datoriile incerte si in litigiu, valorificarea rezultatelor inventarierii, constituirea si regularizarea provizioanelor, concluzii si propuneri referitoare la inventarierea patrimoniului unitatii.

11 CLASIFICAREA BALANTELOR DE VERIFICARE

+alantele de verificare se pot clasifica in raport de mai multe criterii !i anume$ 1. ,upa felul conturilor pentru care se intocmesc pot fi: balante de verificare ale conturilor sintetice - intocmite pe baza datelor preluate din conturile sintetice# balante de verificare ale conturilor analitice - intocmite pe baza datelor preluate din conturile analitice. ,ceste balante au drept scop verificarea exactitatii inregistrarilor din conturile sintetice si analitice cu privire la soldurile initiale, rula"e, total sume si soldurile finale.

!. ,upa numarul egalitatilor pe care le cuprind2 balantele de verificare pot fi: cu o serie de egalitati# cu doua serii de egalitati# cu trei serii de egalitati# cu patru serii de egalitati.

+alantele de verificare cu o serie de e alitati, se prezinta sub doua variante$ balante de verificare a sumelor# balante de verificare a soldurilor. 9alanta de verificare a sumelor prezinta, pe cele doua coloane, totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare, intre care trebuie sa existe egalitate. 9alanta de verificare a soldurilor prezinta, pe cele doua coloane, soldurile finale debitoare si soldurile finale creditoare, intre care trebuie sa existe, de asemenea egalitate.
#alanta de verificare cu doua serii de e alitati

,cest tip de balanta este combinarea a celor doua tipuri de balante cu o serie de egalitati si are la baza cele doua categorii de egalitati si anume$ totalul sumelor debitoare 6 totalul sumelor creditoare# totalul soldurilor finale debitoare 6 totalul soldurilor finale creditoare.
#alanta de verificare cu trei serii de e alitati

,cest tip de balanta de verificare cuprinde, pe coloane distincte$ soldurile initiale, rula"ele perioadei curente si soldurile finale ale conturilor. 8ntre aceste coloane trebuie sa existe urmatoarele egalitati$ totalul soldurilor initiale debitoare 6 totalul soldurilor initiale creditoare# totalul rula"ului debitor 6 totalul rula"ului creditor# totalul soldurilor finale debitoare 6 totalul soldurilor finale creditoare.
#alanta de verificare cu patru serii de e alitati

,cest tip de balanta de verificare este o combinare intre balantele de sume si solduri cu balantele de rula"e si solduri initiale si finale. -ele patru serii de egalitati intocmite in acest tip de balanta sunt$ (otalul soldurilor initiale debitoare 1 (otalul soldurilor initiale creditoare - aceste solduri sunt egale cu soldurile finale ale perioadei precedente# (otalul rulajelor debitoare ale perioadei curente 1 (otalul rulajelor creditoare ale perioadei curente# (otalul sumelor debitoare 1 (otalul sumelor creditoare# >otalul sumelor debitoare 6 >otalul soldurilor initiale debitoare 3 >otalul rula"elor debitoare ale perioadei curente. >otalul sumelor creditoare 6 >otalul soldurilor initiale creditoare 3 >otalul rula"elor creditoare ale perioadei curente. (otalul soldurilor finale debitoare 1 (otalul soldurilor finale creditoare. 9oldul final debitor al fiecarui cont 6 >otalul sumelor debitoare >otalul sumelor creditoare. 9old final creditor al fiecarui cont 6 >otalul sumelor creditoare >otalul sumelor debitoare (corespunzatoare fiecarui cont). +alantele de verificare se intocmesc de regula la sfrsitul unei perioade de gestiune (luna, trimestru, semestru).

12 FORME DE INREGISTRARE CONTABILA

1. 4orma de contabilitate clasica sau jurnal unic$ specifica agentilor economici cu volum mic de operatii si fara diviziunea muncii# instrumente de lucru$ "urnal unic - inregistrari cronologice# cartea-mare - inregistrare sistematica# registru-inventar - pentru inventarierea patrimoniului# balanta de verificare# situatii financiar-contabile. 2. 4orma de contabilitate pe jurnale$ utilizeaza "urnale pe feluri de operatiuni# "urnalele inregistreaza cronologic si sistematic in creditul conturilor sintetice, cu defalcare pe conturi corespunzatoare debitoare# instrumente de lucru$ "urnale multiple pentru creditul conturilor# situatii auxiliare pentru debitul unor conturi# cartea-mare# balanta de verificare# bilantul contabil. 3. 4orma de contabilitate maestru-sa:$ dezvolta pe conturi corespondente att rula"ul debitor ct si creditor pentru toate conturile sintetice# instrumente de lucru$ "urnal de inregistrare# fisa sintetica sah# cartea-mare sah# balanta de verificare# registre auxiliare pentru evidenta analitica# bilantul contabil. 4. 4orma de contabilitate informatica.

C/r"/0

Contabilitatea interna de gestiune

- anul 888 -.G.'.

>ema$

Continutul2 locul ;i rolul contabilitatii de gestiune

1: Nr. .! #r! a0#$at!: ! ore 11 O1 !$t 9! .! "trat!5 ! . .a$t $a -ontinutul !i importanta studierii contabilitatii de gestiune# 4ocul !i rolul contabilitatii de gestiune in cadrul intreprinderii.

3. C#nt n/t/0 .! .! - Probleme de discutat. &biectivele complexe care stau in fata contabilitatii au condus la delimitarea !i individualizarea celor doua sectiuni ale sale$ contabilitate financiara, contabilitate interna de gestiune. /rincipala deosebire intre cele doua sectiuni o constituie delimitarea informatiilor ce le obtin !i furnizeaza. -ontabilitatea interna de gestiune, sau contabilitatea analitica de exploatare cum este cunoscuta in literatura occidentala, reprezinta acea latura a contabilitatii prin care se pot urmari distant !i complet toate aspectele procesului de productie. Contabilitatea de gestiune are urmatoarele obiective: determinarea bazelor de evaluare a anumitor elemente patrimoniale inscrise in bilant# reflectarea reala a produselor obtinute !i a abaterilor cantitative !i valorice fata de productia programata# stabilirea corecta a productiei neterminate la finele perioadei de calculatie a costurilor# reflectarea consumurilor de valori materiale ocazionate de procesul de fabricatie# calculatia !i cunoa!terea costurilor de productie pe locuri generatoare de costuri# determinarea !i explicarea rezultatului prin prisma costului !i a pretului de vnzare pe produs, lucrare, serviciu# stabilirea previziunilor privind cheltuielile !i veniturile# executia bugetelor de venituri !i cheltuieli !i explicarea diferentelor rezultate. -ontabilitatea interna de gestiune se organizeza de fiecare agent economic in raport de necesitati !i profilul de activitate, fara a fi impusa prin dispozitii legale, modul de organizare al acesteia ramnnd la latitudinea

organelor de decizie ale agentilor economici. -ontabilitatea interna de gestiune trebuie sa fie o contabilitate activa, care prin calculul !i analiza costurilor !i rezultatelor sa pregateasca previziunile, controlul realizarii lor, nivelul !i cauza abaterilor !i masurile de redresare ce preocupa organele de decizie. -ontabilitatea interna de gestiune este contabilitatea circuitului intern !i ofera posibilitatea cunoa!terii costurilor complete sau partiale, procednd la studiul lor continuu, la estimarea evolutiei lor. 4. Pr#10!3at $a !/r "t $a definitie, sfera de cuprindere, obiectivele contabilitatii interne de gestiune, deosebiri !i asemanari intre contabilitatea financiara !i contabilitatea interna de gestiune.
12 13

M!t#.a /t 0 :ata: expunerea !i conversatia

B 10 #5ra4 ! 1.Gh. -rstea !i -DCalculatia costurilorE, 20/, +ucure!ti, 1.*:. &. -alin 2.-. 8acob -DContabilitatea gestiunii interne a unitatilor economiceE, 2ditura -erti, -raiova, 1..4. 3.x x x -4egea nr. *2H1..1 - 4egea contabilitatii.

>ema

&rgani<area contabilitatii de gestiune

14 15

Nr. .! #r! a0#$at!: 1 ore

O1 !$t 9! .! "trat!5 ! . .a$t $a &biectivele contabilitatii de gestiune -ontinutul, formarea !i felurile conturilor /roductia - componenta de baza a obiectului contabilitatii de gestiune &rganizarea contabilitatii de gestiune in =omnia -onturile de gestiune 1odul de functionare a conturilor de gestiune

*. C#nt n/t/0 .! .! &biectivele contabilitatii de gestiune sunt$ calculul costurilor in scopul urmaririi rezultatului realizat de catre agentul economic# studierea eficientei gestiunii, ceea ce se realizeaza prin analizarea urmatorilor indicatori$ a5 Productivitatea fi<ica 3=5 I6-antitatea de produse H <r. mediu de personal b5 Profitabilitatea 1 capacitatea agentului economic de a produce profit2 adica 8 > C c5 Rentabilitatea capitalurilor =6/rofit H -apital social d5 +ficienta globala elaborarea bugetelor pe feluri de activitati, urmarirea !i controlul acestora in scopul realizarii unei eficiente. -ostul productiei reprezinta expresia valorica a tuturor factorilor de productie consumatiHmi"loace de munca, forta de munca pentru producerea !i desfacerea bunurilor, executarea de lucrari !i prestarea de servicii. ,vnd in vedere elementele procesului de productie !i modalitatile lor de participare la obtinerea produselor, cheltuielile de productie se prezinta astfel$ -cheltuieli generate de folosirea mi"loacelor de munca in procesul de productie#

-cheltuieli privind obiectele muncii# -cheltuieli cu plata fortei de munca.

-lasificarea costurilor (cheltuielilor)se realizeaza dupa mai multe criterii$ 1.criteriul componentei -cheltuieli simple, -cheltuieli multiple -cheltuieli complexe. !. criteriul importantei ;i al legaturii lor cu procesul te:nologic -cheltuieli de baza# -cheltuieli de regie. $.criteriul modului de reparti<are -cheltuieli discrete -cheltuieli indiscrete. %.criteriul raportului in care se gasec fata de volumul productiei: -cheltuieli fixe, -cheltuieli proportionale$ degresive, regresive progresive 7. criteriul utili<arii in tarile cu economie de piata: - costuri medii$ -costuri fixe medii -costuri variabile medii -costuri totale (globale) medii# -costuri marginale, diferentiale sau de cre!tere. ?. criteriul naturii economice a c:eltuielilor -cheltuieli de exploatare, -cheltuieli financiare, -cheltuieli exceptionale, -cheltuieli cu amortizarea -cheltuili cu impozitul pe profit. 1 criteriul sferei de activitate unde au fost efectuate: -cheltuieli de aprovizionare, -cheltuieli de productie. -cheltuieli de desfacere. /roductia$ componenta de baza a obiectului contabilitatii de gestiune. -heltuielile sunt ocazionate pe locuri de productie !i pe unitatea de produs. /rincipalele zone de cheltuieli sunt$ -centerele de productie, -sectiile de productie, -sectoarele de cheltuieli. /roductia reprezinta o componenta a obiectului contabilitatii de gestiune !i

in calitatea ei de purtatoare nde cheltuieli.

/urtatorii de cheltuieli sunt$ -produsele realizate, -lucrarile executate, -serviciile prestate. 8n raport de nivelul la care se urmaresc cheltuielile, purtatorii pot fi$ -globali - la nivelul intregii productii# -individuali pe unitatea de produs, lucrare. 8n functie de modul de organizare al productiei purtatorii pot fi pe$ -ansambluri, -subansambluri, -semifabricate, -piese, -repere. 8n functie de gradul de finisare al productiei purtatorii pot fi$ -productia terminata (finita) -productia neterminata (in curs de fabricatie). 8n functie de rolul purtatorilor in diferite momente ale procesului de formare a costurilor purtatori pot fi$ -purtatori finali (unitatea de produs finit), -purtatori intermediari. Cnitatea de calculatie - unitatea de masura folosita la exprimarea productiei obtinute !i poate fi$ -unitatea de masura naturala (fizica), -unitatea de calculatie cu caracter conventional. -ontabilitatea interna de gestiune in =omnia este organizata in raport de specificul unitatii economice !i in raport de hotarrea factorilor de decizie. 4egea *2H1..1 - legea contabilitatii lasa la latitudinea agentilor economici organizarea contabilitatii interne de gestiune. -ostul complet se poate exprima astfel$ -cheltuieli cu materiile prime !i materialele directe, -remuneratiile discrete, -contributia privind asigurarile sociale !i protectia sociala aferente remuneratiilor directe -J24>C8248 08=2->2 3 -cheltuieli cu intretinerea !i functionarea utila"elor din sectie, -cheltuieli de conducere !i administratia sectiilor 3 -J24>C8248 8<08=2->2 02 92-K82 6-&9>C4 02 /=&0C-K82 (3)

3 cheltuielile de desfacere (3) (3) cheltuieli generale de administratie 6-&9>C4 -&1/42>

Conturile de gestiune ;i modul lor de functionare 9e utilizeaza clasa . D-onturi de gestiuneE din care fac parte urmatoarele grupe$ .: D0econtari interneE .2 D-onturi de calculatieE .3 D-ostul productieE Grupa .: D0econtari interneE cuprinde urmatoarele conturi$ .:1 D0econtari interne privind cheltuielileE, .:2 D0econtari interne privind productia obtinutaE .:3 D0econtari interne privind diferentele de pretE Grupa .2 D-onturi de calculatieE cuprinde conturile$ .21 D-heltuielile activitatii de bazaE .22 D-heltuielile activitatilor auxiliareE .23 D-heltuieli indirecte de productieE .24 D-heltuieli generale ale administratieiE .25 D-heltuieli de desfacereE

Grupa .3 D-ostul productieiE cuprinde urmatoarele conturi$ .31 D-ostul productiei obtinuteE .33 D-ostul productiei in curs de executieE ,plicatii privind functuionarea conturilor. 1. 9e inregistreaza in cursul lunii pe baza documentelor "ustificative cheltuielile de baza, cheltuieli auxiliare, cheltuieli indirecte de productie, cheltuieli generale de administratie, cheltuieli de desfacere. L 6 .:1 D0econtari interne .21 D-heltuielile activitatii de bazaE privind cheltuielileE .22 D-heltuielile activitatilor auxiliareE .23 D-heltuieli indirecte de productieE .24 D-heltuieli generale ale administratieiE .25 D-heltuieli de desfacereE 2.4a finele lunii se repartizeaza cheltuieli indirecte asupra cheltuielilor de baza$ .21 D-heltuielile activitatii 6 L de bazaE .22 D-heltuielile activitatilor auxiliareE .23 D-heltuieli indirecte de productieE .24 D-heltuieli generale ale administratieiE

.25 D-heltuieli de desfacereE

-ontul .21 D-heltuielile activitatii de bazaE preia toate cheltuielile directe dar !i cota parte din cheltuielile indirecte. 3. 4a sfr!itul lunii se includ conturile de cheltuieli att cele directe ct !i cele indirecte ramase nerepartizate. .:2 D0econtari interne 6 privind productia obtinutaE L .21 D-heltuielile activitatii de bazaE .22 D-heltuielile activitatilor auxiliareE .23 D-heltuieli indirecte de productieE .24 D-heltuieli generale ale administratieiE .25 D-heltuieli de desfacereE

4.8n cursul lunii se inregistreaza productia obtinuta la pret prestabilit. .31 D-ostul productiei obtinuteE6 .:2 D0econtari interne privind productia obtinuta 5.4a finele lunii se inchide contul .:1 D0econtari interne privind cheltuielileE, reflectnd pozitia la cost efectiv. .:1 D0econtari interne privind 6.31 D-ostul productiei obtinuteE cheltuielileE 0 .31 D-ostul productiei obtinuteE /ret prestabilit cost .316.:2 .:16.31 1:.::: ..::: /5-5/ 0iferente favorabile (9old 0iferente nefavorabile debitor) (9old creditor) .:16.:3 .:36.:2 -

4. Pr#10!3at $a !/r "t $a -obiectivele contabilitatii de gestiune -definirea costului productiei -clasificarea costurilor -productia componenta de baza a obiectului contabilitatii de gestiune -purtatorii de cheltuieli - definitie, clasificare -unitatea de calculatie - definire, feluri -formarea contului complet -conturile de gestiune -functionarea conturilor de gestiune

-aplicatii

5.M!t#.! /t 0 :at!:

-expunere -conversatie -dezbateri.

6. B 10 #5ra4 ! 1.Gh. -rstea !i &. -alin 2. -. 8acob 3. x x x -DCalculatia costurilorE, 20/, +ucure!ti, 1.*:. -DContabilitatea gestiunii interne a unitatilor economiceE, 2ditura -erti, -raiova, 1..4. -4egea nr. *2H1..1 - )egea contabilitatii.

>ema$

Contabilitatea de gestiune in tara noastra

1% Nr. .! #r! a0#$at!$ ? ore 1* O1 !$t 9! .! "trat!5 ! . .a$t $a -ontabilitatea anlitica a exploatarii -ontabilitatea analitica a valorilor economice

-contabilitatea anlitica a valorilor imobilizate -contabilitatea analitica a stocurilor -ontabilitatea analitica a tertilor !i relatiilor de decontare =elatia dintre cost !i pret in economia de piata /rincipalii indicatori economico-financiari *. C#nt n/t/0 .! .! 8n literatura de specialitate din tara noastra contabilitatea de gestiune a fost structurata in baza studiilor !i a schimbului de experienta cu celelalte state vest-europene astfel$ -contabilitattea analitica a exploatarii# -contabilitatea analitica a valorilor economice# -contabilitatea analitica a tertilor !i a relatiilor de decontare. -ontabilitatea analitica a exploatarii presupune organizarea contabilitatii analitice a$ -cheltuielilor -produductiei. &rganizarea contabilitatii exploatarii !i analiza costurilor depind de numero!i factori interni !i anume$ -structura de organizare# -tehnologia mi"loacelor de control, capacitatea de sectorizare# -prezentarea rezultatelor sale in raport cu deciziile !i actiunile de remediere in termen ct mai scurt. &rganizarea contabilitatii analitice a exploatarii presupune stabilirea costului produselor !i a costului perioadei ceea ce presupune trasarea unei limite intre$ -costurile produselor !i serviciilor pe stic !i cele aferente produselor expediate# -costurile aferente exercitiului la care se refera. -heltuielile de exploatare in raport de individualizarea lor pe obiecte se

impart in$ -cheltuieli directe# -cheltuieli indirecte care pot fi$ -cheltuieli comune, -cheltuieli de interes general, -cheltuieli comerciale. -alculatia costurilor se realizeaza prin diverse metode, a caror aplicare depinde de$ -specificul procesului tehnologic# -compartimentarea societatii pe sectii, sectoare de activitate# -delimitarea in timp a cheltuielilor# -alegerea corecta a obiectului de calculatie (a purtatorului de cheltuieli)# -separarea clara, pe tot parcursul fluxului costurilor, a cheltuielilor dupa structura cadru# -destinatia clara a cheltuielilor generate de fiecare activitate (productie, investitie comerciala). 1odul general al calculatiei costurilor este$ c 6 chd 3 chi unde$ c 6 costul unitar al produsului, lucrarii, serviciului# chd 6 cheltuieli directe aferente produsului, lucrarii serviciului# chi 6 cheltuieli indirecte aferente produsului, lucrarii, serviciului. -ostul produselor se calculeaza lund in considerare$ -cheltuielile specifice activitatii de productie# -cheltuielile comerciale# -cheltuielile administratie generale# -productia fizica realizata. repartizate pe baza unor cheltuieli de repartizare !i eliminndu-se$ -cheltuielile subactivitatii# -valoarea productiei neterminate stabilita prin inventariere !i evaluare in raport de gradul de finisare. F#a ! .! $a0$/0at !
Pr#./"/0 ;A< Pr#./"/0 ;B< TOTAL

1 .

-heltuieli de productie din care$ -1aterii !i materiale 25:

15:

4::

-2nergie, combustibil --heltuieli de personal -,mortizari -servicii externe >&>,4 8

4: *: %: 1: 45:

4: 4: 4: 1: 2*:

*: 12: 11: 2: %3:

2 . 3 . 4 . 5 . . % .

-heltuieli comerciale -heltuieli generale de administratie >&>,4 88 -heltuieli cu productia neterminata -heltuieli aferente productiei finite (>&>,4 8388) /roductia fizica (buc.) -ostul unitar (rd.5$rd )

4. 3% * 5:

31 23 54 2:

*: : 14: %:

11 44,1*

12 2 ,1%

23 34,%*

a) -heltuieli comerciale (M1) M16*:H%3:6:,1:. pentru prod. D,E$ 45: x M1 64. D+E$ 2*: x M1 631 b)-heltuieli generale de administratie (M2) M26 :H%3:6:,:*2 pentru prod. D,E$ 45: x M2 63% D+E$ 2*: x M2 623 -ontabilitatea analitica a valorilor economice cuprinde doua sectiuni$ -contabilitatea analitica a veniturilor imobilizate -contabilitatea analitica a stocurilor. -ontabilitatea analitica a valorilor imobilizate se refera la contabilitatea imobilizarilor corporale de natura mi"loacelor fixe, inclusiv a investitiilor la terenuri. -ontabilitatea analitica la mi"loacele fixe se tine pe fiecare obiect de evidenta in parte. 2videnta contabila analitica a mi"loacelor fixe se realizeaza cu a"utorul$ -'i!a mi"locului fix, -=egistrul numerelor de inventar -=egistrul pentru contabilitatea analitica a mi"loacelor fixe. -ontabilitatea analitica a terenurilor se tine pe doua mari categorii$ a.terenuri care pot fi grupate in: -terenuri agricole !i silvice -terenuri fara constructii -terenuri cu zacaminte

-terenuri cu constructii etc.# b.amenajari de terenuri. -ontabilitatea analitica a stocurilor se organizeaza dupa una din metodele$ -metoda cantitativ-valorica# -metoda operativ contabila (per solduri)# -metoda global valorica. -ontabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ !i valoric, sau numai valoric prin folosire inventarului permanent sau a inventarului intermitent. 1etoda inventarului intermitent poate fi sintetizata astfel$ 269i38-9f unde$ 26ie!iri# 9i6stoc initial# 86intrari# 9f6stoc final stabilit prin inventariere. 1etoda inventarului permanent poate fi redata cu a"utorul formulei$ 9f69i38-2 0upa fiecare operatiune de intrare sau ie!ire se stabile!te stocul final$ 9i3869f1# 9f1-269f2 -ontabilitatea analitica a tertilor !i a relatiilor de decontare presupune organizarea$ -evidentei analitice a partilor sociale !i a actiunilor# -evidenta analitica a furnizorilor !i clientilor pentru a !ti in orice moment DcuiNE, DctNE !i DcndNE trebuie platit sau Dde la cineNE, DctNE !i DcndNE trebuie incasat. -evidenta analitica a debitorilor !i creditorilor# -evidenta obligatiilor fata de bugetul administratiei centrale sau locale. &rganizarea evidentei analitice este lasata la latitudinea agentului economic. -ostul pe unitatea de produs este punctul de plecare in formarea pretului. ,gentii economici nu pot vinde produse, presta servicii sau executa lucrari sub nivelul costului, deoarece acesta ar conduce in scurt timp la faliment. ,desea, agentii economici, imbina orientarea pretului in raport de cost, cu orentarea in raport de preturile concurentei. 8n atentia conducerii intreprinderii stau o multitudine de indicatori care privesc situatia financiara a intreprinderii !i anume$ -activul net, adica$ /ctivul net1/ctivul real-,atorii -gradul autonomiei finaciare exprimat prin relatia$ R1Capitaluri proprii " ,atorii sau$

R1Capitaluri proprii " Capitaluri permanente numita !i rata independentei financiare -rata finantarii investitiilor (=1) R11Capitaluri permanente " /ctiv cu o activitate mai mare de un an -rata lichiditatii reduse (= ) R1/ctiv circulant cu o durata mai mica de un an exclusiv stocurile " ,atorii a caror vec:ime este mai mica de un an

-rata lichiditatii imediate$ R1 ,isponibilitati " ,atorii a caror vec:ime este mai mica de un an 4./roblematica euristica$ -formele contabilitatii analitice# -formele contabilitatii analitice a exploatarii# feluri de cheltuieli in organizarea contabilitatii analitice a exploatarii# -calculatia costurilor -factori de dependenta -modelul general -elementele componente. -model de calculatie. -contabilitatea analitica a imobilizarilor -contabilitatea analitica a stocurilor -contabilitatea analitica a tertilor !i a relatiilor de decontare -indicatorii economico-financiari. 5.1etode didactice utilizate -expunere, -conversatie -dezbaterii 1. +ibliografie Gh. -rstea !i &. -D-alculatia costurilorE, 20/, +ucure!ti, 1.*: -alin -. 8acob -D-ontabilitatea gestiunii interne a unitatilor economiceE, 2ditura -erti, -raiova, 1..4. xxx -4egea nr. *2H1..1 - 4egea contabilitatii.

>ema 4$

&rgani<area calculatiei costurilor

2: Nr. .! #r! a0#$at!$ % ore 21 O1 !$t 9! .! "trat!5 ! . .a$t $a

-calculatia costului productiei$ notiune sarcini# -clasificarea calculatiei costurilor# -factorii care influenteaza organizarea calculatiei costurilor# -principiile calculului economic# -principiile calculatiei costurilor. 22 -ontinutul de ideii -alculatia costului constituie un instrument de stabilire concreta a costurilor de productie, costuri ce constituie punctul de pornire in formarea preturilor. -alculatia costurilor cuprinde ansamblul de operatii matematice folosite in conformitate cu prevederile metodologice pentru determinarea costului unitar al unui produs, al unei lucrari sau al unui serviciu prestat. -alculatia costurilor are urmatoarele sarcini$ -definirea !i precizarea obiectului calculatiei# -stabilirea unitatii de calculatie !i a raportului in care se afla fata de obiectul calculatiei# -stabilirea principiilor metodologice generale ale calculatiei costurilor !i a principiilor specifice fiecarei metode de calculatie# -elaborarea metodelor de calculatie# -organizarea calculatiei costurilor in concordanta cu specificul procesului de productie. -lasificarea calculatiei costurilor se efectueaza dupa mai multe criterii$ 1.dupa momentul in care se efectueaza$ -antecalculatie, -postcalculatie# 2.dupa particularitatile procesului tehnologic$ -calculatia pe faze -calculatia pe comenzi. 3.dupa periodicitatea intocmirii calculatiilor$ -calculatii periodice$ -calculatia de plan -calculatia de dare de seama -calculatia pe faze

-calculatia standar cost -direct costing, >J1, G/ !i /2=>. -calculatii neperiodice$ -calculatii pe comenzi# -calculatii de proiect ale studiilor tehnice economice privind investitiile# -calculatii pe fundamentele unor preturi.
23 dupa modul de evaluare al costurilor distingem$

-calculatiile costului efectiv -calculatiile costului normal -calculatiile costului planificat. 24 dupa modul de formare a costurilor$ -calculatii pe feliuri de costuri -calculatii pe locuri generatoare de costuri -calculatii pe purtatori de costuri. 25 dupa metodele !i procedeele de calculatie folosite$ -calculul divizionar -calculul coeficientilor de evidenta -calculul de suplimentare -calculul partial -calculul marginal -calculul absorbant. 4egea nr. *2H1..3 4egea contabilitatii lasa unitatilor patrimoniale posibilitatea utilizarii uneia din urmatoarele metode de calculatie$ -metoda costurilor standard sau normate, -metoda de calculatie pe comenzi, -metoda de calculatie pe faze de fabricatie, -metoda de calculatie a diviziunii (globale) -metoda de calculatie a costurilor directe. 9e mai poate utiliza metoda >.J.1., precum !i alte metode. /rincipiile calcului economic sunt$ -principiul determinarii obiectului calculatiei# -alegerea metodologiei de calculatie# -corelatia calculatiei contabile cu celelalte calculatii economice# -organizarea calculatiei economice in contabilitate tinnd seama de cerintele generalizarii !i sistematizarii informatiei contabile in cadrul acesteia# -calculatia contabila. /rincipiile calculatiei costurilor sunt$

-principiul delimitarii in timp a cheltuielilor -cheltuieli curente -cheltuieli anticipate -cheltuieli preliminate. -principiul localizarii cheltuielilor -principiul separarii cheltuielilor -principiul documentarii calculatiei -principiul calculatiei unice -principiul eficientei calculatiei. 4.Pr#10!3at $a !/r "t $a -calculatia costurilor notiune !i sarcini -clasificarea calculatiei costurilor -metode de calculatie utilizate de agentii economici din tara noastra in conformitate cu prevederile 4egii -ontabilitatii$ -principiile calculului economic# -principiile calculatiei costurilor. 5.M!t#.! . .a$t $! /t 0 :at!: -expunere# -conversatii# -dezbaterii. 6.B 10 #5ra4 ! Gh. -rstea !i &. -D-alculatia costurilorE, 20/, +ucure!ti, 1.*: -alin -. 8acob -D-ontabilitatea gestiunii interne a unitatilor economiceE, 2ditura -erti, -raiova, 1..4. xxx -4egea nr. *2H1..1 - 4egea contabilitatii.