Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Biela, este piesa de legatura ntre boltul pistonului sau al unui cap de cruce si fusul maneton al arborelui cotit. Biela transmite miscarea rectilinie alternativa a pistonului la arborele cotit, pe care o transforma n miscare de rotatie (la motoare cu ardere interna sau la motoare cu ardere externa), sau pentru a transforma miscarea de rotatie a arborelui cotit n miscarea rectilinie alternativa a pistonului (la compresoare cu piston si pompe cu piston). Biela trebuie sa fie rezistenta la ncovoiere, torsiune, comprimare, ntindere si destul de usoara pentru a avea o inertie redusa. Pentru o functionare bine echilibrata a unui motor (mers rotund), greutatea bielei este un parametru foarte important (aceeasi forma trebuie sa aiba aceeasi greutate). Tija bielei, prin sectionare la majoritatea modelelor este n forma de !". #a motoarele cu ardere interna, cu presiuni ridicate la arderea carburantului, bielele snt prevazute cu canal pentru uleiul de ungere spre bolt.
Pistonul
$n piston este un organ de ma%in&, care are o mi%care rectilinie alternativ& ntr'un cilindru %i care serve%te la nchiderea unui spa(iu de volum variabil al cilindrului, umplut cu aer, amestec carburant sau cu un fluid sub presiune. Pistonul e folosit pentru transformarea energiei interne n lucru mecanic la ma%inile motoare, sau invers, la ma%inile generatoare. )n primul caz pistonul este ac(ionat de energia intern&, iar n al doilea el ac(ioneaz& asupra aerului sau fluidului (compresor, motor hidraulic). *e obicei pistonul este cuplat la un mecanism biel&'manivel&, care transform& mi%carea rectilinie n mi%care circular& (la motoare) %i invers (la pompe). Pistonul este utilizat ca element constructiv %i n realizarea pompelor cu piston, care se aseam&n& ca principiu de func(ionare cu compresoarele. Pistoanele sunt fabricate mai ales din font& turnat& sau din aliaje metalice u%oare, care au propriet&(i stabile la nc&lzire. #a ma%inile termice la care distribu(ia se face prin ferestre, pistonul are %i func(ia de a le deschide sau nchide.
Prile pistonului
P&r(ile pistonului sunt urm&toarele+
,apul, care are rolul de a prelua presiunea, de a da forma camera de lucru (camera de ardere la motoare, respectiv spa(iul v&t&m&tor la compresoare cu piston), iar la unele pistoane (la procedeul de injec(ie -eurer de la motoarele diesel) %i de a vaporiza combustibilul poate fi+ plat, concav, convex, convex profilat, concav profilat. .orma capului mai depinde de raportul de comprimare, forma camerei de ardere, pozi(ia supapelor. $na din forme ale capului pistonului este/ capul cu deflector. .usta, sau mantaua, care are rolul de a ghida pistonul n cilindru la pistoanele care nu sunt ghidate de tije cu cap de cruce. $merii, care sunt ni%te bosaje care permit realizarea unei suprafe(e de contact suficiente ntre piston %i bol(, la pistoanele care nu transmit for(a prin tije cu cap de cruce, alezajul pentru bolt este decalat (0,1' 2,1mm) spre st3nga axei cilindrului n sens opus celui de rota(ie a motorului pentru reducerea cuplului de basculare a pistonului %i mic%orarea b&t&ilor acestuia pe cilindrii .
,analele pentru segmen(i, care servesc ca suport %i ghidaj pentru segmen(ii (care asigur& etan%area cilindrului). $nele pistoane, au n canalul primului segment de compresie, ncorporat circular un inel de o(el, deoarece materialul din dreptul acestui canal %i pierde mai u%or duritatea. #a mai, canalul pentru segmentul de ungere are orificii pentru scurgerea uleiului r&zuit de pe cilindrii.