Вы находитесь на странице: 1из 4

hia28.03.

2012 Curs 3

ECOZOOLOGIE continuare spongieri


Increngatura cuprinde cca 9000 specii, in majoritatea absoluta organisme marine. Spongierii sunt organisme exclusiv acvatice. Spongierii sunt nevertebratele care produc cei mai multi metaboliti secundari posibili de utilizat in scopuri terapeutice. Buretii sunt organisme sesile, sedimentare si in mediul in care traiesc exercita o varietate de presiuni ecologice in special cele legate de spatiu si pradatorism (competitia pentru hrana). ivelul de organizare al corpului este celular, nu au tesuturi. !elulele au un mare grad de independenta. Spongierii au corpul lipsit de simetrie sau prezinta simetrie radiara. !orpul este alcatuit din " straturi de celule# $ ectodermul $ endodermul Supra%ata corpului prezinta numerosi pori inhalanti (denumirea de &ori%era gr.'animale purtatoare de pori), intra cellular (adica intre celule) care comunica cu gastocelul (cavitatea interna) care este captusit cu celule coanocite (celule cu guleras) si %lagelate.

()*+* !), )!I-.*.


$ sunt responsabile cu prinderea si ingerarea particulelor de hrana $ crearea unui curent de apa care aduce hrana in gastrocel (cocosel) $ sunt responsabile cu reproducerea sexuata $ aceste celule produc ovule si spermatozoizi $ acumuleaza nutrienti care sunt %olositi ulterior (espiratia buretilor se realizeaza la nivelul %iecarei celule, oxigenul dizolvat e preluat din apa. &rodusii de excretie si gametii sunt eliminati in camera interioara si apoi prin oscul (capacul de /! a lui ,0B()1I. !2IS) in a%ara corpului. Buretii se inmultesc si prin inmugurire (asexuat) si au o mare putere de regenerare. 0ajoritatea speciilor de spongieri sunt herma%rodite dar nu exista di%ormism sexual. Sunt si specii la care sunt di%erentiate sexele. 3+&, 4(,3+* 3. !)0&*I!,(. , !,5I-,-I*)(# $ ascon $ s6con $ leucon !el mai simplu este asconul apoi dupa treburile se complica !*,SI7I!,(., B+(.-I*)( 8.!lasa !alcarea $ schelet %ormat din spiculi din carbonat de calciu (!a!)9). Bureti mici de maxim 8: cm lungime si inaltime si traiesc solitari si coloniali. -oti reprezentantii sunt marini. 7orma corpului este cilindrica sau de cupa (!hampions !up). !uloarea intre alb si brun.

".!lasa 2ectalinelida (bureti siliciosi) au spiculii %ormati din sul%at de strontiu. 7orma este in general cilindrica sau in %orma de palnie. *a unele specii din aceasta clasa osculul este acoperit cu o placa per%orate (adica cu gauri) alcatuita din dioxid de silice. .;.0&*+< !osuletul 5enerei. 9.!lasa 3emospongiae $ schelet alcatuit dintr$o retea de spongina. Sunt cei mai evoluati bureti. ,u o componenta mai complexa. INCRENGAT RA !"#LL $ CELENTERATA +nii ii considera o increngatura a unei specii a unei subdiviziuni. !aelom$cavitate gastrica (celom), mai au si un ori%iciu buco$anal. !,(,!-.(.*. 4. .(,*. ,*. !.*. -.(,-.*)( !elenteratele sunt organisme diploblastice propriu$zise (" %oite embrionare) din care rezulta $ ectodermul (patura exterioara) $ endodermul (patura interioara) Intre ectoderm si endoderm exista mezogleea. Simetria acestor animale este primitiv radiala iar la unele specii apare si simetrie bilaterala (dar nu per%ecta). ,ceste animale au corpul alcatuit din celule specializate alcatuite pentru di%erite %unctii. )rganizarea tisulara este rudimentara (incepe sa se di%erentieze un tesut). Intre celulele specializate exista celule urzicatoare numite cnidoblastele. -oate celenteratele sunt organisme acvatice si cele mai multe dintre ele sunt organisme marine care pot %i# $ sesile (bentonice) $ liber innotatoare (organisme pelagice) Sunt animale dimor%ice deoarece la aceeasi specie in %unctie de ciclul de viata pot %i intalnite " tipuri de indivizi# $ indivizii de tip polip (indivizi sesili $ bentonice) $ indivizii de tip medusa (indivizii liber innotatori $= pelagial) &olipii au %orma de sac iar meduzele au corpul in %orma de umbrela. ,tat meduzele cat si polipii prezinta in jurul ori%iciului buco$anal mai multe tentacule. $ partile comune intre o meduza si un polip# cavitatea gastrica, ori%iciul buco$anal, tentaculele, endodermul, mezodermul, mezogleea. $partile di%erentiate# talpa la polip si la meduza pe tentacule prezinta cnidoblastele ,pare un sistem muscular rudimentar si de asemenea se di%erentiaza organe senzoriale reprezentate de )!.*I (ochi) si S-,-)!I-.. 3igestia este intracelulara si extracelulara, nu au sistem respirator (respiratie cutanata) sau excretor. Se di%erentiaza un sistem circulator rudimentar alcatuit dintr$o retea de nervi. !*,SI7I!,(., !.*. -.(,-.*)(

8.!lasa 2I3()1),(.$ 26dra de apa dulce $ organisme solitare ".!lasa Sci%ozoare $ 0eduzele. ,u dimensiuni di%erite# de la cativa centimetri pana la cativa metri. In 0area eagra traieste specia ,urelia aurita care este o specie invaziva. 3imensiunea maxima a unei asemenea meduze este diametrul de 8 metru. 9.!lasa ,ntozoare $ animale in %orma de %loare# $ polipi $ animale solitare $ anemomenele de mare $ coloniale > corali $ au schelet calcaros$= construiesc reci%e de corali. (9 tipuri# atol, bariera, tarm) In %unctie de numarul tentaculelor pe care le are polipul sunt " subclase# $ octocoralia (? tentacule sau multiplu de ?) $ hexacoralia (@ tentacule sau multiplu de @) (eci%ele de corali sunt cele mai mari structuri construite exclusiv de plante si animale si cele mai diverse ecosisteme marine. &olipii corali traiesc in simbioza cu alge unicelulare si viata acestora este conditionata de aceasta relatie simbiotica. 3IS-(IB+-I, 4.)4(,7I!, , !)(,*I*)( este limitata de temperatura, nutrienti, turbiditate si circulatia apei (curenti, valuri). (eci%ele sunt extrem de sensibile la schimbarile globale mai ales la oscilatiile nivelului marii. (ata de acretie este mai mare in conditii de perturbare redusa in apele relativ adanci (:$80 metri) comparativ cu apele mai putin adanci (0$: metri) unde se produc repetate spargeri ale valurilor mai ales in timpul ciclonilor tropicali Aacretie'crestereB. Sensibilitatea la temperatura cu doar 8 grad celsius are drept consecinta expulzarea algei simbionte din acest organism si moartea coralului. 0oartea coralilor atrage dupa sine si pierderea de biodiversitate pentru ca in aceste constructii traiesc mii de specii.

INCRENGAT RA !"#LL $ !LAT"EL$INT"E% &'ier(ii )ati* )rganisme triploblastice, acelomate (%ara celom) cu simetrie bilaterala. Structura corpului $ ectoderm $ mezenchim $ endoderm )rganisme cu marimi care variaza de la cativa mm, cm, exceptional metri. 0area majoritate a lor este %ormata din specii parazite, endoparazite. Speciile libere sunt organisme acvatice pelagiale si bentonice. 3e asemenea speciile libere mai populeaza solurile si sedimentele umede. Sunt lipsite de organe locomotoare. 7ormele libere se deplaseaza prin tarare si unduire a corpului iar %ormele parazite traiesc %ixate de gazda cu ajutorul unor ventuze sau carlige. !orpul este turtit dorso$ventral acoperit cu o cuticula protectoare (la speciile parazite) sau cu un epiteliu ciliat. Speciile parazite sunt depigmentate, albe, iar speciile libere sunt colorate de la negru$ maro dar si in culori vii. &rezinta tub digestiv dar persista ori%icul buco$anal . u au sistem circulator si

nici sistem respirator (la %ormele parazite $ respiratie anaeroba, la speciile libere respiratia e cutanata). Sistemul nervos prezinta nervi si ganglioni cerebroizi. Sistemul excretor este alcatuit din protone%ridii (ne%ridii primare). )rganele de simt sunt reprezentate de pete oculare la %ormele libere. Sistemul reproducator este complex, %ertilizarea este interna, incrucisata sau proprie. u exista dimor%ism sexual (sunt herma%roditi). !*,SI7I!,(., 5I.(0I*)( *,-I 8.!lasa (otatoria (roti%eri) sunt viermii liberi cosmopoliti (raspanditi in toate mediile de apa). 0ajoritatea traiesc in ape dulci statatoare. Speciile terestre traiesc in muschi de padure imbibati cu apa dar suporta si uscaciunea. 3e asemenea populeaza ape poluate $ .piphanes senta sp. Se hranesc cu detritus organic (organisme detritivore Adetritus$bucateleB) si protozoare. Sunt organisme microscopice. ,u 0,8 $ 8 mm. Sunt herma%roditi si la unele specii nu au %ost identi%icate sexele masculine ".!lasa !estoda $ cuprinde viermii paraziti intestinali la nevertebrate. ,u corpul aplatizat, organizat in scolex $= cap care prezinta ventuze si carlige cu ajutorul carora se %ixeaza de intestinul gazdei. 5iermi depigmentati (albi). ,daptarile la parazitism# $ lipseste sistemul digestiv, respirator si circulator $ absorb toate substantele pe toata supra%ata corpului la nivel cutanat $ au sistemul reproducator hipertro%iat si se repeta la %iecare proglot. Specii reprezentative# tenia si la om tenia solium iar la caine tenia echinococum. 9.!lasa -rematoda $ viermi paraziti, de dimensiuni mici prevazuti cu ventuze, exclusiv endoparaziti. &rezinta " cicluri de viata cu 8 sau " gazde intermediare# 7asciola hepatica (viermele de galbeaza$traieste in %icatul ovinelor), trichinela spiralis $ cauzeaza trichineloza, traieste in sobolani, porci etc.)