February 26, 2014

[DREPT CIVIL CURS 1]

Prof. Razvan Dinca Bibliografie obligatorie: Contracte civile speciale Razvan Dinca, UJ, 2013 Prelegeri Metodologia de la seminar

CONTRACTE SPECIALE
Contractul special este, in principal, un act juridic (manif de vointa in sensul prod unor efecte jur, care, potrivit legii, sunt conditionate de aceasta manifestare de vointa). Atunci cand, din anumite acte voluntare, rezulta efecte juridice care s-ar fi produs indiferent de caracterul lor voluntar, actele voluntare respective sunt calificate drept fapte juridice stricto sensu, iar nu drept acte juridice. Contractul este actul juridic ale carui efecte sunt conditionate de manifestarea de vointa a cel putin 2 persoane, fizice sau juridice. Contractele speciale reprezinta categorii de contracte carora legea le recunoaste un regim juridic unitar si specific. Unitar acelasi regim se aplica tuturor contr din categorie. Specific acel regim este dif de al contractelor care nu apartin categoriei.

Raportul dintre reglementarea contractelor speciale si reglementarea contractelor si obligatiilor in general

Potriv. Art. 1167 alin. 2, Regulile particulare privitoare la anumite contracte sunt prevzute n prezentul cod sau n legi speciale. Prin considerente legate de importanta lor conceptuala si de frecventa practica a aplicarii lor, legiuitorul a introdus in NCC reguli speciale aplicabile celor mai importante categorii de contracte. Spre exp: art 1650 1672 contract de vanzare. Art 1851 1880: contr de antrepriza Art 2009 2071: contr de mandat Samd.

February 26, 2014

[DREPT CIVIL CURS 1]

Pe langa CC, reglementari priv la contr speciale exista si in legi speciale. Exp: OG nr 71/2005 priv contractul de franciza, 72/1995 contr de leasing, legea 66/1993 contr de management. Dispozitiile speciale care privesc contractele speciale se completeaza, pt stabilirea regimului juridic aplicabil fiecarui contract intreg, cu regulile generale privind contractele si obligatiile. Raportul dintre regimul general si regimul special al fiecarui contract este dat de principiul specialia generalibus derogant, generalia specialibus non derogant. Acest principiu presupune urmatoarele reguli: 1. Atunci cand un anumit aspect este reglementat in materia contractului special aplicabil, dar si in materia regimului general al contractelor si obligatiilor, se va aplica reglementarea speciala. Spre exp: Princ prevazut in art. 1498 CC: debitorul suporta cheltuielile partii. In cazul in care debitorul este mandatat prin contractul de mandat, obligat la executarea mandatului, el nu este supus numai textului general, ci si textului special prevazut de articolul 2025, potrivit caruia mandantul este obligat sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare executarii mandatului, iar in cazul in care mandatarul a avansat prin propriile fonduri cheltuieli in vederea acestei executari, mandantul este obligat sa i le ramburseze, in masura in care i-au fost rezonabile. Intre reglem generala a exec platii si reglem spec a contract de mandat exista o contradictie, care, in sfera contractului de mandat, va fi solutionata in favoarea reglementarii speciale, cu inlaturarea reglementarii generale privind suportarea platii de catre debitor. 2. Dispozitiile speciale privind anumite categorii de contracte sunt de stricta interpretare. In consecinta, daca exista indoieli cu privire la aplicarea unor dispozitii speciale la un anumit contract sau cu privire la un anumit aspect al reg jur al unui anum contract, norma speciala nu se va aplica, urmand ca aspectul/contractul respectiv sa fie guvernat doar de dispozitiile generale.

3. Dispozitiile speciale sunt si de stricta aplicare. In consecinta, este inamdisibila aplicarea unor dispoz prev de legiuitor in materia unui anumit contract special la un alt contract special, chiar daca cele doua contracte speciale sunt asemanatoare. In acest sens, art. 10 CC prevede ca legile care deroga de la o dispozitie generala, precum sunt si cele priv contractele speciale, se aplica numai in cazurile expres si limitativ prevazute. 4. Atunci cand nu exista dispozitii speciale cu privire la un anumit contract/aspect al unui anumit contract, dar exista dispozitii generale aplicabile contractelor sau obligatiilor, acestea din urma vor primi aplicarea in cazul concret. Spre exp: in cazul contr de vanzare, se poate pune problema daca, in ipoteza unei vanzari a lucrului altuia, cumparatorul care a primit bunul de la vanzator, desi acesta din urma nu devenise proprietar la data predarii, poate cere restituirea bunului catre vanzator. Acest aspect este reglem in TGO in art 1491 CC: creditorul de buna credinta al obligatiei executate prin predarea unui bun al altuia poate restitui bunul primit. Per a contrario, creditorul de rea credinta nu are acest drept, el pastrand bunul si putand fi obligat de adevaratul proprietar sa i-l predea acestuia. Acest regim juridic se va aplica si cumparatorului, in temeiul textului general.

February 26, 2014

[DREPT CIVIL CURS 1]

5. Atunci cand un anumit contract nu are reglementare speciala contract nenumit -, el este supus integral regimului general al contractelor si obligatiilor. Reglem prev in art. 1168 CC1. Daca acestea nu sunt indestulatoare, contr i se vor aplica regulile contractului cel mai asemanator. In mod expres, se permite analogia legii, atunci cand un contract special nu are o reglem distincta, iar dispozitiile generale nu sunt indestulatoare pt a guverna toate aspectele de regim juridic ale acelui contract. In aceasta situatie, se va identifica contr special cel mai asem care cunoaste o reglem si se vor aplica prin analogie dispozitiile privitoare la acel contract. 6. Daca un aspect special, cu privire la un anumit contr special, nu cunoaste reglem in materia acelui contract special si nu cunoaste nici o reglem generala, dar este totusi reglementat in materia unui alt contract special, atunci reglementarea speciala urmeaza a fi extinsa si cu privire la contractul special pentru care aspectul necesar nu a fost reglementat. Potriv art 1651 CC, regimul juridic prevazut de cod in privinta obligatiilor vanzatorului, de a garanta contra evictiunii, se aplica obligatiilor instrainatorului in cazul oricarui contract translativ, daca din regulile aplicabile acelui contract sau din cele referitoare la obligatii in general, nu rezulta contrariul. Exp: oblig de a garanta contra evictiunii: daca A vinde lui B un bun, B plateste pretul, atunci B se considera proprietarul bunului. Vine C care spune ca este proprietarul bunului pentru care detine si un titlu de proprietate, prin urmare prin actiunea in revendicare C castiga propr bunului. In aceasta situatie, A este obligat sa il despagubeasca pe B pentru evictiune. Garantia de evictiune decurge din orice transfer.

Stabilirea regimului juridic aplicabil unui contract dat

2 etape: I. II. Calificarea contractului Identificarea regulilor aplicabile contractului

I.

CALIFICAREA CONTRACTULUI

Pentru determinarea naturii juridice a unui contract, este necesara indentificarea obiectului sau, in sensul art 1225 CC2. Obiectul contractului reprezinta operatiunea juridica, precum vanzarea, schimbul, antrepriza, locatiunea.

Contractelor nereglementate de lege li se aplic prevederile prezentului capitol, iar dac acestea nu sunt ndestultoare, re gulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamn cel mai mult. 2 Obiectul contractului l reprezint operaiunea juridic, precum vnzarea, locaiunea, mprumutul i altele asemenea, convenit de pri, astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor i obligaiilor contractuale.

February 26, 2014

[DREPT CIVIL CURS 1]

Pornind de la ans drepturilor si obligatiilor, se determina care erau acele dr si oblig esentiale, fara de care contractul nu s-ar fi incheiat. Motivul este acela ca fara acele dr si oblig nu se poate atinge scopul in vederea caruia partile au contractat. Fiecare parte ce contracteaza are un anumit motiv, intitulat cauza (=Scopul pe care partile intentioneaza sa il atinga prin intermediul acelui contract). Cauza contractului are 2 componente, si anume: Cauza imediata este abstracta si invariabila, in cadrul aceleiasi categorii de contracte. Cauza mediata este concreta si infinit variabila, decurgand din motivatia concreta a fiecarei parti la incheierea fiecarui contract dat. Exp: Orice vanzator isi doreste bani. Nu stie cati bani => cauza imediata abstracta. Daca stie cati bani si ce sa faca apoi cu ei cauza mediata concreta. Cumparatorul, in mod abstract, vrea sa dobandeasca un drept. Ce drept, asupra carui bun si ce utilitate va avea pt el acel bun aspecte concrete care pot varia. De aici rezulta ca pt un contr de vanzare cumparare, intotdeauna vanzatorul vrea bani, in mod abstract stabileste ce vrea sa faca cu ei. Calificarea contractului rezulta din tandemul de cauze imediate, care determina fiecare dintre parti sa contracteze. Pentru ca pentru fiecare categorie de contracte speciale, acest aspect este abstract, invariabil si tipic acelei categorii. Exista situatii in care o parte urmareste scopuri care sunt caracteristice mai multor tipuri de contracte. In aceste situatii, fie legiuitorul creeaza niste noi tipuri de contracte, care sa inglobeze scopurile imediate ale partilor, fie interpretul trebuie sa stabileasca scopul principal urmarit de catre partea in cauza. Exp: a) O parte urmareste sa primeasca o contraprestatie, iar cealalta parte folosinta unui bun pe o perioada si posibilitatea de a dobandi acel bun la sfarsitul acelei perioade. Un asemenea contract este un contract de leasing, potriv OG 152/1995, acest contract presupune folosirea temporara a unui bun in schimbul platii periodice a unui tert si posibilitatea celui care a folosit bunul ca la expirarea perioadei de folosinta sa opteze pentru achizitionarea bunului in schimbul unui alt pret numit valoare reziduala. b) Atunci cand o parte se obliga sa transfere un bun, iar cealalta parte se obliga in scris sa plateasca o suma de bani si sa asigure intretinerea celei dintai parti pana la sfarsitul vietii sale. Sunt posibile 2 raspunsuri: daca am dori o calificare complexa, cat mai adecvata scopurilor urmarite de parti, ar rezulta ca acest contract 2 naturi juridice (de intretinere si de vanzare). Insa, ar putea exista probleme din cauza reglementarilor distincte in cadrul celor 2 contracte. Cealalta varianta ar fi sa optam pentru o singura calificare. In aceasta
4

February 26, 2014

[DREPT CIVIL CURS 1]

situatie, pentru a se determina calificarea, se va presupune ca scopul principal urmarit de catre cel care a transferat bunul este acela pe care el l-a declarat in contract. In cazul in care nu a declarat nimic in contract cu privire la acest aspect, se va presupune ca el a urmarit mai mult contraprestatia patrimoniala mai importanta, decat contraprestatia patrim mai inferioara. Trebuie sa compar suma de bani cu valoarea intretinerii, insa acest lucru nu este posibil. Asadar, vom compara ce se stie la momentul incheierii contractului: valoarea bunului transm si suma de bani. Se va compara jumatatea valorii bunului transmis cu suma de bani. Daca suma de bani e mai mare decat jum val bunului transm, rezulta - contractul este de vanzare, cu clauza de intretinere. In cazul in care suma de bani este mai mica decat jum bunului transmis, se va presupune ca transmitatorul a urmarit in primul rand prestatia intretinerii, asadar contr va fi de intretinere, cu oblig accesorie de a preda suma de bani. Exista situatia in care optiunea intre 2 calificari posibile este exclusa, deoarece tandemul de cauze imediate este specific pentru 2 categorii de contracte speciale. Spre exp., daca o parte se obliga sa execute o lucrare in beneficiul celeilalte parti, care, in schimb, se obliga sa asigure folosinta unui bun, in acest caz sunt intrunite conditiile atat pentru calificarea contractului ca locatiune, cat si pentru calificarea contractului ca antrepriza. In consecinta, contractul va primi o dubla calificare, cu urmarea ca regimurile juridice speciale propuse pt locatiune si antrepriza se vor aplica concomitent, iar in cazul in care pentru un anumit aspect ele presupun solutii contrare, se va retine solutia conforma celei regimului de drept comun al obligatiilor. Pentru ca acest caz exista o indoiala cu privire la aplicarea regl speciale, iar aceasta este de stricta interpretare.

II. 3 pasi:

IDENTIFICAREA REGULILOR JUR APLICABILE

1. Se vor identifica dispozitiile legale: se stabilesc prin 3 reguli a caror ordine e obligatorie. Daca exista 2 reg care se aplica aceluiasi contr, atunci urmeaza a se identfica izv jur al acelor reguli. Daca unde dintre reguli are o forta jur superioara celeilate, cea superioara se va aplica cu inlaturarea celeilalte. Intre reguli cu aceeasi forta jur, se vor compara ipotezele celor doua reguli. In cazul in care ipoteza uneia dintre reguli este inclusa complet in ipoteza celei de-a doua reguli, atunci in ipoteza primei reguli aceasta se va aplica cu inalaturarea celei de a doua. Atunci cand ipotezele celor doua reguli se intersecteaza, iar situatia concreta este inclusa in zona de intersectie, regula aplicabila va fi determinata pe baza regulilor de interpretare logica, sistematica, teleologica.
5

February 26, 2014

[DREPT CIVIL CURS 1]

In al treilea rand, intre doua reguli cu aceeasi forta juridica si cu aceeasi sfera de aplicare, regula ulterioara inlatura de la aplicare regula anterioara. Ordinea acestor norme este una imperativa, trebuie sa identificam forta juridica a celor doua norme aflate in concurs, doar daca au aceeasi forta juridica si aceeasi ipoteza se aplica succesiunea normelor.

2. Stabilirea materiei juridice: Imperative Dispozitive In dreptul privat, de regula, normele legale sunt dizpotive, a.i partile pot deroga. Caracterul imperativ este exceptional, rezulta in mod neindoielnic din interpretarea literara, fie din interpretarea teleologica.

3. Al treilea pas este identificarea normelor contractuale aplicabile. Acestea rezulta din stipulatile partilor si din urmarile ca echitatea, practicile stab de parti, cutuma sau legea le dau obligatiilor dupa natura lor. Stipulatiile contractuale se vor aplica numai in masura in care nu contravin normelor identificate ca imperative in pasul al doilea.

Ca urmare a aplicarii acestor 3 pasi, rezulta ca orice aspect al unui contract dat va fi guvernat in ordine subsidiara de una din urmatoarele norme: In primul rand, de normele imperative prevazute de reglementarea speciala aplicabila contractului respectiv; Daca nu exista norme imperative prevazute de reglementarea speciala, se vor aplica normele imperative rezultand din regimul general al contractelor si obligatiilor; In al treilea rand, asupra aspectelor in cazul carora nu exista nici norme imperative speciale, nici generale, se vor aplica stipulatiile contractuale. In cazul in care exista norme imperative generale de la care reglementarea speciala deroga expres din norme dispozitive, atunci aspectul regimului respectiv va fi de asemenea determinat potrivit stipulatiilor partilor. In al patrulea rand, daca nu exista norme imperative speciale sau generale, nici stipulatii ale partilor, atunci regimul juridic va fi guvernat de reglem subiectiva speciala. In al 5-lea rand, daca nu exista norme imperative spec sau generale, nici stipulatii, nici reglem sub, atunci regimul juridic va fi reglem de reglementarile supletive generale.
6

February 26, 2014

[DREPT CIVIL CURS 1]

In acest an vom studia: Contr de vanzare, de schimb, de locatiune, de antrepriza, de mandat, de comodat, de imprumut de consumatie, de depozit, de asigurare (doar cu privire la reglem generala), de joc si prinsoare, de renta viagera, de intretinere., de tranzactie.

CONTRACTUL DE VANZARE

Art 1650 vanzarea este contractul prin care vanzatorul transmite sau, dupa caz, se obliga sa transmita cumparatorului proprietatea unui bun in schimbul unui pret, pe care cumparatorul se obliga sa il plateasca. Poate fi, de asemenea, transmis prin vanzare un dezmembramant al dr de prop sau orice alt drept. Trasaturi definitorii pt contract de vanzare: Trebuie sa se transmita un drept. De regula, acesta este dreptul de proprietate. Tot prin intermediul vanzarii, se pot transmite insa orice alte drepturi alienabile. Spre exp, de regula dezmembramintele dreptului de proprietate (uzufructul sau superficia) sau drepturile de creanta sau drepturile de proprietate intelectuala sau universalitati de fapt. Pentru ca un contract sa fie considerat translativ, inclusiv sub specia vanzarii, este necesar ca dreptul transmis prin contract sa preexiste in patrimoniul transmitatorului. De la aceasta regula exista o singura exceptie: contractele de constituire a unui demembr al dr de proprietate in schimbul unei sume de bani. Spre exp: A constituie in fav lui B un dr de uzufruct in sch unei sume determinate. In acest caz, dr de uzufruct nu preexista contractului. El s-a format chiar din contr translativ incheiat. Totusi, acesta pastreaza caract de contr translativ, adica de vanzare, intrucat constituirea dr de prop se efectueaza prin transf unor prerogative ale acestui dr de la proprietar catre titularul dezmembr. Astfel incat prerogativele contr preexistau in cazul contr de transfer, si anume proprietarului care, in acest caz, va fi vanzatorul. Prin exceptie, anumite dezmembr nu pot face ob vanzarii decat la constituirea lor : dr de uz, odata constituit, nu poate fi transmis de uzuar, dr de abtiatie la fel, dr de servitute, odata constituit, nu poate fi transmis decat ca accesoriu al fondului dominant si, deci, numai impreuna cu acesta din urma. Relatia de accesorietate dintre dr de serv si fondul domininant este esentiala si nu poate fi rupta prin vointa titularului. Spre exp, dr de ipoteca, desi este accesoriu creantei pe care o garanteaza si, in consecinta, se transfera impreuna cu aceasta creanta daca partile nu au convenit contrariul, poate fi totusi transferat si separat catre
7

February 26, 2014

[DREPT CIVIL CURS 1]

un alt creditor al aceluiasi debitor. In acest ultim caz, rel de accesorietate fata de creanta initiala garantata se rupe prin vointa creditorului garantat initial, care convine cu cesionarul sa ii transmita numai garantia, pastrand in schimb calitatea de titular al creantei. De asemenea, nu pot face obiectul vanzarii, de regula, dr pers patrim. Spre exp, dreptul moral al autorului sau dr la imagine. Desi acestea nu pot fi evaluate in bani, ele pot fi insa exercitate in schimbul unor sume de bani. Cotnr in cauza n-au insa natura unui transfer (de vanzare) si sunt fie contr nenumite, fie contr de antrepriza. Prin exceptie, exista si dr patrim care nu pot face ob unei vanzari. De exp, dreptul la pensie, dr legal sau contractual de intretinere, anumite dr contr instituite intuitu personae. In schimb, poate face obiectul unei vanzari un contract. Cesiunea de contract incheiata in schimbul unei sume de bani putand primi calificarea de contr de vanzare a contractului.

Caracterele juridice ale contractului de vanzare Vanzarea este un contract esentialmente sinalagmatic, esentialmente oneros, in principiu comutativ, esentialmente translativ, esentialmente instantaneu si in principiu consensual. Exceptie: contr care au ca obiect constituirea sau transm de dr supuse inscr in CF. Art 1244 CC: contr care sunt supuse inscr in CF sunt supuse formei autentice ad validitatem. Rezulta ca practic orice drept real imobiliar poate fi constituit pe calea vanzarii numai daca vanzarea se inch sub forma autentia, sub sanctiunea nulitatii absolute. Din art 1244, rezulta ca atunci cand drepturile transmise sau constituite nu sunt supuse inscrierii in CF ci notarii in CF, art 1244 nu este aplicabil. Prin urmare, cesiunea drepturilor locatarului din contr de locatiune sau vanzarea dr beneficiarului unei promisiuni nu sunt supuse formei autentice ad validitatem, pt ca dr locatarului resp dr beneficiarului sunt supuse doar notarii pt opozab fata de terti, chiar si atunci cand bunul dat in locatiune sau promis este un imobil.

De parcurs capacitatea pana saptamana urmatoare. Data viitoare vom incepe cu consimtamantul.