ENERGIA EOLIANA 2007: Romnia are cel mai ridicat potenial din sud-estul Europei n domeniul energiei eoliene,

sud-estul Dobrogei plasndu-se chiar pe locul al doilea la nivelul ntregului continent. Romnia are un potenial energetic eolian de 3.000 M , echivalent cu o producie anual! de apro"imativ #$3 % h anual, dar n $00& nu e"istau proiecte semni'icative pentru e"ploatarea acestuia. (on'orm altor estim!ri, potenialul eolian al Romniei este estimat la )*.000 M capacitate instalat!. +ectorul energiei eoliene ar putea contribui cu )3 % h la necesarul naional anual n $0$0. Romnia a ncheiat anul 2008 cu o capacitate de energie eolian! de numai )0 M , ns! Ministerul Economiei a estimat c! nivelul va a,unge la cel putin )-0 M pn! la s'r.itul anului $00/. 0rin comparaie, 0olonia are cea mai mare capacitate de energie eolian! din Europa de Est, de *&$ M , iar 1ulgaria a dep!.it de,a (ehia .i are o capacitate de )-2 M . Investitori in Romania: 0n! acum, investitorii au solicitat racordarea la sistemul de transport al energiei a unor proiecte cu o putere instalat! total! de )$.000 M , n condiiile n care capacitatea tehnic! a reelei permite conectarea a pn! la *.000 M . 0otrivit anali.tilor Erste, dac! ace.tia ar reali3a proiecte care s! totali3e3e *.000 M putere instalat! pn! n perioada $0)--$0)&, investiiile n domeniu ar cre.te la peste patru miliarde de euro. Dobrogea: (ompania spaniol! 4berdrola Renovables, divi3ia de energie regenerabil! a grupului 4berdrola .i cel mai mare produc!tor mondial de energie eolian!, a inceput n iulie $00/ montarea primei turbine eoliene n Dobrogea, dintr-un proiect de circa ).-00 M , valoarea total! a investiiei a,ungnd la apro"imativ $,- miliarde euro. +ingura piedic! n calea planului spaniolilor de reali3are a 'ermei eoliene ar putea 'i capacitatea limitat! de preluare a sistemului de transport electricitate. 4n iulie $00/, a inceput montarea primei turbine eoliene, dintr-un parc de )*0 M , care va 'i reali3at in acest an in comuna Mihai 5itea3u.4n $0)), compania intentionea3a sa aiba 6*0 M , o noua capacitate de -00 M in $0)3, iar in $0)- sa 'inali3e3e instalarea ultimelor turbine, cu o capacitate cumulata de 360 M . 4n total vor 'i construiti circa ).-00 M pana in $0)-, turbinele vor 'i instalate in )) localitati din %ulcea si din (onstanta. Este cel mai mare proiect eolian din Romania. 5aloarea tran3actiei a 'ost cuprinsa, la momentul semnarii, intre $00 si 300 mil. euro, dar depinde insa de capacitatea 'inala instalata. +ingura piedica in calea planului spaniolilor de reali3are a 'ermei eoliene de circa ).-00 M ar putea 'i capacitatea limitata de preluare a sistemului de transport electricitate, mai ales pe 'ondul constructiei de catre gigantul ceh (E7 a unui parc eolian tot in Dobrogea, in 3ona comunei (ogealac 8unde este si 4berdrola9, cu o capacitate de 600 M . :0entru a racorda la sistem un total de $.)00 M , este nevoie de lucrari care nu repre3inta doar o statie la %ariverde 8comuna (ogealac ; n. red.9, dar si de o noua linie de transport. (onstructia acestora se reali3ea3a pe cheltuiala investitorilor. <cum e"ista discutii intre investitori 8(E7 si 4berdrola ; n. red.9 despre cum s-ar putea imparti costurile=, a e"plicat pentru 1usiness +tandard Ra3van 0urdila, director de3voltare a a'acerilor in cadrul %ranselectrica, transportatorul de stat de energie. Estimativ, costurile de constructie a statiei %ariverde se ridica la apro"imativ -0 mil. euro, potrivit specialistilor din piata. Reali3area unei linii noi ar putea 'i intar3iata de e"proprierile 'oarte greoaie, iar in lipsa acesteia, 4berdrola nu va putea evacua cei circa ).-00 M plani'icati. De asemenea, gigantul ceh (E7 intenionea3! s! contstruiasc! un parc eolian tot n Dobrogea, n 3ona comunei (ogealac 8unde este .i 4berdrola9, cu o capacitate de 600 M . (ompania ceha (E7 are de,a in derulare un proiect de a construi in Romania cel mai mare parc eolian din Europa, un proiect de 600 M , in doua etape, a carui valoare se ridica la ),) miliarde euro. 0roiecte ce insumea3a mii de mega>ati si miliarde euro au 'ost intocmite de mari grupuri energetice precum 'irma portughe3a ED0 si cea spaniola 4berdrola Renovables pentru Romania, si 'irmele Mitsubishi (orp, <lpi? si <E+ (orp. pentru 1ulgaria. (ompaniile au solicitat aprobarea pentru proiecte eoliene cu o capacitate de )2.000 M n Romnia, ce are un program de subvenii ba3at pe certi'icate ecologice, iar operatorul reelei naionale, %ranselectrica, a o'erit aprob!ri tehnice pentru producerea a 3.000 M . 0arcul eolian al 4berdrola este cel de-al cincilea parc eolian autori3at de specialisti in nordul Dobrogei. 0rimele turbine eoliene in acest ,udet au 'ost amplasate, in urma cu trei ani, la 1aia, de catre o 'irma din +atu Mare. < urmat o 'irma din 0loiesti, care a amplasat instalatii de producere a curentului electric prin 'olosirea 'ortei vantului la %opolog. <lte doua ast'el de parcuri eoliene sunt amplasate la Macin si pe 5alea @ucarilor. <gentia de 0rotectie a Mediului %ulcea a emis pana acum $0 de acorduri de mediu pentru reali3area parcurilor eoliene, iar Directia de

Arbanism a (onsiliului Budetean %ulcea si consiliile locale au eliberat $00 de certi'icate de urbanism pentru ast'el de investitii. (ontinental ind 0artners 8( 09, un 'ond de investitii in domeniul energiilor regenerabile, care operea3a in Europa (entrala, intentionea3a sa de3volte, in Romania, capacitati eoliene de peste ).000 M putere instalata, urmand sa aloce pentru acest proiect peste ),- mld. euro, a declarat pentru 1usiness +tandard (EC-ul 'ondului, <dam de +ola 0ool. Digantul spaniol Damesa, unul dintre primii trei producatori mondiali de turbine eoliene, intentionea3a sa construiasca, pe piata locala, parcuri cu o capacitate totala de apro"imativ -00 M , printr-o investitie estimata la &-0 mil. euro si anali3ea3a, in pre3ent, mai mult de 3ece locatii in acest sens, au declarat pentru 1usiness +tandard surse din piata. 0arcurile eoliene ar urma sa 'ie de3voltate prin intermediul divi3iei speciali3ate Damesa Energia. +unt mai mult de 3ece locatii posibile de amplasare a unor parcuri eoliene, de peste *0 M 'iecare, pe care Damesa le anali3ea3a acum in Romania. 4n total, capacitatea poate sa depaseasca -00 M , sa vedem cat se va concreti3a, acum 'iind doar la stadiul de masuratori de vant. +unt proiecte proprii, pe care vrea sa le de3volte de la 3ero, dar compania nu e"clude in viitor si achi3itii ale unor proiecte de la de3voltatori locali. 0otrivit surselor 1usiness +tandard, in ma,oritatea ca3urilor, Damesa Energia de3volta 'ermele de la 3ero, le operea3a la inceput si apoi le vinde ca proiecte la cheie catre terte parti. (ompania are insa si parcurile ei, pe care le e"ploatea3a. @u se stie ce politica va adopta in Romania. Damesa are in porto'oliu 'erme eoliene in tari ca +A<, 4talia, Dermania, Drecia si 0ortugalia, intentionand sa se e"tinda si spre Europa de Est, in state ca Romania si 1ulgaria, =care au potential eolian considerabil pe termen mediu si lungE. 0e plan global, Damesa Energia ar putea 'i preluata de 4berdrola Renovables, divi3ia de productie energie regenerabila din cadrul grupului spaniol 4berdrola, pre3enta pe piata din Romania, potrivit unei noti'icari depuse la (omisia Europeana pe data de 30 octombrie $002. (omisia a primit o noti'icare a unei concentrari prin care 4berdrola Renovables intentionea3a sa preia in intregime controlul Damesa Energia, controlata de grupul Damesa, prin achi3itionare de actiuni si aport de active. (omisia nu a luat inca nicio deci3ie, invitand partile interesate sa trimita observatii cu privire la operatiunea propusa, se arata in Burnalul C'icial al (omisiei Europene. (on'orm unor raportari din 3) decembrie $00&, 'irma spaniola 4berdrola este unul dintre cei mai importanti actionari ai Damesa, cu )/,$-F din actiuni. Divi3ia de regenerabile, 4berdrola Renovables, a intrat de,a in Romania, dupa ce a cumparat de la 'irma RoGura proiecte de pana la ).600 M . Drupul Damesa a reali3at in primele noua luni ale anului van3ari de $,6$ mld. euro. Rentabilitate:0entru alimentarea cu energie electric! din sistemul naional, investiia pentru un Gilometru de racord poate a,unge .i la 30.000 de euro, iar la 'inali3are, echipamentele de transport intr! n proprietatea %ranselectrica. <st'el, omul poate alege 'ie s! e"tind! reeaua de transport a statului, pentru ca acesta s! o e"ploate3e mai departe dup! bunul plac, 'ie s! investeasc! n surse alternative de generare a energiei electrice care pot costa .i de dou! ori mai puin. Hn 'uncie de locaie, o soluie poate s! 'ie dat! .i de turbinele eoliene. Dac! arunc!m o privire pe harta eolian! a !rii, dat! publicit!ii de curnd de Ministerul Mediului, 3ona carpatic! .i regiunea Dobrogei se pretea3! cel mai bine la ast'el de investiii. +peciali.tii n domeniu recomand! investiia doar n turbine eoliene numai dac! locaia este situat! pe litoralul M!rii @egre sau n vr'ul muntelui, cu condiia obligatorie ca nici consumul s! nu 'ie ridicat. 0rincipalul argument este acela c! vntul este sporadic, iar vite3ele pot varia 'oarte mult de la o 3i la alta sau chiar de la o or! la alta. Hn aceste condiii, e'icacitatea sistemului poate 'i a'ectat!. Hnainte de achi3iionarea un sistem de energie alternativ! este recomandat! nlocuirea tuturor consumatorilor tradiionali cu alii, identici, dar mult mai e'icieni din punct de vedere al consumului de energie. %urbo- generatoarele eoliene utili3ate in combinatie cu panouri 'otovoltaice si optional cu un generator de avarie diesel sau ben3ina, repre3inta o alternativa reala, 'e3abila si 'iabila de alimentare cu energie electrica a locuintelor, caselor de vacanta, a instalatiilor de securitate, in telecomunicatiii, etc., din 3onele a'late departe de reteaua nationala electrica. +istemele hibride pot 'i livrate de la ) G pana la peste )-0 G . 0otentialul eolian ridicat, subventiile generoase si gradul redus de e"ploatare au atras investitorii din sectorul energiei regenerabile spre Romania si 1ulgaria, acestea devenind unele dintre cele mai promitatoare piete ale Aniunii Europene, relatea3a Reuters, citata de @e>s4n. (u toate acestea, nu toate proiectele au sanse de reusita, in conte"tul in care ingri,orarile legate de birocratia complicata si de capacitatile limitate ale retelelor electrice se adauga unor temeri mai generale legate de cri3a mondiala a creditelor, ce 'ortea3a multe companii sa reduca planurile de investitii.

Costuri: 0entru un 'rigider, un televi3or, o anten! satelit, un (D-plaIer .i patru becuri ecologice de )) care s! 'uncione3e ntre dou! .i 3ece ore pe 3i, ntreaga s!pt!mn!, investiia ntr-un sistem alternativ de producere a energieie electrice se poate reali3a .i cu &.000 de euro. (u ace.ti bani se cump!r! o turbin! eolian! care poate da randament n condiii de vnt continuu la )$mJs timp de * ore pe 3i, )0 acumulatori .i un dispo3itiv care 'ac conversia curentului continuu 8D(9 n curent alternativ 8<(9 .i asigur! ast'el o calitate a 'recvenei la -0K3. 0e m!sur! ce cre.te consumul, .i investiia este mai costisitoare, deoarece o singur! surs! alternativ! nu mai este su'icient!, aceasta trebuind s! 'ie suplinit! cu panouri 'otovoltaice sau turbine acionate cu a,utorul apei. :C soluie hibrid!, eolian .i panouri solare, care s! asigure un consum lunar de *00L h, necesit! o investiie cuprins! ntre 3.i *0.000 de euro. 0entru )&0 L h, echivalentul a 20F din consumul obi.nuit al unei case, investiia ar putea a,unge la )6.000 de euroE, a preci3at Mlorin Mle.eriu, manager N0 Electric, 'irm! care se ocup! cu implementarea soluiilor pentru energiile alternative. Bariere: <@RE nu a reu.it s! elabore3e procedeele necesare de interconectare, ceea ce mpiedic! persoanele 'i3ice s! in,ecte3e energie electric! n sistem. Hn momentul n care acest lucru va 'i posibil, produc!torul de energie verde nu va mai 'i nevoit s! stoche3e surplusul de electricitate n acumulatori, ci direct n sistemul naional. Renunnd la componenta de acumulare, valoarea investiiei poate sc!dea la ,um!tate. 1ateriile de acumulare a energiei electrice sunt costisitoare din mai multe motive. 0e de o parte, pentru c! durata de via! este cuprins! ntre )0 .i )6 aniO pe de alt! parte, deoarece sunt pe ba3! de plumb. <ceast! tehnologie le permite s! suporte numeroase desc!rc!ri complete, spre deosebire de acumulatorii auto care trebuie s! aib! n permanen! un grad de nc!rcare de minimum $0F. 0entru un sistem de re3erv! de tip bacG-up 8A0+9 care s! poat! susine un consum lunar de $00 L h pentru o perioad! de .apte 3ile este necesar un num!r cuprins ntre 3- .i )$0 de acumulatori. Hn 'uncie de caracteristicile tehnice ale acumulatorului, investiia ncepe de la )0.000 de euro .i poate dep!.i )6.000 de euro.

+-ar putea reduce interesul investitorilor, care s-au plans in trecut de insu'icienta transparente si de birocratie. 4n plus, atat pentru Romania cat si pentru 1ulgaria, ramane problema conectarii noilor centrale eoliene la retelele nationale, ce necesita o capacitate cu mult peste cea actuala. <morti3area acestor sisteme se poate 'ace doar n m!sura n care se calculea3! energia electric! pe care nu ai mai 'ost nevoit s! o cumperi sau, dup! apariia reglement!rilor, n 'uncie de cantitatea de energie electric! produs! .i in,ectat! n sistem. Momentan, pentru 'iecare M h produs din surse regenerabile de energie .i livrat n sistem se prime.te un certi'icat verde a c!rui valoare este cuprins! ntre $* .i *$ de euro. iata: piaa de pro'il va cre.te anual, n medie, cu /D , a,ungndu-se n $0)- la o putere instalat! de )30 D , 'a! de $2,- D ct sunt n pre3ent instalai n centralele eoliene. <portul Romniei la aceast! cre.tere este aproape ine"istent, n condiiile n care puterea instalat! n centralele hidroelectrice .i cele cu energie regenerabile va cre.te pn! n $0)- cu cel mult 200 de M . (nd vine vorba despre cau3e, re3ultatele slabe sunt puse pe seama lipsei unor 'acilit!i 'iscale care s! ncura,e3e marile companii produc!toare de energie electric! din surse regenerabile .i o strategie energetic! care pune accentul mai mult pe energiile hidro .i nucleare. Bum!tate din capacit!ile eoliene ce se vor ad!uga n urm!torii opt ani n Europa de Est vor 'i construite n 0olonia .i %urcia, dou! !ri a'late la nceput de drum, dar cu un potenial ridicat de de3voltare a unor investiii de tip green'ield. 0e picior de egalitate cu %urcia este .i 1ulgaria, liderul energetic din 1alcani la aceast! or!. 0olonia are cea mai mare capacitate de energie eoliana din Eurpa de Est, de *&$ M . 1ulgaria a depasit de,a (ehia si are o capacitate de )-2 M , in timp ce Romania a incheiat anul $002 cu o capacitate de nuami )0 M , insa ministerul economiei a estimat ca nivelul va a,unge la cel putin )-0 M pana la s'arsitul acestui an. 8@e>s4n9

0otrivit Rene>able Development 4nitiative care se ocup! de de3voltarea .i 'inanarea proiectelor n domeniul energiei regenerabile n cadrul 1!ncii Europene pentru Reconstrucie .i De3voltare 81ERD9, potenialul eolian al

0oloniei este de *.000 M , al 1ulgariei de 3.*00 M , iar al Romniei de 3.000 M . %ranspus n strategia naional! energetic!, acest potenial eolian este echivalentul a $3 % h, de trei ori mai mare dect producia nuclear! de energie electric! plani'icat! la (ernavod! pentru $00&. Hn ciuda acestui 'apt, n timp ce 0olonia are plani'icate cinci centrale eoliene a c!ror putere instalat! va dep!.i )&- M , iar 1ulgaria de3volt! o central! de $00 M .i alte trei de puteri de pn! n -0 M , n dreptul Romniei sunt trecute 3ero proiecte. %ara noastr! nu este luat! n calcul de marile companii n domeniul energiei eoliene atunci cnd vine vorba de e"tindere regional!. 4berdrola, compania spaniol! care gestionea3! n Europa centrale eoliene cu o putere instalat! ce dep!.e.te 3.200 M ; cu $-F peste potenialul nostru naional, pre'er! 0olonia, Drecia, n detrimentul Romniei, cnd vine vorba de e"pansiune n aceast! parte a continentului. !ituatia in RomaniaP Hn :Dhidul produc!torului de energie electric! din surse regenerabileE, postat pe site-ul o'icial al <utorit!ii de Reglementare n Domeniul Energiei, promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie 8E-+RE9 se 'ace din considerente legate deP cre.terea independenei energetice 'a! de importuri prin diversi'icarea surselor de aprovi3ionare cu energie, motive de ordin economic .i de coe3iune social!. @imic din toate acestea nu atrag investitorii str!ini care nu sunt interesai de preul cu care Romnia cump!r! ga3ul de la ru.i, ci mai degrab! de potenialul energetic al !rii.