Fomarea limbii romane (G.

Calinescu)
Acest fragment scoate in evidenta utilizarea limbii latine in viata de zi cu zi a romanului.
Fondul latin se poate observa din diferiti termini bisericiesti, munci ale campului,
alimente cat si relatii intre persoane sau familie. G.Calinescu reuseste sa creeze o opera
originala care demonstreaza findul latin mostenit. Totodata acesta dezvaluie si influentele
din magiara turca si greaca.
Fondul slav se poate observa la cuvintele sumbre, grotesti. !ocabularul din originea slava
e"prima pierderea demnitatii umane si inegalitatea. Cuvintele din acest fond sunt
folosite , de obicei, pt pictarea monstrosului (garbov, carn, prost, #upan etc)$ suferinta
sociala.
%ngurismele sunt termenii folositi in diferite mestesuguri (ferastraie, amuri, lacate, zale
etc)
Turcismele fac referire la termenii de bazaar& (conac, baltag, catifea, tipsie,cazan)
'(F)%*(TA )AT'(A&
+omana$ limba romanica alaturi de spaniola, portugeza, italiana franceza etc
Toate limbile romanice au evoluat din )atina.
)atina Clasica , varianta scrisaa limbii latine (sec- i.r$/ d.r). *ra limba oficiala a
'mperiului +oman dar si lb vorbita de paturile culte
)atina 0opulara$ varianta orala a limbii , folosita in vorbirea familiara. Accepta inovatii si
nu respecta reguli normative.1in ea se creeaza premisele aparitie limbilor romanice
2ostenirea )AT'(A
0rocesul dureaza cateva secole si are anumite particularitati in functie de zona.
*volutie&
'n F3(*T'CA&
$ !ocala i4 dupa consoana 5modificarea consoanei
(dicere6dzicere6zicere)
$ a, o e in pozitie nazala se transforma in A, u , ' sau i4
$ Ct60t , gl6g76g7 (gi)
$ )egea rotacismului & consoana ) intre vocale 5 +
'n 23+F3)3G'*
$ sistemul fle"ionar al substantivelor in ro are - declinari , in lat 8 declinari
1A+ si$a pastrat formele cauzale
$ !erbul are 9 con#ugati ca in )atina cu aceleasi tematice
$ :e mentin - moduri verbale personale si - nepersonale
$ :e pastreaza pronume, numerale si numeroase adverbe si preporzitii
!3CA;%)A+%)
$ mostenirea )atina. 5 frecventa folositii cuvintelor de catre vbitori.
1e origine )atina& om, corp omenesc, natura, culori, vegetatie, animale,
actiuni si fenomene ale naturii.
:%;:T+AT 1AC'C
:ubstratu$ limba autotona parasita de o populatie in urma cuceririi de catre un alt popor
a carei lb se impune.
!ocabularul contine cea mai consistenta parte a mostenirii dace. (r cuvintelor nu
depaseste <== dar fac parte din fondul le"ical principal. (Arges, Cris, 3lt,0rut, :iret>
'n fonetica & a, , s ,substrat,,,, dar si formarea unor numerale.
0+3;)*2* 1* 1':0%TA.
Teoriile IMIGRATIONISTE
3vid 1esusianu, Al. 0illipide?:uzler, *der, *ngel
Teoriile contesta continuitatea romanitatii in spatial Carpato$1unarean (mai ales
in Ardeal)
:ustin ca patria primitive a romanilor se afla la sud de 1unare de unde au imigrat
si s$au stabilit@ in (ordul fluviului.
1emonstratiile cautau sa nege continuitatea romanitatii in spatial carpaticsi implicit sa
legitimize pretenta ungurilor dea se fi stabulilit primii in Transilvania
Teoria originii Nord si SUD Dunarene:
:e"tul 0uscariu, A1 Aenopol, (icolae 'orga, Al +osetti
Formarea poporului roman si a limbii , procese unitare inseparabile.
:$a format si la ( si la : de 1unare.
Teoria continuitatii se bazeaza pe
$ dovezi areologice ( tezaure monetare . obiecte cu inscriptii latinesti)
$ :e"til 0usc. A adus argumente in ISTORIA LIMBII ROMANE&
0ersistenta unor termeni ca& aur Baurum , pacuraB picula
0astrarea unor termeni latini in vestul +o & neaB nivea
Terminologii agricole, pastorale, crestine.
'(F)%*(TA :)A!A.
Cele mai veci imprumuturi au trasaturile buglarei veci. 'nf :lava apare in toate
dialectele lb romaneC
:erii semanticeC
$partile corpului omenesc (gat glezna)
$ vietuitoare (cocos. 1ior, vidra(
$ relatii umane (nevasta, prieten, ruda)
$ unelete (ciocan)
$ natura (crang, dumbrava)
:)A!3(A5 varianta literara tarzie a lb slave 6 lb de cult religios in spatiul
romanesc.
'(F)%*(TA G+*ACA !*C.*
0atrund in lb termeni &
$ bisericesti (icoana, patriar)
$ din ieraria feudala (despot)
'(F)%*(TA 2AG.'A+A&
2ulte cuvinte pot fi considerate araisme sau cu circulatie regionala sau registrului
popular.
'(F)%*(TA G*+2A(A
$ alimentatie (cartof, cifla gris)
$ imbracaminte (pantof, snur)
$ comert (bustean. Celner)
'(F)%*(TA T%+CA&
$ alimentatie DbaElava, cascaval ,acadea)
$ locuinta (balama, dulap
$ vestimentatie (basma(
'(F)%*(TA (*3G+*ACA
$ arta (teartru)
$ medicina (anomalie , tifos)
0+'2%) T*AT '( )'2;A +32A(A &
Scrisoarea lui Neacsu din Camulung! (eacsu il avertizeaza pe primarul ;rasovului
de un viitor atac avand ca scop protectia acestuia.
T+A1%C*+' &
"sal#irea $urmu%a&i
"sal#irea 'orone#ana
Codicele 'orone#ean
"sal#irea Sc(eiana
1'AC3(%) C3+*:'
o 'ntrebare crestineasca
o Tetraevangeliarul romanesc
o 0saltirea romaneasca
o )iturgierul
o .. *vangeliar romanesc
o ?0saltire slavo$romana
%('F'CA+* )'(G!':T'CA :' ); )'T*+A+A
Fi"area si formarea lb literare se face pe mai multe cai&
Cartile circula in copii manuscrise si tiparituri in toate cele - tari romanesti
:e largeste accesul cultural pt preoti de tara
Comenzile de tiparire a cartilor vin de la boieri si negustori

)iteratura istoriografica originala se compune din&
letopisetele cronicarilor moldoveni (%rece, 2.C3ostin, (eculce)
lucrarile cronicarilor munteni &C. Cantacuzino, Anonimul ;rancovenesc, 2iail
2o"a)
T+A1%C*+' '203+TA(T* & ;iblia de la ;ucuresti si (oul testament de la ;algrad
(:.:tefan)
0+'2A G+A2AT'CA A ); +32A(*C
*lementa linguae daco$romane sive valaciae scrisa de :amuil 2icu in colaborare cu
G :incai.
Trecerea de la alfabet cirilic la alfabet latin
'.. +adulescu& simplifica sist scrierii cirilice pt a putea fi pronuntata in ro
Alfabete de tranzitie ce inlocuiau literele cirilice
A' Cuza impune prin lege alf latin.
ROLUL ISTORIEI IN FORMAREA CONSTIINTEI
Formarea constiinei instorice reprezinta incercarea de a construi identitatea unui popor
prin raportarea la man#ali#a#e) si#uarea in #im si sa#iu) e*enimen#e is#orice) lim+a)
cul#ura si ci*ili%a#ie
:crierea reprezinta una dintre solutiile de memorare a trecutului alaturi de memoria orala.
)a curtile domnesti se se elaboreaza primele documente scrise ale istoriei, consemnarea
evenimentelor fiind indreptata spre faptele voievozilor.
'storiografia incepe opera de initiere a istoriei romanesti la sf secolului A!$la la curtea
domneasca a 2oldovei. 'nitiativa trece de la spatiul oficial in cel neoficial,particular,
fiind preluata de boieri. Astfel se produce o individualizare atata perspectivei cat si a
stilului. Asfel istoriogradfia se apropie de literatura si duce la scrierea primelor pagini
literare.
Cronica este scrierea istorica in care sunt inlantuite evenimentele istorice in ordine
cronologica dintr7o anumita perioada, preluate din mai multe surse. Aceasta mai poarta
denumirea de letopiset. :tefan cel 2are este initiatorul acestei actiuni.
F3rmarea constiintei istorice la romani incepe sa se contureze odata cu consemnarea
prezentului si a trecutului, in special a evenimentelor importante dintr7o anumita
perioada.
Cele mai frecvente evinimente ale romanilor au legatura cu apararea libertatii. 1in acest
motiv , cel mai des sunt intalnite scrieri ce evidentiaza imaginea glorioasa a principelui
erou, aparator salvator care isi da viata pt popor. 'n contrast, se formeaza img unor tari
sau comunitati mici,cu un destin nederept care si7l treiesc cu demnitate.
Le#oise#ul can#acu%inesc,
Letopisetul Tarii Moldovei
Fost-au acestu Stefan voda omnu mare de statu, manios si de grabu varsatoriu de
sange nevinovat
La lucruri de razboiaie mester,
si unde-l biruia altii, nu pierdea nadejdea se ridica deasupra biruitorilor,
a domnit Stefan voda ! de ani " luni si # saptamani$$
L-a ingropat tara cu multa jale si plangere
+emarcam concizia si lapidaritatea portretului realizat de G. %rece. Acesta mosteneste
traditia unei img mitice e"agerate despre :tefan cel 2are pe care il numeste cel :fant
Acesta realizeaza portretul mili#arului de geniu. Foloseste epitetul @perbolic la lucruri
de razb mester. Totodata, remarcam o anumita strategie& incepe cu trasaturi negative
?.sanguinar.
Caracter puternic, transf infrangerile in victorii, vointa, cura#.
1'2'T+'* CA(T*2'+
'storia ieroglificaC
*ste una dintre cele mai semnificative opere a lui 1C.
Aceasta opera literara are ca subiect lupta pt tronul 2oldovei dintre Cantemiresti si
;rancoveanu. Aceasta perioada este nefavorabila pt 2oldova iar domnitorii Tarii
+omanesti incearca sa intervina in alegerea domnilor.
Cei < frati Cantemir & 1imitrie si Antio incearca sa pastreze sis a recucereasca puterea si
astfel il detroneaza pe 2iai +Acovita si otarasc de comun accord cu Ta+o sa nu se mai
amestece in treburile 2oldovei.
Autorul ascunde numele reale pentru siguranta. Aceasta este cea mai importanta scriere
pe care a relizatCo cand era in e"il.
Geniu. !ede panoramica asupra timpului.
1escriptio 2oldavie$ *ste o opera de eruditie ce reia la un nivel superior ideile lui 2'ron
Costin din de neamul 2oldovenilor
Crestereasi descresterea imperiului 3toman , *ste o opera de success intru$cat acesta
prezinta informatii inaccesibile despre un imperiu . Acesta prezinta idei despre secretele
imperiului si se evidentiaza prin caracterul memorialistic al acestuia. Totodata, 1C este
considerat un geniu intru$cat prevede soarta 'mperiului 3 cu F8=de ani.
%2A(':2
0ozi ie filozoficG care pune omul i valorile umane mai presus de orice
')%2'(':2%)
Curent ideologice ce are ca scop emanciparea populatiei,
0romoveaza ratiunea.. :tiintele nefiind anti$religioase, doar anti$dogmatice,
lumina catre educatie, cunoastere ?ratiune
'luminismul romanesc.
Acorda atentie trecutului si este elaborata tema istoriei si a limbii.
)upta pt emancipare politica (transilv)
:C) A+1*)*A(A
$miscarea culturala iluminista din T+A(:')!
$ initiator 2icu Hlien , alaturi de ceilalti 9?etc
$ preoti Greco$catolici formati in +oma sau !iena
SAMUIL MICU
Filologie si teologie
*lemanta lingue daco$romanae sive valaciae$ prima gramatica a lb ro.
(impreuna cu G sincai)
Carte de rogaciuni pt evlavia omului
'storie
'storia si lucrurile si intamplarile romanilor (prima istorie cu evenimente
inlantuite causalC imbina e"act izv. istorice )
Filozofie
I)ogica7
I'nvataturile metafizicii7
Iinvatatura politiceaca7
GH. SINCAI
Istorie
.ornica romanilor si a mai multor popoare$(prima istorie stiintifica a romanilor, este
o sinteza a izvoarelor istorice, critica)
I'nvatatura fireasca spre surparea superstitiilor norodului
PETRU MAIOR
Teologie
IprocanonulC $8 volume de predici
'storie
I'storia pt inceputurile romanilor in 1acia (replica a istoricilor straini,C
sustinator al teoriilor imigrationiste,caracter demonstrative, unitate etnica)
I istoria besericei romanilor atat a cestor din coace cat si a celor din colo
de 1unare I
Filologie
I 1ialog pt inceputul limbii roamane intre unci si nepot
I )e"iconul7
ION BUDAIDELEANU
)ucrare stiintifica
temeiurile gramaticii romane
Creatie literara
I Tiganiada7
:ingura epopee terminate,comica
Actiunea plasata in timpul domniei lui vlad tepes
)e ofera tiganilor pamant in scimbul a#utorului in lupta (eroi din intamplare)