TRUE/FALSE

1. Personalitatea de tip paranoid face parte din grupul tulburarilor de personalitate de tip bizar-ecentrice. A !
". Personalitatea de tip sc#izotipal face parte din grupul tulburarilor de personalitate de tip dra$atic-e$otionale. F !
%. Personalitatea #istrionica face parte din grupul tulburarilor de personalitate bizar-ecentrice. F!
&. Personalitatea obsesi'-co$pulsi'a face parte din grupul tulburarilor de personalitate anios-e'itante. A !
(. Personalitatea antisociala face parte din grupul tulburarilor de personalitate de tip e$otional-dra$atice. A !
). Fadingul $intal face parte din grupul tulburarilor operationale ale gandirii. F !
*. +$pulsi'itatea face parte din tulburarile 'ointei. A !
,. -ipoproseia este o tulburare de libidou. F !
.. -iperproseia face parte din grupul tulburarilor de atentie. A !
1/. +n #alucinoze0 pacientul are critica tulburarilor percepute. A !
11. +n #alucinatiile psi#ice0 pacientul are critica tulburarilor pe care le are. F !
1". +n a$nezia anterograda este relati' pastrata capacitatea de stocare a infor$atiei. A !
1%.Anecforia consta intr-o usoara stare de tulburare a functiei $nezice in car
subiectul e'oca cu a1utorul antura1ului anu$ite e'eni$ente care pareau uitate. A!
1&. +n a$nezia retrograda capacitatea de e'ocare a infor$atiei este pastrata. F !
1(. 2onfor$ legei Ribot0 a$intirile recente se pierd pri$ele. A !
3ULT+PLE 2-4+2E
1.
Psi#opatologia abordeaz5 si$pto$ele 6ncerc7nd s5 r5spund5 la 6ntrebarea8
a. 9de ce:;
b. 9cu$:; !
c. 9cine:
d. 9c7nd:;
".
3in<o=s<i E. >1.))? precizeaz5 c5 psi#opatologia este 6n raport cu psi#ologia0 ceea ce8
a. patologia este 6n raport cu fiziologia !
b. u$bra este 6n raport cu obiectul
c. personalitatea este 6n raport cu caracterul
d. clinica psi#iatric5 este 6n raport cu clinica neurologic5
%.
2are din aceste asertiuni este ade'5rat58
a. psi#iatria0 stiinta aplicati'5 are drept obiect indi'idul0 psi#opatologia analizeaz5 generalul pentru a-l epri$a 6n
concepte si relatii !
b. psi#opatologia0 stiinta aplicati'5 are drept obiect indi'idul0 psi#iatria analizeaz5 generalul pentru a-l epri$a 6n
concepte si relatii
c. psi#iatria0 stiinta aplicati'5 are drept obiect boala0 psi#opatologia analizeaz5 bolna'ul pentru a-l epri$a 6n
concepte si relatii
d. psi#opatologia analizeaz5 co$porta$entele patologice pentru a le epri$a 6n concepte si relatii0 psi#iatria0 stiinta
aplicati'5 are drept obiect corectarea conduitelor de'iante
&.
@upa Aaspers principalele caracteristici si ele$ente de diferentiere ale perceptiei sunt cu eceptia8
a. senzatiile au caracter de prospeti$e senzoriala c. sunt constante0 pot pastra cu usurinta aceeasi for$a
b. este inco$pleta0 cu detalii izolate este un desen neter$inat ! d. sunt independente de 'ointa si nu pot fi create
prin 'ointa0 le accepta$ cu senti$entul de pasi'itate
(. Elaborarea @S3 are la baza $odelul8
a. ateoretic !
b. cogniti'ist
c. etologic
d. structuralist
). Aaspers B a abordat psi#opatologia din perspecti'a $odelului8
a. psi#analitic
b. etologic
c. feno$enologic !
d. structuralist
*. 2onfruntarea dintre perspecti'a e$ica si etica apartine carui $odel din psi#opatologie:
a. $odelul etologic
b. $odelul etnopsi#opatologic !
c. $odelul ecosiste$ic
d. $odelul eistentialist
,. 2are dintre ur$atoarele afir$atii se refera la reprezentare:
a. Are caracter de prospeti$e senzoriala
b. @epind de 'ointa0 pot fi create si transfor$ate de 'ointa !
c. Au caracter de corporalitate >obiecti'itate?
d. Apare 6n spatiul eterior0 obiecti'.
.. Feno$enul de Cauditie colorata; este o tulburare de perceptie de tip8
a. #iperestezie
b. agnozie
c. sinestezie !
d. #ipoestezie
1/. Falsele recunoasteri intra 6n categoria8
a. +luziilor !
b. Tulburarilor de 'edere
c. -alucinatiilor psi#o-senzoriale
d. -alucinatiilor intrapsi#ice
11. -ipoproseia este o tulburare de8
a. atentie !
b. 'ointa
c. dina$ica seuala
d. $e$orie
1". 2on'ingerea bolna'ului ca are o descendenta di'ina este o idee8
a. @o$inanta
b. @eliranta !
c. 4bsesi'a
d. Dor$ala
1%. +deile pre'alente fac parte din8
a. Tulburarile 6n ansa$blul g7ndirii !
b. Tulburarile 6n rit$ul g7ndirii
c. Tulburarile de fluenta a g7ndirii
d. Tulburarile operationale ale g7ndirii
1&. Ecolalia este o tulburare de 'orbire care se $anifesta prin8
a. repetarea obsedanta a unui sau a $ai $ultor cu'inte0 6n general grosolane
b. repetarea unifor$a de cu'inte izolate sau grupate in'ariabil cu un caracter rit$at0 regulat0 $onoton
c. repetarea cu'intelor interlocutorului0 de obicei asociata cu reproducerea intonatiei !
d. insertia 6ntr-un discurs nor$al a unuia sau $ai $ultor cu'inte straine frazei care re'in periodic
1(. 2is'estis$ul si trans'estis$ul sunt for$e particulare ale8
a. tinutei ecentrice
b. rafina$entului 'esti$entar
c. tinutei per'ertite !
d. tinutei dezordonate
1). Persistenta anu$itor atitudini si gesturi 'oluntare si ne1ustificate care se repeta iterati' poarta nu$ele de8
a. 3anieris$e
b. Perse'erari !
c. Degati'is$
d. Ticuri
1*. @intre caracteristicile generale ale tulburarilor de personalitate nu face parte8
a. Standarde si opinii infleibile
b. Abilitati e$patice crescute !
c. Relatii interpersonale
d. @eseori rezistenta la trata$ent instabile
1,. 4 persoana caracterizata de e$otionalitate ecesi'a si de cautare a atentiei se potri'este cel $ai bine profilului
de personalitate8
a. Darcisica
b. Eorderline
c. -istrionica !
d. Paranoida
1.. @intre trasaturile personalitatii paranoide nu face parte8
a. dubii ne1ustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea colegilor
b. tendinta de a obtine si pastra puterea
c. indiferenta la laude sau critici !
d. ne6ncredere si suspiciozitate fata de altii
"/. F7ndirea de tip $agic si co$porta$entul ecentric fac parte dintre trasaturile tulburarii de personalitate de tip8
a. sc#izoid
b. sc#izotipal !
c. borderline
d. paranoid
"1. 2o$porta$entul auto$utilant si a$enintarile frec'ente cu suicidul sunt $ai frec'ente 6n cadrul tulburarii de
personalitate de tip8
a. dependent
b. obsesi'-co$pulsi'
c. sc#izoid
d. borderline !
"". 2onfor$ teoriei lui Eec<0 aplicarea de reguli0 perfectionis$ul si e'aluarea sunt strategii principale care conduc
la aparitia tulburarii de personalitate de tip8
a. dependent
b. paranoid
c. obsesi'-co$pulsi' !
d. e'itant
"%. 2are dintre tulburarile de personalitate nu apartine grupei E8 dra$atic-e$otionale:
a. Tulburarea antisociala
b. Tulburarea #istrionica
c. Tulburarea borderline
d. Tulburarea e'itanta !
"&. Gn legatura cu trata$entul tulburarilor de personalitate0 care dintre ur$atoarele afir$atii nu este ade'arata:
a. Terapia le pro'oaca de cele $ai $ulte ori anietate
b. Frec'ent apare un puternic contratransfer negati'
c. Eista o $oti'atie crescuta pentru trata$ent !
d. 2o$plianta la trata$ent este scazuta
"(. Gntre factorii i$plicati 6n consu$ul de droguri fac parte cu eceptia8
a. Un #ipercontrol al 'ieti pulsionale !
b. @izar$onii ale structurii personalitatii
c. +nsertia 6n grupuri ano$ice
d. Personalitatea de tip borderline
"). 2ra'ingul este o for$a de8
a. dependenta psi#ica !
b. dependenta fizica
c. toleranta
d. abstinenta
"*. Starea de rau subiecti'0 intens0 6n care pacientul cauta sa obtina prin orice $i1loace drogul0 6nsotita de o
perturbare biologica neuro'egetati'a si dis$etabolica de a$ploare0 iar uneori de $oarte poarta nu$ele de8
a. dependenta
b. cra'ing
c. toleranta
d. se'ra1 !
",. Afazia presupune
a. tulburari de recunoastere a obiectelor
b. tulburari de coordonare
c. tulburari de rationa$ent
d. tulburari de li$ba1 !
".. A$bi'alenta afecti'a face parte din8
a. Tulburarile e$otiilor elaborate !
b. Starile de afect
c. Tulburarile dina$icii dispozitionale
d. -ipoti$iilor
%/. E'aluarea situatiilor de risc crescut pentru recadere si strategii de abordare a starii de cra'ing se realizeaza 6n
stadiul8
a. 2onte$plati'
b. @e $entinere a abstinentei si pre'entie a recaderilor !
c. Preparati'
d. @e actiune
%1. 2are este cel $ai frec'ent si$pto$ care apare 6n $anie:
a. 'iolenta
b. co$porta$entul etra'agant
c. precipitarea 'orbirii !
d. agitatia psi#o-$otorie
%". Ur$atorii sunt factori pri$ari de risc pentru depresie cu eceptia8
a. co$orbiditate $edicala
b. se $asculine !
c. istoric fa$ilial de boala depresi'a
d. perioada postpartu$
%%.
@efinirea notiunii de psi#opatologie r5$7ne 6nc5 supus5 la confuzia cu psi#ologia clinic5 datorit5 folosirii unor
sinoni$e de tipul8
1. patopsi#ologie !
". psi#ologie psi#iatric5
%. psi#ologie patologic5 !
&. psi#ologie anor$al5
a. 1H"H% c. 1H% !
b. "H& d. 1H"H%H&
%&.
Psi#opatologia eplicati'5 poate fi de tip8
1. psi#odina$ic5 !
". structuralist5 !
%. cogniti'ist5 !
&. co$porta$ental5 !
a. 1H"H% c. 1H%
b. "H& d. 1H"H%H& !
%(.
2are sunt co$ponentele de baz5 ale $odelulului interactionist al psi#opatologiei propus de 3arsella8
1. persoane care0 cu resursele de care dispune >biologice0 psi#ologice sau sociologice?0 6ncearc5 s5 6nfrunte stresulI !
". $ediul de unde pro'in factorii de stresI !
%. interactiunea factorilor de stres cu resursele organis$ului0 care conduce la starea de stres !
&. psi#opatologia0 conceput5 drept 9adaptati'5;0 6ntruc7t ea este constituit5 din configuratii de r5spunsuri
psi#ologice si fiziologice la stres. !
a. 1H"H% c. 1H%
b. "H& d. 1H"H%H& !
%).
2are sunt cele dou5 $ari perspecti'e 6n etnopsi#opatologie:
1. elenic50 care pleac5 de la $arile 'alori ale culturii europene si de la 'iziunea #ipocratic5 a bolii
". etic50 pri'ilegiaz5 uni'ersalitatea tulbur5rilor0 eistenta unor in'arianti clinici. !
%. etnic50 care pune 6n 'aloare diferentele rasiale dintre indi'izi 6n fata bolii
&. e$ic50 subliniaz5 ceea ce este specific unei anu$ite culturi si poate fi ilustrat5 6n special prin sindroa$ele care nu
apar dec7t 6n anu$ite co$unit5ti culturale. !
a. 1H"H% c. 1H%
b. "H& ! d. 1H"H%H&
%*.
Abordarea psi#analitic5 d5 o se$nificatie deosebit58
1. trecutului personal !
". seualit5tii !
%. eperientelor indi'iduale !
&. conceperii bolii $intale dintr-o perspecti'5 functional5 !
a. 1H"H% c. 1H%
b. "H& d. 1H"H%H& !
%,.
Legat de notiunea de structur50 Piaget A. insist5 pe caracterul ei de8
1. totalitate !
". transfor$are !
%. autoreglare !
&. posibila for$alizare !
a. 1H"H% c. 1H%
b. "H& d. 1H"H%H& !
%..
Psi#opatologia are drept obiect confor$ dictionarului LAR4USSE studiul tulbur5rilor de8
1. co$porta$ent !
". constiint5 !
%. co$unicare !
&. $oral5
a. 1H"H% ! c. 1H%
b. "H& d. 1H"H%H&
&/.
B.Sc#neider 'orbeste de psi#opatologia clinic5 >1.((? ca fiind studiul anor$alit5tii psi#ice prin referire la8
1. cazuri clinice !
". cunoasterea si$pto$elor psi#opatologice !
%. diagnostic !
&. epide$iologie
a. 1H"H% ! c. 1H%
b. "H& d. 1H"H%H&
&1.
@up5 Aaspers principalele caracteristici si ele$ente de diferentiere ale reprezent5rii sunt8
1. are caracter de i$agine >subiecti'itate? !
". are caracter de prospeti$e senzorial5
%. apare 6n spatiul intern0 subiecti' !
&. este constanta0 poate pastra cu usurinta aceeasi for$5
a. 1H"H% c. 1H% !
b. "H& d. 1H"H%H&
&". Gntre co$porta$entele adicti'e se pot 6nscrie8
1. alcoolis$ul !
". toico$ania !
%. 1ocul patologic !
&. autoagresiunea !
a. 1H"H% c. 1H%
b. "H& d. 1H"H%H& !
&%. Psi#opatologia se afl5 6n relatie cu alte discipline psi#ologice dintre care8
1. stiintele u$ane !
". psi#iatria !
%. psi#ologia !
&. psi#oantropologia !
a. 1H"H% c. 1H%
b. "H& d. 1H"H%H& !
&&. 4biectele principale de studiu ale psi#opatologiei sociale sunt8
1. rolul factorilor sociali 6n etiologia $anifest5rilor psi#opatologice!
". i$portanta trecutului personal0 a seualit5tii0 a eperientelor indi'iduale
%. repercursiunile bolii $intale asupra relatiilor pacientului cu $ediul s5u social. !
&. studiul siste$atic al derul5rii 'ietii diferitelor persoane cu scopul de a decela indicii pri'ind originile si
dez'oltarea tulbur5rilor $intale
a. 1H"H% c. 1H% !
b. "H& d. 1H"H%H&
&(. Gn a$nezia anterograd58
1. @eficienta se datoreste i$posibilit5tii fi5rii infor$atiei !
". Stocarea infor$atiei este relati'e nealterat5 !
%. Este o disociere a $e$oriei i$ediate !
&. Se $ai nu$este a$nezie de e'ocare
a. 1H"H% ! c. 1H%
b. "H& d. 1H"H%H&
&). Gntre tulbur5rile de fluent5 a g7ndirii se afl58
1. Lentoarea ideati'5
". Eara1ul ideati' !
%. Ta#ipsi#ia
&. Fadingul $intal !
a. 1H"H% c. 1H%
b. "H& ! d. 1H"H%H&
&*. Logoreea poate ap5rea la pacientii8
1. depresi'i
". $aniacali !
%. obnubilati
&. paranoici !
a. 1H"H% c. 1H%
b. "H& ! d. 1H"H%H&
&,. 2are dintre ur$5toarele apartin tulbur5rilor de 'oint5:
1. -iperbulia !
". Parabulia !
%. -ipobulia !
&. +$pulsi'itatea !
a. 1H"H% c. 1H%
b. "H& d. 1H"H%H& !
&.. Gntre tipurile particulare de suicid se 6nscrie8
1. Sinuciderea de abandon !
". Parasuicidul
%. Sinuciderea CSa$sonic5; !
&. Santa1ul cu suicidul
a. 1H"H% c. 1H% !
b. "H& d. 1H"H%H&
(/. @in grupa tulbur5rilor de personalitate bizar-ecentrice fac parte8
1. tulburarea de personalitate paranoid5 !
". tulburarea de personalitate #istrionic5
%. tulburarea de personalitate sc#izotipal5 !
&. tulburarea de personalitate borderline
a. 1H"H% c. 1H% !
b. "H& d. 1H"H%H&
(1. 2are dintre ur$5toarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisic5:
1. Gsi subliniaz5 repetat si eagerat calit5tile !
". Are pretentii eagerate de trata$ent fa'orabil !
%. Este a'id de titluri0 de$nit5ti0 onoruri0 ranguri !
&. Are ne'oie de tandrete0 securizare si reasigurare.
a. 1H"H% ! c. 1H%
b. "H& d. 1H"H%H&
(". 2are dintre ur$5toarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate pasi'-agresi'5:
1. rezistenta la solicit5ri sau 6nde$nuri !
". co$porta$ent frec'ent la$entati' !
%. ne6ncredere 6n fortele proprii si sti$5 de sine sc5zut5. !
&. resenti$ente si in'idie0 iritabilitate si cinis$ fat5 de colegi !
a. 1H"H% c. 1H%
b. "H& d. 1H"H%H& !
(%. Tulburarea organic5 de personalitate poate ap5rea ca o consecint5 a8
1. intoicatiilor !
". relatiilor afecti'e negati'e intrafa$iliale
%. afectiunilor lobilor frontal si te$poral !
&. abandonului $atern
a. 1H"H% c. 1H% !
b. "H& d. 1H"H%H&
(&. 2aracteristicile sc#e$elor cogniti'e sunt8
1. +ntegreaz5 si ataseaz5 se$nificatie e'eni$enteler !
". Pot fi recunoscute si descrise 6n functie de ni'elul lor de acti'are si $anifestare !
%. Pot a'ea un continut idiosincratic !
&. Jariaz5 6n functie de rolul pe care 6l 1oac5 !
a. 1H"H% c. 1H%
b. "H& d. 1H"H%H& !
((. Gntre co$plicatiile tulbur5rilor de personalitate se afl58
1. Tulburarea so$atofor$5 !
". Alcoolis$ul !
%. Episoadele psi#otice tranzitorii !
&. Tulburarea disti$ic5 !
a. 1H"H% c. 1H%
b. "H& d. 1H"H%H& !
(). Gn etiologia tulbur5rilor de personalitate sunt incri$inati ur$5torii factori8
1. factori perinatali !
". factori psi#odina$ici !
%. factori de $ediu !
&. ereditatea !
a. 1H"H% c. 1H%
b. "H& d. 1H"H%H& !
(*. 2are din ur$atoarele nu reprezinta o tulburare de $e$orie:
a. anecforia
b. lapsusul
c. sinestezia !
d. a$nezia electi'a
(,. +$pulsi'itatea reprezinta o tulburare de8
a. 'ointa !
b. gandire
c. afecti'itate
d. perceptie
(.. Pareidoliile fac parte din grupul tulburarilor8
a. operationale ale gandirii
b. de asociatie ale gandirii
c. perceptie !
d. afecti'itate
)/. Sc#izofazia este o tulburare de8
a. gandire
b. 'orbire !
c. afecti'itate
d. 'ointa