CAP.

1 IMPORTANTA FLORII - SOARELUI

Floareasoarelui este una din cele mai importante plante uleioase
cultivate pe glob (13% din producia mondial de ulei) i cea mai important plant
uleioas pentru Romnia. leiul e!tras din ac"enele de #loarea$soarelui este
semisicativ i se caracteri%ea% prin culoare& gust& i miros plcute& coninut ridicat
'n vitamine ((& )& *& +) i substane aromatice, 'n plus uleiul de #loare$soarelui se
conserv #oarte bine pe o perioad mai 'ndelungat.
leiul de #loare$soarelui este unul dintre cele mai ec"ilibrate sub
aspectul aci%ilor grai pe care 'i conine. *l este utili%abil att -la rece. ct i gtit
i este bogat 'n acid linoleic acid esenial pentru alimentaia uman.
leiul se e!trage uor prin presare & randamentul normal la e!tracie #iind
de circa /0%. 1a un "ectar cultivat cu #loarea soarelui se pot obine& la nivelul
produciilor actuale& 'ntre 233 i 203 4g ulei& planta #iind ast#el #oarte economic,
ca urmare poate asigura necesitile rii 'n ulei alimentar (i parial industrial)&
putndu$se reali%a anual i disponibiliti pentru e!port (5. 67R8(R*& 1221).
9n a#ar de #olosire direct 'n alimentaie& uleiul de #loarea$soarelui este
'ntrebuinat 'n industria conservelor i a margarinei. leiul mai poate #i #olosit
pentru obinerea acidului oleic necesar 'n industria lnii& a spunurilor& ca ad:uvant
'n #abricarea pesticidelor& ca ulei #iert pentru vopseluri.
Fos#atidele re%ultate 'n timpul procesului de e!tragere a uleiului permit
#abricarea pe scar larg a lecitinei& mult apreciat 'n industria alimentar; 'n
pani#icaie& la prepararea ciocolatei& a pr:iturilor& a me%elurilor.
)ei preul su este ridicat& prin comparaie cu uleiul de soia& ceea ce ar
limita utili%area ca ulei industrial& proprietile sale 'l #ac apt pentru o gam larg
de aplicaii te"nologic (industriale). (st#el are un indice iodic moderat& coninut
ridicat 'n acid linoleic i concentrare sc%ut 'n acid linolenic& ast#el c poate #i
#olosit pentru #abricarea de vopsele albe. <oate servi pentru producerea de lacuri
speciale& rini i pentru numeroase utili%ri 'n scopuri energetice.
=urtele de #loarea$soarelui se situea% printre cele mai valoroase& avnd 'n
vedere; coninutul ridicat 'n substane proteice (/0 00%) i bogia acestora 'n
metionin, pre%ena 'n cantitate mare a vitaminelor comple!ului 6, #loarea$soarelui
conine mai mult ribo#lavin dect soia sau ara"idele, are un mai bun ec"ilibru
#os#o$calcic& comparativ cu turtele de alt provenien. >oninutul ridicat 'n
celulo% limitea% #olosire lor la #ura:area monogastricelor, turtele provenite din
semine decorticate nu pre%int acest inconvenient.
<rin prelucrarea mie%ului de #loarea$soarelui se pot obine #in&
concentrate i i%olate proteice. 9ncorporarea a ?$10% #in de #loare$soarelui 'n
#ina de gru sporete densitatea aluatului i reduce volumul acestuia. 9n industria
me%elurilor& concentratele de #loarea$soarelui pot #i incluse 'n carne 'n proporie de
1
pn la @0%, acestea pot #i #olosite i 'n industria laptelui.
Aeminele de #loarea$soarelui pot #i consumate direct (semine pr:ite)&
modalitate de consum mai larg rspndit in A(& rile scndinave& unele ri
mediteraneene i din *uropa de *st. Aoiurile destinate acestui scop pre%int
semine mai srace 'n grsimi ('n :ur de 33%)& co:i mai groase i mai puin
aderente la mie%, pe lng aminoaci%i eseniali& bine repre%entai (tripto#an&
i%oleucin& li%in)& #loare$soarelui de -ronit. conine mai mult #ier& glucide& sruri
minerale& vitamine ((&*& ribo#lavine i tiamine) i asigur 'n :ur de 00o
caloriiB133g semine consumate.
>alatidiile (resturile de in#lorescene) pot #i #olosite ca #ura:& mai ales
pentru oi (conin C% proteine i pn la 0C% glucide)& apreciindu$se c au o
valoare nutritiv similar cu a unui #n de calitate mi:locie ((1. 5R78>*(8&
@333). )in co:ile mcinate (pericarp) se e!trag alcool etilic& #ur#urol& sau ele pot #i
#olosite pentru prepararea dro:diei #ura:ere& un #ura: proteic valoros pentru animale
i psri.
=ulpina este #oarte bogat 'n potasiu& i poate #i utili%at pentru obinerea
carbonatului de potasiu sau a altor produse. =ulpinile sunt 'nc #olosite ca surs de
cldur (local) sau 'n industrie& pentru #abricarea de plci anti#onice.
Floarea$soarelui este i o e!celent plant meli#er. 9n ara noastr
asigur cel mai important cules pentru #amiliile de albine (alturi de salcm i tei).
1a un "ectar de #loarea$soarelui se pot obine 33$133 4g miere (sau 10 /3 4g
miereB#amilia de albine) (dup D. >7R8& EF. 5. RGH(8& (8($H(RD(
RGH(8& 12?@).
)in punct de vedere agricol& este important c #loarea$soarelui eliberea%
devreme terenul (s#rit de august 'nceput de septembrie)& permind o bun
pregtire a terenului pentru grul care urmea%, nu este la #el de #avorabil ca soia&
dar starea structural i de #ertilitate a solului dup #loarea$soarelui este& 9n general
bene#ic& ceea ce #ace ca #loarea$soarelui s #ie o premergtoare bun pentru gru.
>"eltuielile cu #loarea$soarelui nu sunt ridicate; 'ngrare cu a%ot i cu
#os#or moderat& cerine mari #a de potasiu& dar restituiri abundente, costurile
pentru smn sunt comparabile cu cele de la porumb. Floarea$soarelui se
acomodea% adesea& mai bine dect porumbul& pe terenuri cu soluri de calitate
medie i suport mai bine stress$ul "idric. 9n plus& pentru lucrrile din te"nologia
de cultivare (semnat& prit& recoltare& etc.) #loare$soarelui necesit un ec"ipament
agricol speciali%at (#ermele productoare de cereale pioase i porumb& de
e!emplu& posed ec"ipamentul necesar). =otodat& calendarul lucrrilor agricole;
pregtirea terenului& semnatul& combaterea c"imic a buruienilor& recoltatul se pot
reali%a #r s stn:eneasc lucrrile destinate celorlalte culturi agricole.
)intre inconvenientele #lorii$soarelui se menionea%; sensibilitatea la
boli& care impune restricii #oarte serioase 'n rotaie& #iind e!cluse monocultura i
2
revenirea pe acelai teren mai devreme de I ani, di#icultile de amplasare dup
multe plante cu care are boli sau duntori comuni, consumul mare de ap i
elemente nutritive din sol& ceea ce impune #ertili%area culturilor postmergtoare&
prin aplicarea de do%e mari de 'ngrminte.
9n anul 1231& 8 5avilov a situat originea #lorii$soarelui 'n partea de nord
a He!icului i 'n statele americane >olorado i 8ebras4a. )escoperirile
ar"eologice din (merica de 8ord au relevat pre%ena de ac"ene i poriuni de
calatidii de #loarea$soarelui& 'ndeosebi 'n statele >olorado i 8eJ He!ico. )up
unele evaluri cu carbon 1/& se estimea% c unele resturi descoperite datea% de la
anii @ I33 '. >".
Ae pare c indienii din 8eJ He!ico cultivau aceast plant i o #oloseau
'n alimentaie& pentru #abricarea uleiului i pentru consumul direct al mie%urilor& ca
atare sau pr:ite& %drobite i amestecate cu alte #inuri pentru a reali%a turte plate&
uscate la soare.
<rin intermediul e!ploratorilor spanioli (probabil spre mi:locul secolului
al K5D$lea)& #loarea$soarelui i$a #cut apariia 'n *uropa& cultivat& 'n principal& ca
plant ornamental& specia s$a rspndit repede de$a curme%iul continentului
(Frana& Dtalia& *uropa de 8ord i de *st)& ca o curio%itate botanic, la s#ritul
secolului al K5D$lea& numeroase scrieri o semnalau 'n 6elgia& Glanda& *lveia&
EermaniaL (nglia& ca plant ornamental.
3
CAP. 2 TEHNOLOGIA DE CULTURA
Floarea$soarelui este o plant la care principalele caractere mor#ologice i
#i%iologice cum ar #i talia& diametrul calatidiului& mrimea seminelor& durata
cicluluivegetativ& etc.&sunt #oarte sensibile la condiiile pedoclimatice de cultivare;
temperatura& #otoperioada& disponibilitatea apei& compo%iia c"imic a solului s.a.
2.1. Particularitati morolo!ic" #i $iolo!ic"
Ra%aci&a
Floarea$soarelui are un 'i't"m ra%icular #ormat dintr$o radacina pivotanta
principala si un sistem de radacini secundare rami#icate. (ceasta poate a:unge in
sol la adancimi de @ @&0 m si se intind pe o ra%a de peste C3 cm.
>ea mai mare parte a radacinilor de #loarea$soarelui (03$C3%) se gasesc
pana la adancimea de 03$C3 cm.
)atorita acestui sistem radicular& puternic de%voltat& preva%ut cu perisori&
planta are o mare re%istenta la seceta si o mare capacitate de absorbtie a apei si a
substantelor nutritive.
)in apropierea coletului& se #ormea%a radacinile laterale& crescand paralel cu
supra#ata solului pe o ra%a de 13$/3 cm #ata de radacina principala& dupa care se
a#unda in sol si #ormea%a rami#icatii.
Radacina de #loarea soarelui
(dancimea la care a:unge sistemul radicular depinde de re%erva de apa a
solului& ast#el incat& atunci cand straturile superioare sunt bogate in apa&
inradacinarea este mai super#iciala& iar in ca% de seceta inradacinarea este mai
puternica& valori#icand re%ervele de umiditate din straturile pro#unde.
Dntensitatea ma!ima a cresterii sistemului radicular este remarcata in
perioada cuprinsa intre #ormarea capitulelor si in#lorire.

4
Tul(i&a la #loarea$soarelui este dreapta& nerami#icata de #orma cilindrica si
preva%uta cu peri scurti si aspri.
1a interior aceasta este plina cu maduva& care are capacitatea de a
inmaga%ina apa asigurand re%istenta plantei la seceta.
Erosimea tulpinii varia%a de la @ la I cm variind de$a lungul acesteia ( mai
groasa la ba%a si mai subtire la var#).
Dnaltimea acesteia varia%a de la 1 la 0 m& in #unctie de "ibrid si conditiile de
mediu& dar in mod obisnuit inaltimea este intre 1&1 1&C m.
=ulpina de #loarea soarelui
Fibri%ii cu o inaltime mai mica (pana la 133 cm& ca valoare minima) au o
perioada mai scurta de #ormare a tulpinii& usurea%a recoltarea mecani%ata si au
re%istenta buna la cadere si #rangere.
Dn mod normal& la "ibri%ii timpurii tulpina are o inaltime mai mica
comparativ cu "ibri%ii tardivi.
Fru&)"l" sunt mari& de 13$/3 cm in lungime& cu petiol lung si supra#ata
acoperita cu perisori aspri la pipait.
G planta are in general @0 30 de #run%e& in #unctie de "ibrid si conditiile de
mediu (in special lungimea %ilei) din perioada de initiere a primordiilor #oliare.
1a "ibri%ii impuri numarul de #run%e este mai mic (@0$@C #run%e)& in
comparatie cu "ibri%ii tardivi care #ormea%a un numar mai mare de #run%e (peste
33 #run%e).
Frun%a de #loarea soarelui
5
<rimele @$3 perec"i de #run%e de la ba%a plantei sunt dispuse opus&
urmatoarele #run%e #iind alterne& avand o dispunere elicoidala pe tulpina.
Frun%ele sunt variabile in privinta marimii& a #ormei generale si a #ormei
var#ului& a ba%ei limbului si a marginii acestuia& precum si in privinta pilo%itatii.
Floril" plantei sunt grupate in in#lorescente de tip racem denumite calatidiu
(de #orma unui disc compact)& antodiu sau capitul.
Dn#lorescenta contine @ tipuri de #lori;
$ li!ulat" au petale mari de culoare galbena desc"is si sunt dispuse intr$un singur
rand pe marginea in#lorescentei& #iind unise!uate& motiv pentru care raman
intotdeauna sterile,
$ tu$uloa'" sunt de obicei& "erma#rodite& iar androceul lor este #ormat din 0
stamine& cu #ilamentele concrescute :os si libere in partea de sus& cu anterele
concrescute in #orma de tub in :urul stilului.
Flori tubuloase (s) si #lori ligulate (d)
Fibri%ii pentru ulei au o singura in#lorescenta cu diametrul cuprins& de
obicei intre 13 si /3 cm. Fibri%ii tardivi au& in general& un calatidiu mai mare decat
"ibri%ii precoce& iar "ibri%ii& destinati obtinerii de seminte de consum& au calatidiu
cu diametru mai mare (c"iar peste /3 cm).
Fibri%ii pentru ulei au un calatidiu cu diametru mai mic& cuprins intre 13 si
@0 cm& dar poate #i de peste @0 cm in conditii pedoclimatice si agrote"nice optime.
Fructul& este o ac"ena cu pericarpul pielos& neconcrescut cu samanta.
<ericarpul sau coa:a se #ormea%a din peretii ovarului& iar samanta propriu$%isa din
ovul.
Fructul are in general o #orma alungita& ascutit la capatul cu care se prinde
de calatidiu. (c"enele au lungimea de ? @0 mm& latimea de 3&0 2 mm si
grosimea de @&0 0 mm.
6
1a "ibri%ii actuali& pericarpul repre%inta intre @/ 3/% din greutatea
#ructului& iar acesta are o culoare alba& cenusie& neagra sau poate #i vargat.
MM* este cuprinsa intre @3 si 133 g& cu variatie obisnuita intre /3 I3 g.
Aemintele pentru Mconsum.& au o HH6 mai mare& 113 1@0 g& dar putand
a:unge pana la @33 g.
Aamanta este invelita intr$o membrana concrescuta cu endospermul&
#ormand o pelicula subtire care prote:ea%a embrionul. *mbrionul este #ormat din
doua cotiledoane mari& acestea avand rolul de tesuturi de re%erva& in care se
acumulea%a cea mai mare cantitate de ulei si proteina din seminte.
1a soiurile selectionate& mie%ul depaseste C3$C0% din #ructul #lorii.
2.2.C"ri&+"l" a+, %" clim, #i 'ol
T"m("ratura.
Aub aspectul cerinelor #a de caldur& #loarea$soarelui este oplant
me%oterm.Auma temperaturilor medii la #ormele semitardive este de 1/03$1I33N>
temperaturi mai mari de CN> sau de @303N> temperaturi mai mari de 3N>. Aeminele
de #loarea$soarelui 'ncep s germine%e& i%olat& la />& dar semnatulse #ace numai la
temperaturi de minim CN> in sol& pentru a obine o rsrire rapid&viguroas&
uni#orm i o 'nrdcinare puternic. 1a plantele tinere a#ectate detemperaturi sub
3N> ($@N>)& var#ul de cretere este distrus, ca urmare& planta rami#ici #ormea%
mai multe in#lorescene mici& cu semine seci 'n proporie #oarte mare. 9n intervalul
de la rsrire la apariia in#lorescenei&planta crete bine la 10$1CN>. A$a determinat
c iniierea #loral este mai puin a#ectat de de#icitul "idric imai mult de #actorul
termic, cel mai bine se petrece la temperaturi de 1?N> %iua si ?$2N> noaptea. 9n
perioada de 'n#lorire i #ormare a #ructelor& temperaturi optime suntcele de @@$
@/N>.1a 'n#lorire plantele de #loarea$soarelui re%ist la temperaturi maimari de
33N>& #r s se produc avortarea unui numr semni#icativ de #lori. 9n perioada de
umplere a seminelor& temperatura ridicat in#luenea% negative acumularea
acidului linoleic& 'n #avoarea acidului oleic& contribuind direct ladeprecierea
calitaii uleiului.1a cldura e!cesiv sunt a#ectate poleni%area si #ecundarea& scade
procentulde ulei ('n special coninutul 'n acid linoleic)& crete consumul speci#ic i
global deap (prin intensi#icarea respiraiei)& scade rata #otosinte%ei nete& este
'ncetinittrans#erul de substane asimilate spre #ructe.
7
C"ri&+" a+, %" umi%itat".
Floarea$soarelui consum mult ap (I03mm sauc"iar mai mult)& pe
intreaga perioad de vegetatie.<ent r u a$ i s at i s # ace nevoi l e de ap&
# l oar ea$ s oar el ui poat e ut i l i %a i nt ens i v re%ervele de ap acumulate 'n
sol 'n se%onul rece& graie ritmului de de%voltare asistemului su
radicular.)e alt#el (dupa G. 6*R6*>*1& 12IC)& 'n condiii de step
(6rgan&)obrogea&sud$estul Holdovei)& producia de #loarea$soarelui se
corelea%cu precipitaiile din se%onul rece.)evine& deci& imperios necesar s se ia
msuri de aavea re%ervele de apa 'n sol 'n primavar& la nivelul capacitaii de
camp.>onsumul speci#ic 'nregistrat 'n di#erite condiii de cultur pe glob este
variabil(de la 3I3 la CI0)& dar producii mari se obin mai ales la valorile /33$/03&
ceea ce 'nseamn c #loarea$soarelui are cerine medii #a de umiditate.Auport
seceta maibine dect alte plante cultivate& #apt e!plicabil prin sistemul radicular
activ i pro#und&prin reducerea transpiraiei& prin revenirea rapid la starea de
turgescen a #run%elor o#ilite& dar producia scade 'n #uncie de intensitatea i
durata secetelor.Floarea$soarelui pre%int o #a% de sensibilitate la secet care
durea% 'n :ur de/3 %ile& 'nainte i dup 'n#lorit.>onsecinele stress$ului "idric
asupra produciei desemine i asupra coninutului 'n ulei depind de stadiul
#enologic 'n care estesurprins planta;perioada de ma!im sensibilitate pentru masa
seminelor estesituat 'n stadiul de buton #loral de 3 cm i pn la s#ritul
'n#loritului, perioada desensibilitate ma!im pentru coninutul 'n ulei se situea% de
la #a%a de 'n#loriredeplin i pn la 'nceputul maturitaii boabelor. 9n pre%ent& se
consider c& indi#erent de perioada cnd survine stress$ul "idric&numrul total de
ac"ene #ormat pe metru ptrat a#ectea% mai mult mrimeaproduciei& dect
valorile HH6. 9n condiiile din Romnia& 'n culturile neirigate& insu#iciena
precipitaiilor 'n adoua :umtate a lunii iulie i 'n luna august duce la producii mici
i la #olosirea nee#icient a 'ngrsmintelor.
C"ri&t" a+, %" lumi&,
Floarea$soarelui este pretenioas #at de lumin& 'n special dup #ormarea
in#lorescenei.A$a determinat c "eliotropismul #run%elor poate avea ca re%ultat o
crestere cu 13$@3% a activitatii #otosintetice.8ivelul deiluminare saturat pentru
#loarea$soarelui este #oarte ridicat (O103.333 luci) princomparaie cu alte culturi
agricole(03$133.333).
C"ri&+" at, %" 'ol
Floarea-soarelui pre#er solurile pro#unde&#r "ardpan& mediu
aerate& cute!tur lutoas sau luto$nisipoas& cu mare capacitate de 'nmaga%inare a
apei& #re!ces de umiditate& bogate 'n "umus i elemente nutritive.<lantele de
8
#loarea$soarelui cresc i se de%volt bine dac solurile au reacie neutr& slab acid
sau slabalcalin (pFPI&/$C&@).>ele mai bune soluri sunt cerno%iomurile& solurile
brun$rocate& solurile aluviale(pan%a #reatica sub @&0 m)& solurile brune
neglei%ate.Ae vor evita terenurilenisipoase& cele erodate& precum i solurile
acide neamendate
2.-. Rotatia culturii %" loar"a-'oar"lui
Floarea$soarelui este una dintre speciile #itote"nice pretentioase la rotatie&
datorita sensibilitatii la boli si daunatori si consumului mare de apa si elemente
nutritive& de aceea trebuie respectate unele reguli in ceea ce priveste amplasarea
culturii de #loarea$soarelui;
$ F1G(R*($AG(R*1D este o planta care nu pre#era monocultura din cau%a;
. $olilor mana Plasmopara helianthi& putregai alb Sclerotinia sclerotiorum&
putregai cenusiu Botrytis cinerea& patarea bruna si #rangerea tulpinilor
Phomopsis helianthi& alternario%a Alternaria helianthi)
. atacului %" %au&atori gargarita porumbului Tanymecus dilaticollis& viermii
sarma Agriotes spp.)
$ a nu se cultiva dupa plante care au ca si boala comuna putregaiul alb& cum ar #i
soia& #asolea& naut& s#ecla si specii din #amilia >ruci#erae (rapita& mustar )& precum
si dupa cultura de carto#& s#ecla sau in& care sunt atacate de putregaiul cenusiu,
$ nu se recomanda cultivarea dupa lucerna& s#ecla& sorg& iarba de Audan& care sunt
plante cu inradacinare adanca #iind mari consumatoare de apa,
Floarea$soarelui se va cultiva obligatoriu in asolamente de lunga durata
(/ ? ani)& in care vor predomina cerealele paioase (graul) si porumbul& dandu$se
cu prioritate soluri #ertile& lutoase sau luto$nisipoase& pro#unde& cu capacitate
ridicata de inmaga%inare a apei& bogate in "umus si elemente nutritive& cu un pF P
I&3 ?&3.
<orumbul este o planta premergatoare mai buna decat graul de toamna&
deoarece #loarea$soarelui valori#ica bine e#ectul remanent al do%elor mari de
ingrasaminte a%otate si #os#atice aplicate la cultura porumbului.
>ultura de #loarea$soarelui nu trebuie sa #ie amplasata pe acelasi teren
decat dupa cel putin I ani de la ultima cultivare.
Floar"a-'oar"lui %a r")ultat" $u&" /& a'olam"&t" %" 0 a&i %" ti(ul1
a2 1 leguminoase pentru boabe, @ cereale, 3 #loarea$soarelui, / cereale
paioase, 0 porumb, I porumb.
9
$2 1 leguminoase pentru boabe Q in, @ cereale paioase, 3 porumb, / #loarea$
soarelui, 0 cereale paioase, I porumb.
c2 1 leguminoase pentru boabe, @ cereale paioase, 3 s#ecla pentru %a"ar, /
porumb, 0 #loarea$soarelui, I cereale paioase.
(ceasta cultura nu tolerea%a erbicidele pe ba%a de @&/$)& H><(&
6romo!inil& 6ento%an si din acest motiv trebuie evitata cultivarea acesteia& dupa
culturi de grau sau ma%are& precum si in apropierea acestora& la care se aplica
aceste erbicide.
A#ecla de %a"ar nu este o planta buna premergatoare pentru #loarea$soarelui
pentru ca este o mare consumatoare de apa si elemente nutritive& in special de
potasiu& determinand diminuarea productiei si reducerea procentului de ulei in
semintele de #loarea$soarelui. <entru culturile de primavara& #loarea$soarelui este o
buna planta premergatoare.
Dn ceea ce priveste cultura de grau de toamna& #loarea$soarelui este mai
buna ca planta premergatoare decat porumbul& cu conditia recoltarii pana la 10
septembrie& tocarii si incorporarii adanci a resturilor vegetale si aplicarii unor do%e
ceva mai mari de ingrasaminte cu a%ot& deoarece eliberea%a terenul mai devreme&
lasa o cantitate mai mica de resturi vegetale pe sol& lasa terenul mai curat de
buruieni& semanatul in teren nearat se #ace in conditii mai bune decat dupa porumb.
2.3. FERTILI4AREA
<entru #iecare ton de semine& #laoarea$soarelui e!trage din sol o
cantitate de 1?$30 4g a%ot& @&2$C&3 4g #os#or& 3&?$1I&0 4g potasiu& 1&1 4g calciu&
1&?$@&3 4g magne%iu. <rodusele secundare (calatidii& tulpini& #run%e) conin& de
asemenea& cantiti apreciabile de elemente minerale& 'ndeosebi potasiu (1&01%)&
calciu (1&13%)& a%ot (1&3%)& magne%iu (3&0?%)& sodiu (>r. Fera i colab.& 122?)
>u toate c este o mare consumatoare de elemente nutritive& #loarea$
soarelui valori#ic mai slab 'ngrminele dect grul sau alte plante& #apt ce se
datorete 'n mare msur capacitii ridicate a sistemului ei radicular de a e!trage
elementele nutritive necesare& c"iar i cele greu solubile& pe un pro#il adnc de sol.
((l. 5rnceanu& @333).
(bsorbia elementelor nutritive este rapid la #loarea$soarelui& 'n legtur
cu ritmul de producere a substanei uscate 'n timpul primelor stadii de de%voltare
(5. 6rnaure& 1221). )in acest motiv concentraia 'n elemente nutritive este mult
mai mare la plantele tinere& descrescnd spre maturitate. G mare parte din
procentul elementelor nutritive& respectiv II% din a%ot& #os#or i calciu& C0% din
potasiu i 23% din magne%iu sunt absorbite 'ntr$un interval de timp relativ scurt& de
10
numai @ luni& mai precis de la apariia butonului #loral i pn la 'n#lorire& dup
cum a artat Eac"on 'n 12C@.
Floarea$soarelui pre%int o particularitate& i anume de a nu putea
compensa lipsa elementelor nutritive din #a%ele iniiale de cretere. Apre e!emplu&
dac 'n perioada #ormrii primordiilor #lorale aprovi%ionarea 'n elemente nutritive
este slab& se #ormea%a un numr mai mic de #lori& producia #iind redus
substanial& c"iar dac ulterior se va compensa lipsa carena elementelor nutritive.
A)otul. >ercetrile privind cerinele tro#ice ale #lorii$soarelui au
subliniat 'n unanimitate rolul preponderent :ucat de a%ot. 9n literatur e!ist date
care indic #aptul ca #loarea$soarelui pre%int reacii di#erite #a de #ertili%area cu
a%ot& mergnd de la e#icien ma!im pn la e#ecte negative. ((l. 5rnceanu&
@333)
Floarea$soarelui este sensibil att la de#icitul ct i la e!cesul de a%ot&
'n special 'n #a%ele timpurii& ceea ce va avea repercusiuni negative asupra
proceselor de de%voltare i cretere& i bineinteles c i asupra produciei.
*#ectul carenei 'n a%ot se poate observa odat cu avansarea 'n vegetaie a
plantelor& ce pre%int #run%e 'mbtrnite& de culoare galben& iar la recoltare
pre%entnd calatidii mici cu multe semine seci.
<lanta de #loarea$soarelui& pre%entnd un sistem radicular bine de%voltat&
este capabil s e!plore%e straturile mai pro#unde de sol& absorbind a%otul levigat&
constatndu$se ca planta valori#ic destul de puin a%otul din 'ngrminte.
9n perioada 'n#loritului #loarea$soarelui 'nregistrea% un consum de minimum
3$/ 4g a%ot B"aB%i& absorbia tardiv de a%ot nereuind s corecte%e e#ectele carenei
din #a%ele precoce.
n e!ces de a%ot poate duna culturii de #loarea$soarelui& provocnd
scderea accentuat a coninutului de ulei& iar pe solurile brune sau brune pod%olite
diminuea% cu 1/$@?% producia de ac"ene. =otodat e!cesul de a%ot determin o
cretere lu!uriant a plantelor& prelungete perioada de vegetaie 'n detrimentul
produciei i al coninutului 'n ulei i de asemenea scade re%istena plantelor la
atacul agenilor patogeni i la secet.
<entru evitarea apariiei e!cesului de a%ot din sol se recomand #olosirea 'n
primvar a 'ngramintelor c"imice comple!e sau nitrocalcar& o parte
administrndu$se la pregtirea patului germinativ iar restul do%ei 'n perioada de
vegetaie.
)o%ele de a%ot ce trebuie aplicate la cultura #lorii$soarelui& se stabilesc 'n
#uncie de gradul de aprovi%ionare a solului 'n acest element i de produciile
plani#icate (>r. Fera i R. 6orlan& citai de 5. 6rnaure& 1221). )o%ele se mresc
cu 13 4gB"a dup premergtoare ca porumb& carto# de toamn& s#ecl& sau dac 'n
primvar solul pre%int un grad de aprovi%ionare cu ap la nivelul capacitii de
11
cmp. )e asemenea do%ele pot #i micorate cu 3&C0 1&0 4g pentru #iecare ton de
gunoi de gra:d administrat plantei premergtoare sau direct culturii 'n cau%.

Do)" %" a)ot 56!78a o(tim "co&omic2 la loar"a-'oar"lui

<roducia Dndicele de a%ot
(4gB"a)
1&0 @&3 @&0 3&3 3&0 /&3 /&0
@.033 2/ ?0 ?3 CC C/ C@ C1
3.333 13C 2? 23 ?2 ?C ?0 ?/
3.033 11C 111 133 133 2C 20 2/

(dministrarea do%elor de a%ot& necesare culturii de #loarea$soarelui& se
administrea% 'n dou etape& i anume; o :umtate din cantitatea total& la
pregtirea patului germinativ sau concomitent cu semnatul i restul cantitii se
adminstrea% 'n timpul prailelor mecanice.
Fo'orul. >a i 'n ca%ul celorlalte macroelemente ce nu trebuie s
lipseasc din #ertili%area de ba% a unei culturi& #os#orul :oac un rol important 'n
viaa i de%voltarea plantelor. 9n cadrul culturii de #loarea$soarelui& #os#orul este
esenial datorit #aptului c in#luenea% acumularea uleiului 'n semine i 'n
acelai timp induce o cretere a produciei de ac"ene& c"iar mai important dect
a%otul. Floarea$soarelui& c"iar dac este menionat 'n literatur& ca o plant ce
utli%ea% #oarte bine #os#aii din sol& este sensibil la lipsa #os#orului din primele
#a%e de vegetaie.
(dminstrarea #os#orului se reali%ea% vara sau toamna& 'naintea arturii
de ba%& pentru o bun 'ncorporare& dar o treime din do% se poate aplica la
pregtirea patului germinativ sau concomitent cu semnatul& #avori%nd ast#el o
'nrdcinarea mai puternic a plantelor con#erindu$le o re%isten mai ridicat la
secet inducnd ast#el economii de pn la 10$@3 % din cantitatea de #os#or.
<entru #loarea$soarelui cele mai recomandate 'ngrminte cu #os#or
sunt cele comple!e. )intre 'ngmintele simple& cu mai bune re%ultate& se vor
#olosi cele de tip super#os#at& ast#el pe solurile acide se va utili%a super#os#atul
concentrat iar pe cele slab alcaline sau neutre super#os#atul simplu. (5. 6rnaure&
1221)
)o%ele de #os#or recomandate 'n cadrul te"nologiei de cultivare a
#lorii$soarelui sunt pre%entate 'n (dup >r. Fera i colab.& citat de 5.6rnaure&
1221).

12
Do)" %" o'or 56!78a o(tim "co&omic2 la loar"a - 'oar"lui

<roducia <$(l (ppm) (<@G0 mgB133g sol P < (l ppm ! 3.@3)
(4g B "a)
10 @3 @0 33 30 /3 /0 03
3.333 1@/ 11/ 133 23 ?/ CI IC I3
3.033 1/I 130 1@/ 110 130 2C ?2 ?1

Pota'iul. Floarea$soarelui este o mare consumatoare de potasiu& pe care 'l
restituie prin resturile vegetale rmase dup recoltare& 'n proporie de 23 %.
<rintr$o bun aprovi%ionare cu potasiu a solului& #loarea$soarelui pre%int
o utili%are mai bun a apei i totodat o re%isten sporit la #rngerea tulpinilor si
la atacul di#eritelor boli. 9n ca%ul unei carene de potasiu& plantele de #loarea$
soarleui capat aspect de tu# i rmn mici (pre%entnd internodii scurte i #run%e
dese) i de asemenea supra#aa #oliar se reduce semni#icativ.
9n cadrul culturilor de #loarea$soarelui amplasate pe sole ce au o
aprovi%ionare 'n potasiu mai mic de 10 mg +@GB133g sol (soluri brune& soluri
pod%olite i pod%olice) se recomand a se #olosi I3 ?3 4g +B"a& iar 'n cadrul
culturilor 'n sistem irigat se recomand #olosirea potasiului 'n toate condiiile.
9ngrmintele cu potasiu& produse industrial& propuse spre utili%are sunt
sarea potasic& administrat toamna (sub artur)& 'ngrmintele comple!e de tip
8<+ (aplicate la pregtirea patului germinativ sau concomitent cu semnatul).
)e asemenea pentru #ertili%area culturii de #loarea$soarelui se poate
utili%a si gunoiul de gra:d& ce aduce sporuri de producie de apro!imativ C33$?33
4gB"a& 'n special pe solurile pod%olite si pe cele carbonatate. Eunoiul de gra:d este
utili%at mai e#icient de ctre #loarea$soarelui dac acesta este aplicat plantei
premergtoare& 'n cadrul unei rotaii (porumb& s#ecl& carto# 'n condiii de irigare)
(5. 6rnaure& 1221).
<e lng macroelementele vitale pentru plantele de #loarea$soarelui&
e!ist i microelemente necesare i a cror lips se observ prin semne speci#ice&
mai #recvent #iind carena molibdenului ('n primverile rcoroase& pe solurile
acide) i cea de bor ('n anii cu primveri srace 'n precipitaii). (ceste carene se
combat prin 'ncorporarea& concomitent cu pregtirea patului germinativ& a 3&00
1&1 4gB"a molibdat de amoniu sau 3&C0 1&0 4gB"a molibdat de sodiu (con#orm
recomandrilor D.>.>.<.=. Fundulea& 1223).
13
CAP. - LUCRARILE SOLULUI
Floarea$soarelui necesit un sol bine structurat& a#nat& #r "ardpan(care
limitea% ptrunderea sistemului radicular 'n pro#un%ime)& mrunit& nivelat& bine
aprovi%ionatcu ap i elemente nutritive& curat de buruieni& care s permit o
rsrire rapid i uni#orm i o 'nrdcinare pro#und.
1ucrrile solului se #ac la #el ca i la cultura porumbului& 'n #uncie de
planta premergtoare& avnd ca obiectiv principal acumularea i conservarea unei
re%erve ct mai mari de ap 'n sol.
(rtura se e!ecut vara sau toamna& 'n #uncie de perioada 'n care se
eliberea% terenul de ctre planta premergtoare& ct mai devreme posibil pentru a
#avori%a procesele de acumulare a a%otului 'n sol. (rtura de primvar este
contraindicat. (dncimea arturii pentru #loarea$soarelui este de @3$ @0 cm 'n
#uncie de sol i planta premergtoare (mai mare pe solurile compacte& puternic
'mburuienate i dup premergtoare care las cantiti mari de resturi vegetale).
<entru distrugerea "ardpanului este recomandat alternarea adncimii arturii.
9ntreinerea arturii pn la intrarea 'n iarn prin nivelare i grpare are
ca e#ect %vntarea uni#orm a terenului 'n primvar i reducerea numrului de
lucrri.
<entru a reali%a un strat de sol bine mrunit pe adncimea de semnat&
ae%at 'n pro#un%ime i a#nat la supra#a& 'n care se introduce smna& pregtirea
patului germinativ se #ace 'n #uncie de starea arturii la ieirea din iarn. Aolele
arate din var& lucrate bine 'nc din toamn& care 'n primvar sunt nivelate i #r
resturi vegetale se lucrea% cu combinatorul. <e supra#eele arate 'n toamn&
bulgroase& cu denivelri& avnd unele resturi vegetale& se #olosete grapa cu
discuri uoar 'n agregat cu lama nivelatoare i grapa cu coli.
ltima lucrare de pregtire a patului germinativ se e!ecut cu
combinatorul 'n %iua sau pre%iua semnatului pentru a evita 'mburuienarea
terenului 'naintea rsririi culturii. 9n #uncie de starea terenului& combinatorul este
ec"ipat di#ereniat;
$ pe terenurile a#nate se #olosete grapa cu coli i grapa elicoidal rotativ,
$ pe terenurile tasate& combinatorul va #i #ormat din vibrocultor& grap
elicoidal i grap cu colti rigi%i.

14
CAP. 3. S9M:N;A <I SEM9NATUL

<entru a avea plante viguroase printr$o rasarire uni#orma si rapida este
nevoie de #olosirea la semanat a unui material semincer cu indici calitativi
superiori ;
$ valoarea biologica si culturala ridicata
$ integritate #i%ica & #ara sparturi sau #isuri
$ lipsa bolilor
Aamanta trebuie sa #ie din anul precedent si sa apartina unor categorii
biologice superioare .
G lucrare e#ectuata de unii cultivatori de #loarea$soarelui de la noi este
alegerea semintelor la masa. <rin aceasta operatiune sunt indepartate semintele
mici & #isurate& deco:ite& atacate de boli. <uritatea creste pana 133% si capacitatea
de germinatie este peste 20% & asigurandu$se o rasarire rapida & uni#orma lanuri
mai putin atacate de boli si sporuri de productie .
Aemintele germinabile
$ intacte dau germeni normali in proportie de 20%
$ #isurate dau ?0%
$ deco:ite si cu mie% partial lipsa sub C0%
=ratarea semintei de #loarea$soarelui inainte de semanat contra bolilor si
daunatorilor este obligatorie. Ae recomanda sa se e#ectue%e tratamente contra
manei & cu meta!il sau o!adi!il .
Dmpotriva putregaiului alb si a putregaiului cenusiu se #ac tratamente cu
unul din produsele ; procimidon & vinclo%olin & benomil & tiabenda%ol & iprodione &
toate cu cantitatile speci#ice .
15
<entru controlul daunatorilor se recomanda tratamente cu carbo#uran
e#ectuate centrali%at de catre specialisti & deoarece aceste produse sunt #oarte
to!ice.
3.1. E(oca %" '"m,&at . Aemanatul culturilor de #loarea$soarelui este
determinat de evolutia conditiilor climatice in primavara & perioada optima de
semanat incepand& dupa unele estimari& la circa 10 %ile de la desprimavarare, in
primaverile secetoase se recomanda semanatul la inceputul intervalului & iar in cele
umede si reci se poate semana ceva mai tar%iu .
>alendaristic& semanatul se #ace& de regula& intre @0 martie si 13 aprilie& iar al
"ibri%ilor intre 1 si 10 aprilie . )urata optima de semanat in #iecare an este de 0$I
%ile. Dntar%ierea semanatului in a doua :umatate a lunii aprilie sau inceputul lunii
mai a determinat scaderi de productie .
1a semanatul prea timpuriu& multe seminte pier prin mucegaire& rasarirea se
prelungeste si este esalonata& plantele sunt debile& atacurile de mana si putregai alb
sunt mai pronuntate& productia de seminte scade si se diminuea%a& de asemenea
procentul de ulei .
Dntar%ierea semanatului este insotita de rasarirea neuni#orma a plantelor
datorita reducerii umiditati din sol si de deplasarea #a%ei de in#lorire in perioada de
seceta din a doua :umatate a lunii iulie & ceea ce determina importante scaderi de
productie. =rebuie subliniat ca & in %ona solului brun$roscat din >ampia Romana &
scaderi drastice de recolta s$au constatat doar la intar%ierea semanatului pana in
ultimele %ile ale lunii aprilie.
3.2. D"&'itat"a . Dn conditii bune de vegetatie & la #ormele e!istente in pre%ent in
cultura in Romania & productiile de cele mai mari se obtin daca la recoltare e!ista
/0333$ 03333 plante B "a in cultura neirigata si 00333 $ I3333 plante B "a in cultura
irigata. 5alori de densitate in#erioare se inregistrea%a la soiul Record & iar cele
superioare la "ibri%i cu talie mica si re%istenta buna la #rangere si cadere. >eilalti
"ibri%i cu talie mai inalta reactionea%a bine la o densitate intermediara. )ensitatile
e!cesive duc la cadere si #rangere & atac de boli & la consumuri speci#ice mai mari
de apa si elemente nutritive & la sporirea proportiei de seminte seci .
16
Foarte important este ca reparti%area semintelor pe rand sa #ie uni#orma &
pentru asigurarea cresterii si de%voltarii armonioase a tuturor plantelor.
1a semanat se vor asigura densitati mai mari de 13 $ 10 % #ata de densitatile
de recoltare .
>antitatea de samanta la "ectar & corespun%atoare densitatilor optime varia%a &
obisnuit & intre /&3 si 0&0 4g B "a .
)istanta intre randuri. Dn conditii de cultura neirigata sau irigata prin
aspersiune & este generali%at semanatul #lorii$soarelui la distanta de C3 cm intre
randuri & prin care sunt asigurate posibilitatile de combatere a buruienilor prin
prasile mecanice. Dn conditii de irigare prin bra%de se seamana la ?3 cm distanta
intre randuri. =rebuie retinut ca intre di#erite distante de semanat e!perimentate in
conditiile de la noi & di#erentele de productie nu sunt importante , ca atare & se
seamana la C3 cm intre randuri $ distanta care permite utili%area setului de masini
de la porumb . Dn climatul mai umed din vestul *uropei & culturile de #loarea $
soarelui sunt semanate la I3 cm intre randuri & distanta care asigura o mai buna
distribuire pe teren a plantelor .
(dancimea de semanat este de 0$C cm , se poate semana la /$0 cm adancime
pe soluri mai grele & umede si numai daca nu se #olosesc erbicide tria%inice & care la
adancimi mici de semanat vin in contact cu samanta in curs de germinare si
provoaca pagube .
Respectarea vite%ei de semanat este & de asemenea & o conditie importanta , o
vite%a redusa ( /$0 4m B " ) permite o repartitie optima a semintelor pe rand si
uni#ormitatea adancimii & ceea ce va asigura o rasarire uni#orma a plantelor .
17
18
CAP. =. LUCR9RILE DE >NGRI?IRE
Aemnat 'n perioada optim& #loarea$soarelui rsare& 'n mod obinuit& 'n
13$1@ %ile& interval 'n care nu sunt necesare lucrri de 'ngri:ire. <rincipalele lucrri
de'ngri:ire la aceast cultur sunt combaterea buruienilor& bolilor i duntorilor i
irigarea.
=.1.Com$at"r"a $urui"&ilor.
Floarea$soarelui este #oarte sensibil la 'mburuienare 'n prima parte a
vegetaiei (o perioad de 33$/3 %ile)& pn 'n stadiul de 0 perec"i de #run%e& cnd
'nc nu acoper bine terenul (dup aceast #a%& plantele de #loarea$soarelui& prin
ritmul rapid de cretere& umbresc solul i reuesc s 'nbue buruienile). )e aceea&
combaterea buruienilor repre%int cea mai important msur pentru obinerea de
producii mari i ea se reali%ea% pe cale mecanic (prin praile).
=.2. Pr,#itul
9n cultura #lorii$soarelui sunt necesare @$3 praile mecanice 'ntre rnduri i
@$3 praile manuale pe rnd. <rima prail mecanic se e!ecut imediat ce se
disting bine rndurile& cnd plntuele au #ormat prima perec"e de #run%e& la
adncimea de I cm. Dmediat se #ace i prima prail manual pe rnd. ( doua
prail mecanic trebuie e#ectuat 'ndat ce apar buruienile (la 13$1@ %ile)& la ? cm
adncime. ltima prail mecanic se #ace mai la supra#a (I cm)& pentru a nu
19
le%a rdcinile& la circa 10 %ile dup praila a doua i trebuie 'nc"eiat cnd
plantele au a:uns la I3$C3 cm 'nlime& 'ntruct dup aceea se rup uor la contactul
cu cadrul cultivatorului. ( doua sau a treia prail manual pe rnd se #ace& 'n
#uncie de gradul de 'mburuienare& la praila a doua sau a treia mecanic.
<entru a evita vtmarea plantelor i acoperirea lor cu pmnt& vite%a de lucru
a agregatului trebuie s #ie mic& de 3$0 4mBor la prima prail pn la C$? 4mBor
la prailele urmtoare. 9n acelai scop se asigur o %on de protecie a plantelor
(#run%ele sunt rigide i se rup uor) de ?$13cm la prima prail (cnd se recomand
i #olosirea discurilor de protecie a rndurilor) i de 1@$10cm la ultima lucrare.
=.-. Com$at"r"a $olilor #i %,u&,torilor.
Floarea$soarelui& dup cum s$a artat& este #recvent atacat de numeroase
boli& dintre care pagube mai mari aduc acestei culturi mana& putregaiul alb&
putregaiul cenuiu i ptarea brun i #rngerea tulpinilor. 9mpotriva acestora sunt
e#iciente msurile preventive; cultivarea "ibri%ilor tolerani& respectarea rotaiei
culturii& semnatul la epoca optim& respectarea densitii optime& combaterea
buruienilor etc.
Folosirea 'n cultur a "ibri%ilor Aelect& Auper& Feli!& Festiv& (le!& cu o bun
re%isten la putregaiul alb& contribuie la reducerea pierderilor de producie cau%ate
de aceast boal.
9mpotriva atacului de ptare brun i #rngerea tulpinilor
()iaport"eB<"omopsis "elianti)& de mare importan& pe lng celelalte msuri
preventive& este cultivarea de "ibri%i tolerani; Aelect& Feli!& Rapid& (le!&
<er#ormer .a.
Hana #lorii$soarelui (<lasmopara "eliant"i) i$a mai pierdut din importan 'n
ultimii ani ca urmare a msurilor preventive care se iau& cum ar #i cultivarea
"ibri%ilor re%isteni (Aelect& Auper& Festiv& Rapid& 5enus)& respectarea rotaiei de
minimum I ani etc.
)intre duntorii #lorii$soarelui& mai pgubitori sunt grgria sau rioara
porumbului (=anSmecus dilaticollis) i viermii srm ((griotes sp.)& care atac la
'nceputul vegetaiei (c"iar 'n #a%a de plantul)& diminund densitatea culturii i
producia de semine. (tacul de rioar este mai #recvent 'n sudul i estul rii& 'n
primverile calde i secetoase& cnd #loarea$soarelui se cultiv dup porumb.
5iermii srm sunt mai rspndii 'n primverile reci i umede& pe solurile mai
grele& cnd rsrirea plantelor se prelungete. )e mare importan este& i 'n acest
ca%& rotaia culturii.
=.3. Pol"&i)ar"a 'u(lim"&tar, a lorii-'oar"lui@ prin amplasarea stupilor de
albine (@ stupi pentru 1 "a) 'n vecintatea lanului& aduce sporuri de recolt
importante prin reducerea numrului de semine seci din in#lorescen i o
'nsemnat producie de miere.
20
=.=. Iri!ar"a.
)ei este re%istent la secet& #loarea$soarelui reacionea% bine la irigare
prin sporuri 'nsemnate de producie. Floarea$soarelui are un consum de ap
apropiat de al porumbului& dar #olosete mai bine re%erva de ap din sol la
desprimvrare i precipitaiile din timpul vegetaiei.
9n #a%a critic pentru ap& de circa /3 %ile& de la apariia in#lorescenei
(stadiul de buton #loral de 3 cm) i pn la terminarea umplerii boabelor ('ntre
s#ritul lunii iunie$'nceputul lunii august) se aplic& 'n #uncie de %on i de
precipitaiile din aceast perioad& @$3 udri cu norme de /33$?33 m3 apB"a ('n
#uncie de te!tura solului)& la un timp de revenire de C$1/ %ile. 9n timpul 'n#loririi&
irigarea prin aspersiune trebuie evitat& deoarece apa spal polenul i 'mpiedic
%borul insectelor.
CAP.0. RECOLTAREA <I P9STRAREA RECOLTEI
1a stabilirea momentului optim de recoltare se ine seama de #a%a de
maturitate a calatidiului& respectiv de acumularea substanei uscate i a uleiului 'n
mie% i de umiditatea seminelor.
Floarea$soarelui se recoltea% cu combina la maturitatea te"nologic a
seminelor& cnd ?3$?0 % din calatidii au culoarea brun i brun$glbuie (doar 10$
@3 % sunt galbene sau galben$brune)& resturile de #lori de pe calatidiu cad singure&
#run%ele de la ba%a i mi:locul tulpinii sunt uscate& iar umiditatea seminelor a a:uns
la 1/$10 %. <entru evitarea pierderilor prin scuturarea seminelor i #rngerea
tulpinilor& recoltarea trebuie 'nc"eiat 'n I$? %ile& pn ce coninutul 'n ap al
seminelor a:unge la 13$11 %.
>alendaristic& 'n ara noastr& 'n anii normali din punct de vedere climatic&
perioada de recoltare se situea% 'ntre ultima decad a lunii august i mi:locul lunii
septembrie. 9n ca%ul recoltatului prea timpuriu crete pericolul deprecierii recoltei
datorit umiditii ridicate& iar c"eltuielile cu uscarea sunt mari. 9ntr%ierea
recoltatului determin pierderi datorate psrilor&
atacului de boli& cderii plantelor& scuturrii seminelor& deco:irii seminelor la
treierat etc.
9n vederea recoltrii& combina de cereale se ec"ipea% cu dispo%itivul pentru
recoltarea integral a #lorii$soarelui pe ase rnduri (RDFA) i se reglea%
21
corespun%tor. )istana dintre bttor i contrabttor se reglea% la @0$33 mm la
intrare i 1@$1? mm la ieire pentru a nu rmne in#lorescene netreierate& iar
turaia bttorului se reduce la /33$I33 rotaiiBminut pentru a evita decorticarea
seminelor. )e asemenea se reglea% sistemul de curire i turaia ventilatorului
pentru a re%ulta semine curate& #r vtmri mecanice (semine sparte)& #r
semine seci sau alte impuriti.
<entru evitarea pierderilor la recoltare& vite%a de lucru a combinei se
adaptea% la starea culturii& iar 'nlimea de tiere se reglea% 'n #uncie de talia
plantelor.
<e supra#ee mici& recoltarea #lorii$soarelui se poate #ace i manual prin
tierea calatidiilor cu secera& strngerea 'n grme%i i treierarea lor cu combina
staionar& dup uscare. Recoltarea manual 'ncarc mult preul de cost al produciei
i 'ntr%ie eliberarea terenului 'n vederea 'nsmnrii grului de toamn.
Fibri%ii actuali de #loarea$soarelui au pericarpul ac"enei #oarte subire care
poate #i uor vtmat la recoltarea cu combina& re%ultnd multe semine sparte. 1a
acestea se adaug o mare cantitate de resturi de calatidii i alte corpuri strine care
ridic i mai mult umiditatea masei de semine. )in aceste considerente&
condiionarea seminelor de #loarea$soarelui 'nainte de conservare constituie o
msur obligatorie.
Dmediat dup recoltare& seminele se cur de impuriti cu vnturtori i
selectoare i se usuc pn la umiditatea de ec"ilibru pentru a evita degradarea lor&
scderea coninutului de ulei i deprecierea calitii acestuia. Aeminele cu procent
ridicat de ulei trebuie s se pstre%e la o umiditate mai mic dect cele cu coninut
sc%ut de ulei. <entru o pstrare bun a seminelor care au /3 % ulei& umiditatea
acestora trebuie s #ie mai mic de ?&/ %& iar la seminele ce conin 03 % ulei&
umiditatea nu trebuie s depeasc C % ((l. 5. 5rnceanu& @333).
)eosebit de importante pentru pstrarea calitii seminelor sunt starea
#itosanitar a acestora i temperatura de pstrare. =emperatura 'n interiorul masei
de semine nu trebuie s depeasc cu mai mult de 0N> temperatura mediului
ambiant.
9n maga%ie& stratul de semine nu trebuie s depeasc 'nlimea de 1&0 m 'n
ca%ul seminelor cu umiditate mai ridicat i 3&0 m la seminele uscate.
Floarea$soarelui are un potenial de producie ridicat& putnd reali%a peste
@033 4gB"a 'n cultur neirigat i peste 3033 4gB"a 'n condiii de irigare.
>apacitatea de producie depete /033 4g semineB"a la "ibri%ii romneti
e!isteni 'n cultur. <roduciile medii reali%ate la noi 'n ar se situea% 'n :ur de
1333 4gB"a.
22
6D61DGER(FD(
1. Eavril Ate#an& (urel >aia& )an 6odescu -*conomie agrara.& *ditura
M<DH. Dasi@33I.
@. JJJ. (grosistemul #lorii soarelui.ro
3. (le!andru =o#an&. *conomia si politica agrara.& *ditura -Tunimea. @33/
/. (glaia Hogar%an$ -Fitote"nie.$ *ditura MDon Donescu de la 6rad.& Dasi @33/
0. (le!andru$5iorel 5ranceanu$- Floarea$soarelui "ibrida. *ditura >eres
23
24