You are on page 1of 20

DOCUMENTATIA TEHNICA DE REALIZARE A FUSTEI CLASICE

CUPRINS

ARGUMENT
CAPITOLUL 1 MODELUL ETALON
1.1. GENERALITATI
1.2. SCHITA DE MODEL
1.3. DESCRIEREA PRODUSULUI
1.4. FISA TEHNICA
CAPITOLUL 2 -CONSTRUCTIA TIPARULUI
2.1 CONSTRUCTIA TIPARULUI DE BAZA

CAPITOLUL 3 -REALIZAREA SABLONELOR

CAPITOLUL 4 - NORMA DE CONSUM
CAPITOLUL 5 -PROCESUL TEHNOLOGIC DE
CONFECTIONARE
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Produsele de imbracaminte obisnuite prin elementele lor componente sunt
intr-o permanenta transformare dictata de tendintele ce se manifesta in moda,cum
ar fi:
4 materii prime
4 culori
4 desene
4 linii de croiala
4 proportia diferitelor detalii
Pentru a satisface cerintele si exigentele produsului trebuie sa se tina seama
permanent de evolutia modei.
Varietatea sortimentelor de confectinare cu marea lor densitate de
caracteristici estetice si tehnice,impune pregatirea tehnica a productiei fiecarui
model inainte de intrarea lui in fabricatie.
Pregatirea tehnica a produsului insemna elaborarea documentatiei tehnice
indiferent de fabricatie produca toare de catre personal cu o pregatire profesionala
superioara.
Documentatia tehnica are rolul de a caracteriza un model sau asigurandu-i
acestuia realizarea pe scara industriala.
Elemente componente documentatiei tehnice sunt urmatoarele:
modelul etalon
tiparele si sabloanele
normele interne si standardele
consumul specific obisnuit in urmatoarele transformari
procesul tehnologic de confectionare
Documentatia tehnica cuprinde totalitatea actelor normative pe baza carora
se desfasoara productia industriala a intreprinderii. Aceasta are o importanta
deosebita in procesul de productie, deoarece determina valoarea unor indici
tehnico-economici ai produsului ce trebuie confectionat.
Aceasta are drept scop orientarea muncitorilor, tehnicienilor si inginerilor asupra
modului de confectionare a imbracamintei si caracteristicilor tehnice de fabricatie.
Pentru aceasta, este necesar ca documentatia tehnica sa cuprinda toate elementele
componente acesteia. Conditiile tehnice de confectionare trebuie sa corespunda
indicatorilor din documnetatia tehnica.
Un factor important in elaborarea documentatiei tehnice industriale este
corelarea documentelor, pentru orientarea unitara a personalului executant in
realizarea produsului.
De asemenea realizarea documentatiei tehnice in conditii de calitate
constituie un stimulent in munca pentru personalul care o utilizeaza in procesul de
productie.
CAPITOLUL 1. MODELUL ETALON
1.1 GENERALITATI
Este cunoscut faptul ca aproximativ 40% din calitatea necorespunzatoare a
produsului finit este rezultatul activitatilor de proiectare, a calitatii documentatiei
tehnice, baza conceptuala a produsului si instrumentul activ de comunicare intre
componentele de proiectare si de fabricatie.
Problema calitatii produselor de imbracaminte este o componenta intrinseca a
procesului realizarii sale, se dimensioneaza incepand cu cercetarea si creatia sa si
se asigura prin proiectare constructiv- tehnologica, realizandu-se in procesul
tehnologic de confectionare si finisare.
Creata la inceput pentru apararea corpului de actiunea nefavorabila a
mediului climatic inconjurator, sub influenta diferitelor conditii istorice, social-
economice, nationale, a evolutiei idealurilor estetice, imbracamintea a suferit
multiple transformari, atingand o mare varietate de tipuri si forme si a devenit un
obiect al artelor aplicate. Daca in epoca primitiva omul se multumea cu o
imbracaminte sumara obtinuta din piei de la animalele sacrificate sau din scoarta
sau frunzele copacilor, in zilele noastre diversitatea formelor si modelelor este
mare pe toate treptele sociale in functie de locul ocupat de om in societate si de
posibilitatile materiale ale acestuia.
Prin imbracaminte in sens larg se intelege un complex de obiecte care se
imbraca pe corp (lenjerie, bluze, sacouri, caciuli, manusi, ciorapi, etc.). In sens
restrans prin imbracaminte se intelege totalitatea produselor realizate de industria
de confectii.
Prin specificul sau, suferind prin purtare o uzura mai rapida decat celelalte
obiecte de arta decorativa, imbracamintea se schimba cel mai frecvent si oglindeste
cel mai bine evolutia civilizatiei materiale, a conceptelor si idealurilor estetice.
Imbracamintea reflecta fidel originalitatea culturii nationale a diferitelor popoare,
simtul lor estetic, traditia, nivelul de trai si particularitatile mediului natural. Ca
linie si moda, imbracamintea a fost dictata de clasele sociale instarite care
impuneau restrictii si in vestimentatia oamenilor de rand.
Calitatea produselor de imbracaminte devine tot mai mult factorul hotarator,
in dorinta cumparatorilor de achizitionare a acestora, un mijloc important de
concurenta, un indicator esential de apreciere a intregii activitati desfasurate la un
moment dat de producatorul de confectii.
In activitatera de pregatire tehnica a productiei, proiectarea constructiva este
o etapa ce inglobeaza un complex de lucrari necesare realizarii noilor modele de
imbracaminte.
Constructia imbracamintei este o componenta insemnata a proiectarii constructive
si contine doua laturi- una creativa, orientata spre rezolvarea constructiva a
modelului si finalizata cu obtinerea tiparelor acestuia si o latura tehnica, in care se
obtin elementele documentatiei tehnice necesare introducerii in fabricatie a noului
model.
Cresterea eficientei in activitatea de pregatire tehnica a fabricatiei necesita
abordarea stiintifica a procesului de proiectare in care se implica intuitia,
experienta, gustul estetic a creatorului.
Lucrarea, prin continutul si modul de structurare, ofera o solutie teoretica si
tehnico-aplicativa privind elaborarea documentatiei necesare in proiectarea unui
produs de imbracaminte din tesatura, pornind de la proiectarea modelului,
continuand cu alegerea materiei prime si a materialelor auxiliare, permitand o
orientare a viitorului technician in industria textila asupra modului de interpretare a
documentatiei ce insoteste procesul de creatie a produsului. Lucrarea reflecta clar
fazele de realizare a unui produs de imbracaminte si cerintele ce trebuie respectate
in procesul de proiectare a acestuia.
Un factor important in elaborarea documentatiei tehnice industriale este
corelarea documentelor, pentru orientarea unitara a personalului executant in
realizarea produsului.
De asemenea realizarea documentatiei tehnice in conditii de calitate
constituie un stimulent in munca pentru personalul care o utilizeaza in procesul de
productie.
Procesul de elaborare a prototipului cuprinde doua faze principale:
L Proiectarea modelului sau a prototipului;
L Confectionarea prototipului.
A. Proiectarea prototipului consta din operatii de schitare si construire a
tiparului pentru produs, avandu-se in vedere linia modei, scopul produsului si
destinatia sa.
Faza de proiectare a modelului cuprinde doua etape:
- desenarea modelului, care se prezinta sub forma de schita sau plansa;
- analiza tehico-artistica a desenului efectuata de catre colectivul tehnic din
cadrul intreprinderii.
Constructia tiparului cu respectarea stricta a schitei se va face grafic, pe baza
dimensiunilor corpului, folosindu-se in calculul detaliilor elemente necesare ca:
* inaltimea corpului;
* circumferinta bustului;
* adaosul de lejeritate al produsului.
B.Confectionarea prototipului constituie faza de creatie in care pe baza
schitei avizate de colectivul de specialisti creatorul realizeaza modelul respectiv.
Confectionarea prototipului cuprinde mai multe operatii:
- croirea produsului care se va face pe baza tiparelor produsului creat. In
cadrul acestei operatii se stabileste consumul estimativ de materiale si conditiile ce
urmeaza a se respecta in procesul de croire;
- confectionarea modelului este operatia de transformare a semifabricatelor
in produse finite. La operatia de confectionare a modelului se stabilesc consumul
de ata si celelalte materiale auxiliare utilizate in confectionare.
- analiza tehnica a modelului creat efectuata de catre un tehnolog sau un
specialist in domeniu. La prezentare se analizeaza prototipul sub toate aspectele
negative (ale prototipului) care urmeaza a se imbunatati prin modificarile ulterioare
ce se impun.
Aceasta analiza tehnica a modelului creat este efectuata de comisia tehnica
artistica a agentului economic. La prezentare se analizeaza prototipul sub toate
aspectele sale, urmand a se imbunatati prin modificarile ce se impun.
Cand modelul este in forma definitiva se prezinta spre contractare devenind
modelul omologat. Se fac apoi contractari ale modelului omologat pentru a se
fabrica in unitatile de productie.
Constructia imbracamintei este o componenta insemnata a proiectarii constructive
si comporta lucrari pe doua laturi:
Una creativa, orientata spre rezolvarea constructiva a modelului si finalizata cu
obtinerea tiparelor acestuia;
Alta tehnica finalizata cu obtinerea elementelor documentatiei tehnice necesare
introducerii in fabricatie a noului produs.
Pe baza subiectului lucrarii, avand precizat produsul pentru care trebuie elaborata
documentatia tehnica, se procedeaza la intocmirea unei game de schite cu modele
de fusta, din care se alege modelul preferat.
Schitele se intocmesc pe plansele A4 cu reprezentari din spate de 4-5 ori mai
mici in raport cu vederea din fata.
Structura documentatiei tehnice precum si modul de realizare a acesteia sunt redate in
continuare.
Produsul etalon reprezinta partea din documnetatia tehnica care stabileste
aspectul, forma si caracteristicile finale ale produsului.
In intreprinderile de confectii, stabilirea produsului etalon este determinata de
moda, de conditiile climatice si de destinatia acestuia.
Modelul etalon se realizeaza pe baza unei schite efectuate de catre creatorul de
imbracaminte.
Acesta studiaza materialul de specialitate cum ar fi : reviste de moda, reviste de
specialitate participarea la diferite prezentari de moda si expozitii in scopul
stabilirii tendintei modei intr-o anumita perioada de timp si a materiei si a
accesoriilor propuse de linia modei .
Aceste caracteristici sunt reprezentate in schitele propuse tinandu-se cont de
virsta purtatorului,destinatia produsului si materialului ce la are la dispozitie
creatorul.
Modelul propus in lucrare reprezinta o fusta clasica pentru femei. Acest produs
poate fi confectionat intr-o varietate de tesaturi si tricoturi cit si intr-o gama larga
de modele.
Elaborarea prototipului este determinata de anumiti factori, ca:
^ Destinatia produsului care poate fi : de lucru, de productie, de seara, de
odihna sau de sport.
^ Materialele folosite, ca: tesaturi, tricoturi, uni, in dungi sau in carouri.
^ Varsta si sexul purtatorului care determina linia produsului
Proiectarea prototipului consta in operatii de scihitare si de construire a modelului,
avandu-se in vedere linia modei, scopul produsului si destinatia sa.
1.3 DESCRIEREA PRODUSULUI
FUSTA CLASICA
Fusta clasica este un articol de imbracaminte care are sprijin pe talie, acopera
partea inferioara a corpului si este un obiect de imbracaminte specific persoanelor
de sex feminin. Diversele modele de fusta se obtin prin variatia lungimii si a
largimii, precum si prin accesoriile utilizate.
Fusta se confectioneaza din materiale groase sau subtiri. Poate fi captusita sau necaptusita,se
poarta cu bluza si vesta, cu pulovar.
Indiferent de model, in toate cazurile trebuie sa asigure comoditate in purtare.
Modelul ales este fusta clasica cu urmatoarele caracteristici constructive:
Fata produsului este formata dintr-un singur reper
Spatele este format din 2 repere simetrice fiind prevazut cu 1 fermoar pe
mijloc
Betelia este de latime dubla, este termoculata, montarea beteliei se face cu
primul tighel la 0,5 cm se monteaza fermoarul la 3 cm si apoi se fixeaza
betelia cu cel de-al doilea tighel.
Asamblarea fetei cu spatele se realizeaza prin cusaturile laterale la 1 cm.
Terminatia inferioara este finalizata printr-un tiv simplu.
Acest model simplu si tineresc poate fi purtat in orice anotimp, este elegant si,
in functie de material, poate fi si un model sport.
1.4. FISA TEHNICA A PRODUSULUI
MATERIALE DE BAZA

1. - tesatura
MATERIALE AUXILIARE

1. - ata de cusut

2. - furnituri (fermoar)

3. - intarituri
CAPITOLUL 2.
CONSTRUCTIA TIPARULUI
2.1 CONSTRUCTIA TIPARULUI DE BAZA
Tipare pentru reparele fata, spate, cordon la produsul fusta clasica:
Fusta dreapta are o linie dreapta, simpla. Poate fi usor evazata spre terminatie sau
conica. Este cambrata an talie cu una sau doua pense. Numarul acestora se alege in
functie de diferenta dintre cifcumferinta soldului si a taliei.
Tiparele se construiesc, folosindu-se etapele de proiectare cunoscute, pornindu-se
de la dimensiunile principale.
IC si PB. Detaliile de fata si spate se construiesc impreuna, pe jumatate, corpul
fiind simetric, incepand din partea stanga cu spatele si continuand in dreapta, cu
fata.
I. Stabilirea dimensiunilor principale
IC=168cm
PB=96cm masura este PB/2=48,talia II. Se alege adaosul Ad=1cm
II. Calculul dimensiunilor de baza. Se utilizeaza formulele de
calcul tabelat pentru:Ls; Pt; Ps.


III. Trasarea liniilor de baza.
Se incepe cu un punct T, in care se traseaza doua drepte perpendiculare.
Se determina punctele numite S si L care stabilesc linia soldului si linia
terminatiei, pentru trasarea liniilor de baza in lungime.
TS=Ls=19cm *linia soldului
TL =Lpr=60cm *linia de teminatie (tivul)
Pentru liniile de baza in latime se pozitioneaza punctele;S1 si S2
SS1=Ps+Ad=54cm *linia de mijloc a fetei
*linia cussturi laterale
Prin punctele pozitionate se traseaza perpendiculare care intersecteaza dreapte din
punctul T, notate cu T1, respectiv T2, si pe linia de terminasie, cu L1,L2.
IV. Trasarea liniilor de contur.
Ajustarea produsului in talie se face cu ajutorul unor pense si prin cambrarea
acestuia pe linia cusaturi pe linia cusaturi laterale.
Diferenta dintre circumferinta soldului si a taliei se repartizeza pentru cusatura
laterala, rezerve pense la fata si rezerve pense la spate:
D=SS1-Pt=54-37=17cm
Diferenta obtinuta se repartizeaza pentru:
= cusatura laterala 3,5 1,5cm
= rezerve spate 6cm (r1)
= rezerve pentru fata6cm (r2)
Pensele de la fata sunt egale ca adancime respectiv cate 2cm, lungimea penselor
creste dinspre mijlocul de fata spre cusatura laterala astfel prima pensa va avea
lungimea de 10cm, iar a doua pensa va avea lungimea de 10cm, iar a doua de
8cm.
De cele mai multe ori, ajustarea se face prin doua pense pentru spate si
douapense pentru fata.
Pentru ajustarea cu o sigura pensa se introduce rezerva pe linia de mijloc a
spatelui, eventual a fetei.
Punctele ajutatoare care se pozitioneaza sunt necesare pentru trasare liniilor de
contur:
arcuirea liniei de talie
pozitia penselor
lungimea si adancimea acestora. Se va trasa conturul pentru spate si apoi
pentru fata.

Punctele determinate se unesc si se contureaza spatele. Se continua cu ajustarea fetei.
Se obtine o cambrare avantajoasa a detaliului pe care si prin arcuirea liniilor de
contur a penselor in interior, la spate si in exterior, la fata.
I.pensa

Prin P se traseaza o verticala cu lg=10cm

II.pensa

Prin P3 se traseaza o verticala cu lg=8cm

Cele doua pense de la spate nu au aceiasi adancime. Pensa dinspre mijloc de spate
este mai adanca decat cea dinspre cusatura laterala.
Lungimea penselor creste dinspre mijloc de spate spre cusatura laterala.
I.pensa

Prin P6 se traseaza o verticala cu lg=10cm

II. pensa

Se verifica lungimea detliilor folosind relatia:
T5L3=T4L4=TL
Liniile de contur se traseaza cu linii mai groase decat de baza, liniile de mijloc ale
spatelui si ale fetei sunt trasate cu linie punct-linie de simetrie.
Daca fusta va fi taiata pe mijlocul fetei,linia de mijloc va fi continuata.
Fusta se poate incheia cu fermoar, fixat in partea stanga a produsului in cusatura
laterala, pe mijlocul fetei sau a spatelui.
Pentru proiectarea cordonului se traseaza un dreptunghi cu o latime totala de 6-
8cm si cu lungimea egala cu circumferinta taliei. Se adauga o rezerva de 45cm
pentru coaserea capetelor si suprapunerea acestora.
Tiparul de baza pentru produsul
fusta clasica
CAPITOLUL 3 REALIZAREA SABLOANELOR

Sabloanele se obtin prin copierea tiparelor multiplicate. Sabloanele sunt
copii ale tiparelor la care se adauga rezervele de cusaturi. Ele se executa pe carton,
placaj sau placi sintetice, principiul de lucru fiindacela de adaugare a rezervelor
de cusaturi si tivuri la sabloae.
Acestea se aseaza pe carton sau pe un alt material si cu ajutorul unei rulete se
urmareste conturul tiparului marit cu rezerve de cusaturi. Ruleta este prevazuta cu
o rola cu dinti care, prin apasare, imprima conturul tiparului pe carton.
Cu ajutorul unei foarfece sau a unei masini de taiat, se taie cartonul pe
conturul imprimat. Cel mai utilizat material pentru obtinerea sabloanelor este
cartonul, cu un pret de cost mai scazut si mai maleabil.
Pentru a controla efectul uzurii in procesul de croire asupra sabloanelor,
acestea se marcheaza cu un dispozitiv de marcat special. Marcarea se face prin
introducerea marginii sablonului intre cele doua role ale dispozitivului, iar prin
umezirea rolei superioare cu tus, semnele de marcare de pe ea se vor imprima pe
sablon.
Fiecare detaliu marcat este stampilat cu o stampila care cuprinde:
denumirea produsului
numarul de model
detaliul
talie, grosime
numarul de detalii din completul de sabloane
de cate ori se va incadra pe material
Specificatia fir drept pentru a sti ca linia respectiva se va incadra pe firul drept al
materialului si specificatia fir dublu in cazul in care piesele respective necesita croirea pe
dublul materialului.
Sabloanele servesc procesului de croit si controlului detaliilor croite. In
cadrul intreprinderilor de confectii se folosesc:
1. sabloane originale;
2. sabloane de lucru.

Sabloanele originale se confectioneaza din hartie si se obtin prin
reproducerea tiparului de baza multiplicat. Aceste sabloane nu sunt folosite pentru
lucru in sectiile de productie ci sunt pastrate in cadrul serviciului tehnic, fiind
utilizate pentru controlul sabloanelor de lucru.
Sabloanele de lucru se utilizeaza in cadrul sectiilor de productie sau ca
sabloane ajutatoare la operatii de rihtuire, trasare a conturului sau coaserea
diferitelor garnituri.
In fabricatie se mai numesc sabloane de lucru, unele servind la coaserea unor
detalii cu dimensiuni foarte precise si in special care necesita simetrie(colturi de
guler, revere, mansete, clape); ele au dimensiunea exacta a detaliului gata.
Realizarea sabloanelor
CAPITOLUL 4 NORMA DE CONSUM
Determinarea normei de consum se realizeaza astfel:
a. Elaborarea incadrarilor
Pentru determinarea consumului de material se efectueaza operatiade
incadrare a sabloanelor pe material si trasarea conturului sabloanelor, care constituie
o lucrare de studiu, analizandu-se toate posibilitatile de amplasare si reducere a
consumului.
Utilizarea materialelor in productia de imbracaminte se face pe baza normelor de consum.
La amplasarea sabloanelor trebuie respectate urmatoarele conditii:
[ Respectarea firului din tesatura stabilit la incadrare;
[ Evitarea suprapunerii sabloanelor in desen, care produc asa- numitele
ciupituri de margini sau de colturi, ce scurteaza sau ingusteaza detaliile
produsului;
[ Respectarea sensului sabloanelor fata de sensul firelor de urzeala si al
desenului materialului.
Dupa modul de asezare pe latimea materialelor, incadrarile pot fi:
1. Incadrari pe material dublu lat in care materialul este
dublat, iar sabloanele se amplaseaza numai pe jumatate. Avantajul acestor incadrari consta in
faptul ca timpul de sablonare este mai mic si detaliile decupate la croit sunt pereche. Aplicarea
incadrarilor pe material dublat prezinta dezavantajul ca exista mai putine posibilitati de amplasare a
sabloanelor si de reducere a deseurilor din material.
2. Incadrari pe materialul desfacut in care sabloanele se
aseaza pe intreaga latime. Metoda incadrarii pe material desfacut este larg utilizata, rezultand o
serie de avantaje economice. Prin aceasta metoda de incadrare, sabloanele au multe posibilitati de
asezare si astfel rezulta mai putine deseuri din material. La amplasarea sabloanelor pe material se
vor asaza sabloanele detaliilor mari pe marginile materialului, iar cele mici in interiorul acestora.
Lungimea rezultata prin incadrare reprezinta consumul, exprimat in metri sau
centimetri.
Pentru incadrarea simpla pe material desfacut realizata cu sabloanele produsului
proiectat consumul este L=

b. Calculul normei de consum
Norma de consum reprezinta cantitatea de materiale necesare realizarii unui
produs si este variabila in functie de forma, marimea sabloanelor si de produsul
confectionat.
In industria confectiilor costul materialelor reprezinta 70 - 80% din costul
produsului. Datorita acestui fapt este necesara luarea tuturor masurilor care sa
reduca consumul de material.
Este cunoscut faptul ca la confectionarea imbracamintei sunt folosite ca materiale
pentru confectionat: tesaturi, tricoturi si o diversitate de furnituri.
Consumul de furnituri se stabileste la confectionarea prototipului si la
multiplicarea acestuia pentru sectiile de productie.
Consumul de tesaturi si tricoturi se determina in cadrul laboratoarelor tehnice
organizate in acest sens.
Eficienta unei norme de consum se determina prin indicatorii consumului,
care se calculeaza astfel:
1.Calculul ariei de incadrare A se face pe baza dimensiunilor rezultate la
incadrare:
A=Lx l (cm)
in care: L- lungimea incadrarii, in cm;
l- latimea incadrarii, in cm.
2.Calculul coeficientului de utilizare K in functie de aria incadrarii si de aria
sabloanelor:

in care S- aria sabloanelor, in cm
2
;
A-aria incadrarii, in cm
2
.
3.Calculul suprafetei deseurilor D se face in functie de aria de incadrare si de aria
sabloanelor:
D=A-S (cm
2
)
in care A- aria incadrarii, in cm
2
;
S- aria sabloanelor, in cm
2

4.Calculul pierderilor P se face in functie de aria incadrarii si de suprafata
deseurilor:

in care D- suprafata deseurilor, in cm
2
;
A - aria incadrarii, in cm
2
.


c. Determinarea necesarului de materiale auxiliare
La elaborarea prototipului, odata cu lucrarile de executie a produsului etalon,
materialele auxiliare necesare unui produs se stabilesc prin masurare si in functie
de model.
La modelul ales, materialele auxiliare sunt:
Nr.crt. Denumirea materialelor auxiliare U.M. Cantitate
1. Tesatura m.

2. Ata de cusut cu finete 85/3 Nm m.

3. Nasturi buc 1
4. Fermoar buc. 1
CAPITOLUL 5. PROCESUL TEHNOLOGIC DE
CONFECTIONARE
Confectionarea semifabricatelor si transformarea lor in produse finite se fac
la sectia de confectionat.
Procesul tehnologic de confectionare are ca scop stabilirea operatiilor,
ordinea in care se executa si indicatorii tehnico economici de fabricatie.
Procesul tehnologic de confectionare cuprinde totalitatea
operatiilor de transformare a semifabricatelor in produse finite.
Procesul tehnologic se elaboreaza in cadrul serviciului tehnic si
face parte din pregatirea fabricatiei.
Procesul tehnologic de confectionare este alcatuit din:
Operatii pregatitoare: rihtuirea, insemnarea, masurarea, etc. Aceste operatii exista
in toate etapele procesului tehnologic si in toate procesele industriale.
Operatii de coasere mecanizata: se efectueaza cu masini clasice si speciale si sunt
utilizate la imbinarea sau fixarea detaliilor.
Operatiile de coasere manuala: insailare, montat maneci si guler, sunt foarte
restranse in productia industriala.
Operatiile de tratare umidotermica: descalcare, presare, netezire, aburire, pot fi
efectuate in toate etapele procesului de confectionare si difera in functie de natura
operatiei.
Procesul tehnologic de confectionare se intocmeste sub forma de tabel, in
componenta caruia sunt cuprinse toate elementele tehnico- economice ale
produsului proiectat.
Se folosesc notatiile:
m- operatie manuala
M- operatie mecanizata
C- operatie de calcare.
Procesul tehnologic de confectionare cuprinde etapele de lucru cu operatiile
si fazele de lucru care se desfasoara in flux continuu.
Etapele de lucru din cadrul procesului de confectionare sunt:
Prelucrarea detaliilor, in care fiecare detaliu principal se prelucreaza separat
si se asambleaza cu detaliile secundare ce-i apartin
Asamblarea detaliilor, in care detaliile principale se asambleaza in vederea
constituirii produsului confectionat
Finisarea produsului, in care produsul constituit prin asamblare este adus la
forma, dimensiunile si aspectul final
Procesul tehnologic de confectionare a FUSTEI CLASICE
NR. CRT. DENUMIREA OPERATIILOR FELUL
OPERA
TIEI
UTILAJ
1. Alimentarea locurilor de munca m -
2. Insemneaza si executa pensele la
spate, fata, taie atele
M Masina simpla
de cusut
3. Surfileaza spatele si fata fuste, taie
atele
M Masina de
surfilat
4. Calca pensele la fata si spate, aplica
intaritura pe cordon
C Masina de
calcat
5. Incheie cusatura de pe mijlocul de
spate, aplica fermoarul cu tighel, taie
atele
M Masina simpla
de cusut
6. Incheie cusaturile laterale cu tighel,
taie atele
M Masina simpla
de cusut
7. Calca cusaturile realizate C Masina de
calcat
8. Aplica cordonul cu prima cusatura,
richtuie, executa cusatura de fixare a
M Masina simpla
de cusut
cordonului
9.
Surfileaza terminatia, taie atele
M Masina de
surfilat
10. Coase tivul M Masina simpla
de cusut
11. Inseamna pozitia nasturelui
Coase nasturele
m -
12. Insemneaza pozitia butonierei
Coase butoniera
m
M
-
Masina de
cusut butoniere
13. Curata produsul de ate m -
14. Calcarea finala a fustei, impachetarea C Presa cu
manechin
BIBLIOGRAFIE

F.Ciuca -Croitorie pentru toti-editura tehnica-BUCURESTI 1988
E.V.Ciontea -Tehnologia confectiilor textile si calcule in confectii-
ED.P BUCURESTI
P.Dragu -Utilajul si tehnologia confectiilor textile si calcule in
confectii -ED.P.- BUCURESTI